Proiectarea unei proteze de membru superior [613438]

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Proiect
Proiectarea unei proteze de membru superior

Student: [anonimizat]: dr.ing. Doina Bucu r

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

PARTEA GENERALA
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE
Proteza reprezintă un dispozitiv ce are ca scop înlocuirea sau îmbunătățirea funcției
unei părți a corpului unui om sau animal.
Mâinile sunt cele două extremități prehensile și prevăzute cu degete ale membrelor
superioare umane. Mâna este principalul organ al manipulării iar vârful degetelor este una
dintre zonele cu cele mai multe terminații nervoase din organism și este principala sursă de
informație tactilă din mediul extern.
In cazul amputarii ma inii, un dispozitiv protetic sau proteză poate juca un rol
important în reabilitare. Pentru multe persoane, un membru artificial poate îmbunătăți
mobilitatea și capacitatea de a gestiona activitățile zilnice, precum și poate oferi mijloacele de
a rămâne in dependent. In plus , mâinile protetice sunt dispozitive concepute pentru a păstra nu
doar funcția și ci aspectul unei mâini obișnuite.
Necesitatea
Motivația cercetărilor întreprinse în domeniul amputațiilor de antebraț și mâna este
datorata dorinței de îmbunătățire a calității vieții pacienților, și oferire a unei palete cât mai
largi de soluții fezabile pentru reîntoarcerea acestora cu succes la o viață cât mai apropiată de
cea dinainte de a suferi amputația.
Istoric
La nivel mondial, istoria consemnată a amputației și protezării începe cu întâmplarea
relatată de Herodot, în care, în 484 i.e. n. un soldat persan a evadat din captivitate
secționându -și un picior și înlocuindu -l cu unul din lemn. Istoricul amputației și implicit a
protezării de antebraț și mâna în România își are debutul, din punct de vedere al surselor
consemnate, în urmă cu aproximat iv un secol.

Piata nationala si internationala
Atat pe plan international in tari precum: India, US, UK, Canada, Australia cat si pe
piata nationala, protezele sunt un domeniu in plina cercetare si dezvoltare.
În 2017, o cercetare a fost începută cu mâini bionice de către Laura Hruby de la
Universitatea Medicală din Viena. In plus, In 2019 doctorii din Suedia au reușit să conecteze

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

o proteză la mâna unei femei cu ajutorul, legand 16 electrozi direct la nervi i și mușchi . În
acest mod, femeia a putut să își controleze mâna cu ajutorul minții, îndeplinind diverse sarcini
– cum ar fi legarea șireturilor și să tastarea la laptop .
Japonezii au reușit să creeze o mână bionică pe care utilizatorul o poate controla cu
ajutorul propriului smartphone . Creatorii au demonstrat produsul pe un pacient a cărui mână
nu fusese înlăturată complet. Mâna bionică se conectează cu un elec tromiograf și cu
un smartphone . Electromiograful înregistrează mișcările nervilor și pe cele ale mușchilor, le
transmite dispozitivului mobil, acesta din urmă le interpretează, iar prin intermediul unei
aplicații transmite mesajul către mâna bionică.
In Romania, Institutul Politehnic din București a rea lizat inovari in protezarea
mioelectrica a antebrațului și mâinii, vizând dezvoltarea unui model de exoproteza cu cost de
producere scăzut și care să fie completat de un protocol de evaluare sEMG a pacienților. De
asemenea, in cadrul Clinicii de Ortopedie și Traumatologie din cadrul Spitalului Universitar
de Urgență Militar Central București, Profesorul Adrian Barbilian a dezvoltat o tehnica
inovativă de amputație denumită osteoneuromioplastie circumferențială..

1. Studii si cercetari cu caracter medical
Anatomia mâinii este una complexa, incluzând 29 de articulații, 27 de oase și peste 30
de mușchi și tendoane care lucrează împreună pentru o gamă de mișcare , realizând percepția
și producerea forței.

1.1. Anatomia functionala

1.1.1 Muschii mainii
Numerosi muschi participa la mobilitatea si flexibilitatea mainii:
– muschi intrinseci: situati chiar la nivelul mainii, acestia transmit miscari precise degetelor.
Muschii interososi se impart, in functie de pozitia lor in dorsali sau palmari si permit
indepartarea, respectiv apropierea degetelor.
-muschii lombricali, prezenti intre fiecare dintre cele cinci degete, participa la flexie si
extensie
-muschi i eminentei tenare servesc la mobilizarea policeului, iar muschii eminenetei
hipotenare la mobilizarea degetului mic.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Degetele nu contin muschi, ci doar ligamente si tendoane provenite din muschii mainii si ai
antebratului. Ultimele patru degete contin ast fel, fiecare, cate doua tendoane lungi, de flexie si
de extensie, care provin din muschii antebratului. Policele este controlat de tendoanele
muschilor extensori si flexori si de doua ligamente principale (lateral interior si lateral
exterior)

1.1.2 Sistemul scheletic

Segmentul proximal al scheletului mâinii este reprezentat de oasele carpiene, în număr
de opt, dispuse pe două rânduri: cosul trapezoid, osul trapez, osul mare, osul scafoid, osul
semilunar, os ul piramidal, osul piziform, osul cu carlig. In plus, din scheletul mâinii face parte
și metacarpul, fiind format din cinci oase, numerotate radio -ulnar de la I la V. Falangele
alcătuiesc scheletul degetelor, și sunt câte trei pentru degetele III -V (falan gă proximala,
medie, distală); policele are în alcătuirea sa doar două falange, cea proximală și cea distală.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

1.1.3 Sistem articular
Articulatiile sunt zone de jonctiune formate din totalitatea elementelor care part icipa la
unirea a doua sau mai multe oase adiacente sau la distanta. Prin intermediul lor se permite
miscarea fara .

