Proiectarea Unui Dispozitiv de Transfer de Tip Convertor cu Role

Rezumatul lucrării

În această lucrare este abordată tema de proiectare a unui sistem de transfer de tip conveior cu role, specifice industriei detergenților, conform normelor STAS și cerințelor impuse de client. Proiectarea conveiorului cu role se realizează după un plan bine stabilit, în care se fac calcule de acționare a motorului și de transmisie, funcție de tipul ales. În proiectarea constructivă se utilizează cât mai multe elemente tipizate, achiziționate de la diferiți furnizori, în scopul creșterii economicității, fiabilității și ușurării montajului. Elementele netipizate, care sunt necesare construcției dispozitivului, se proiectează conform desenelor de execuție, fiind piese unicat sau de serie mică, specifice doar acestui tip de conveior.

Lucrarea de față abordează și un exemplu de proces tehnologic pentru un reper ales, atât varianta clasică, cât și varianta modernă, folosindu-se mașini-unelte cu comandă numerică. În urma unor calcule tehnico-economice, se alege semifabricatul, utilajele, dispozitivele, sculele și aparatele de măsură și control, utilizate pentru obținerea piesei finite.

În următorul capitol, se proiectează un dispozitiv de fixare a semifabricatului pentru care s-a realizat anterior procesul tehnologic. Dispozitivul se realizează în variantă mecanizată pentru operația de prelucrare aleasă, din elemente tipizate și elemente proiectate, conform calculelor de acționare și dimensiunilor necesare.

Sursele bibliografice folosite pentru calcule, dimensionări, elemente tipizate și netipizate, tabele, anexe, capturi de ecran și proiectarea constructivă 2D/3D, vor fi electronice (site-uri specializate, soft de proiectare asistată), lucrări științifice și cursuri tipărite ale autorilor acreditați.

Cuprins Pagina

Capitolul 1. Sisteme de transfer cu role. Stadiul actual ………………………………….

Capitolul 2. Proiectarea conveiorului cu role ………………………………………………..

2.1. Descriere și funcționare ……………………………………………………….

2.2. Calcule de transmisie și acționare …………………………………………

2.3. Proiectarea constructivă a conveiorului ………………………………..

2.3.1. Alegerea elementelor standardizate ……………………………..

2.3.2. Proiectarea elementelor nestandardizate ……………………….

Capitolul 3. Proiectarea tehnologiei de execuție pentru reperul indicat

3.1. Varianta clasică ………………………………………………………………

3.2. Varianta cu comandă numerică ………………………………………..

Capitolul 4. Proiectarea dispozitivului de fixare a semifabricatului necesară operației de prelucrare prin găurire pentru varianta mecanizată ………………………………

Capitolul 5. Alegerea sculei pentru operația de găurire

Capitolul 6. Concluzii

Bibliografie

Anexe

Capitolul 1

Sisteme de transfer cu role. Stadiul actual

Conveioarele sunt dispozitive de aducere evacuare complexe ce au ca funcție principală transportul sau manipularea obiectelor printr-o mișcare continuă, după traiectorii rectilinii sau curbilinii. Aceste dispozitive pot realiza și funcții de orientare, ordonare, selectare, primire sau transfer de informații.[1]

Sunt folosite în depozite sau unități de producție având rolul de echilibrare a fluxului prin asigurarea volumului de marfă necesar, transportând produsele în pași succesivi până la punctul de destinație. Conveioarele cu role constituie soluția ideală pentru transportul produselor cu greutate mare, fiind executate cu role antrenate (deplasarea se face după o viteză bine determinată) sau role neantrenate (gravitaționale, la care produsul va fi transportat de către un manipulant sau acționat de un troliu). Din punct de vedere al principiului de deplasare, transferul produselor poate fi continuu, sincron (intermitent) sau asincron (la cerere), pe orizontală sau pe direcție înclinată sub un anumit unghi față de orizontală.

Sistemele de transfer cu role “ideale’’ trebuie sa îndeplinească câteva caracteristici :

– modularitate: să conțină cât mai multe secțiuni pre-proiectate, module și componente standardizate, astfel încât să permită ușurință în reconfigurarea proiectului inițial, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic;

– flexibilitate: să poată fi ușor adaptabile unui nivel de producție mai ridicat;

– siguranță: prin includerea standardă a unor funcții de siguranță în scopul protecției muncitorilor;

– ergonomie: se creează un mediu de lucru mai confortabil, crescând productivitatea și reducând riscul de accidente;

– fiabilitate: sistemele să fie durabile și să funcționeze fără întreruperi la performanțe maxime;

– întreținerea să fie cât mai ușor de făcut la costuri cât mai mici;

– eficiente din punct de vedere energetic.

