Proiectarea unei soluții IoT de telemedicină [616267]

Proiectarea unei soluții IoT de telemedicină
Folosind Cisco Packet Tracer

Propusă de Departamentul
Electronică, Teleco municații și Inginerie Energetică ca

Lucrare de Diplomă

la
Facultatea de Inginerie Electrică , Electronică și Tehnologia Informației
Universitatea VALAHIA din Târgoviște

susținută de
Căplescu Constantin -Alexandru
Specializarea – Electronică Aplicată / Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații

iulie ___ , 2017

SUPERVIZATĂ DE
dr.ing.ANGELESCU NICOLETA

2
Facultatea deInginerie Electrică ,
Electronică și Tehnologia Informației
Faculty of Electrical Engineering ,
Electronics and Information Technology

Căplescu Constantin -Alexandru
AUTOR LUCRARE / AUTHOR OF THESIS

Inginer (B.Sc. )
GRAD / DEGREE

Inginerie Electronică și Telecomunicații
DOMENIU / DOMAINE

Proiectarea unei soluții IoT de telemedicină
Folosind Cisco Packet Tracer
TITLUL LUCRĂRII / TITLE OF THESIS

Angelescu Nicoleta
COORDONATOR LUCRARE / THESIS SUPERVISOR

Căciulă Ion
CO-SUPERVIZOR LUCRARE / THESIS CO -SUPERVISOR

EXAMINATORI LUCRARE / THESIS EXAMINERS

Henri – George COANDĂ
DECAN / DEAN

3
UNIVERSITATEA “VALAHIA” DIN TARGOVISTE
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICă, ELECTRONICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Specializarea: Electronică aplicată / Tehnologii și Sisteme de telecomunicații Anul universitar 20 16 – 2017

TEMA
proiectului de licență al absolvent: [anonimizat]

1. Tipul proiectului:

 Aplicativ
Domeniul: Inginerie electronică și te lecomunicații
 Implementabil in cadrul unei (unor) lucrări didactice
Domeniul: Inginerie electronică și telecomunicații
 Fundamental
Domeniul: Inginerie electronică și telecomunicații

2. Tema proiectul ui:
Proiectarea unei soluții IoT de telemedicină Folosind Cisco Packet Tracer

3. Conținutul proiectului:

3.0Introducere
3.1 mHealth și Telemedicina
3.2 Cisco Packet Tracer
3.3 Rețeaua de calculatoare
3.4 Internet Protocol Versiunea 4
3.5 Internet Protocol Versiunea 6
3.6 Prezentarea aplicației

DECAN DIRECTOR DEPARTAMENT
Conf. dr.ing. Henri -George COANDĂ conf.dr.ing. Nicoleta ANGELESCU

CONDUCATOR ȘTIINȚIFIC
Grad didactic. dr.ing. Nume si Prenume

Tema a fost data spre împlinire la data 15.10.20 17
NUMELE si SEMNATURA STUDENT: [anonimizat]

4

Cuprins

Introducere 6
Capitolul 1 – mHealth și Telemedicina 8
Capitolul 2 – Cisco Packet Tracer 22
Capitolul 3 – Rețeaua de calculatoare 28
Capitolul 4 –Internet Protocol Versiunea 4 35
Capitolul 5 -Internet Protocol Versiunea 6 40
Capitolul 6 -Prezentarea aplicației 42
Concluzie 46

5

Listă figuri:

Figura 1 -Structura telemedicinei 21
Figura 2 – Interfața drag and drop 23
Figura 3 -Exemplu de activitate interactivă 24
Figura 4 -Spațiul de lucru fizic 25
Figura 5 -Protocoale de rețea 25
Figura 6 -Expertul de activitate 26
Figura 7 -Comparație OSI -TCP/IP 29
Figura 8 -Conexiune între două stații 35
Figura 9 -Connecting people 36
Figura 10 -Internet Protocol Versiunea 6 41
Figura 11 -Rețeaua de telemedicină 42
Figura 12 -Smart Device 43
Figura 13 -Tableta Wireless 43
Figura 14 -Router Wireless 44
Figura 15 -Router Cisco 44
Figura 16 -Switch Cisco 45

6 INTRODUCERE
Telefoanele mobile înlocuiesc portofelele, cardurile de credit, căr țile tipărite, biletele de călătorie și
, camerele foto, CD -urile și DVD -urile, ziarele tipărite, revistele, fotografiile Cu toate acestea, cea
mai mare schimbare constă în ex tinderea accesului la informa ție . Putem adresa unui smartphone
orice întrebare și în majoritatea cazurilor ni se va da un răspuns . În plus,vom avea ajutor atunci
când n e-am rătăcit și ne va 6uppor aminte diferite lucruri atunci când avem nevoie sau primim
sfaturi în 6uppor legate de profesia noastră sau în via ța de zi cu zi. Telefoanele mobile sporesc
inteligența, permițând căutarea a ceva ce o persoană nu știe și de asemenea îi ajută pe oameni s ă se
descurce mai bine în profesiile lor. Gândi ți-vă la avoca ți, ingineri, contabili și mulți alții pentru
care smartphone -ul este 6upport 66l66 folosit zilnic si care îmbunătă țește munca lor și îi face pe
aceștia să își îmbunătă țească cuno ștințele . Un se mn evident al extinderii cuno ștințelor cu ajutorul
inteligenței artificială (AI) este eviden țiat în sistemele de informa ții geografice. Sistemul de
navigație încorporat într -un dispozitiv mobil a fost de neconceput cu câteva decenii în urmă. Astăzi,
oameni i se bazează pe sprijinul său oriunde merg, conduc,cu ma șina sau cu bicicleta. În acest
context, trebuie să recunoa ștem că atât realizările culturale, cât și cele tehnologice nu se bazează
numai pe 6upport 66. De la începutul scrisului, cunoa șterea a trebu it să fie completată de căr ți, note
și alte 6upport 6 scrise. Acum, sistemele digitale 6uppor gama poten țială a cuno ștințelor dincolo de
6upport poate fi memorat. În medicină, medicii secolului XXI nu pot păstra memora toate
informațiile corpului . Volumul este pur și simplu prea mare. Accesul la cuno ștințele externe cu
ajutorul internetului este 6upport 66 pentru o bună furnizare a asisten ței medicale. Dispozitivul
mobil permite acest lucru oricând și oriunde. De asemenea aplica țiile personalizate pentru
6upport 66l6 mobile 6uppor multe func ții profesionale și medicale.
Telefoanele mobile reprezintă un mijloc de sus ținere a inteligen ței umane. În trecut, accesul la
cunoștințe și informații era limitat la căr țile pe care oamenii le ave au la dispozi ție acasă, în birou,
într-o bibliotecă sau în alt loc. Cu ajutorul conectivită ții internetului, oricine poate accesa
informații cu ajutorul unui computer, 6upport 66l6 dacă este vorba despre un computer personal,
laptpp,o 6uppor , ceas, ochelar i inteligen ți sau un smartphone. Timp de mii de ani, ocupa ția umană
6upport 66 era munca fizică. Pe măsură ce tot mai mul ți oameni evoluează de la muncitori la
lucrători din domeniul cunoa șterii, accesul la informa ții și managementul informa țiilor îi 6uppor t
munca și viața. Majoritatea industriilor se schimbă. De exemplu, în educa ție . Copilul 6upport 66l6
din trecut a fost bun în memorarea informa ției. Copilul 6upport 66l6 al viitorului este bun în
folosirea istemului 6upport 66l66l digital, accesarea informa țiilor, punerea în context și distingerea
informațiilor “false ” de cele care sunt considerate corecte. Societatea 6upport conduce la schimbări
dramatice asupra societă ții noastre și asupra viitorului omenirii. În domeniul asisten ței medicale,
aceste schimb ări sunt în 6upport puțin vizibile. În timp ce alte industrii se confruntă cu o revolu ție
rapidă, asisten ța 6upport trece printr -o tranziție lentă care a început odată cu încercarea de a
transforma înregistrările medicale din hârtie în înregistrări electr onice de sănătate și astfel a marcat
începutul mHealth în 2002. Pe măsură ce mHealth avansează ,Dispozitivele mobile și calitățile lor
stimulează o schimbare distrugătoare .
Tehnologiile medicale sunt construite pe “miracolul ” transmiterii de informa ții prin intermediul
aerului. Transmisia fără fir a informa țiilor se întoarce în urmă cu aproape 150 de ani, când prima

7 transmisie radio a fost concepută, iar primul brevet pentru un “fotofon ” a fost emis în 1880. – multe
posibilități de comunicare fără fir ale radioului au 7upport 77-o ca o sursă importantă de informa ție
în prima jumătate a secolului XX, completată în curând de serviciile de televiziune. Secolul al XX –
lea a fost epoca comunicării prin cablu prin telefoane și telecomunica ții avansate.
De mii de ani, oamenii încearcă să dezvolte 7upport 77l7 care ar putea procesa sarcini matematice.
Cu ajutorul electricită ții, dispozitivele computerizate puteau procesa sarcini matematice complexe,
cum ar fi descifrarea unui cod secret, de unde denumirea de calculator . Timp de aproape 50 de ani,
acele 7upport 7 au reușit să efectueze cele mai multe func ții ale inteligen ței umane, 7upport 77
conversia vorbitului în text și invers, luarea deciziilor în func ție de algoritmi și utilizarea de date
pentru a îmbun ătăți cuno ștințele. Circuitele integrate pot procesa rapid informa țiile, iar software -ul
permite rapid opera țiile aritmetice și logice cât mai generale și în 7upport 77l7 foarte mici.
Internetul oferă o conectivitate fără precedent și interoperabilitate fun cțională între aceste
7upport 77l7.
Deci, un telefon mic ar putea realiza acelea și sarcini ca și un calculator de dimensiuni reduse? Din
moment ce computerele de dimensiunea camerei din anii 1940 au existat multe tehnici inovatoare
de ambalare a unor cantit ăți mari de circuite computerizate în spa ții mai mici și mai densă. Con țin
milioane de componente 7upport 77l apropiate, de dimensiuni apropiate atomice, care pot fi
7upport 7 în 7upport 77l7 mobile de calcul. Na șterea telefoanelor mobile a avut loc în anii 1970,
când func țiile computerului au fuzionat cu comunica țiile fără fir, permi țând oricărui dispozitiv
digital conectat la 7uppor să trimită și să primească informa ții.Dispozitivele de diverse mărimi au
caracteristici 7upport , 7upport 77 smartphone -uri de d imensiuni de buzunar și tablete de dimensiuni
reduse, precum și notebook -uri portabile.Liniile se estompează între dispozitivele computerizate
personale (PC), telefoanele mobile (de modă veche), smartphone -urile , Tablete, notebook -uri și
tablete cu abilit ăți telefonice (phablets). Primele decenii ale secolului XXI se concentrează pe
dispozitivele mobile, care a devenit un companion digital datorită valorii pentru proprietar. Cu toate
acestea, există evolu ții care deplasează majoritatea func țiilor de pe dis pozitivul mobil către oameni
și mediul lor imediat, cum ar fi ochelarii sau cămă șile “inteligente ” pe care o poartă, care au integrat
Computerele.În domeniul asisten ței medicale, “Internetul Lucrurilor Medicale ” (IoMT) include
articole de bază, cum ar fi o glinzile, periu țele de din ți, scalele și chiar pilulele care con țin
7upport 77l7 de calcul foarte mici și inteligen ță artificială.
În anii 1990, Mobile Healthcare Alliance (MoHCA) a fost una dintre primele organiza ții care au
recunoscut poten țialul computer elor portabile în domeniul asisten ței medicale. A fost urmat de
Centrul pentru aplica ții telefonice (celulare) în HealthCare (CPAHC) și ulterior de ini țiativa
mHealth Și alte organiza ții mHealth. Implementările în domeniul sănătă ții variază în 2015 în
funcție de regiuni geografice. În țările în curs de dezvoltare din cu condi ții insuficiente de
infrastructură, mHealth oferă op țiuni de salvare de bază și critice prin sfatul verbal al
profesioni știlor din domeniul sănătă ții care sunt elimina ți din punct de vedere 7upport 77l din zonele
rurale unde este nevoie de îngrijire.