1.1.3.1Articulatia pumnului
Pumnul este un complex osteoarticular in care distingem, in principal, articulatia
radiocarpiana – o diartroza de tip condilian – si articulatia mediocarpiana. In aceste doua
articulatii se executa miscarile pumnului. Articulatiile intercarpiene, nu intra in calculul
acestor miscari.
a) Articulatia radiocarpiana este formata din cavitatea glenoida antebrahiala (formata la
randul sau din suprafata articulara inferioara a radiusului si fata inferioara a discului articular)
si de suprafetele articulare ale scafoidului, semilunarului si mai putin ale piramidalului. Din
punct de vedere geometric, ia nastere o articulatie elipsoidala cu axul lung dispus transversal,
cu doua grade de libertate: flexie -extensie in sagital si miscari de abductie – adductie, in
frontal.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

(3)

Membrana sinoviala a acesteia poate prezenta comunicari cu cavitatile articulatiei
radioulnare distale si mediocarpiene
b) Articulatia mediocarpiana se formeaza intre randul proximal, exceptand osul pisiform
(scafoid, semilunar, piramidal), si cel de -al doilea rand al oaselor carpiene (trape z, trapezoid,
osul mare si osul cu carlig). Interlinia articulara este neregulata, are forma unui S orizontal,
fiind o artrodie (articulatie a) in partea externa si o condiliana in partea interna.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de :
· ligamentul radiat al carpului, asezat pe fata palmara (anterior);
· ligamentul posterior, slab dezvoltat si inconstant;
· capsula articulara.
1.1.3.2. Articulatia degetelor

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Articula tiile degetelor II -V
a) Articulatiile metacarpofalangiene sunt articulatii sinoviale, elipsoidale.
Componente:
 4 suprafete articulare: – capetele metacarpienelor – cavitatile bazei
falangelor
 4 mijloace de unire: – capsula articulara – ligamente palmare –
ligamente colaterale (forma de evantai);
 2 pentru fiecare articulatie -ligamentul metacarpian transvers profund.
Forma osoasa permite miscari de flexie -extensie, abductie -adductie si rotati i lejere.
b)Articulațiile interfalangiene
Degetele mâinii prezinta cate 2 articulații: una proximala și alta distala (cu excepția policelui.
Toate aceste articulații sunt sinoviale, în balama.
Pentru capsula și ligamente dispoziția este aceeași că la arti culația metacarpofalangiana. Intre
falanaga proximala și cea mijlocie este posibila flexia, extensia nu depășește rectitudinea
coloanei osoase. Intre falanga mijlocie și cea distala este posibila flexia și extensia, în general
de amplitudine mica

Articula tia policelui:

(1) Articulatia carpometacarpiana a policelui realizeaza cele mai importante miscari
ale mainii, in cadrul 'coloanei' policelui: abductie – adductie, flexie – extensie, si opozabilitate.
Opozitia rezulta din combinarea a trei miscari: o miscare unghiulara , o miscare de rotatie a
policelui in jurul axei longitudinale si una de flexie.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

1.2 Biomecanica mainii
Mâna umană este un manipulator extrem de complicat, capabil să efectueze multe
activități si miscari diferite. In realizarea unei proteze de mana este importanta intelegerea
mișcărilor biomecanice care permit mâinii să funcționeze eficient și modul în care pacienții au
folosit mâna înainte de rănirea lor. Astfel, proteza trebuie sa se potriveasca nevoile
pacientului, da si sa corespunda caracteristicilor acestuia( greutate, varsta, sex).
Mișcările ce pot fi realizate la nivelul pumnului aparțin în principal articulației
radiocarpiene (articulație condiliană) și sunt: flexie, extensie, deviație ulnară (add ucție),
deviație radială (abducție), ușoară pronație, ușoară supinație, precum și circumducție, o
mișcare complexă. Aceste mișcări sunt executate prin participarea atât a articulațiilor
radiocarpiene, cât și a celor mediocarpiene și intercarpiene. De aseme nea, există și minime
mișcări de alunecare între oasele carpiene, ce se sumează
1.2.1. Kinematica
Complexul osteoarticular carpian este astfel alcătuit încât să permită efectuarea
mișcărilor de
1)Flexie -extensie
2)Adducție -abducție
3) Circumducție
Deoarece aceste articulații sunt plane, fiecare în parte permite mișcări de alunecare de
mică amplitudine. Mișcările articulațiilor mâinii se produc simultan: atât în articulația
radiocarpiană cât și î n cea mediocarpiană. Toate aceste mișcări se realizează printr -o
deplasare secvențială a segmentelor regiunii: al doilea rând carpian (distal) se deplasează pe
primul (proximal), iar acesta din urmă alunecă pe antebraț

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

1)Flexia este mișcarea prin care mâna (palma) se apropie de fața anterioară a
antebrațului. Extensia este mișcarea prin care fața dorsală a mâinii se apropie de fața
posterioară a antebrațului. În flexie, mișcarea are loc în articulația radiocarpiană, pe când
extensia în cea mediocarpiană. Limitarea mișcărilor este produsă de ligamentele palmare și
dorsale în special de tendoanele flexorilor și extensorilor degetelor.
2) Adducția – abducția . Abducția este mișcarea prin care marginea ulnară a mâinii se
apropie de ac eeași margine a antebrațului. Adducția este mișcarea prin care marginea radială a
mâinii se înclină către marginea radială a antebrațului. Mecanismul acestor mișcări este unul
complex și trebuie ținut cont de faptul că acestea se desfășoară în ambele artic ulații, atât în
cea radiocarpiană, cât și în cea mediocarpiană, în jurul unui ax antero -posterior. Mișcările de
adducție -abducție sunt însoțite de mișcări accesorii de flexie -extensie în jurul unui ax
transversal și de unele mișcări reduse de rotație (supi nație -pronație) în jurul unui ax
longitudinal.
3) Miscarea de circumductie . Rezulta in urma unei executari succesive a miscarilor de
flexiune abductie, extensiune, adductie sau invers. Aceasta miscare nu produce un cerc
perfect, ci o elipsa. Rotatia maini i este imposibila in articulatiile mainii; ea se face prin
pronatie supinatie, in articulatiile radioulnare
In plan sagital carpul poate executa miscari de:
• flexie palmara cu o amplitudine activa de 80 °, flexia pasiva poate atinge 90 °.
• extensia poate atinge activ 60 °, iar pasiv 80 °.
In plan frontal:
• inclinatie cubitala sau adductie, amplitudine normala este de 30 °
• inclinatia radiala e ste o miscare de inclinatie in abductie de 15°