Acest tip de conveioare îl întâlnim în majoritatea tipurilor de industrii : alimentară, farmaceutică, a tutunului, în transportul de cutii, industria auto și prelucrarea lemnului. Traseul sistemului de transfer de tip conveior este de obicei rectiliniu (Figura 1.1 a)[2], însă există și situații de întoarcere la 90° (Figura 1.1 b)[2] sau înclinat sub un anumit unghi (Figura 1.1 c)[2]. Funcționarea modulelor de întoarcere/flexare a traseului de transport este asigurată de transmisii cu elemente flexibile cu role de ghidare/antrenare alese în mod convenabil.[1]

b)

c)

Figura 1.1 – Module de transfer: a) rectiliniu; b) curbiliniu la 90°; c) înclinat

Modalități de acționare a conveioarelor cu role: neantrenate(gravitaționale) și antrenate (curele rotunde, poli-V, curele trapezoidale, curele late cu dinți sincrone, curele rotunde încrucișate).

Conveioarele cu role pot fi antrenate folosind o varietate mare de metode în funcție de produsul transportat, numărul de opriri și porniri, cerințe ce țin de igienă, reprezentând soluția cea mai economică. Prin introducerea unor soluții de automatizare a fluxului de fabricație, eficiența în producție este îmbunătățită, ceea ce duce la reducerea considerabilă de operațiuni inutile și blocaje ale sistemului, la reducerea timpului de transfer și a consumului de energie pe unitatea de produs.

Capitolul 2

Proiectarea conveiorului cu role

2.1. Descriere și funcționare

Conveiorul cu role este utilizat în industria detergenților în scopul manipulării cutiilor goale de la un post de lucru spre altul în care cutia este oprită spre umplere în proporție de 75% din volumul ei de către un dozator cu detergent (porționat în pungi). Cutia cu detergent este apoi transferată pe același conveior spre un alt post de lucru de unde va fi manipulată de un dispozitiv de încărcare. Dimensiunile cutiei din carton (Figura 2.1.1) sunt indicate de client având dimensiunile Lxlxh (390x290x450) mm.

Figura 2.1.1 – Cutie carton pentru detergenți

Densitatea detergentului care se introduce în cutii este de 915 [g/dm3], iar volumul și masa detergentului din cutie sunt:

(2.1.1)

(2.1.2)

în care :

V este volumul, în dm3;

L este lungimea, în mm;

l este lățimea, în mm;

h este înălțimea, în mm;

m este masa, în kg;

este desnsitatea, în g/dm3.

Dispozitivul de transfer cu role este format din trei tronsoane rectilinii diferite: tronsonul 1 este acționat de un motoreductor cu transmisie ce folosește curea lată dințată, tronsonul 2 este cel intermediar și unește tronsoanele 1 și 3. Antrenarea rolelor de pe tronsoanele 1 și 2 se face printr-un ax și curele rotunde, acestea deplasând cutiile goale spre tronsonul 3. Acesta este acționat independent de cele două tronsoane printr-un motoreductor cu transmisie pe curele dințate cu întinzător, acesta antrenând totodată și rolele care transportă cutiile cu detergent. În ultimul tronson găsim un dispozitiv de oprire și unul de ridicare a cutiei. Elementele de ghidaj lateral sunt reglabile folosite în scopul ghidării cutiilor de dimensiuni diferite, funcție de cerințele clientului. Structura este realizată din oțel vopsit electrostatic RAL 2010, role galvanizate de diametru 60 mm, cu lungimi cuprinse între 526 și 620 mm, ușor interschimbabile, în pași de 95 mm. Acest tip de conveior poate fi folosit atât pentru transportul pe orizontală cât și pentru transferul produselor de pe un conveior pe altul.

Caracteristici : – conveior versatil ce poate fi folosit în multe aplicații;

– schimbarea și mutarea modulelor se face ușor și rapid;

– pasul poate fi modificat ușor fără utilizarea uneltelor;

– sistem silențios cu foarte puțină frecare;

– design modular;

– mișcare bidirecțională;

– lungime maximă: 7306 mm, cu posibilitate de modificare ;

– lățimi: 680÷800 mm;

– înălțime ajustabilă: 550÷650 mm;

– sarcina maximă transportată: 150 kg/m liniar.

2.2. Calcule de transmisie și acționare

În Figura 2.2.1 a) și b) este prezentată simplificat schema cinematică a conveiorului :

a)

b)

Figura 2.2.1 – Schema cinematică: a)tronson 1; b)tronson 3

Pentru calculul transmisiilor în tronsoanele 1 și 3 vom folosi două metode de calcul: clasică, cu formulele specifice și cealaltă, folosind modulul de calcul a transmisiilor prin curele dințate din programul de proiecatare Solid Edge ST7, modul care se numește Engineering Reference.