8
CAPITOLUL1.mHealth și Telemedicina

Ce reprezinta mHealth?
Nu există o defini ție general acceptată a conceptului de mHealth. Unele organiza ții se focusează pe
extraordinarul poten țial de a promova sanatatea prin intermediul telefonului în Africa,Asia,America
de Sud și alte regiuni mai pu țin dezvoltate. Alții 8upport 8 mHealth ca fiind totalul aplica țiilor
medicale și al celor de fitness. Mai mult decât atât,unel e organiza ții 8upport 8 mHealth și
Telemedicina sinonime. Chiar și termenul de sistemul sanitar conectat prin tehnologie cu mHealth.
Totuși,Inițiativa mHealth a sprijinit cea mai largă perspectivă a mHealth ,care cuprindea 7 grupuri
de gestionare a informa țiilor și care a câ știgat aprecierea interna țională.
mHealth și Telemedicina
Telemedicina reprezintă conectivitatea bilaterală între 2 furnizori. Informația este transmisă de la un
furnizor la altul si expertiza este transferată ulterior între ei. Telemedic ina constă în comunicarea
unu-la unu între clinici sau spitale, uneori chiar și între birourile doctorilor și spitale sau
universită ți. Pe de altă parte, conceptul de connected health poate include multiple sisteme de
informatii schimbate între ele. Spre deosebire de acesta, mHealth nu se limitează doar la partajarea
informațiilor furnizorului. De asemenea, implică conectivitatea între mai mul ți utilizatori, folosirea
profesională a aplica țiilor medicale, includerea inteligen ței artficiale în computere mi ci, portabile ,
permițând o noua structură a asisten ței medicale. Această structură va muta asisten ța medicala din
cabinetul doctorului ( din spital sau clinică) într -un spațiu virtual ce implică atât casa pacientului ,
biroul doctorului dar și alți furni zori de fitness .
mHealth are 7 func ționalități distincte :
1.Accesul pacien ților la resursele de sănătate pe Internet, proiectat special pentru pacien ți și
cosumatori.
2.Furnizarea informa țiilor pe Internet pentru clinicieni , oferindu -le astfel posibili tatea de a
căuta orice informa ție necesară împreuna cu pacientul și ulterior.
3.Furnizarea noilor ustensile pentru medici (aplica ții și funcțiile smartphone -urilor)
4.Permiterea noilor căi de comunica ție între pacien ți și furnizori
5.Oferă solu ții noi pentru departamentele financiar , administrativ și de cercetare
6.Activarea instrumentelor de detectare și monitorizare terapeutică
7.Permite documentarea de oriunde și oricând

O altă perspectivă a mHealth con ține 12 tipuri de aplica ții
1.Comuni carea cu pacientul
2.Accesul la resursele bazate pe web
3.Documenta ția cu privire la punctul de îngrijire
4.Ținerea sub observa ție a bolii
5.Programe de educare si telemedicină
6.Comunicare profesională
7.Aplicații administrative

9 8.Aplicații financiare
9.Servicii de ambulan ță și servicii medicale de urgen ță (EMS)
10.Asisten ță medicală publică
11.Studii farmaceutice și clinice
12.Body Area Network

Această perspectivă detaliată pune accentul pe 3 zone care nu sunt men ționate în nicio altă
statistică mHe alth : monitorizarea bolilor, sistemele de ambulan ță ( EMS) și Body Area
Network ( BAN ). Departamentul de monitorizarea bolilor în cadrul mHealth îndrumă
pacientul în a -și monitoriza simptomele mai bine . EMS permite colectarea și transmiterea
informațtiilor din momentul ăn care asisten ții preiau pacientul și pe tot parcursul
transportării lui ,acest lucru permi țând personalului să fie complet pregătit pentru începerea
tratamentului la momentul sosirii pacientului. BAN permite comunicarea între compute rele
mobile și cele implementate , monitorizând func țiile corpului (ritmul si bătăile inimii ,
funcționarea ficatului, glucoza din sânge etc) . De și acest capitol este încă în dezvoltare , se
preconizează că va fi un factor major în planificarea tratamente lor și livrări .

Informații despre sănătate pe Internet pentru pacien ți și consumatori
În țările cu cel mai mare consum de Internet, pacien ții folosesc internetul ca remediu pentru
problemele de sănătate. O statistică din 2013 arăta ca între 77% și 80% dintre pacien ții din
SUA au accesat pagini despre condi ția medicală sau au căutat informa ții despre
medicamente , în vreme ce 34% au fost inter esați de doctori. Între 22% si 37% au vizitat
site-uri ce con țin informa ții despre îngrijirea sănătă ții. Cu dispozitive de detectare a
adaosului, telefonul mobil poate colecta date precum tensiunea arterială , nivelul de zahăr
din sânge și ritmul cardia c. Pentru bolile cronice, aceste accesorii măsoară balorile sângelui,
verifică simptomele astmului, monitorizează informa țiile nutriționale etc. Cu alte
cuvinte,dispozitivul devine tabloul de bord pentru informa țiile esențiale referitoare la corpul
nostru .
Mai mult decât atât, există sute de aplica ții de fitness care ajută pacien ții cu informa ții
nutriționale, antrenament și probleme comportamentale. Acestea încurajează oamenii să
exerseze mai mult, să slăbească sau pur și simplu să se distreze practicând un anumit sport .
Aplicațiile de fitness înregistrează activită țile generale, ca de exemplu câ ți pași a mers o
persoana pe parcursul unei zile. Aplica țiile sanitare monitorizează sănătatea generală a
pacientului, flexibilitatea corpului, exerci ții pentru spate, balans și multe altele.
Accesul la internet și doctorii
Organismul științific al medicinii a crescut atât de mult încât orice medic este sfătuit să
folosească toate resursele accesibile pe Internet. Când medicul se află în camera de
examinare sau departe de birou, telefonul este accesoriul cel mai la îndemână. În 2013
Echipa Or ca a făcut un raport confom căruia telefonul și tableta au fost nominalizate
dispozitivele cele mai folosite de către doctori de când a apărut stetoscopul . Pacien ții au

10 raportat mHealth Initiative că se simt mai siguri daca doctorii le răspund la întrebă ri cu
’Permiteți-mi să ma informez mai bine.’
Noi instrumente pentru clinicieni

Aplicațiile pentru clinicieni oferă în primul rând cantită ți mari de date pe care un utilizator
nu și le poate aminti cu u șurință, utilizând algoritmi care combină astfel de date
voluminoase cu func ții. Acestea fac parte dintr -o mișcare pe termen lung care dore ște
transferarea corpului științific al medicamentelor în aplica ții de lucru de dimensiuni mici
care ajută doctoriii și asistentele medicale în activitatea lor profesională de zi cu zi. Cu alte
cuvinte, ceea ce au învă țat în mod tradi țional în școala medicală este oferit în formate
actualizate și ușor de utilizat la locul de muncă. Cu alte cuvinte, ceea ce au învă țat aceștia la
școala medicală este oferit actualizat și în dimensiuni u șor de accesat la locul de muncă.
Aceste aplica ții extind,sprijină și înlocuiesc temporar cuno ștințele unui clinician
profesionist.

Categorii de aplica ții clinice

 Formulare pentru medicamente
 Prog rame de referin ță
 Aplicații educaționale
 Instrumente medicale
 Informații despre pacient
 Aplicații pentru monitorizarea pacientului
 Aplicații pentru asisten ță medicală
 Aplicații pentru imagistică
 Aplicații clinice
 Aplicații pentru plata serviciilor medicale
 Sprijinirea pacientului în luarea deciziilor
Aplicații de vizualizare a prospectelor medicamentelor

Există zeci de mii de aplica ții în domeniul asisten ței medicale.Prospectul virtual al medicamentelor
a fost cea mai de succes utilizare a unei aplicații mHealth. Planurile de asisten ță medicală în Statele
Unite și multe alte țări au stabilit un formular pentru clinicieni care identifică care medica ție este
permisă și care nu . Administrarea prospectelor permite pacien ților și clinicienilor să aleagă cel mai
bun medicament ca pre ț și potrivit din punct de vedere clinic . În cele mai multe cazuri, listele sunt
mult prea lungi pentru a fi memorate .
Programe de referință
Organismul științific de medicină a crescut atât de mult încât nu este posibi l ca un clinician să
memoreze ceea ce a fost învă țat în școala medicală și ceea ce sa dezvoltat de atunci.Personalul

11 medical este dependent de modalită țile de căutare rapidă și de acces la alte informa ții, de multe ori
împreună cu pacientul. Există mai mul te căi de accesare a informa țiilor medicale. În școlile
medicale, de exemplu, dispozitivele mobile sunt mai folosite pentru căutarea literaturii decât alte
surse de informare. De asemenea, majoritatea jurnalelor medicale oferă acces la revistele lor prin
intermediul telefoanelor mobile. MEDLINE / PubMed este probabil una dintre cele mai utilizate
platforme, deoarece facilitează căutările pe smartphone -uri de baze de date medicale. Diverse
aplicații, cum ar fi PubSearch, PubMed pe Tap, Medscape, MEDLINE Dat abase on Tap (MD on
Tap sau M doT), Docphin, Docwise, Read by QxMD, ask MEDLINE și PICO, de asemenea, oferă
acces rapid la informa ții de la 11upport de familie.
Aplicații educaționale
Încă de la începutul anului 2005, telefoanele mobile, tabletele și alte dispozitive mobile și de
comunica ții mobile au jucat un rol important în educa ția medicală. Elevii pot învă ța oriunde, î și pot
împărtăși experien țele, pot accesa informa ții despre condi țiile medicale și tratamentele
medicamentoase , pot efectua calcule, pot scrie note, î și verifică cuno ștințele într -o aplicație de
testare, pot accesa căr ți online, lucrează cu căr ți online, folosesc calculatoare medicale, î șî însușesc
termeni nefamiliari, gestionează testele și comunică. Rolul dispozitivelor mobile în educa rea
profesioni știlor din domeniul sănătă ții include aplica ții de educa ție 11upport 11upport 11.
Instrumente medicale
După cum s -a menționat anterior , telefonul mobil concurează cu stetoscopul când vine vorba
despre cel mai important instrument pentru medici, asistente medicale și majoritatea profesioni știlor
din domeniul sănătă ții. Există mii de aplica ții, iar numărul lor cre ște lunar. Cu scopul de a oferi
cititorului o imagine de ansamblu, aplica țiile sunt împăr țite într -un număr de categorii.
Informații despre pacient și instrumente de documentare
Documentarea asisten ței medicale reprezintă o provocare majoră , deoarece este esen țială (1)
crearea unui istoric al sănătă ții unui pacient (anterior dosarul medical al pacientului), (2)
satisfacerea documenta ției legale și a reglementării și (3) utilizarea acestor informa ții pentru
procesul de luare a deciziilor. Documenta ția, inițial făcută de un medic prin dictare și scriere de
mână, s -a transformat în ultimele decenii într -un amestec de informa ții introduse în computer și
generate de sistem . Acest lucru a creat o serie de probleme deoarece personalul a trebuit să se
întoarcă la birou pentr u a înregistra informa ții. De exemplu, un medic trebuia să scrie note sau să
memoreze informa ții în camera de examinare. Ulterior, în birou sau în fa ța calculatorului), trebuia
să reamintească informa țiile pentru a o înregistra. Un alt exemplu ar fi când a sistenții medicali
trebuiau să memoreze informa țiile adunate lângă patul pacientului până când ajungeau la postul de
îngrijire medicală pentru ao înregistra. Fire ște, acest lucru a dus la o pierdere și uneori la o
denaturare a informa țiilor. În contrast, dispozitivele mobile permit profesioni știlor din domeniul
sănătății să înregistreze informa ții la punctul de îngrijire, oferind o precizie mult mai bună și
confort. De asemenea, permit înregistrarea vorbirii, uneori cuplată cu vorbirea în conversia textulu i.
Acest lucru este implementat într -o serie de aplica ții speciale de asisten ță medicală. Cu toate
acestea, beneficiile rămân limitate până în prezent. Nu a fost încă dezvoltată o aplica ție mobilă care
să permită o documenta ție generală u șoară, care să fie exactă și care să treacă printr -un proces