A) Articulația carpometacarpiană(CM) :
-Articulația carpometacarpiană a policelui – articulație de tip în șea prin care policele poate
executa mișcarea de prehensiune
– Articulațiile carpometacarpiene a degetelor II -V – plane, permițând mișcări mici de
alunecare, modificând astfel forma palm ei, realizând mișcări de prehensiune a obiectelor
plane sau curbe.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

B) Articulațiile mediocarpiene – alcătuiesc cu articulația radiocarpiană un complex
biomecanic care intregește mișcările începute, participând mai ales la retroflexia mâinii
C)Articul atiile intercarpiene (IC) sunt diartroze iforme, deci permit tot miscari de alunecare;
D)Articulatiile degetelor permit:
-in articulatiile metacarpofalangiene (MCF) – elipsoide, cu mișcări de flexie și extensie
în jurul unui ax transversal și de abduc ție și adducție în jurul unui ax antero -posterior; flexia
are o amplitudine de 90 grade, extensia de 10 -20 grade, abducția degetelor între ele de 20
grade, iar pentru degetul mic de 50 grade și police de 90 de grade.
-in articulatiile interfalangiene dist ale si proximale – se executa numai flexie si revenire
din flexie, extensia fiind limitata de suprafetele articulare, muschii lombricali si capsula
anterioara. ; flexia are o amplitudine de 90 -120 grade, extensia de 180 grade
(4)

Miscarile policelui
Acest ea sunt diferite de ale celorlalte degete Acesta permite :
– Flexie – este miscarea de departare de celelalte degete in ul palmei
-Extensie – este miscarea de apropiere de celelalte degete in ul palmei
-Abductie – este miscarea de departare de celelalte d egete intr -un perpendicular pe ul palmei
-Adductie este miscarea de apropiere de celelalte degete intr -un perpendicular pe ul palmei
-Opozabilitate – miscarea de apropiere a buricului policelui de buricul degetului mic
Daca la celelalte degete miscarile acestora se realizeaza predominant din articulatiile MCF la
police miscarile acestuia se realizeaza predominant la nivelul articulatiei carpometacarpiene

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

1.2.2 . Antropometria
Antropometria este o metodă de studiu ce se ocupă cu măsurarea diferitelor părți ale
corpului omenesc și a raportului dintre acestea. Studiile care au caracter comparativ sunt
realizate între indivizii de sexe, vârste și rase diferite, astfel încât să se determine diferența
dintre dezvoltarea normală și anormală.
Date antropometrice ale mainii umane(tabelul lui Winter):

1.2.3 .Kinetica
Kinetica se ocupa cu studiul fortelor aplicate corpului.
Forta este o marime fizica care descrie cantitativ actiunea dintre un sistem care actioneaza si
un altul care reactioneaza
Fortele mecanice realizate de oase sunt de
cinci tipuri:
-Fortele de compresiune
-Fortele de incovoiere
-Fortele de torsiune
-Fortele de forfecare

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

-Fortele de tractiune
(2)

Forta pe care o exercita mana variaza in functie de varsta si sex:
-Prehensiune de putere : 300 -600N
-Prehensiunela varf: 50 -100N
-Prehensiune laterala: 70 -120N
-Prehensiune palmara : 70 -120N
-Forta de lovire cu degetele: 1 -4 N
-Forta in prindere de putere: 300 -500N
-Forta intre doua degete: >100N

1.3 Activitatile functionale ale mainii umane
Activitatile functionale ale mainii umane se impart in :prehensive si neprehensive
1.3.1.Activitatile neprehensive
Activitatile neprehensive constau in functii le senzoriale ale mainii si sunt:
– stereognozia (aprecierea fo rmei si volumului unui obiect)
-bareognozia (apre cierea greutatii obiectelor)
-kinestezia (apre cierea preciziei miscarilor)
Acestea sunt fenomene senzitive, precum simtul tactil, de temperatur a, dureros sau de
presiune.
1.3.2 .Activitatile prehensive

Procesele prehensive sunt controlate voluntar (actiuni constientizate) dar pot fi si
reflexe. Reprezinta o functie complexa a mainii si consta in prinderea sau apucarea obiectelor.
Acestea depinde de diferiti factori, cum ar fi c aracteristicile obiectului (volum, masa,
dimensiune, forma) si de forta si precizia (finetea) cu care urmeaza a fi realizata actiunea.
Prehensiunea o functie complexa a mainii si presupune intrunirea mai multor conditii
indispensabile pentru realizarea ei:
-Doua brate de pensa, rigide, articulate la un capat;
-Articulatie sau sir de articulatii care sa permita deschiderea – inchiderea acestei pense;

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

-Un aparat musculotendinos intact – cu cat este mai puternic, cu atat forta de prehensiune va fi
mai mare;

Din punct de vedere biomecanic, se descriu trei forme principale de prehensiune :

-tipul I –intre doua dintre degetele II -IV–este o prehensiune pentru obiecte mici, pe timp
scurt, nu este o prehensiune de forta; presupune miscarea de abductie -adductie a
degetelor ( produsa in articulatia metacarpofalangiana)

-tipul II -intre ultimele patru degete impreuna /izolat si podul palmei -mana se face carlig
si se agata, este o prehensiune de forta; muschii principali sunt flexorul comun profund (
interfalangiana proximala) +muschii care deschid mana

-tipul III -cea ma i completa forma de prehensiune – intre coloana po licelui+celelalte
degete cu palma; este cea mai utila si cea mai complexa forma de prehensiune, care
implica si opozitia;
Articulația radiocarpiană și mediocarpiană, acționează împreună, plasând mâna
într-o poziție adecvată prehensiunii. Micile articula ții carpiene permit o adaptabilitate a
acestui segment la solicitări mecanice și îi conferă o rezistență crescută.
La nivelul mainii s e disting sase tipuri de prize:
A) prize de finete, terminala, (intre pulpa policelui si indexului si mai rar a altui deget).
Ex: luatul unui ac.
B) priza interdigitala, latero – laterala ( intre index si medius)
Ex: prinderea unei tigari.
C) – priza termino – subterminala, tridigitala (intre police, index si medius).
Ex: ca la prinderea creionului.
D)– priza subtermino – laterala, bidigitala (intre pulpa policelui si forta externa a
indexului).
Ex: apucarea unei farfurii.
E)– priza digitopalmara ( fara participarea policelui).
Ex: tinerea volanului.
F)priza polidigitopalmara, de mare forta.
Ex: apucarea unui ciocan.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