Tronson 1 – acționare prin curea dințată

2.3. Proiectarea constructivă a conveiorului

2.3.1. Alegerea elementelor tipizate

2.3.2. Proiectarea elementelor netipizate

Bibliografie

[1] Tocuț Pavel Dănuț, Tripe Vidican Aron, Dispozitive pentru sisteme de fabricație, Editura Universității din Oradea, 2007

[2] http://www.conveioaresibenzi.ro/conveyors/roller-conveyors/Geared/index-ro.html

[3]

Indicații format partea scrisă lucrare de diplomă

4.5.2.1. Lucrările vor fi editate la calculator astfel:

Formatul paginii A4, marginile de 2,5 cm.

Caracterul va fi TNR, mărimea de 12 pct., la 1,5 rânduri, aliniat: stânga – dreapta (justify).

Titlurile capitolelor, se numerotează, mărimea 14 pct., centrate, bold.

Titlurile subcapitolelor se numerotează, mărimea 12 pct., aliniate la stânga.

Tabelele, figurile și graficele se includ în text, fiind numerotate și având titlu. Referirea în text la acestea se va face prin indicația: figura nr. i.j sau tabelul nr. i.j, unde: i – nr. capitol; j – nr. figură, tabel.

4.5.2.2. Textul va avea trimiteri fie la subsolul paginii, citate, trimiteri bibliografice în text, la sfârșitul capitolului sau lucrării.

4.5.2.3. Bibliografia poate să cuprindă diferite surse: cărți, articole, Internet. Pentru cărți se va menționa numele, prenumele autorului/autorilor, titlul, editura, anul apariției, eventual ediția, orașul, țara. Toată bibliografia prezentată trebuie să se regăsească în lucrare. Modul de prezentare a bibliografiei este redat în Anexa 9.

4.5.2.4. Notele de subsol recomandăm să se regăsească în partea de jos a paginii indicându-se: numele, prenumele autorului/autorilor, titlul, editura, anul apariției, eventual ediția, orașul, țara și pagina unde se află informația utilizată.

Cuprins Pagina

Introducere………………………………………………………………………………………………….

Capitolul I. (Numele capitolului)…………………………………………………………………..

I.1. (Numele subcapitolului)……………………………………………………………

I.2. (Numele subcapitolului)……………………………………………………………

….

Capitolul II. (Numele capitolului)………………………………………………………………….

II.1. (Numele subcapitolului)…………………………………………………………..

II.2. (Numele subcapitolului)…………………………………………………………..

….

Capitolul N (Numele capitolului)………………………………………………………………….

N.1. (Numele subcapitolului)…………………………………………………………..

N.2. (Numele subcapitolului)…………………………………………………………..

….

Concluzii (eventual propuneri)………………………………………………………………………

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………..

Anexe (figuri, tabele, poze, etc.)………………………………………………………………………

Partea reprezentând contribuțiile candidatului trebuie să aibă o pondere de cel puțin o treime din lucrare. Bibliografia poate să cuprindă diferite surse: cărți, articole, baze de date electronice. Ele trebuie să poată fi identificate foarte clar, ca urmare:

a. pentru cărți se va menționa: numele, prenumele autorului/ autorilor, anul apariției titlul cărții, editura, orașul, eventual țara și ediția,

b. pentru articole: numele, prenumele autorului/ autorilor, titlul articolului, publicația în care a apărut, editura, pagina/paginile;

c. pentru site-uri: numele site-ului, data;

d. pentru legislație, documente ale unor organizații rapoarte, etc.: *** denumire sursă.

PREZENTAREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE

Pe parcursul textului se vor face trimiteri la notele bibliografice. Bibliografia poate să cuprindă diferite surse: cărți, articole, internet. Notele bibliografice se citează în text sub forma [cifre x ÷ xx..]. Modul de citare recomandat este:

Pentru articole:

[1] Abbott, M. B., Petersen, M. M., and Skovgaard, O.: On the numerical modelling of short waves in shallow water, Jnl. Hydraulic Res.; Vol. 16 (3), 1978, pp. 23-44.

SAU

[1] Vigner, Gerard (1996): “Lire: comprendre ou décoder?”, Le français dans le monde, 283, p. 62-69.

Pentru cărți:

[1] Grady, C.P.L. and Lim, H. (1980): Biological Wastewater Treatment Theory and Application, Marcel Dekker, New York, pp. 375-390.

SAU

[1] Dospinescu, Vasile. Semiotică și curs didactic. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998.

Pentru pagini web:

[3] http://www.scientific.journel.com/articles.html

SAU

[3] Catherine Milkovitch – Rioux și Helene Veilhan (2006): Méthodologie de la recherche. Maîtrise – D.E.A. (Master 1 et 2) de Lettres [en ligne], CTEU. Clermont-Ferrand, http://www.univ-bpclermont.fr/CEAD/2-Modules autoformation/CTEU-MASTER/MASTER-DEA.pdf, Consultat la 30.01.2006 și 12.09.2006