12 esențial de asigurare a calită ții. Când acest lucru devine disponibil, un obstacol major în domeniul
asistenței medicale va fi depă șit.
Avantajul ob ținerii informa țiilor urgente oriunde este un factor important în calitatea îngrijirii. Cu
dispozitive mobile, medicii pot verifica starea unui pacient critic și pot primi și acționa asupra
datelor de laborator critice de la domiciliu, în afara biroului și așa mai departe.Decât să primească
un telefon de modă veche sau să așteapte un raport scris, medicii pot vedea grafica, cum ar fi
diagrame de tensiune arterială, bătăile inimii fătului , rezultate de ECG, precum si o alta
reprezentare in timp util a datelor pacientului.
Deoarece recunoa șterea vorbirii devine mai rafi nată în domeniul medical și integrarea procesării
limbajului natural, se a șteaptă la dispozitive mobile mai sofisticate, cu aplica ții corespunzătoare.
Unele dintre documente vor fi făcute de sistemul însu și. De exemplu, în loc să se documenteze o
comandă pentru un test, apoi să se documenteze rezultatele testelor și să se creeze un raport privind
rezultatele, va exista un sistem integrat în care clinicianul documentează ordinul de testare și
interpretează rezultatele testelor. Restul se poate face automat.
Aplicații de monitorizare a pacientului
Dispozitivele mobile sunt un mare ajutor pentru monitorizarea de la distan ță a sănătă ții, a
comportamentului medical (respectarea instruc țiunilor, a medicamentelor etc.) sau chiar a locului
pacienților. De exemplu, un ECG poate fi conectat la un telefon mobil pentru a diagnostica și urma
tratamentul pacien ților cu apnee de somn.Pillboxurile speciale care arată când pacientul î și ia
medicamentele au fost testate începând cu anul 2010, dar nu au fost încă adoptate. În sănătatea
comportamentală, dispozitivele mobile monitorizează mi șcările pacien ților, în special atunci când
tind să se plece de pe proprietate, cum ar fi pacien ții cu Alzheimer. Acestea sunt doar câteva
exemple ale unei game extinse de ap licații în domeniul monitorizării pacien ților.
Aplicații de asisten ță medicală
O mare parte din literatură neglijează impactului mHealth asupra asisten ței medicale. Utilizarea
telefoanelor mobile a ajuns la uzul principal în asisten ța medicală în America de Nord. Majoritatea
asistenților folosesc smartphone -uri pentru multe activită ți personale și zilnice, la fel cum le fac
medicii. Pentru aplica țiile de îngrijire medicală, un sondaj Wolters Kluwer (2012) a arătat că 71%
dintre ace știa utilizează un smartp hone pentru slujba lor, iar 66% îl utilizează în educa ție. 89% au
fost dornici de un ghid de medicină pentru asisten ța medicală.
Aplicațiile de asisten ță medicală se împart în câteva categorii , fiecare cu o multitudine de aplica ții
competitive. Coordonare a asistenței medicale este probabil cea mai complexă aplica ție. În mod
obișnuit, aplica ția conectează medicii din prima linie și echipa de îngrijire pacien ților și
interacționează cu infrastructura EHR. Oferă fluxuri de lucru, comunicări clinice contextuale și
intervenții de îngrijire configurabile. Gestionarea medicamentelor pentru asistente medicale variază
de la o aplica ție simplă care afi șează pilule pentru a determina u n triaj de medicamente pe care un
pacient le ia (când numele medicamentului nu este cunoscut) la sisteme complexe pentru ratele de
filtrare și calculul dozei. O altă aplica ție specifică pentru îngrijire medicală este un manager de
referință pentru imunizar ea digitală.

13 Aplicații pentru imagistică
Unele aplica ții aprobate de FDA permit radiologilor să „interpreteze imaginile în mi șcare”.
Limitările ecranului mic sunt substan țiale, dar există ocazii când un radiolog nu are acces la o sta ție
de vizionare tradi țională și în astfel de situa ții, aplicația poate ajuta. Alte aplica ții includ
comunicarea prin fax, crearea rapoartelor standard pe dispozitivul mobil, căutarea jurnalelor
medicale, șlefuirea cauzelor comune ( și nu atât de frecvente) ,ajutând la îndeplini rea cerințelor
CME.
Aplicațiile interesante din domeniul oftalmologiei au capacitatea de a combina unele instrumente de
evaluare clinică utilizate în mod obi șnuit, cum ar fi cardurile vizuale apropiate, plăcile vizuale
color, un indicator al elevilor și o riglă, o lumină stilou, o lumină fluorescentă, ținte de fixare
pediatrică, grile Amsler, Testul Dot, testele de desaturare ro șie și chiar un simulator de tambur
OKN. Aceste aplica ții pot fi utile în setările consultan ților din spitale și în vizitele camerelor de
urgență. Ca și în multe alte specialită ți, există și aplicații educaționale pentru oftalmologi care
oferă, printre altele, o listă de diagnostice care nu trebuie să lipsească. În situa țiile din afara biroului
oftalmolog, fotografiile pot fi lu ate în diferite contexte.

Aplicații clinice

Unele caracteristici hardware ale dispozitivelor mobile pot fi utilizate în scopuri clinice. Iată câteva
exemple: otoscopul utilizează iPhone pentru a vizualiza urechea internă cu mărire. De asemenea,
poți să faci fotografii care pot fi trimise medicului general sau unui specialist. Altă este AliveECG,
un cititor de electrocardiogramă cu un singur conducător care se leagă pacientului de smartphone și
poate fi utilizat de unită țile de terapie intensivă și alții în afara setărilor ECG tradi ționale. Există, de
asemenea, o serie de smartphone -uri concurente care ac ționează ca glucometre.
Acestea furnizează metode non -invazive (fără a fi nevoi ți să prindă degetul) modalită ți de măsurare
a nivelului de glucoză din ser. Totuși, aceste dispozitive mobile servesc mai mult decât un
glucometru. Ele urmăresc, de asemenea, glucoza din sânge în timp real, arată aportul de
carbohidra ți și doza de insulină, permi țând astfel unui pacient să gestioneze regimul de îngrijire a
diabetului prin postarea de alerte, păstrarea unui jurnal și oferirea de mementouri și căi de
comunicare convenabile.
Dermatologia este un alt domeniu în care dispozitivele mobile au arătat beneficii atât pentru
pacienți, cât și pentru medici. Un pacient poate lua o fotografie cu o erup ție cutanată sau o
problemă dermatologică și trimite imaginea unui specialist pentru inspec ție. Un model avansat
numit « Dermatoscope » se potrive ște cu un iPhone și necesită o mărire de 20 de ori. De asemenea,
are o lumină polarizată pentru a arăta mai bine problema pielii, cum ar fi o leziune . Pentru ca
ultrasunetele să fie disponibile pentru aplica ții medicale atunci când nu este accesibilă o ecografie
profesională de înaltă calitate, s -au dezvoltat sisteme care utilizeaz ă ecranul telefonului ca afi șaj.
Dezvoltatorii prevăd că fiecare internist va putea să folosească acest dispozitiv de « intrare » cu
ultrasunete pentru a detecta probleme vasculare, calculi biliari, pietre la rinichi, mase abdominale și
alte probleme.
Alte utilizări curente ale dispozitivelor mobile includ folosirea unui smartphone ca Petri Dish,
Adaptor digital ocular, spirometru, aparat respirator și chiar scaner pentru creier. Aplica ția pentru
măsurarea frecven ței tremurului a fost raportată pentru a se potrivi cu dispozitivele sofisticate și
costisitoare utilizate pentru analiza electromiogramelor. Acestea sunt doar câteva exemple de
dispozitive mobile și aplicații care oferă alternative la dispozitivele tradi ționale .

Aplicații pentru plata serviciilor medicale
Desigur, sistemele financiare de asisten ță medicală variază de la o țară la alta. În multe țări, este
comun faptul că există o nevoie atât pentru medici cât și pentru pacien ți să aibă acces în timp real la

14 informații financiare despre terapii și proceduri. În prezent, în cazuri izolate, costurile sunt
accesibile înainte sau în momentul în care pacientul părăseste biroul medicului, clinica sau spitalul.
Acest câmp se va extinde în viitorul apropiat.
Sprijinirea pacientului în luarea deciziilor
O nouă genera ție de instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor ajută la punctul de îngrijire.
Astfel de aplica ții permit clinicianului să introducă informa ții specifice pacien ților împreună cu
materiale de referin ță pentru a primi informa ții de diagnosti care sau detalii ce privesc condi ția
pacientului.
Noi sisteme de comunicare
La fel de impresionante precum sunt impactul dispozitivelor mobile și al aplica țiilor pentru setările
de îngrijire, sunt și oportunită țile pe care le oferă pentru noile sisteme de comunica ții sunt chiar mai
promițătoare. Sistemul de asisten ță medicală bazat pe comunicare, prin intermediul mHealth,
marchează un punct important de evolu ție în domeniul asisten ței medicale. În mod tradi țional,
pacienții au fost trata ți în cabinete medicale, în clinici sau în spitale sau în alte institu ții. Numai în
cazuri izolate, rare, medicii au vizitat pacien ții la domiciliu. Locul de îngrijire a fost, în principal,
sala de examinare, cabinetul medicului, sec ția din spital etc. Aceasta se schimbă . Locul de îngrijire
într-un mediu de sănătate complet dezvoltat este un loc virtual care cuprinde biroul medicului
primar, casa, birourile altor furnizori de asisten ță medicală (speciali ști, reprezentan ți ai imaginii și
alți furnizori de servicii complexe , inclusiv PT și OTS) și furnizori de servicii de fitness ,masaj ,
terapeuți, formatori de fitness, instructori de yoga etc.), precum și farmacii. Unele dintre
măsurătorile de sănătate, cum ar fi tensiunea arterială și alte caracteristici vitale sunt măsur ate mai
ușor și mai fiabil în casă, la birou sau la locul de muncă. Coordonarea acestor locuri de îngrijire și
interacțiunea lor directă vor spori calitatea îngrijirii.
Vizitele video online cresc ca o înlocuire virtuală a întâlnirii tradi ționale a medicul ui cu pacientul.
Un sondaj American Well (2015) a constatat că majoritatea reziden ților americani sunt dispu și să
utilizeze un videoclip online pentru o vizită la medic; 61% dintre responden ți au constatat că acest
lucru este mai convenabil pentru ei. Comu nicarea pacient -medic online este cea mai căutată pentru
reîncărcările cu prescrip ție medicală, prescrip țiile pentru controlul na șterilor, antibioticele în situa ții
de urgență și prescripțiile de rutină pentru afec țiunile cronice. Vizitele video online sun t în creștere
în multe regiuni.
În loc de vizite periodice ale pacien ților, asisten ța medicală bazată pe comunicare oferă o
comunicare nestructurată între medicul primar și pacient. Atunci când un pacient încearcă să explice
simptomele în cabinetul medicul ui la câteva zile după ce au apărut, memoria lui este predispusă să
excludă unele experien țe și emoții sau îi pot determinape al ții să exagereze. M health oferă
comunicare digitală constantă, adică pacientul poate descrie cum s -a simțit după ce a luat
medicamentul sau după o masă specială, când durerea s -a diminuat sau a crescut, când a fost stresat
etc. Aceasta duce la o mai bună în țelegere a problemei medicale. Mul ți pacienți au raportat că nu
pot să relateze tot ceea ce este relevant în întâlnirea t radițională, încărcată cu emo ții de 10 sau 15
minute. De asemenea, mul ți pacienți raportează că, după ce ajung acasă, nu î și pot aminti ce a spus

15 medicul. Comunicarea digitală permite unui pacient să î și exprime preocupările într -un cadru lini știt
și să re vizuiască răspunsul medicului.
O astfel de documenta ție a pacientului poate con ține observa ții despre via ța zilnică, note personale
care eviden țiază creșterea sau scăderea durerii, simptome care pot apărea și apoi dispar, reac ții la
activități sau aport de alimente sau medicamente. De asemenea, ele pot furniza informa ții despre
cantitatea și calitatea somnului sau chiar despre schimbările zilnice ale nivelurilor de stres.
Sistemele de sănătate permit partajarea u șoară și fiabilă a acestor date și gestionare a fluxului de
informații la furnizor (Project Health Design, 2012).
O evoluție în relația pacient / medic este în curs de desfă șurare în multe țări. Pacien ții sunt tot mai
încurajați să înțeleagă problemele lor de sănătate și să participe activ și conștient la îngrijirea lor. În
trecut, îngrijirea patriarhală a tratat pacientul ca un copil care nu -și înțelege problemele de sănătate.
În sănătatea participativă, pacientul de ține copii ale documenta ției complete a fi șelor sale medicale
sau părți din rapoar tele ținute de medicul de îngrijire primară, precum și copii ale înregistrărilor de
la speciali ști. În plus, pacientul este încurajat să păstreze un jurnal personal de sănătate, care este o
înregistrare individuală a pacientului în care acesta î și exprima punctul de vedere despre starea de
sănătate și observațiile personale pe care poate sau nu poate să le împărtă șească cu furnizorii de
îngrijire.
În mod tradi țional, un medic ce lucrează în biroul său și este vizitat de pacien ți acolo ,nu dispune
de prea multă comunicare cu al ți furnizori de asisten ță medicală care tratează acela și pacient.
Mhealth permite comunicarea activă între to ți profesioni știi implica ți în probleme de sănătate,
wellness și fitness ale pacientului. Diferitele aplica ții, precum și programele software, permit o
comunicare sigură și convenabilă între diver și profesioni ști, cum ar fi asistentul de triaj, medicul de
îngrijire primară, speciali știi, terapeu ții de reabilitare etc. Se presupune că, într -un sistem complet
implementat, sis temul mHealth va vizita mai pu țin medicii de îngrijire primară. Pacien ții își vor
trimite simptomele, uneori cu imagini sau lecturi din dispozitivele pe care le păstrează acasă la
cabinetul medicului. Furnizorul poate răspunde cu instruc țiuni pentru efec tuarea testelor
suplimentare înainte ca pacientul să -și petreacă timp pre țios la examinare. Acest sistem va contribui
la rezolvarea deficitului anticipat de medici de asisten ță medicală primară și va reduce costurile în
sistemul de sănătate. În plus, studi ile efectuate de laboratoare permit pacien ților să comande direct
testele de laborator, ceea ce înseamnă că nu trebuie să treacă prin comanda medicului tradi țional.
Sisteme de finan țare și cercetare
În unele țări, analizele de sănătate se fac cu utilizarea dispozitivelor mobile, permi țând astfel
cercetarea pe scară largă. De asemenea, pacien ților le sunt date smartphone -uri personalizate pentru
înregistrarea datelor lor personale de sănătate pentru a fi folosite în cercetare de către companiile
farmaceutice .
În Africa și alte regiuni, dispozitivele mobile oferă un cadru pentru sănătatea publică pentru a
evalua provocările sistemului de sănătate (Leon, Schneider, & Daviaud, 2012). Numeroase proiecte
utilizează astfel de dispozitive pentru colectarea de date l a nivel de pacient sau furnizor, furnizând
informații valoroase privind sănătatea publică.

16 Colectarea de date despre pacien ți atinge uneori propor ții extinse, în special în țările de dezvoltate ,
ele furnizează acum astfel de informa ții ca medicamentele care prescriu medicii ca răspuns la
simptome specifice, rata de succes a procedurilor și interven țiile chirurgicale în diferite spitale,
nivelul de asumare a riscului de medici care recomandă terapii invazive, datele financiare de către
organizațiile medicului sau furnizorilor etc.
După cum s -a descris anterior, există începuturi de implementare a sistemelor financiare în timp
real prin utilizarea dispozitivelor și sistemelor mHealth. Analiza cuno ștințelor în domeniul sănătă ții
reprezint ă noua abordare a colectării datelor privind condi țiile, comportamentul, utilizarea
medicamentelor, vizitele la furnizori și alte domenii, precum și compararea costurilor simultan.
Instrumente de detectare, urmărire și terapeutică
Un telefon sau o tabletă mobilă poate fi dotată cu echipament suplimentar care înregistrează
simptomele corpului sau efectuează măsurători, monitorizează activită țile și are scopul de a motiva
o persoană spre un anumit comportament, cum ar fi încetarea fumatului. Unele aplica ții au fost
descrise mai sus.
Aplicația pacientului
Succesul final al mHealth depinde de educarea pacien ților cu privire la beneficiile participării la
procesele lor de sănătate și pe motivarea acestora de a -și păstra propriile înregistrări. În acest scop,
este important să se în țeleagă istoria rolului pacien ților în domeniul asisten ței medicale. În multe
regiuni, obiceiul cultural a fost că o boală a fost o pedeapsă divină. Ca urmare, oamenii nu vor vorbi
despre problemele lor de sănătate și vor dori să păstrez e confiden țialitatea în jurul problemelor lor
de sănătate. Ei au fost jena ți și protectori fa ță de problemele lor de sănătate. Jurământul lui Hipocrat
a contribuit, de asemenea, la un sentiment de confiden țialitate, precum credin ța pe care medicul o
știe cel mai bine: un pacient trebuie să urmeze sfatul medicului „orbește”.
Societatea informa țională în curs de dezvoltare a secolului XX a adus unele schimbări. Începând cu
anii 1980, pacien ții în cauză au început să -și adune propriile informa ții despre s ănătate. Internetul a
deschis o nouă fereastră în medicină. Pacien ții au putut să caute simptome și / sau efecte secundare
ale medicamentelor prescrise de medicii lor, au putut vedea discu ții referitoare la acordarea unei
intervenții chirurgicale sau la te rapiile alternative. Cu toate acestea, în primele zile ale anilor ‚90,
avertismentul oficial a fost: „Nu aveți încredere în Internet ”. Până în 2005, acest mesaj de avertizare
a dispărut pe scară largă. În prezent, mai mult de trei sferturi din popula ția no rd-americană
utilizează Internetul pentru oa doua opinie, adesea prin intermediul dispozitivului mobil, deoarece
părăsesc biroul medicilor (de exemplu, pentru a verifica dacă un medicament nou descris poate
provoca reac ții adverse ).
Odată cu apari ția erei digitale, multe companii, comitate de standardizare și alte organiza ții au
lucrat la o versiune digitală a unui dosar de sănătate al pacientului. Unele baze de date bazate pe
software au fost folosite pe computerul pacientului ; Altele au folosit stick -uri USB pentru a fi
transportate de către pacient la biroul furnizorului. De și un stick USB nu este dispozitivul mobil
« tradițional », cum ar fi un telefon mobil, acesta are rolul de instrument de comunicare intermitent.
Atât lipsa de încredere în tehnologie, cât și dorința de confiden țialitate au făcut ca aceste încercări

17 să nu reușească. De exemplu, într -un proiect din Greater Boston, MA, SUA, mai mult de 200 de
părinți au primit datele despre copiii lor pe un stick USB pentru a fi utilizate atunci când copiii lor
vor căuta tratamente în spitalele / clinicile / cabinetele medicilor. Cu toate acestea, spitalele sau
clinicile nu au fo losit stickul USB din teama de a nu virusa computerul. (E. Marcus, comunicare
personală, 4 ianuarie 2007)

Deși numărul pacien ților care î și păstrează propriul registru a rămas mic, utilizarea căutărilor pe
Internet și a aplicațiilor de sănătate personală au înflorit. În mod surprinzător, mii de aplica ții
motivează oamenii să facă mi șcare. Alte aplica ții ghidează și motivează pacien ții în ceea ce
privește nutriția și somnul.
Multe aplica ții, desigur, depă șesc scopul general de a face fitness. Unele oferă di agnostice ini țiale.
Oamenii pot să introducă simptomele și să găsească unele indicii cu privire la ceea ce le suferă, iar
în funcție de diagnosticul ini țial, aceștia vor fi îndruma ți la medicii speciali ști din zona lor. Altele
oferă orientări pentru tratarea situa țiilor de urgen ță. Gama de aplica ții acoperă recomandările
inițiale către pacien ți, instrucțiuni detaliate privind unele afec țiuni cronice, analizarea datelor
pacienților, coaching -ul pacienților în conformitate cu orientările nutri ționale și comunicarea cu
furnizorii. Luate împreună, aceste noi op țiuni privind sănătatea reprezintă o schimbare drastică
perturbatoare a asisten ței medicale.
Au apărut comunită ți de pacien ți în care sute, în unele cazuri, mii de pacien ți, discută modul în care
aceștia se confruntă cu bolile lor, analizează diagnosticele specifice, împărtă șesc efectele secundare
ale medicamentelor, descriu nivelurile de durere și explică efectele secundare ale terapiilor lor .
Pacienții își împărtășesc experien țele în mod deschis și abordează experien țele personale la o
adâncime pentru care medicii sau asisten ții medicali nu au timp (sau, uneori, experien ță). Deși
multe dintre aceste discu ții de grup nu au loc pe dispozitive mobile, tot mai multe sunt și reprezintă
o componentă semni ficativă a mHealth.
Sistemele mHealth
Trebuie reamintit faptul că sistemele mHealth nu sunt nici uniforme, nici standardizate, iar multe
sunt spontane. Întrucât furnizorii de asisten ță medicală individuală află despre această aplica ție
nouă, ei sunt adesea dispuși să încerce. Deciziile la nivel organiza țional sunt luate de către CIO -uri
sau șefi de departamente, personal tehnic sau al ți lideri din cadrul unei organiza ții. Numai în cazuri
rare de sisteme informatice coerente, precum Kaiser Permanente în Stat ele Unite, se poate găsi o
abordare coerentă a mHealth. Mul ți CIO -uri nu știu exact ce dispozitive mobile sunt utilizate în
organizația lor și nici nu știu cine folose ște aplicațiile. Ei nu au control asupra aplica țiilor mHealth
deoarece medicii, asistente le medicale, tehnicienii și alții și-au cumpărat propriile dispozitive
mobile și software. În plus, utilizatorii șterg aplica țiile atunci când se consideră că sunt incomod
sau nu sunt de ajutor. Aceste varia ții și fluctuații fac dificilă gestionarea sistem elor mHealth. La
scurt timp după ce iPhone -ul a fost introdus public, mai multe spitale din Statele Unite și Canada au
decis să instaleze un sistem de documentare bazat pe aceste smartphone -uri și să le permită
profesioni știlor să le folosească pentru a accesa datele pacientului și pentru a le documenta în
timpul întâlnirii. Pe lângă achizi ționarea a sute de smartphone -uri, aceștia au trebuit să dezvolte un
sistem de informa ții care leagă aceste smartphone -uri de sistemul l or electronic de înregistrări de

18 sănătate, generând costuri de milioane. Rezultatul a avut o rată mixtă de succes. (Anonim,
comunicare personală, 15 mai 2007)
Mulți furnizori de sisteme medicale electronice (EMR) au inclus telefoane inteligente pentru o
varietate de aplica ții. Deși pot fi considerate suplimente la EMR, ele reprezintă solu ții mHealth. De
asemenea, dispozitivele și aplicațiile mHealth sunt integrate în sistemele de informa ții de sănătate
din spitale sau alte organiza ții de furnizori. Atunci c ând astfel de dispozitive sunt adăugate
sistemului HIS, cumpărătorii și / sau implementatorii sistemelor mHealth sunt persoane fizice, cum
ar fi medici, asistente medicale, tehnicieni, administratori de sisteme, CIO -uri, șefi de departamente
și profesioni ști în domeniul sistemelor informatice. Nu există un sistem coerent de sistem, cu
excepția (în opinia noastră) în unele sisteme interna ționale de stat sau în planurile majore de
sănătate din America de Nord. Datorită varietă ții în utilizarea dispozitivelor și a sistemelor, este
important să se ia în considerare politicile și procedurile necesare pentru implementarea mHealth.
Politici
În multe clinici și spitale, în special în Statele Unite, asisten ții medicali, medicii și alții folosesc
aplicații pe care le -au descoperit și le-au descărcat pe cont propriu, adică fără a lua în considerare
modul în care se vor încadra în ecosistemul IT organiza țional. Unii ofi țeri de informa ții (CIO) au
început cel pu țin sondaje pentru a în țelege câte aplica ții sunt folosite în organiza ția lor și în ce scop.
Cu toate acestea, păstrarea unui inventar propriu -zis nu este u șoară deoarece indivizii înva ță despre
aplicații, le descarcă în câteva secunde sau minute (costul nu este o problemă din cauza etichetei de
preț foarte scăzute) și dacă nu văd beneficii de la o aplica ți,le șterg și și încearcă altceva.
Păstrarea unui inventar de aplica ții este recomandată pentru orice organiza ție medicală.Totu și
există șefi de departament și alții care nu aprobă logica anumitor apl icații. Ei descurajează pe cei
care lucrează în organiza ția lor să utilizeze anumite aplica ții. Au existat rapoarte anecdotice privind
instrucțiuni de a nu utiliza deloc dispozitivele mobile sau, în alte cazuri, de a nu utiliza anumite
aplicații. De asemen ea, s-a raportat că o parte din atitudinea criticilor fa ță de utilizarea
dispozitivelor mobile trebuie văzută ca rămă șițe ale politicilor vechi de zeci de ani ale spitalelor și
clinicilor care nu permiteau utilizarea telefonului mobil din teama de interferen țe radioactive cu
dispozitivele medicale. Cu excep ția situațiilor speciale, nu există niciun motiv pentru a interzice
orice dispozitiv din acest motiv. Din 2010, consensul general este că smartphone -urile moderne nu
reprezintă un risc în ceea ce privește interferen ța electromagnetică.
Cine ar trebui să de țină dispozitivele?
În marea majoritate a cazurilor, medicii, asistentele medicale și alți profesioni ști din domeniul
sănătății și-au cumpărat smartphone -urile. În primul rând, Blackberry a fost considerat cel mai sigur
telefon inteligent pentru utilizarea în domeniul sănătă ții, dar a fost considerat, de asemenea, fără
speranță depășit. Apoi, iPhone -ul a fost achizi ționat de majoritatea furnizorilor de servicii medicale
din cauza utilizării sale i ntuitive. În sfâr șit, un grup de smartphone -uri au intrat pe platforma
Android. În timp ce majoritatea profesioni știlor din domeniul sănătă ții din Statele Unite folosesc
dispozitivele iPhone și iPad, utilizatorii din alte țări folosesc de asemenea smartphone -uri bazate pe
Android în număr mare. Dispozitivele mobile de la Apple, Inc., oferă un ecosistem complet și sigur,
care permite chiar identificarea utilizatorilor prin identificarea amprentelor biometrice, iar sistemul
Apple nu permite aplica ții și extensii care nu sunt compatibile cu infrastructura sa. Pe de altă parte,

19 sistemele bazate pe Android oferă o mai mare flexibilitate și permit abordări pe care Apple nu le
tolerează.
Prin urmare, CIO -urile trebuie să decidă ce p latformă este cea mai bună pentru integrarea în
sistemul HIS. În ultimii ani, s -a demonstrat că este adesea dificil să se impună un singur sistem și să
se excludă altele. Dacă, de exemplu, un medic preferă un dispozitiv Android, dar sistemul HIS este,
în general, în acord cu ecosistemul Apple, atunci medicul poate fi invitat să folosească un alt sistem
pentru „utilizarea profesională ”, adică pentru ca aplica țiile să fie utilizate profesional la locul de
muncă . Unii medici și-au exprimat dezaprobarea și nem ulțumirea de a fi nevoi ți să transporte cinci
sau șase telefoane diferite, fiecare dintre ele integrat cu un anumit sistem de informa ții spitalicesc.
Pe măsură ce utilizatorii mixează date și aplicații personale și profesionale pe dispozitivul mobil,
exist ă potențiale conflicte și obligații legale. Din acest motiv, multe spitale au furnizat dispozitive
mobile personalului și furnizorilor de servicii medicale acredita ți. Altele încă permit utilizatorilor să
cumpere și să mențină propriile lor. În orice caz, ar trebui instalată o zonă de securitate duală pe
dispozitivul care separă profesionistul de utilizarea personală și măsurile de protec ție, sincronizând
totodată datele profesionale.
Cine ia deciziile?
Din 2005 până în 2012, a avut loc o dezbatere despre cine ar trebui să ia aceste decizii. În unele
cazuri, administratorul spitalului / clinicii a încercat să guverneze utilizarea mHealth în organiza ția
sa. În alte cazuri conducătorii departamentelor au decis ce dispozitive și aplicații au fost folosite în
departamentul lor. Alteori, ofi țerii de informa ții șefi au considerat că astfel de decizii ar trebui să fie
domeniul lor. În majoritatea situa țiilor, a fost creat un comitet care să recomande aplica ții, să
determine dacă anumite aplica ții ar trebui sau nu s ă fie utilizate în organiza ția lor și să decidă cine
ar trebui să plătească pentru dispozitive, precum și pentru taxele de la operatorii de telefonie,
întreținerea , costurile de înlocuire etc .
Securitatea și confiden țialitatea datelor
În multe țări, în special în Europa, multe caracteristici ale mHealth nu sunt acceptate din cauza
normelor sau a legilor privind protec ția datelor. Acest lucru a creat o inconsecven ță și ar putea fi
considerată o abordare ira țională a comunica țiilor.De exemplu, o transmisi e de fax este considerată
sigură, de și riscurile de primire a faxului către un receptor gre șit și dezvăluire la aparatul de fax
sunt substan țiale. În mod similar, convorbirile telefonice sunt considerate sigure, chiar dacă păr țile
neautorizate pot intra în sistemul telefonic pentru a le asculta (cum fac în mod obi șnuit serviciul
secret și profesioni știi din domeniul securită ții).Cu toate acestea, e -mailurile și mesajele text sunt
considerate nesigure, miliarde de mesaje fiind transmise zilnic, cu pauze de s ecuritate majore.
Fiecare organiza ție ar trebui să aibă o politică de securitate în ceea ce prive ște mHealth. Politica nu
ar trebui să permită preluarea imaginilo pacien ților, deoarece acestea încalcă dreptul pacientului de
a-i fi protejată via ța privată. Membrii familiei sau prietenii furnizorilor de asisten ță medicală nu ar
trebui să poată privi datele profesionale sau comunicarea profesională a dispozitivului mobil al
furnizorului.
Integrarea aplica țiilor mHealth în sistemele HIS / EMR

20 Principala problemă a activită ților mHealth este lipsa integrării lor în sistemul informa țional
spitalicesc (HIS), precum și în sistemul electronic de înregistrare medicală (EMR). În această
privință, mHealth este încă la prima sa genera ție (aproximativ 1995 -2020), î n care aplica țiile
individuale sunt descărcate și utilizate fără a ține seama de interconectivitatea lor sau de integrarea
în alte sisteme. Există primele semne că acest lucru se va schimba în următoarea genera ție (anticipat
2020 -2040) atunci când adevărat a interoperabilitate și departamentul Medical va aca para
Internetul.
PERSPECTIVE VIITOARE: INTERNETUL LUCRURILOR MEDICALE ȘI RELAȚIA CU
INTERNETUL LUCRURILOR
La fel cum internetul lucrurilor (IoT) va aduce trăsături de via ță conectate oamenilor, mHealth va
permite Internetul Lucrurilor Medicale (IoMT). Senzorii vor utiliza inteligen ța artificială pentru a
procesa datele ob ținute prin intermediul dispozitivului. O oglindă de baie va urmări ECG -ul cu
precizie diagnostică. Ceasul sau dispozitivul portabil v a monitoriza tensiunea arterială.
Nanosensorul dintr -o pilula va monitoriza și controla mi șcările specifice ale celulelor. Toaleta
viitorului va analiza o serie de chimisme corporale, de la glucoză la sânge. Senzorul unui volan
poate detecta deja obiceiuri le de conducere emo ționate sau influen țale de alcool. Periu ța de dinți a
viitorului va căuta cavită ți și va monitoriza contaminarea bacteriană sistemică poten țială. Pieptenele
va monitoriza biotomul părului și capului. Măsurătorile scalei la baie vor cântă ri și vor analiza
grăsimea corporală. Telefonul mobil va identifica activită țile unei persoane în pa și și consumul de
energie și va calcula aportul caloric și metabolismul. Tacâmurile, adică plăcile cu senzori, vor
identifica valoarea nutritivă a unei alim entații și a consumului de calorii, precum și interacțiunile
chimice ale diferitelor elemente alimentare.Pantofii vor avea senzori de corp care urmăresc func ția
diferitelor organe. Ochelarii îi vor aminti pacien ților să ia medicamente. Articolele de îmbrăc ăminte
cum ar fi șosete sau cămă și cu senzori încorpora ți și procesoare de informa ții vor urmări datele
dermatologice. Multe dezvoltări noi se regăsesc în microworld -ul în care sunt perfec ționate
dispozitivele microscopice. Nanobot și beebots pot înota pri n sânge și direcționează direct la locul
unde este localizată tumoarea sau boala, oferind noi modalită ți de tratament. Într -un deceniu sau
două, nanomotorii vor spori sistemul nostru imunitar pentru a lupta împotriva bolilor, un alt
exemplu în care medicin a bazată pe comunicare este activată de mHealth.

21
Figura 1 -Structura telemedicinei

22 CAPITOLUL 2.
CISCO PACKET TRACER

Deoarece sistemele de re țea 22upport 22 să evolueze în complexitate, noi instrumentele
educaționale sunt în curs de dezvoltare pentru a facilita predarea și învățarea despre tehnologia de
rețea. Programul Cisco Networking este conceput pentru a ține pasul cu evolu ția sistemelor de
rețele prin furnizarea de metode inovatoare și de instrumente educ aționale care ajută studen ții să
înțeleagă complexitatea tehnologiilor informa ției și comunica țiilor (TIC). În acest cadru ,software –
ul de e -learning Cisco® Packet Tracer a fost dezvoltat pentru a ajuta studenții Academiei de
Networking să câ știge abilită ți de tehnologie în re țea într -un mediu care se află în 22upport 22
schimbare.
Cisco Packet Tracer este un program puternic de simulare a re țelei care permite studen ților să
experimenteze comportamentul în re țea și să pună întrebări de tipul “ce-ar fi da că?”. Find parte
integrantă a experien ței de învă țare cuprinzătoare a Academiei de Networking, Packet Tracer oferă
capabilită ți de simulare, vizualizare, crea ție, evaluare și colaborare și facilitează predarea și
învățarea unor 22upport complexe de tehnolog ie.
Packet Tracer suplimentează echipamentele fizice în clasă, permi țând studen ților să creeze o re țea
cu un număr aproape nelimitat de 22upport 2222l22, încurajând practica, descoperirea și depanarea.
Mediul de învă țare bazat pe simulare îi ajută pe studen ți să dezvolte abilită ți de secol XXI, cum ar
fi luarea deciziilor, gândirea 22upport 22 și critică și rezolvarea problemelor. Packet Tracer
completează curriculumul Academiei de Networking, permi țând instructorilor să predea și să
demonstreze cu u șurință 22upport tehnice complexe și design de sisteme de re țea. Studenții pot
22upport 22, 22upport 2222 și rezolva problemele de re țele folosind echipamente virtuale și
conexiuni simulate pe cont propriu sau în colaborare cu al ți studenți.Packet Tracer dezvoltă un
mediu 22upport 2222 și 22upport 2222l22 pentru studierea de 22upport și protocoale ale unei rețele.
Cel mai important, Packet Tracer ajută elevii și instructorii să î și creeze propriile “rețele de
internet ” pentru explorare, experimentare și explicare a conceptelor și tehnologiilor de rețea.

Experiența de predare
Cisco Packet Tracer oferă oportunită ți multiple pentru instructor în încercarea de a demonstra
conceptele de re țea. Deși Packet Tracer nu este un 22upport 2222l pentru echipamentele reale,
permite elevilor să prac tice utilizarea unei interfețe de linie de comandă. Această capacitate este o
22upport 2222 fundamental a învă țării de a studia configura ția routerelor și switch -urilor.Modul de
simulare al pachetului Tracer permite instructorilor să demonstreze procese car e anterior erau
ascunse studen ților.,aceste capacită țile de simulare pot contribui la simplificarea procesului de
învățare prin furnizarea de tabele, diagrame și alte reprezentări vizuale de func ții interne, cum ar fi
transferurile de date dinamice și pac hetele pentru extinderea con ținutului.

23
Figura 2,Interfața drag and drop permite editarea și validarea arhitecturii sistemului

Packet Tracer ajută instructorii să predea re țele complexe și prezintă următoarele caracteristici:
 Oferă o demonstra ție vizuală confi gurațiilor și tehnologiilor comple xe
 Permite instructorilor să autorizeze activită ți personalizate și ghidate
 Facilitează numeroase activită ți de învățare, cum ar fi prelegeri, activități individual e
precum și activitățile grupului de laborator, teme, evaluări, jocuri
 Permite vizualizarea, anima ția și modelarea detaliată pentru explorare, experimentare și
explicație
 Sprijină învă țarea și pregătirea studenților în afara orelor de curs ,aceștia având posibilitatea
de a se pr egăti din orice loc unde există un PC și conexiune la internet.