1.4 Amputatia la nivelul mainii umane
Amputatiile sunt proceduri chirurgicale ce implica eliminarea (ablatia) unei portiuni
din membrul afectat. In urma amputarii zona ramasa, denumita bont, este formata din capatul
osului ramas si din tesut moale. Amputarile pot fi minore (secundare) sau majore (primare).
Amputatiile minore presupun ablatia unei parti dintr -un membru (ex: un deget de la o mana)
iar amputatiile majore presupun ablatia unei zone importante.
Există mult e motive pentru care poate fi necesară o amputație. Cea mai frecventă este
circulația slabă din cauza deteriorării sau îngustării arterelor, numită boală arterială periferică.
Fără un flux de sânge adecvat, celulele corpului nu pot obține oxigen și nutrien ți de care au
nevoie din fluxul sanguin. Drept urmare, țesutul afectat începe să moară și infecția poate să
apară.
Alte cauze ale amputației pot include:
-Leziuni grave (de la un accident de vehicul sau arsuri grave, de exemplu)
-Tumoră canceroasă în osul sau mușchiul membrului
-Infecție gravă care nu se îmbunătățește cu antibiotice sau alt tratament
-Grosirea țesutului nervos, numit neurom
-Degerătură

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Procedura de amputație
De obicei, o amputație necesită o ședere în spital de cinci până la 14 zile sau mai mult,
în funcție de operație și complicații. Procedura în sine poate varia, în funcție de membrul sau
extremitatea amputată și de starea generală de sănătate a pacientului.Amputarea se poate face
sub anestezie generală (adică pacientul doarme) sau cu a nestezie spinală, care amorțește
corpul de la talie în jos.Atunci când efectuează o amputație, chirurgul îndepărtează toate
țesuturile deteriorate, lăsând în același timp cât mai mult țesut sănătos.

Principiile generale ale amputatiei chirurgicale

 se va mentine lungimea cea mai mare posibila a pielii bontului pentru acoperirea muschilor
si o sutura fara tensiune
 muschii sunt asezati peste capatul taiat al osului prin miodeza (sutura muschiului prin
orificii facute in os) sau prin mioplastie (muschi antago nisti si fascie suturate impreuna)
 nervii sunt sectionati sub tensiune, proximal fata de taietura osului intr -un mediu fara
cicatrice si tensiune, pentru a reduce riscul de formare a neuroamelor si a fi o sursa de
durere; se poate efectua ligatura nervilor mari cand un vas asociat este prezent
 arterele si venele mari sunt disecate si ligaturate separat, pentru a preveni
dezvoltarea fistulelor arteriovenoase si a anevrismelor
 proeminentele osoase din jurul dezarticularilor sunt inlaturate sau acoperite cu grefa
osteoperiosteala
 se prefera mentinerea lungimii maxime posibile a membrului. (6)

Tipuri de amputatii de la nivelul membrului superior

Recuperarea dupa amputare
Pierderea unui membru inseamna o invaliditate permanenta cu impact asupra imaginii
de sine a unui pacient, cu implicatii la nivelul autoingrijirii si a mobilitatii. Reabilitarea incepe
imediat dupa interventia chirurgicala in timpul fazei acute de tratame nt, iar cand starea
pacientului se imbunatateste va fi dezvoltat un program mai amplu de recuperare. Succesul

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

reabilitarii depinde de o serie de factori, printre care: – nivelul si tipul amputarii; – tipul si
gradul handicapului rezultat; – starea generala de sanatate a pacientului; – sprijinul familiei.
Atitudinea pozitiva contribuie la recuperarea fizica prin cresterea respectului de sine si
promovarea independentei. Programul de reabilitare va fi conceput de catre specialisti in
functie de nevoile fiecar ui pacient; implicarea activa a fiecarei persoane si a familiei este
vitala pentru succesul programului.

1.4.Analiza cinematica(gradele de mobilitate)
Schema cinematica a membrului superior este reprezentata in urmatoarea figura:

Segmentele osoase:1,2,3,4,5…19
Articulatiile:C1, C2,C3,C4,5
Numarul gradelor de libertate se poate realiza prin criteriul de mobilitate atribuit lui
Cebisev GrublerKutbah. : ((5)
F=6(m -1)-  f Pf
Unde: – m este numarul elementelor mecanismului, inclusiv elementul fix
– Pf = nr. cuplelor cinematice cu grad de libertate f.
Mana umana este formata din 16 elemente mobile din care:
– 7 elemente de tif sferic (articulatiile metacarpofalangiene ale celor 5 degete, articulatia
interfalangiana a policelui si articulatia carpometa carpiana a acestuia)
– 8 elemente de tip balama (articulatiile interfalangiene ale celor 4 degete cu excep tia
policelui)

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

-articulatia radiocarpiana
La nivelul antebratului regasim inca 3 elemente mobile, prin urmare in urma calculului
vom obtine 22 grade de libertatela nivelul mainii din care 22 dint re ele fiind concentrate in
mana iar in total sunt 27, ignorand centura scapulara.

1.5 Substituirea tehnica a mainii umane

Amputările afectează nu numai calitatea emoțională a vieții a pacienților, ci și
funcționalitatea acestora în viața de zi cu zi, generand traume pshice si fizice . Gestica și
funcția senzitivă a mâinii au de suferit, bolnavul întrând în cercul vicios durer e-scăderea
capacității funcționale -afecțiune psihică, care perpetuat, in urma operatiei dezvoltandu -se asa
numitele dureri fantoma. Astfel, pentru o imbunatatire a vietii este necesara realizarea unei
proteze care va respecta modelul anatomic al zonei amp utate.
Mainii umane ii sunt conferite 27 de grade de libertate dintre care 22 sunt concentrate in
palma. Pentru a transpune aceste miscari si in proteza ar fi necesare 27 de motoare fiecare cu
un grad de libertate. Tehnologia actuala nu permite acest lucru pentru ca implica un cost urias,
dar si dificultati de comanda. Prin urmare, principalele actualele proteze permit 3 miscari
principale: prehensiunea, supino -pronatia si flexia – extensia .
In realizarea protezei trebuie avut in vederea caracteristicile de forma si greutate ale
obiectelor ce se doresc a fi manipulate, st ructura anatomica a pacientului. Obiectul de
manipulat impune prin marime si greutate fortele si momentele necesare a fi dezvoltate de
proteza influentand atat proteza cat si pe purtatoru l acesteia care ar trebui sa fie capabil sa
emita semnale de comanda corespunzator sarcinilor de executat.
Este necesara o buna integrare a protezei in corpul biologic astfel incat pacientul sa poata
controla proteza. Comunicarea semnalelor de comanda si a feed-back -ului intre SNC si MS se
realizeaza printr -o interfata complexa , ierarhizata. Semnalele senzoriale, vizuale si auditiv
transmite semnalele spre SNC . Informatia este prelucrata la nivelul creierului, urmand ca apoi
cortexul sa transmita comenzi catre neuronii motori care pot controla muschii si articulatiile.
Urmeaza un feed -back din partea senzorilor proprioceptivi aflati in tendoane si articulatii care
masoara variabilele de iesire.Informatia este tramsmisa cortexului prin feed -back.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

De asemenea, un alt aspect important in realizarea protezei este esteticul acesteia . Pentru
cresterea increderii de sine a pacientului este esential ca proteza sa aiba un aspect cat mai
placut, asemanator cu cel al membrului lipsa.

1.6. Clasificarea protezelor
Proteza reprezinta un dispozitiv medical ce are ca scop inlocuirea functiei unei parti a
corpului uman iar in cazul protezarii membrului superior.
A) In functie de partea amputata din membrul superior protezele se pot clasifica in:
B) In fucntie de criteriul functional, protezele de membru superior pot fi:
->Active: – Cu energie corporala
-Cu energie extracorporala
-> Pasive – Estetice
– De lucru
1.6.1.Pro tezele cosmetice

Sunt proteze pasive, deoarece acoperă doar aspectul estetic, de unde și numele acestora.
Pentru protezele cosmetice pot fi utilizate trei material: PVC rigid sau flexibil, latex sau
silicon. Aceste materiale sunt ușoare, fără a necesita întreținere pentru că au mai puține piese
în mișcare decât alte proteze. Latexul este materialul cel mai frecvent utilizat pentru restaurări

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

cosmetice, fiind de obicei un material subțire, care vine în dimensiuni predeterminate num ite
mănuși pentru a se potrivi peste mâinile protetice .

1.6.2. Proteze mecanice
Sunt utilizate cu funcția de deschidere sau închidere voluntară prin intermediul unui
ham care este fixat în jurul umerilor și pieptului, brațul fiind controlat de către utilizator.
Ȋnchiderea sau deschiderea se face numai cu relaxarea musculară respectiv, de un arc și cu o
forță de presiune sau de strângere. Aceste elemente sunt acoperite cu o mănușă pentru a da un
aspect mai es tetic, proteza fiind proiectată pentru un domeniu totuși limitat de obiecte de
prindere, în general obiecte mici.
Utilizatorul trebuie să îndeplinească anumite cerințe, în scopul de a controla proteza: –
forță musculară suficientă:
– domeniul de aplicare suficient de mișcări
– lungime suficientă a membrului rezidual.
Datorită designului simplu al acestei opțiuni protetice, nu apar probleme în medii dure
, cum ar fi umezeala sau praful. Menținerea acestor proteze este simplă și ieftină, deoarece
constă d oar în domeniul reparațiilor hamurilor sau de înlocuire și reparare a dispozitivelor
terminale. Cu toate acestea prezintă de asemenea, dezavantaje, de exemplu, cablajul de
control este foarte incomod pentru utilizator și o gamă foarte limitată de mișcare , precum și
spațiu funcțional mic.

1.6.3 . Proteze electrice
Aceste proteze folosesc motoare electrice în terminalul dispozitivului, încheietura
mâinii sau cotului, respectiv o baterie reîncărcabilă . Sunt controlate în diverse moduri, fie
servo -control sau control gen comutator buton. Este mai scump și există și alte dezavantaje
evidente , cum ar fi grija de a nu se expune la un mediu umed și greutatea protezei.
1.6.4 . Proteza mioelectrica
Protezele mioelectrice sunt proteze electrice controlate surse mioelectrice externe,
aceste proteze sunt astăzi tipul de membru artificial cu cel mai înalt grad de reabilitare. Au cel
mai bun aspect estetic, o rezistență mare, aderență și viteză si pot fi găsite în multe combinații
posibile. Controlul mioelectric se bazează pe conceptul că ori de câte ori un mușchi se
contractă, generează un semnal electric mic de interacțiunea chimică ce are loc în corp.
Utilizarea senzorilor numiți electrozi care intră în contact cu suprafața pielii permite

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

înregistrarea semnalului electromiografic ( EMG ), odată înregistrat, acest semnal fiind
amplificat și transmis către proteză

Capitolul 2 – Stadiul actual în domeniul substituirii tehnice a mâinii umane
2.1. Generalitati
Pe plan international, in SUA, Canada, China, India si UK se realizeaza studii si
cercetari in domeniul substituirii tehnice a mâinii umane, piata protezarii find in plina
expansiune. In Romania nu exista centre de productie a protezelor de mana, ci doar
colaboreaza cu alte tari, adaptand componentele cumparate. Printre cele mai importante firme

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

producatoare de proteze amintim: Ottobock, Touch Bionics, Vincent Systems GmbH ,
Steeper,Inail.

2.2.Solutii brevete

2.2.1. Hand prosthesiss European patent 2006 EP1962737B1

Invenția prezinta o proteză de mână care contine un șasiu la care este articulată o
proteză de deget, proteza degetului menționată fiind mobilă în raport cu șasiul cu ajutorul unei
antrenări și cel puțin o axă pivotantă . Prima antrenare este amplasată în șasiu (2) și cuplată la
prote za degetului (3, 4, 5) printr -o unitate de transmisie a forței (10) și permite rotirea protezei
degetului în jurul unei prime axe pivotante (15) ). A doua acțiune (30) este localizată în
proteza degetului (3, 4, 5) și permite să fie pivotată cel puțin o pa rte a protezei degetului (3, 4,
5) în jurul unei axe pivotante (31) în raport cu prima axă rotativă (15).