Experiența studenților
Elevii care petrec mai mult timp într -un mod de învă țare cu simulări și capabilită ți interactive, vor
fi mai bine pregatiți pentru a aplica concepte și fundamentale ale configura ției atunci când vor fi
expuși la folosirea echipamentelor reale. În timp ce studen ții dobândesc experien ță practică având
sarcini precum configurarea și depanarea, aceștia devin mai încrezători în abilită țile
lor.Funcționalitatea modului multi -user din Cisco Packet Tracer oferă și o oportunitate de învă țare
socială, care permite studen ților să colaboreze și să concureze unul cu celălalt și să joace jocuri care
îmbunătățesc experien ța de învățare într -un mod mai detașat și mai productiv

24

Figura 3,exemplu de activitate interactivă folosind funcțiile aplicației

Caracteristici cheie
Cisco Packet Tracer are două spa ții de lucru – logic și fizic. Spa țiul de lucru logic permite
utilizatorilor să construiască topologii de re țele logice prin plasarea, conectarea și combinarea într –
un mod corespunzător a dispozitivelor de re țea virtuală.
Spațiul de lucru fizic asigură o dimensiune fizică grafică a re țelei logice, oferind principiul de scară
și de plasare în modul în care dispo zitive de re țea, cum ar fi routerele, switch -urile și echipamentele
ar arăta într -un mediu real. Vedere fizică oferă, de asemenea, reprezentări geografice ale
rețelelor,inclusiv mai multe ora șe, clădiri și casete de cablare.

25
Figura 4,Spatiul de lucru fi zic oferă vizualizare grafică a unei rețele logice.
Cisco Packet Tracer suportă următoarele protocoale de rețea:

Figura 5,Protocoalele de rețea cu care lucrează Packet Tracer

26 Principalele mecanisme Cisco Packet Tracer:
 Dispozitive modulare: reprezen tările grafice simulează visual sistemele Hardware și
oferă posi bilitatea de a introduce interfețe grafice virtual în r outere și switch -uri, care apoi
fac parte din simulare.
 Funcționalitate multiuser: Cisco Packet Tracer este o aplicație capab ilă de rețea,cu un
modul partener -la partener care permite colaborarea și construirea de re țele virtuale pe o
rețea reală. Facilitatea acestui modul permite interactiuni interesante de colaborare și
competiție ,oferind opțiunea de a progresa de la învă țarea 26upport 2626l la cea 26uppor și
oferă oportunită ți de colaborare, de competi ție, de instruire de la distanță precum și
interacțiunile prin rețelele sociale și jocurile.
 Tutoriale: Packet Tracer include mai multe 26upport 26 de bază pas -cu-pas care să
familiarizeze utilizatorii cu caracteristicile produsului și să explice cum să se implic e în
simulări.
 Ajutor: este disponibilă o func ție de ajutor pentru a familiariza utilizatorii cu Interfa ța
Cisco Packet Tracer, precum și funcții și caracter istici. Zona de ajutor Include note și sfaturi
importante și oferă 26upport de ecran adnotat p entru a ajuta la în țelegerea aplicației.
 Expert de activitate: Expertul de activitate permite utilizatorilor să le autorizeze activități
proprii de învă țare pri n stabilirea de 26upport 26 folosind instruc țiuni text și crearea
topologiilor de re țea inițiale ( finale și predefinite ). Expertul de activitate include, de
asemenea, capacități de notare și de feedback.

Figura 6, Expertul de Activitate stabilește particularitățile rețelei

27 În parteneriat cu școlile și organiza țiile din întreaga lume, Programul Cisco Networking Academy
oferă o solu ție 27upport 27 și o experien ță de învățare pentru a ajuta elevii să -și dezvolte abilit ățile
legate de TIC(Tehnologia Informației și Comunicării.Această vastă aplicație este responsabilă și
pentru oportunită ți de carieră la nivel de intrare, educa ție 27upport 27 și certificate de specialitate
recunoscute la nivel global. Prin încurajarea aplică rii practice a cuno ștințelor elevii construiesc
viitorul secolului 21 în materie de aplicații și aduc inovații în domeniul rețelelor.
Studenții dobândesc abilită țile necesare pentru a -și continua cariera în re țea într -o varietate de
domenii cum ar fi tehnologia, asisten ța 27upport , serviciile financiare, moda,divertisment și multe
altele. De asemenea, elevii ob țin acces la un nivel global de grup de 27upport , instrumente de
dezvoltare a carierei și rețele sociale.

28
CAPITOLUL 3. REȚEAUA DE CALCULATOARE

O rețea de calculatoare este un mod de a interconecta mai multe sisteme de calcul .Aceste sisteme
de calcul sunt conectate între ele cu ajutorul unor dispozitive și a unor medii de
comunicație.Dispozitivele utile sunt -placa de rețea,switch,ruter ,iar ca medii de comunicație putem
aminti despre cabluri electrice și fibra optică.
În funcție de distanța dintre procesoare putem împărți rețelele pe mai multe categorii:
 distanța de 1mm -REȚEA MICRO NW
 distanța de 1 cm -PLATFORMĂ MULTIPROCESOR
 distanța de 1m -PERS ONAL AREA NETWORK
 distanța de 10m,100m,1km -LOCAL AREA NETWORK
 distanța de 10 km -METROPOLITAN AREA NETWORK
 distanța de 100km și 1000 km -WIDE AREA NETWORK
 distanța de 10000 km -INTERNET

Avantajele folosirii unei rețele de calculatoare:
 putere de calcul mărită
 sistemele de fișiere sunt partajate -fenomenul de file sharing
 resursele principale precum CD/DVD,imprimantă,placă video,placă rețea etc.sunt
sincronizate cu resursele similare din aceeași rețea.
 dezvoltarea pieței de muncă de la distanță
 facilitarea comunicării între persoanele aflate la mare distanță(mesaje
scrise,multimedia,apeluri audio și video etc)
 apariția diferitelor site -uri de socializare si gaming.

Dispozitive de rețea:
 placa de rețea -NIC(Network Interface Controller),network adapter -permite comunicarea
între două sisteme aflate în aceeași rețea.
 repetor -rolul de a regenera și de a amplifica semnalul.
 Switch -permite interconectarea calculatoarelor din aceeași rețea(topologiile stea)
 Router -folosit pentru a interconecta mai multe rețele l ocale(LAN).

Pentru a putea comunica fără probleme într -o rețea două sisteme, trebuie sa existe un protocol.Un
protocol are ca scop principal controlarea modului în care sistemele fac schimb de informație.
Pentru că avem foarte multe protocoale care înde plinesc diferite funcții acestea au fost organizate
sub formă de stivă.
Principalele stive de protocoale sunt: TCP/IP și OSI
Stiva de protocoale TCP/IP.
Este organizata pe 4 nivele:Accesul la mediul fizic,Rețea,Transport și Aplicație.

29 La nivelul Aplicație au loc transferul de fișiere,controlul de la distanță,transmiterea de mesaje prin
poșta electronică,acestea sunt catalogate drept servicii oferite utilizatorului.
În nivelul Transport pachetele sunt controlate și ghidate pentru a a junge la destinație în ordine și
fără erori.
Asemănări și deosebiri între Stiva OSI(Open System Interconection) și Stiva TCP/IP.
Asemănări:
– Ambele folosesc aceleași tipuri de protocoale(DNS,TCP,IP,Ethernet,HTTP etc).
-Ambele au nivelul Transport prezent în structura lor
Deosebiri:
-OSI este structurat pe 7 niveluri spre deosebire de TCP/IP care prezintă doar 4.
-La OSI nivelul în care IP este principal se numește Rețea,în timp ce la TCP/IP se numește Internet.

Figura 7,comparație între OSI și TCP IP
Nivelele OSI:
7.Aplicație
6.Prezentare
5.Sesiune
4.Transport
3.Rețea

30 2.Legătură de date
1.Fizic.
În continuare voi prezenta mai detaliat fiecare nivel precum și protocoalele care acționează la
fiecare.
1.Nivelul Fizic.
Este primul nivel din stiva OSI.Definește transferul și transformare biților de la un dispozitiv la
altul.Se ocupă de caracteristicile fizice ale mediului de transmisie,printre acestea
avem:conectori,pini,cabluri,placă de rețea.
Din cauza ca nivelul fizic nu poate identifica corespun zător stațiile,nu comunica direct cu nivelul
software și nu gestionează fluxul de biți în completarea acestuia apare Nivelul legătură de date.
2.Nivelul legătură de date.
Acesta folosește adresarea pentru a identifica stațiile,ajută la accesul nivelurilor superioare oferind
servicii de acces.
Este situat la limita dintre software și hardware.Este împarțit în două subniveluri:
-Logical Link Control -LLC,acesta stabilește interfața cu software -ul.
-Media Acces Control -MAC,stabilește interfața cu mediul.
LLC-acționează independent față de tehnologia de la nivelul fizic.
-se ocupă de multiplexarea protocoalelor de la niveluri superioare
-se ocupă de controlul fluxului oferind avantaje
-este definit în standardul 802.2
MAC -este resp onsabil pentru accesul protocoalelor din mediul de transmisie
-folosește încapsularea pentru a construi cadrul
-nu poate funcționa fără mediul de transmisie și tehnologie
-definit pe mai multe standarde:802.5,802.3,FDDI,802.11
Modul de încapsulare al datelor de la nivelul 2.
Cele mai multe protocoale de nivel 2 folosesc același set de câmpuri în formatul cadrului:
-Start Cadru:secvența care anunță începutul unui cadru
-Adresă:prezintă adresele MAC ale sursei și ale destinației
-Tip/Lungi me:protocolul de nivel 3 utilizat
-Date:mesajul care a fost trimis

31 -CRC -numarul folosit pentru a detecta erorile de transmisie.
Protocoale de nivel 2:
-Ethernet
-PPP(Point -to-Point Protocol) -folosit pentru a stabili comunicarea între sistemele cu interfață serială
-ATM(Asynchronous Transfer Mode) -o tehnologie care se ocupă de transferul datelor în celule.
-Frame Relay
Ethernet este un protocol de nivelul 2 care comunică pe tipuri de mediu fizic.Reprezintă o structură
de tehnologii care este folosită de rețe lele locale de calculatoare dar și de rețelele mai mari.A fost
standardizat în 1983 cu denumirea IEEE 802.3.Folosește adrese pentru a identifica o interfață unică
de rețea,aceste adrese au denumirea de ADRESE MAC.
Adresele MAC folosesc scheme de adresare f ără ierarhii,la inițializarea interfeței se incarcă si sunt
prezente în ROM -ul plăcii de rețea.Sunt prezente 3 tipuri de adrese MAC:
1.Adresă care identifică doar un destinatar,denumită adresă unicast.
2.Adresa care identifică toate stațiile din rețeaua re spectivă,poartă denumirea de broadcast.
3.Adresa folosită pentru identificarea un grup de calculatoare,are ca principală identificare faptul ca
primul octet este impar.
Caracteristici ale rețelelor Ethernet:
-Bit Time -timpul de care este nevoie pentru a tr ansmite un bit.Acesta depinde de viteza rețelei,la 10
Mbps,Bit Time este de 100ns,pentru 100Mbs,bit time este 10 ns,iar la 1000Mbps,bit time este de
doar 1 ns.
-SlotTime -timpul necesar unui semnal pentru a putea parcurge cel mai lung segment al unei
rețele ,10Mbps și 100Mbps avem 512 BitTime(64 octeți) iar pentru 1000Mbps sunt 4096
BitTime(512 octeți).
-Interframe spacing -timpul minim măsurat între două cadre consecutive.Are rolul de a permite
stațiilor care au viteza mică de procesare să se pregătească pentru cadrul următor.
Rolul switch -ului este de a spori viteza legăturilor în cazul rețelelor restrânse.Switch -urile au ca
avantaj numărul mare de porturi,fiind posibilă situația în care un switch poate avea sute de porturi
cu ajutorul tehnologiilor de tip Stackwise.De subliniat este faptul că un switch nu este suficient
pentru a realiza conectivitatea într -o rețea.Switch -ul funcționează cu ajutorul tabelei de asocieri
între porturi și adrese MAC,aceasta tabelă are denumirea de TABELA CAM(Content Adressa ble
Memory/MAC table/filter table. Fiecare switch are tabela CAM proprie și se comportă independent.
După ce primește câte un cadru,un switch va acționa în următorul fel:
-Citirea adresei MAC sursă ți verificarea asocierilor disponibile în tabela CAM,vom avea doua
variante:

32 1.Există asociere disponibilă,se va actualiza vârsta înregistrării.
2.Nu există nici o asociere disponibila,în acest caz vârsta asocierii între MAC sursă și portul
destinație va deveni 0.
-Citirea adresei MAC destinație și căutarea asoc ierii în tabela CAM,vom avea rezultatele
următoare:
1.Dacă adresa este unicast pe portul potrivit către destinație,se poate face drop în cazul în care
portul este cel pe care a venit.
2.Dacă nu este găsită adresa,urmează flood cu cadrul pe porturile dispo nibile în afară de portul
sursă.
Fiind foarte multe sisteme de rețele care folosesc comunicarea cu ajutorul Ethernet,acestea împart
fluxul de date în părți mai mici denumite cadre(frame -uri).
3.Nivelul Rețea(Internet).
Pentru a face o adresare globală es te nevoie sa folosim alt set de adrese decât adresele MAC,această
situație este determinată de ineficiența adreselor MAC pentru rețelele mari.Aceste adrese vor avea
nevoie de organizare ierarhică pentru a putea fi folosite corespunzător de echipamentele de rețea.
Funcțiile nivelului Internet:
1.Adresare globală
-apare un protocol cu adresare ierarhică,numit IP(Internet Protocol)
-adresa IP atribuie fiecărui dispozitiv proprietatea de a fi identificat în mod unic
2.Comunicație end -to-end fără conexiune
-protocoalele de la acest nivel nu stabilesc conexiuni și sunt de tip best -effort.
-responsabilitatea de a stabili conexiuni revine protocoalelor de nivel superior.
3.Rutare -Ruterele sunt dispozitive intermediare care iau decizii de dirijare a traficului de date în
funcție de tipul legăturilor și de destinație.
Protocoalele de nivel Rețea:
*Ipv4-Internet Protocol Version 4
*Ipv6-Internet Protocol Version 6
*ICMP -Internet Control Message Protocol
*ICMPv6 -Internet Control Message Protocol Version 6
*ARP -Addr ess Resolution Protocol
*NDP -Neighbor Discovery Protocol

33 *IGMP -Internet Group Management Protocol
*RIP -Routing Information Protocol
*OSPF -Open Shortest Path First
*BGP -Border Gateway Protocol.
Protocolul IP.
Cea mai folosită implementare pentru un plan de adresare este IP.Traseele pe care protocoalele
rutate le urmează până la destinație sunt determinate de protocoalele de rutare.Caracteristicile IP:
-Neorientat pe conexiune
-Nu oferă o siguranță optimă
-Sistemul best -effort este modalitatea de transmit ere a pachetelor.
IP este folosit de către protocoalele de rutare pentru a găsi cea mai eficientă cale pentru pachetele de
date ce trebuiesc transportate.
Informațiile legate de adrese și informații de control se regăsesc în conținutul antetului pachetului
IP.
4.Transport .
Nivelul de transport asigură că mesajele sunt furnizate fără erori, în ordine și fără pierderi sau
duplicări. Elimină protocoalele de nivel superior de orice preocupare cu transferul de date între ele
și partenerii lor.
Dimensiunea și complexitatea unui protocol de transport depinde de tipul de serviciu pe care îl
poate obține de la stratul de re țea. Pentru un strat de re țea fiabil cu capacitate de circuit virtual, este
necesar un strat minim de transport. Dacă stratul de re țea nu este fiabil și / sau suportă numai
datagramele, protocolul de transport ar trebui să includă detectarea și recuperarea erorilor extinse .
Nivelul de transport oferă:
 Segmentarea mesajel or: acceptă un mesaj din nivelul (sesiune) de deasupra lui, împarte
mesajul în unită ți mai mici (dacă nu este deja suficient de mic) și trece mai jos unită țile
inferioare în nivelul de rețea.
 Controlul traficului mesajelor: informează sta ția de emisie despre „back -off” atunci când
nu exi stă buffer -ing de mesaje.
 Multiplexarea sesiunilor: multiplexează mai mul te fluxuri de mesaje sau niveluri pe un
link logic și ține eviden ța mesajelor care apar țin acelor niveluri.

5.Sesiune
Nivelul sesiunii permite stabilirea sesiunii între procesele care rulează pe diferite posturi.
Oferă:

 Stabilirea, între ținerea și terminarea sesiunilor: permite două procese de aplicare pe
diferite ma șini pentru a stabili, utiliza și a termina o conexiune, numită o sesiune.

34  Sesiunea de asisten ță: realizează func țiile care permit acestor procese să comunice prin
rețea, realizând securitate, recunoa șterea numelui, logarea și așa mai departe.

6.Prezentare
Nivelul de prezentare formatează datele care urmează să fie prezentate stratului de aplica ție.
Poate fi văzută ca traducătorul re țelei. Acest nivel poate traduce datele dint r-un format
utilizat de nivelul aplicației într -un format comun la postul de expediere, apoi poate traduce
formatul comun într -un format cunoscut de nivelul aplica ției de la sta ția de recep ție.

Nivelul de prezentare oferă:
 Traducerea codului de caractere: de exemplu, ASCII la EBCDIC.
 Comprimarea datelor: reduce numărul de bi ți care trebuie transmi și în rețea.
 Criptarea datelor: criptarea datelor în scopuri de securitate. De exemplu, criptarea parolei.

7.Aplicație
Nivelul de aplica ție servește ca fereastră pentru utilizatori și pentru procesele de aplica ție
pentru a accesa serviciile de re țea. Acest strat con ține o varietate de func ții de obicei
necesare:
 Distribuirea resurselor și redirecționarea dispozitivelor
 Acces la fi șiere de la distanță
 Acces la imprimantă la distan ță
 Comunicarea inter -proces
 Administrare re țea
 Mesageria electronică (cum ar fi po șta)
 Terminale virtuale de re țea

35

CAPITOLUL 4. INTERNET PROTOCOL V ERSIUNEA 4.

Figura 8,conexiune între două stații

Este definit în Request for Comments(RFC791) în anul 1981. Are atribuția de a oferi fiecărui
dispozitiv care ia parte la Internet o adresă unică denumită adresa IP,adaugă informația necesară de
adresare prin încapsulare,PDU -ul (Packet Data Utility) care apare ca urmare a încapsulării poartă
numele de pachet.Informația de adresare din antetul IP dirijează traficul în Internet..
IP este un protocol. Pur și simplu spus, un protocol este un set de reguli care regl ementează modul
în care lucrurile func ționează într -o anumită tehnologie, astfel încât există un fel de standardizare.
Atunci când este introdus într -un context de comunicare în re țea, un protocol de internet descrie
modul în care pachetele de date se depl asează printr -o rețea.
Când avem un protocol, sunte m siguri că toate mecanismele dintr -o rețea (sau din lume, când vine
vorba de internet), oricât de diferite ar putea fi ele, vor vorbi aceea și „limbă ” și se pot integra în
întregul cadru.
Protocolul IP sta ndardizează modul în care ma șinăriile de pe Internet sau orice altă re țea IP
transmite sau direc ționează pachetele pe baza adreselor lor IP.

Adresa I pv4 este prezintă două părți:partea de rețea și partea de host.Dispozitivele pot comunica
între ele fără ajutorul unui ruter dacă sunt situate aceeași rețea și dacă au partea de rețea comună.
Masca de rețea ajută la determinarea parților de rețea și de host .Masca de rețea este o adresă

36 speciala tip IP fiind formată dintr -un șir continuu de 1 urmat de alt șir continuu de 0
(ex:255.255.255.0).
Notația zecimală a unei măști de rețea este greu de utilizat astfel că s -a decis folosirea unei notații
speciale,/24.
/24 reprezintă numărul 1 din masca rețelei,are numele de prefixul rețelei.Un exemplu de
reprezentare completăa unui IP de stație împreună cu rețeaua din care face parte:
192.168.0.178/24
Atunci când protocolul de control al transmisiei (TCP) cuplează cu IP , se obține controlerul
traficului pe internet. TCP și IP funcționează împreună pentru a transmite date pe internet, dar la
diferite niveluri.
Deoarece IP nu garantează livrarea sigură a pachetelor pe o re țea, TCP își asumă sarcina de a face
conexiunea fia bilă.
TCP este protocolul care asigură fiabilitatea într -o transmisie, ceea ce asigură că nu există pierderi
de pachete, că pachetele sunt în ordinea corectă, că întârzierea este la un nivel acceptabil și că nu
există nicio duplicare a pachetelor. Toate ac estea sunt pentru a vă asigura că datele primite sunt
coerente, în ordine, complete și netede (astfel încât să nu auzi ți discursul rupt).
În timpul transmisiei de date, TCP func ționează chiar înainte de IP. TCP transformă pachetel de
date în pachete TCP înainte ca acestea să fie trimise la IP, unde vor fi încapsulate în pachete IP.
Cea mai interesantă și mai misterioasă parte a IP -ului pentru majoritatea utilizatorilor de
calculatoare este că o adresă IP este o adresă unică care identifică o ma șină (car e poate fi un
computer, un server, un dispozitiv electronic, un router, un telefon etc.) într -o rețea, servind astfel
pentru rutarea și transmiterea pachetelor IP de la sursă la destina ție.
Deci, pe scurt, TCP reprezintă datele în timp ce IP -ul este loca ția.

Figura 9 – “connecting people”

37

ADRESA IP
O adresă IP furnizează o identitate unui dispozitiv conectat în re țea. Similar cu o adresă de
domiciliu sau de afaceri care furnizează acea loca ție fizică specifică cu o adresă identificabilă,
dispozitivele dintr -o rețea sunt diferen țiate una de cealaltă prin adrese IP.
Dacă voi trimite un pachet prietenului meu dintr -o altă țară, trebuie să știu exact destina ția. Nu este
suficient să pune ți un pachet cu numele său pe el prin po ștă și să așteptați ca acesta s ă ajungă la el.
În schimb, trebuie să ata șez o adresă specifică, pe care o pute ți face prin căutarea într -o carte
telefonică.
Același proces general este folosit și atunci când trimite ți date pe Internet. Cu toate acestea, în loc
să utilizați o agendă tele fonică pentru a căuta numele cuiva pentru a găsi adresa fizică, calculatorul
dvs. Utilizează servere DNS pentru a căuta un nume de gazdă pentru a -și găsi adresa IP.
De exemplu, când introduc un site web într -un browser, cum ar fi www.adresaip.com, în browser -ul
meu, cererea mea de a încărca această pagină este trimisă serverelor DNS care caută numele gazdei
(adresaip.com) pentru a găsi adresa IP corespunzătoare (151.101.65.121).
Fără adresa IP ata șată, calculatorul meu nu va avea nici o idee despre cee a ce urmăresc.

Există adrese IP private, adrese IP publice, adrese IP statice și adrese dinamice IP. Pentru a adăuga
la complexitate, fiecare tip de adresă IP poate fi o adresă I pv4 sau o adresă I pv6 .
Adresele IP private sunt folosite „în interiorul ” unei rețele, ca cea pe care o conducem acasă.
Aceste tipuri de adrese IP sunt utilizate pentru a oferi o modalitate pentru dispozitive de a comunica
cu ruterul și cu toate celelalte dispozitive din re țeaua noastră privată. Adresele IP private pot fi
setate manual sau atribuite automat de către router.
Adresele IP publice sunt utilizate pe „exteriorul ” rețelei și sunt atribuite de ISP. Este adresa
principală pe care o utilizează re țeaua noastră de domiciliu sau de afaceri pentru a comunica cu
restul dispo zitivelor din re țea din întreaga lume (adică Internet). Acesta oferă o modalitate pentru
dispozitivele din casa de exemplu, de a ajunge la ISP și, prin urmare, lumea exterioară,
permițându -le să facă lucruri precum accesarea site -urilor Web și comunicare a directă cu
computerele altor persoane.
Atât adresele IP private cât și adresele IP publice sunt fie dinamice, fie statice, ceea ce înseamnă că
acestea se schimbă sau nu.
O adresă IP care este atribuită de un server DHCP este o adresă IP dinamică. Dacă un dispozitiv nu
are activat DHCP sau nu îl acceptă, atunci adresa IP trebuie să fie atribuită manual, caz în care
adresa IP este denumită o adresă IP statică.
Există două versiuni de IP: I pv4 și Ipv6. Ipv4 este versiunea mai veche și acum depă șită, în timp ce
Ipv6 este versiunea IP actualizată.

38 Unul dintre motivele pentru care I pv6 înlocuie ște Ipv4 este că poate furniza un număr mult mai
mare de adrese IP decât permite I pv4-ul. Cu toate dispozitivele pe care le avem în permanen ță
conectate la Internet, este important să existe o adresă unică disponibilă pentru fiecare dintre
acestea.
Modul în care sunt construite adresele I pv4 înseamnă că este capabil să furnizeze peste 4 miliarde
de adrese IP unice (232). De și acesta este un număr foarte mare de adrese, nu e ste suficient pentru
lumea modernă cu toate dispozitivele pe care oamenii le folosesc pe Internet.
Ținând cont că există câteva miliarde de oameni pe pământ. Chiar dacă to ți cei de pe planetă aveau
doar un singur dispozitiv pe care îl foloseau pentru a ac cesa Internetul, I pv4 ar fi în continuare
insuficient pentru a oferi o adresă IP pentru toate acestea.
Pe de altă parte, I pv6 suportă un număr de 340 trilioane, trilioane, trilioane de adrese (2 la puterea
128). Asta e 340 cu 12 zero! Aceasta înseamnă că f iecare persoană de pe pământ poate conecta
miliarde de dispozitive la Internet.
Vizualizarea acestui lucru ne exemplifică cât de multe alte adrese IP adresele I pv6 permit accesul
pe Ipv4. Pretindzând că o ștampilă po ștală ar putea oferi suficient spa țiu pentru a ține fiecare adresă
Ipv4. Ipv6, atunci, prin comparație, ar avea nevoie de întregul sistem solar să con țină toate adresele
sale.
În plus fa ță de oferta mai mare de adrese IP pe I pv4, Ipv6 are avantajul suplimentar că nu mai există
alte coliziuni de adrese IP cauzate de adrese private, configurare automată, niciun motiv pentru
traducerea adreselor de re țea (NAT), o rutare mai eficientă, o administrare mai u șoară, – în
intimitate și multe altele.
Ipv4 afișează adresele ca număr numeric pe 32 de bi ți scris în format zecimal, cum ar fi
207.241.148.80 sau 192.168.1.1. Deoarece există trilioane de posibile adrese I pv6, acestea trebuie
să fie scrise în hexazecimal pentru a le afi șa, cum ar fi 3ffe: 1900: 4545: 3: 200: f8ff: fe21: 67cf.
POVESTEA LUI I pv5
Ipv5 este o versiune a protocolului de internet (IP) care nu a fost niciodată adoptată oficial ca
standard. V5 reprezintă versiunea cinci a protocolului de internet. Majoritatea re țelelor de
calculatoare utilizează astăzi versiunea 4, denumită în mod obi șnuit Ipv4. O nouă versiune de IP
care este a șteptată devine noul standard mondial este versiunea a șasea sau I pv6.
Inevitabil apar întrebările de genul:Ce s -a întâmplat cu versiunea 5?De ce s -a trecut de la V4 direct
la V6?
Unii oameni care studiază re țelele de calculatoare sunt, în mod evident, curio și să știe ce sa
întâmplat cu versiunea de protocol , ipoteticul I pv5.
Pe scurt, I pv5 nu a devenit niciodată un protocol oficial. Acum mul ți ani, ceea ce este cunoscut ca
Ipv5 a început sub un alt nume: Internet Stream Protocol sau pur și simplu ST. ST / I pv5 a fost
dezvoltat ca mijloc de transmitere a datelor video și de voce și a fost experimental, fără a fi
tranziționat niciodată la utilizarea publică.

39 Ipv5 a folosit adresarea pe 32 de bi ți a Ipv4-ului, care a devenit în cele din urmă o problemă.
Adresele I pv4 este întâlnit în formatul ###. ###. ###. ###. Din păcate, I pv4 este limitat în numărul
de adrese disponibile, iar până în 2011 au fost alocate ultimele blocuri de adrese I pv4 rămase. I pv5
ar fi suferit di n aceeași limitare.
Cu toate acestea, I pv6 a fost dezvoltat în anii 1990 pentru a rezolva limitarea adresării, iar
implementarea comercială a acestui nou protocol internet a început în 2006.
Deci, I pv5 a fost abandonat înainte de a deveni un standard, iar lumea s -a mutat la I pv6.

40
CAPITOLUL 5. INTERNET PROTOCOL VERSIUNEA 6.
Structura unei adrese IP actuale (I pv4) este de patru numere care variază între 0 și 255, fiecare fiind
separată printr -un punct. Un exemplu este 192.168.66.1; Deoarece fiecare număr es te reprezentat în
binar printr -un cuvânt pe 8 bi ți, o adresă I pv4 este alcătuită din 32 de cifre binare (bi ți). Numărul
maxim pe care îl pute ți face cu 32 de bi ți este de 4,3 miliarde (2 sunt ridicate la Putere 32).
Fiecare dispozitiv de pe Internet trebui e să aibă o adresă IP unică – nici două dispozitive nu pot
avea aceea și adresă. Acest lucru înseamnă că Internetul poate, teoretic, să de țină doar 4,3 miliarde
de dispozitive, ceea ce este destul de mult. Dar, în primele zile ale perioadei de anchetă, din cauza
lipsei de viziune și a unui anumit fler de afaceri, multe adrese IP au fost risipite. Acestea au fost
vândute companiilor, care le utilizează insuficient. Nu pot fi revendica ți. Unii alții au fost
restricționați în alte scopuri decât cele publice, cu m ar fi cercetarea, utilizările legate de tehnologie
etc.
Adresele rămase se diminuează și, ținând seama de cantitatea de computere utilizator -host și alte
dispozitive care sunt conectate pe Internet, se vor termina în curând adresele IP.
Acest lucru a d us la dezvoltarea unei noi versiuni de IP numit I pv6 (versiunea IP 6), cunoscută și ca
Ipng (IP genera ție nouă).
Ipv6 este versiunea care este gata să fie implementată pe întregul Internet și este adoptată de toate
ființele umane ( și orice creatură) care utilizează Internetul și rețelele. I pv6 aduce multe
îmbunătățiri, în special în ceea ce prive ște numărul de ma șini care pot fi găzduite pe Internet.
O adresă I pv6 constă din 128 de bi ți, permițând astfel un număr astronomic de ma șini. Aceasta este
echivalentă cu valoarea de 2 ridicată la puterea de 128, un număr cu aproape 40 de zerouri în urma.
Acum trebuie luăm în considerare inconvenientele adreselor lungi. Și aceasta este abordată – adresa
Ipv6 are reguli pentru a le comprima. În primul rând, numerele sunt reprezentate în hexazecimal în
loc de numere zecimale. Numerele zecimale sunt numere de la 0 la 9. Numerele hexazecimale
rezultă din gruparea de bi ți în 4, dând următoarele caractere: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, A, B, C , D,
E, F. O adresă I pv6 este alcătuită din aceste caractere. Deoarece bi ții sunt grupa ți în 4, adresa I pv6
va conține 32 de caractere. Lungă, nu? Ei bine, acest lucru nu este atât de grav, mai ales că există
convenții care ajută la reducerea lungimii adresei I pv6 prin comprimarea caracterelor de repetare,
de exemplu.
Un exemplu de adresă I pv6 este fe80 :: 240: d0ff: fe48: 4672. Aceasta are doar 19 caractere – a
existat o comprimare, ceva ce depă șește domeniul de aplicare al acestui articol. Re țineți că
separator ul sa schimbat de la punct la colon.
Ipv6 nu numai că rezolvă problema limitării adreselor, ci aduce și alte îmbunătă țiri ale protocolului
IP, precum autoconfigurarea pe routere și o securitate îmbunătă țită, printre altele.
În ziua în care nu va mai fi viabilă I pv4, iar acum că I pv6 este în jur, cea mai mare provocare este
trecerea de la I pv4 la I pv6. Este ca și cum am încerca reînnoirea asfaltului în timpul traficului
intens. Există multe discu ții, publica ții și lucrări de cercetare și sperăm că atunci când va veni
timpul, tranzi ția va func ționa fără probleme.

41
Figura 10,IPV6

42 CAPITOLUL 6.PREZENTAREA APLICAȚIEI.

Aplicația a fost realizată folosind simulatorul Cisco Packet Tracer .Folosind componentele virtuale
ale programului am simulat o rețea de telemedicină utilizabilă având costuri minime.

Figura 11,Rețeaua de telemedicină

În salonul de tratament al pacienților am fol osit următoarele componente:
 Display LCD
 Senzor de umiditate
 Buton de control,Pornire/Oprire
 Smart Device Medical Wireless
 Tabletă Wireless 4G
 Router Wireless

În biroul de c ontrol apar două PC -uri desktop împreună cu u n router,de aici se vor controla
prescripțiile și tratamentele destinate pacienților.
Biroul de observație este dotat cu 3 PC -uri,fiecare având acces la toate informațiile despre
pacienți,fiecare computer este utilizat de către medici specializați pe diferite ramuri ale
medicinei,precum c ardiologie, diabet,endocrinologie,hematologie etc.
Voi prezenta detaliat aparatura folosită:

Display LCD -folosit pentru a prezenta valorile glicemiei pacientului,este conectat la Dispozitivul
medical Smart.Poate arăta două linii de text,câte 14 caractere pe fecare linie,poate folosi citirea
analogică sau citirea personalizată,conectat la slot digital sau analog.

Senzor de umiditate -folosit pentru a detecta temperatura și umiditatea. Fomula pe ntru a detecta
umiditatea actuală este : parte întreagă din( temperatură+umiditate/2).Are o acuratețe de 0 –
100.Analizează valorile mediului inconjurător pentru a stabili temperatura și umiditatea.

43 Buton de control ON/OFF -folosit pentru a porni/opri display -ul LCD,putem controla mai multe
dispozitive cu ajutorul lui, folosim Alt+Click pentru a îl activa/dezactiva,spre deosebire de alte
componente de acest gen,poziția butonului în modul OFF este în sus,permițând un bun control
asupra comenzilor.

Smart Device Medical Wireless

Figura 12 -Smart Device

Folosit pentru a controla cele 3 dispozitive : Display LCD,Senzor de umiditate și butonul de
control .Prezintă un adaptor de putere de 5V,un modul cu interfață wireless de 2.4 GHz potrivită
pentru rețelele wireless sau pentru o rețea gateway.Este dotat cu 3 porturi : Ether net,Fast -Ethernet și
Gigabit -Ethernet . Pentru conexiuni multiple prezintă și două porturi USB.

Tabletă Wireless 4G

Figura 13,Tabletă Wireless 4G

44 Tableta conectată la router prin wireless ajută la îmbunătățirea performanțelor și prezintă aplicații
folos itoare fiind foarte ușor de folosit cu sistemul de operare Android al acesteia. Poate fi folosită și
pentru comunicarea cu pacienții folosind apelul video ,nemaifiind nevoie deplasarea doctorilor în
salonul acestora.În caz de probleme cu conexiunea wireless ,tableta prezintă și conexiune de date
celulare 3G și 4G ce pot înlocui temporar rețeaua wireless.

Router Wireless.

Figura 14,Router Wireless

Routerul Wireless este folosit pentru a gestiona conexiunea la internet și de a oferi acces de la
distanță pentru dispozitivele ce beneficiază de interfața wireless. Acesta beneficiază de două antene
pentru propagarea semnalului,aceste antene sunt omnidirecționale,însemnând că acestea transmit
semnalul către toate direcțiile din jurul routerului.Securizarea este realizată pe protocolul WPA2,cu
criptare AES,funcționează în banda de 2,4GHz.

Router Cisco 2901

Figura 15,Router Cisco

45 Routerul Cisco 2901 oferă servicii securizate de internet , voce, video și aplicații ,în aplicația
prezentată este folosit în mod special pentru a oferi conexiune de internet.Ca principale
caracteristici putem evidenția 2 porturi integrate 10/100/1000 Ethernet și 4 sloturi de carduri de
interfață WAN de mare viteză și 2 sloturi pe ntru procesoare de semnal digital. Are rolul de a
recepționa pachetele de date și dea împărți logic datele la fiecare computer,analizând pachetul și de
a decide ip -ul destinatarului potrivit.

Switch Cisco 2950T -24

Figura 16,Switch Cisco

Switch -ul Cisco interconectează segmentele prezente în rețea folosind adresele MAC ale acestora.
Switchul are rolul de a identifica informația potrivită și să permită schi mbul de date între
calculatoarele din rețea.Prezintă 24 de porturi Fast Ethernet și două porturi GigaBit Ethernet.

46 CONCLUZIE

Telemedicina este un instrument va loros pe care pacienții îl pot utiliza pentru a fi evaluați și tratați
de furnizorii de asistență medicală de oriunde ar fi. Serviciile de telemedicină sunt adesea oferite la
costuri mai mic i și oferă posibilitatea de a obține o îngrijire medicală mai ușor de realizat. Analiza
costurilor oferă facilități și oferă cifrele sem nificative la determinarea valorii implementării unui
sistem de telemedicină. Cea mai mare valoare asociată cu telemedicina nu este numai timpul de
așteptare mai scăzut și costu rile reduse care sunt atinse dar și îmbunătățirea sati sfacției pacienților și
posibilitatea pacientului pentru a avea o mai mare implicare în îngrijirea lui.