Invenția permite inlocuirea unei maini amputate cu o proteza care are capacitatea de
a prinde obiecte.Obiectivul cercetarii este de a oferi o p roteză de mână care are un design care
să apropie aspectul natural al unei mâini și o funcționalitate îmbunătățită

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.2.2Artificial robotic hand US5080682A United States 1990
Un dispozitiv de prindere
electromecanic care simulează mișcările unei
proteze de mana care este ușoară, agilă și
include o apucare fermă. O platformă ușoară
găzduiește o multitudine de motoare electrice
cu, fiecare având propriul angrenaj, toate
acestea fiind conectate printr -un element de
acționare asemănător cu o sârmă la o
multitudine de elemente îmbinate, fiecare
reprezentând o anumită cifră a mâinii. . Un
cablu rigid este conectat între toate cifrele
simulate și angrenajele, cablurile fiind
montate si acționează ca ghidaje de hamuri
pentru a asigura rezistența și mișcarea
corespunzătoare a fiecăreia dintre cifre.
Controlul mâinii artificiale și a cifrelor se
poate face prin primirea semnalelor de
micogramă de la mușchii umani, în timp ce se primește energie de la o baterie mică de curent
continuu.

2.2.3. Dual operated la teral thumb hand
prosthesis US4258441A United States 1979
Această invenție se referă la o proteza de
mână care are capacitati prehensive, fiind mult
mai atractiva decat vechile proteze care erau
construite din trei clesti. Proteza a fost
construita astf el incat sa aiba capacitatea de
strângere și o apucare brută, în timp ce cealalta

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

mana neamputata ar trebui sa realizeze miscarile de finete. Cu toate acestea, acest dispozitiv
nu a furnizat o prindere sigură sau o funcție manipulativă pentru amputat. Proteza presupune
conexiunea intre mana amputata si bratul pacientului. Proteza include o priză de amputare
montată peste burtă, o proteză de mână atașată mobil la soclul inferior al brațului, un
mecanism de prindere laterală a degetului mare în proteza de mâ nă folosind o prindere cu
cheie. Proteza permite inchiderea varfului degetului mare .

2.2.4.Continuum transmission mechanism -based under -actuated prosthetic hand,
CN103690280A, China 2013
Invenția descrie o mână protetică bazată pe un
mecanism de transmisie continua, care cuprinde o
unitate de antrenare cu motor, un mecanism de
transmisie continua și o mână mecanică. Mâna
mecanică cuprinde o palmă și cinci degete; fiecare
deget este prevă zut cu articulații; Rotația motoarelor
poate fi transformată în mișcarea liniară a firelor de
antrenare prin mecanismele de ieșire și mecanismul de
transmisie continuă poate fi acționat pentru a fi
deformat prin mișcarea liniară a firelor de antrenare
pentru a deplasa firele acționate, ale căror capăt este
fixat cu discul de blocare.
Avantaj e: sub acțiunea mecanismului de transmisie continua, este evitată utilizarea unei
perechi cinematice rigide convenționale, cum ar fi o balama și o tijă de legătură, astfel încât
histerezisul sistemului să fie eliminat efectiv și greutatea mâinii protetice sa fie redusa; un
număr mare de fire din aliaj elastic sunt folosite, astfel încât mâna protetică are o mare
adaptabilitate.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.2.5.Artificial hand for prostheses with bioelectrical control United States 1967
US3521303A
US3521303A

Brevetul prezinta o mână artificială ce cuprinde o
unitate de pârghie -articulație pentru degetul mare
având două grade de libertate și un sistem de pârghie –
articulație pentru restul de p atru degete. Parghiile
sunt conectate intre ele. Controlarea este bioelectrica,
proteza avand capacitatatea de manipulare a
obiectelor.
Avantajul acestei proteze fata de celelalte realizate in
in acel moment este ca permite functii motrice, si
controlul f iecarui deget individual.

2.2.6.Hydraulic artificial arm United States 1947
US2528464A
Invenția prevede un
dispozitiv hidraulic conceput
pentru un amputat care mai are o
parte din antebrațul său. O mână
este montată în mod rotativ pe un
manșon de susținere adaptat să
alunece peste burtă. Mansonul este conectat prin intermediul
unor curele cu balamale , care asigură o articulație la cot, la o
bandă adaptată să fie fixată în jurul brațului superior. Banda
este conectată prin curele la un ham de umăr . Sistemul
include o pompă , o supapă și două tuburi. Aceasta proteza
permite pronatia si supinatia mainii.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.3. Solutii comercializate
2.3.1.Bebionic
Producator: Ottobock
Ottobockeste o companie germana, situată în Duderstadt.Aceasta a fost fondată la Berlin în
1919 ca răspuns la numărul mare de veterani răniți din Primul Război Mondial.
Cara cteristici:
Confortabil, intuitiv și precis, bebionicul continuă să transforme viețile și abi litățile
amputaților din întreaga lume. De la ai ajuta să
îndeplinească sarcini simple, cum ar fi să le lege
șireturile, până la a le oferi înapoi controlul și
mândria.
Cu 14 modele diferite de prindere și poziții ale mâinii,
mâna artificială bebionică est e proiectată pentru a
gestiona toate miscarile de care ai nevoie zilnic: de la
macarea hranii și purtarea genții, până la deschiderea
ușilor, aprinderea luminilor și tastarea.
Motoarele individuale din fiecare deget permite
deplasarea mâinii și prinderea obiectelor într -un mod natural, coordonat. In plus, permite
control de precizie asupra sarcinilor delicate. Mâna este disponibilă în trei dimensiuni diferite
și are multiple opțiuni pentru încheietura mâinii, pentru a se potrivi cerințelor individuale [10]
Informatii tehnice:

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.3.2. Quantumul i -Limb [11]
Producator : Touch Bionics
Touch Bionics fost fondată de David Gow și a fost
prima companie de proteze de la Serviciul Național de
Sănătate din Marea Britanie.
Protezele de mana realizate de Touch Bionics se impart
in:
-proteze de dezarticulatii de incheietura
-proteze transradiale
-proteze transhumerale
-proteze pentru mana partiala

Caracteristici :
Quantumul i -Limb este prima proteza articulara miolelectrica realizata de Össur. Aceasta este
singura proteza care poate schimba strânsoarea cu un gest. In plus, permite 5 articulari
independente pentru fiecare deget , avand mai multe metode de control – gest, aplicație,
mușchi. Prezinta o viteza a degetelor crescută cu până la 30% iar degetul rotati v electronic
trece automat între modele de prindere laterală și opozițională. In plus, are până la 36 de
prinderi diferite disponibile, atât preprogramate cât și personalizate.Prin funcția Vari -Grip ™
permite o rezistență suplimentară la prindere iar pri n Auto -Grasp ™ aduce o caracteristică de
siguranță anti -cădere pentru a preveni alunecarea obiectelor. Este disponibil în 4 dimensiuni –
foarte mici, mici, medii și mari si are multiple optiuni disponibile pentru a se potrivi stilurilor
de viață individu ale
Informatii tehnice:

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.3.3. VINCENTevolution 3
Producator: Vincent Systems GmbH
Este o întreprindere germana, activă
pe plan internațional, dedicată
progreselor tehnologice medicale
Caracteristici:
VINCENTevolution 3 în formă
anatomică combină forma și
funcționalitatea de cea mai înaltă
calitate cu cea mai mică greutate din
această clasă de proteză.
Cele 6 motoare permit deplasarea fiecărui independent unul de celălalt. Fiecare dintre cele 14
miscari pot fi selectate cu conceptul STC (control de decl anșare unic) brevetat cu un singur
semnal de declanșare. Firma pune la dispozitie si o aplicație de formare, prin care utilizatorul
protezei este sprijinit în învățarea sistemului de control intuitiv, astfel încât mâna să fie ușor
de utilizat după o peri oadă scurtă de timp.
Căptușeala elastică, arcurile flexibile arcuite și simțul artificial la atingeri asigură în
permanență o prindere sigură, care nu alunecă, similară cu mâna umană. Instrumentele,
ustensilele de scris și tacâmurile pot fi ținute ușor și ferm cu noua apucare a mânerului.
Degetul arătător și degetul mare se întâlnesc întotdeauna unul cu altul cu o precizie ridicată în
prindere, datorită noii cinematici. Datorită vârfurilor aplatizate, chiar și obiecte mici pot fi
strânse fără probleme [12]
Informatii tehnice:

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.3.4. The Myo Select
Producator: Steeper
Steeper, compania americană care a dezvoltat proteze și a devenit cea mai înaltă companie de
înaltă tehnologie din extremitățile superioare
Caracteristici:
The Myo Select face parte di n gama Steeper Myoelectric Hands si sunt dispozitive cu
acționare electrică, concepute pentru a
satisface nevoile majorității amputaților
membrelor superioare. Această gamă
promite durabilitate, fiabilitate și
caracter istici de design de calitate.
Prezinta un mecanism puternic și o
forță de prindere potrivită pentru
majoritat ea sarcinilor zilnice de rutină
furnizate utilizatorului. In plus, prin
tehnologia de microproceso r de bord,
protezele oferă flexibilitate maximă..
Sistemul de bord include, de asemenea,
o „schimbare de viteză” electronică care permite stocarea și eliberarea puterii la cerere. [13]
Informatii tehnice:

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

2.3.4. Ortoprofil
Pe plan national, una din cele importante firme producatoare de dispozitive medicale
ortopedice si de proteze este Ortoprofil. Acestia realizeaza proteze din silicon cu rol estetic
pentru pacientii care au suferit amputatii minore sau majore la nivelul membrelor superioare
sau inferioare prrin Atelierul Silicon House, care functioneaza in cadrul sediului central al
companiei OrtoProfil Prod Romania, fiind singurul atelier din tara unde se confectioneaza
proteze din silicon.
Printre produsele confectiona te amintim:
A)Proteză de dezarticulație de încheietura mâinii – funcțională simplă
-Mănușă estetică din material plastic sau silicon;
-Manșon intern din multiform;
-Manșon din rășină artificială;
-Mână internă rigidă cu degete fixe;
-Disponibilă și în varianta din silicon;
-Fixare pe partea distală a antebrațului.

B) Proteză de antebraț – funcțională, acționată prin cablu
-Mână mecanică cu acționare prin cablu;
-Mănușă estetică din material plastic sau silicon;
-Manșon intern din multiform;
-Manșo n din rășină artificială;
-Ham de acționare peste umăr;
-Fixare deasupra cotului.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

c)Proteză de dezarticulație de încheietura mâinii – antebraț / braț / mioelectrică – Otto Bock

-Mișcările mâinii (prehensiune sau
prehensiune și rotație) asigurată prin
motor/motoare cu control mioelectric (senzori la
nivelul bontului);
-Mănușă estetică din material plastic sau silicon;
-Manșon din rășină artificială sau fibră de carbon;
-Mișcări de prehensiune și controlul proporțional a
vitezei și a forței de acțio nare;
Opțional: mișcări de pronație și supinație a palmei
cu ajutorul articulației încheieturii mâinii electrice; senzor de “alunecare” la vârful
degetelor.

2.4. Solutii experimentale
[16]
2.4.1. New prosthetic hand system allows user to 'feel' again

James Abbas, cercetător al Universității de Stat din Arizona, face parte dintr -o echipă de
cercetare multi -instituțională care a dezvoltat un nou sistem de mâini protetice, cu un
neurostimulator complet implantat, controlat fără fir, care reda unei persoane cu amputație
capacitatea de
de a simti. Cercetarea marchează pentru prima dată dotarea unei persoane cu un sistem de
mâini protetice ce au capacitatea neurala(NEPH), sistem care poate fi utilizat si în afara
laboratorului într -un mediu de zi cu zi. . Spre deosebire de sistemele de mâini protetice
disponibile în comerț, aflate în prezent pe piață, care trimit doar semnale electrice din mușchi
pentru a porni motoare ce deschid și închid mâna, sistemul NEPH funcț ionează într -un sistem
bidirecțional care stimulează grupuri mici de fibre senzoriale în nervii periferici ai
utilizatorului oferindui o senzație de atingere.
Pentru prima dată, utilizatorul sistemului NEPH poate evalua dacă a atins ceva, „simtind”
deschid erea și închiderea mâinilor și chiar poate evalua cât de ferm poate apuca un element.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Abbas, profesor de inginerie biomedicală în Ira A. Fulton Schools of Engineering, si -a
început activitatea în această echipă impreuna cu investigatorul principal Ranu Ju ng în urmă
cu mai bine de zece an

"Sistemul nostru este primul care este purtabil pentru utilizarea pe termen lung, dincolo de
mediul de laborator", spune Abbas, care conduce Centrul ASU pentru Sisteme Neurale
Adaptive ASU și are expertiză în tehnici de i nginerie neuronală și tehnologie de reabilitare
medicală. " Toate componentele sunt fie montate pe proteză, fie implantate în corp. Astfel,
sistemul anuleaza senzatia pacientului de "mana fantoma", sezatie simtita de multi dintre
persoanele cu amputatii.

După o perioadă de experimente bazate pe laborator folosind sistemul și procedurile de
montare, el a folosit sistemul zilnic în casa sa timp de patru luni.Acest sistem NEPH este
primul pas spre avansarea medicală folosind dispozitive similare de stimular e neuronală. În
viitor, Abbas prevede aplicarea tehnologiei pentru a stimula senzația la o populația mult mai
mare de indivizi si cu amputații ale membrelor inferioare .În plus, echipa speră că munca lor
poate contribui la evoluarea medicinei in stimular ea neuronala pentru a trata bolile
metabolice sau digestive și pentru a calma durerea ca o alternativă in luarea de medicamente.

2.4.2You can move this prosthetic hand with your mind
[17]
BrainCo a dezvăluit luni modelul final al
mâinii sale protetice – care a fost numită
una dintre cele mai bune 100 de invenții
ale revistei Time Magazine din 2019 –
luni la CES 2020. Compania se așteaptă
să pună mâna pe piața din SUA la
sfârșitul acestui an

Majoritatea mâinilor protetice de pe piață se încadrează în dou ă categorii: cârlige metalice cu
funcționalitate limitată sau protetice robotice care se bazează pe butoane fizice sau care agită
proteza pentru a comuta între gesturi predefinite. "Am venit cu o nouă modalitate de a

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

înțelege semnalele electrice care provi n din creier, intrând în membrul rezidual al amputatului
și detectând intenția utilizatorului", a declarat pentru CNET Max Newlon, președintele
BrainCo USA.Printr -o platformă software, utilizatorul antrenează proteza folosind acele
semnale electrice pentru a efectua un număr nelimitat de gesturi, până la mișcarea degetelor
individuale – chiar cântând la pian și scriind caligrafie. Aceasta înseamnă că amputații nu mai
trebuie să se bazeze pe un număr limitat de mișcări preprogramate și pot personaliza protet ica
pentru propriul corp, a spus Newlon.
Pe platformă, utilizatorul va vedea pe ecran o reprezentare vizuală a mâinii protetice.
Utilizatorul face clic pe un buton, apoi manipulează mâna efectivă pentru a înregistra, în
esență, un gest personalizat. Sistem ul înregistrează semnalele specifice pe care mușchii le
redau. De fiecare dată când mâna sesizează acel semnal specific, va face gestul programat –
intuind mișcarea pe care vrea să o facă.Newlon are nevoie de aproximativ 5 -10 minute pentru
a programa șase gesturi, a spus Newlon. Cu cât folosiți mâna mai des, cu atât devine mai bună
și mai realistă, a adăugat el.Un alt beneficiu major va fi costul: în mod obișnuit, protezele
robotizate costă până la 60.000 USD, chiar și atunci când oferă o funcționalitate li mitată.
Mâna protetică inteligentă a lui BrainCo va costa între 10.000 și 15.000 USD.Mâinile stângi
și drepte sunt așteptate să fie disponibile la sfârșitul acestui an. Compania creează mâini
protetice mai mici și pentru copii.

2.4.3 .Viitorul protezelor
[18]
O direcție intrigantă pe care
cercetările au luat -o este
integrareaunei masinarii
video în mâinile protetice. O
cameră este atașată lângă
încheietura mâinii orientată
spre degete, iar atunci când
utilizatorul mișcă mâna spre
un obiect, un algoritm de
procesare evaluează cum să poziționeze cel mai bine degetele pentru a prinde obiectul. „Nu
este un algoritm dificil să decida dacă ar fi cel mai bine ce prindere este necesara, degetele
miscandu -se în cea mai bună poziție. Tot ce treb uie să facă este să închidă mâna când ajunge

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

la obiect. "Aceasta este o tehnologie de tranziție , dar este realizabilă cu echipamentele actuale.
„Ideea este că nu ar trebui să ne fie frică să folosim diferite tipuri de inputuri da că asta ne va
ajuta”, susti n cercetatorii

O alta inovație la care se lucreaza este o metodă de a evita riscul de infecție. La fel ca și
implantul osos care încurajează creșterea m aterialului natural în metal, se dezvoltă un amestec
de elastomeri și alte materiale moi în care piele a poate crește, pentru a ajuta la crearea unui
sigiliu etanș, impermeabil între piele și partea proeminentă a implantului.

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

1-https://www.esanatos.com/anatomie/sistemul -osos/Articulatiile -membrului –
superi52952.php
2-https://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/Evolutia -kinetica -a-omului -Ele12.php
3-https://www.esanatos.com/anatomie/si stemul -osos/Articulatiile -membrului –
superi52952.php
4-https://www.esanatos.com/anatomie/membrul -superior/Articulatiile -mainii52427.php

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

5-https://mecanismeucv.files.wordpress.com/2012/03/carte -mecanisme -analiza -structurala –
teorie -si-aplicatii -s-m-cretu.pdf
10- https://www.ottobockus.com/prosthetics/upper -limb-prosthetics/solution –
overview/bebionic -hand/

11- https://www.ossur.com/en -us/prosthetics/arms/i -limb-quantum

13-
https://www.s teepergroup.com/SteeperGroup/media/SteeperGroupMedia/Prosthetics/Upper%
20Limb%20Prosthetics/Myo -Select -Brochure.pdf
12- https://vincentsystems.de/en/prosthetics/vincent -evolution -3/
16-https://www.sciencedaily.com/releases/2018/11/181107093757.htm
17-https://www.cnet.com/news/you -can-move -this-prosthetic -hand -with-your-mind/
18-https://www.theengineer.co.uk/future -prosthetic/

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ

Universitatea POLITEHNICA din București
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALĂ