. Proiectarea Unei Cladiri
Memoriu tehnic justificativ ………………….pag. 3
-Breviar de calcul ……………pag. 4
-Documentatie economica de deviz ………… pag. 11
-Documentatie pentru ofertare-licitare ………… pag. 11
-Organizarea executiei lucrarilor ………… pag. 12
Partea a I-a : Calculul elementelor constructi …… pag. 13
-Conformare structurala ………… pag. 14
-Calculul placilor peste subsol ………… pag. 16
-Calculul placilor peste parter ………… pag. 37
-Calculul scarii ………… pag. 60
-Calculul sarpanta ………… pag. 67
-Calculul fundatie ………… pag. 97
Partea a II-a : Proiect tehnologic …………pag.103
– Compozitia betonului …………pag.106
– Gradul de maturizare a betonului …………pag.119
– Descrierea tehnologica de realizare a
cofrajului unei placi ……….pag. 127
– Lucrari de zidarie ( detalii de zidarie ) ….. pag . 128
– Mortare ( caracteristici ,
metode de determinare ) …….pag. 132
Partea a III-a : Proiect de documentatie economica si organizare de santier ………pag.136
– Antemasuratori ………pag. 137
– Deviz pa categorii de lucrari – stadii fizice………pag. 149
– Lista cuprinzand consumurile de resurse materiale………pag. –
– Lista cuprinzand consumurile privind transporturile………pag. –
– Lista cuprinzand consumurile de ore functionare a utilajelor de constructii ………pag. –
– Organizarea executiei lucrarilor ( generalitati ) ……..pag. 151
– Determinarea populatiei ……….pag. 153
– Alegerea dotarilor social – administrative ….pag. 156
Memoriu tehnic justificativ
Cladirea proiectata este o casa de locuit amplasata in zona Bucurestiului , realizata din zidarie de caramida ( pereti structurali : subsol-beton armat , suprastructura-caramida plina presata 25 cm cu 10 cm polistiren expandat-termoizolatie ) si avand un regim de inaltime S+P+1E .
Se situeaza in zonele :
‘ C ‘ , pentru zapada conform STAS 10101/21-92 ;
‘ B ‘ , pentru vant conform STAS 10101/21-92’ ;
‘ 7 ‘ , zona seismica conform normativ P 100 – 92 ;
pentru zidarie s-a tinut cont de normativul P2/85 ;
Cladirea are o lungime de m 13.70 si o latime de 10.0 m ;
Constructia se desfasoara pe 3 niveluri ; intrarea in imobil se face pe la parter printr-un vestibul cu aria de 5.64 mp . Din vestibul avem acces catre hol cu aria de 20.0 mp pentru parter ( un hol care permite acces catre toate incaperile – decomandat ) , sau spre casa scarii ( scara este din doua rampe – face trecerea atat catre etaj dar si subsol ) .
La parter exista un living ( spatiu pentru servitul mesei) , aria de 16.60 mp , o bucatarie cu aria 10.0 mp , baie de 5.0 mp , un dormitor 12.25 mp si birou cu aria de 9.2 mp , debara 2.0 mp .
Etajul este ocupat de 3 dormitoare ,o baie , un living , demara , iar iesirea pe balcon se face prin hol .
La demisol se gaseste o sala de fitness , un atelier , o crama , baie , deposit materiale , debara , si centrala termica C.T.
Alimentarea cu apa , electricitate si gaze se va face din retelele stradale existente .
Incalzirea se va face printr-o instalatie proprie folosind o centrala termica pe gaz , cuplata la corpuri de incalzire din aluminiu , cu agent termic –apa .
Tamplaria exterioara este din PVC cu geam termopan , iar cea interioara din lemn .
Compartimentarea interioara neportanta este alcatuita din pereti de zidarie de 12,5 cm .
Inaltimea totala a constructiei este de 10.30 m ( masurata de la cota terenului natutal pana la coama acoperisului ) .
Inaltimea de nivel este de 2.80 pentru demisol , pentru parter si etaj 2.80 m ;
Cota ± 0.00 m este considerata cota pardoselii finite de la parter ; cota terenului este de -1,50 m .
Breviar de calcul
INFRASTRUCTURA
Cota de fundare a cladirii , este de -3.45 m fata de cota pardoselii finite de la parter , fundatia fiind continua sub pereti cu talpa armata .Terenul de fundare determinat in studiul geotehnic este din straturi de argila prafoasa .Nivelul apei freatice se afla la adancimea mai mare de 5.00 m ,deci nu afecteaza in nici un fel fundatia . Presiunea conventionala de calcul este de 2.0 daN/cm2 la o adancime de -3.45 m .
Calculul fundatiei s-a realizat pentru solicitarea de compresiune centrica dimensionandu-se latimea talpilor de fundare pentru pereti ( atat cei interiori cat si cei exteriori ) .
Dupa realizarea sapaturilor continue care se pot executa mecanizat , pana la o anumita cota superioara celei din proiect cu 10-15 cm , se va chema proiectantul pentru a analiza conditiile de fundare reale , urmand ca aducerea la cota de fundate din proiect sa se finalizeze in ziua turnarii fundatiilor.
Stratul de egalizare de 10 cm grosime se va realize din beton BC3.5 , iar betonul din grinzile de findare va fi de clasa C 16/20 .
Pardoseala subsolului se toarna cu o grosime de 10 cm pe un strat de balast si nisip bine indesat ; stratul filtrant se va executa dupa ce se va indeparta stratul vegetal si rezidurile existente pe teren si dupa care se va realiza o umplutura compacta de pamant.
Observatie !
Inainte de a se turna fundatiile se vor monta instalatiile de apa si canalizare .
SUPRASTRUCTURA
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din zidarie portanta din caramida plina presata iar la intersectiile zidurilor ( colturi si ramificatii ) , si acolo unde este cazul vom avea stalpisori din beton armat de 25×25 cm .
Lucrari de zidarie
Zidariile – sunt lucrari de constructie alcatuite din materiale
( caramizi , blocuri mici de prefabricate , pietre , etc. ) asezate cu respectarea anumitor reguli si prescriptii tehnice si legate cu mortar, prin a carui intarire se obtine un element rezistent , care se comporta ca un tot unitar monolit , ca si cum ar consta dintr-un singur material.
In zidarie , caramizile se asaza unele langa altele , formand randuri de caramizi ; zidaria este alcatuita dintr-un numar de randuri de caramizi suprapuse in inaltime .
Caramizile se pot aseza :
pe muchie ( pe cant ) in care caz latul caramizii este asezat pe inaltime ;
pe lat , in care caz latul caramizii este asezat orizontal; caramizile pe lat pot fi asezate in lung ( cu latul caramizii asezat in lungul zidurilor ) si in curmezis ( cu latul caramizii asezat in lungul zidului ) ;
Observatie !
Fiecare rand de caramida este alcatuit din siruri de caramizi , asezate in functie de tipul si grosimea zidariei . Sirurile de caramizi iau denumirea dupa pozitia pe care o au in raport cu fetele zidariei .
Rosturile zidariei.
Spatiile dintre caramizi , umplute cu mortar ,poarta denumirea de rosturi .
Rosturile zidariei se pot clasifica in mai multe categorii in functie de pozitia pe care o au fata de zidarie , existand urmatoarele tipuri :
rosturi orizontale – sau rosturi in lungime sunt rosturile dintre randurile zidariei ; sunt vizibile pe toata lungimea zidariei;
rosturile verticale – sau rosturile de inaltime , sunt rosturile dintre caramizile din randurile zidariei si sunt vizibile pe inaltimea fiecarui rand de caramizi ; dintre acestea cele situate in lungul zidului se numesc rosturi longitudinale , iar cele situate pe latimea zidului , adica in curmezis sau in adancime , poarte denumirea de rosturi transversale;
Clasificarea zidariei .
La lucrarile de constructie se utilizeaza numeroase tipuri de zidarii , clasificarea facandu-se astfel :
dupa tipul caramizilor utilizate :
zidarie de caramida plina , executata din caramida obisnuita plina ;
zidarie de caramida cu goluri , executata dintr-unul din tipurile de caramida cu goluri ;
dupa modul de asezare al caramizilor in zidarie :
zidarie plina care are caramizile asezate fara spatii goale intre ele atat in grosimea , cat si in inaltimea zidariei ;
zidarie cu goluri , la care intre caramizi se prevad spatii , care raman goale sau sunt umplute cu materiale usoare ; aceste spatii pot fi atat in grosimea dar si in inaltimea zidariei ;
Zidariile de caramida se mai pot clasifica dupa grosimea lor , denumirea tipurilor de zidarii facandu-se in raport cu lungimile de caramida asezate in grosimea fiecarui rand de zidarie :
zidarie de ¼ caramida ( un sfert de caramida ) , care are pe grosime un singur sir de caramizi asezate pe muchie sau pe cant ( de unde demunirea zidarie de caramida pe muchie sau pe cant ) ;
zidarie de ½ caramida ( o jumatate de caramida ) care are pe grosime un singur sir de caramizi asezate in lung ;
zidarie de 1 caramida ( o caramida ) care are pe grosime doua siruri de caramizi asezate in lung , sau un sir de caramizi asezate curmezis ;
zidarie de 1 ½ caramida ( o caramida si jumatate ) care are pe grosime un sir de caramizi asezate in lung si un sir de caramizi asezate in curmezis ;
zidarie de 2 caramizi ( doua caramizi) care are pe grosime doua siruri de caramizi asezate in curmezis sau doua siruri de caramizi asezate in lung si un sir de caramizi asezate in curmezis ;
Asezarea caramizilor in zidarie .
Asezarea caramizilor in zidarie se face cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice , care asigura executarea unei zidarii de buna calitate , corespunzatoare cerintelor de rezistenta si durabilitate .
Principalele prescriptii tehnice care reglementeaza executarea zidariilor de caramida la noi in tara sunt urmatoarele :
STAS 760/ 54 . Lucrari de zidarie – Date constructive pentru zidaria de caramizi ;
STAS 761/ 68 . Lucrari de zidarie din caramida si blocuri mici de beton ;
Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramizi pline si caramizi cu gauri verticale din argila arsa – indicativ C 126 – 71 ;
Daca se asaza caramizile in zidarie cu rosturile verticale in prelungire si separate caramizile cu rosturile verticale intr-un rand acoperit de caramizile ( plinurile ) din randurile alaturate se observa :
– zidaria avand rostul vertical in prelungire nu este rezistent , deoarece aceasta zidarie nu poate lucra ca un singur element ( ca un tot unitar ) ci lucreaza pe mai multe portiuni separate , care au tendinta de a se desface sub actiunea sarcinilor .
– zidaria , cea care are rosturile verticale dintr-un rand acoperit de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta , iar sub actiunea sarcinilor lucreaza ca un singur element . In aceata caz , suprafata careia se transmit sarcinile in zidarie creste cu fiecare rand inferior , fapt care asigura zidariei rezistenta corespunzatoare . Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii , de caramizi din randurile alaturate , poarta denumirea de legatura sau teserea ( tesatura ) rosturilor .
Zidarie plina
La orice zidarie se considera doua randuri caracteristice : randul 1 si randul 2 – care se suprapun alternative pe intreaga inaltime a zidariei .
Aceste randuri de zidarie plina difera in raport cu grosimea zidariei :
la zidaria de 1 caramizi , caramizile se aseaza astfel : in randul 1 avem in curmezis , iar in randul al 2 –lea in doua siruri in lung , avand rosturile decalate in randul al 2- lea fata de randul 1 cu cate un sfert de caramida la a treia caramida in curmezis .
Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liant , nisip si apa , care se intaresc fie prin pierderea apei , fie hidraulic , in functie de natura liantului intrebuintat . Ele servesc la legarea intre ele a pietrelor de constructie , pentru a forma piese de constructii ( ziduri ) , sau la protejarea si infrumusetarea pieselor de constructie . In primul caz se numeste mortar de zidarie , iar in al doi-lea , mortare de tencuiala.
Conditii de calitate pentru componentii mortarului.
Ca apa de amestecare se poate folosi apa potabila sau nepotabila ( de lac sau rauri ) cu anumite conditii ( sa nu aibe impuritatezistent , deoarece aceasta zidarie nu poate lucra ca un singur element ( ca un tot unitar ) ci lucreaza pe mai multe portiuni separate , care au tendinta de a se desface sub actiunea sarcinilor .
– zidaria , cea care are rosturile verticale dintr-un rand acoperit de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta , iar sub actiunea sarcinilor lucreaza ca un singur element . In aceata caz , suprafata careia se transmit sarcinile in zidarie creste cu fiecare rand inferior , fapt care asigura zidariei rezistenta corespunzatoare . Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii , de caramizi din randurile alaturate , poarta denumirea de legatura sau teserea ( tesatura ) rosturilor .
Zidarie plina
La orice zidarie se considera doua randuri caracteristice : randul 1 si randul 2 – care se suprapun alternative pe intreaga inaltime a zidariei .
Aceste randuri de zidarie plina difera in raport cu grosimea zidariei :
la zidaria de 1 caramizi , caramizile se aseaza astfel : in randul 1 avem in curmezis , iar in randul al 2 –lea in doua siruri in lung , avand rosturile decalate in randul al 2- lea fata de randul 1 cu cate un sfert de caramida la a treia caramida in curmezis .
Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liant , nisip si apa , care se intaresc fie prin pierderea apei , fie hidraulic , in functie de natura liantului intrebuintat . Ele servesc la legarea intre ele a pietrelor de constructie , pentru a forma piese de constructii ( ziduri ) , sau la protejarea si infrumusetarea pieselor de constructie . In primul caz se numeste mortar de zidarie , iar in al doi-lea , mortare de tencuiala.
Conditii de calitate pentru componentii mortarului.
Ca apa de amestecare se poate folosi apa potabila sau nepotabila ( de lac sau rauri ) cu anumite conditii ( sa nu aibe impuritati , sa nu contina chimicale sau alti agenti care pot influenta negative calitatea si proprietatile mortarului ) .
Nisipul formeaza partea cea mai mare din mortar si influenteaza proprietatile tehnice ale acestuia prin calitatea si cantitatea sa .
Pentru mortare se intrebuinteaza trei sortimente de nisip , si anume : 0/1, 0/3 si 0/7 , cifrele reprezentand limitele intre care sunt cuprinse granulele lor.
Din punct de vedere al naturii mineralogice , cele mai des intrebuintate sunt nisipurile silicioase provenite din zacaminte naturale sau obtinute prin concasarea rocilor .
Nisipul de cariera are granule cu o forma mai plina , dand mortare care se indeasa mai usor , asigurand o calitate mai buna , in timp ce nisipul de concasare poate avea granule laminate sau aschioase , ceea ce il face sa nu fie utilizat decat dupa o examinare atenta in laborator.
La un nisip intereseaza in primul rand puritatea sa ; daca un nisip contine impuritati peste limitele admise ce nu pot fi indepartate usor prin spalare , nu mai este necesar sa se cerceteze celelalte caracteristici fizice si se exclude de la intrebuintare .
O parte din aceste impuritati pot fi indepartate prin procedee mecanice .Numai dupa ce s-a dovedit ca nisipul nu contine impuritati , se trece la determinarea granulozitatii, a greutatii specifice in gramada si a infoierii nisipului sub actiunea umiditatii.
Aditivii – din aceasta categorie fac parte aditivii plastifianti cu caracter de antrenori de aer si fac parte si aditivii intarzietori de priza.
Acceleratori de intarire –
Clorura de calciu – poate fi utilizata ca accelerator de intarire pentru mortarele pentru zidarie , de ciment si de ciment-var de marca 50 sau mai mare , la lucrarile executate pe timp friguros.
Clorura de calciu se adauga in apa de amestecare , sub forma de solutie , concentratia de 10% sau de 20% in proportie de maximum 3% fata de cantitatea de ciment .
Pentru evitarea aparitei eflorescentelor ( pete albicioase ) in cazul constructiilor de locuinte sau social-culturale , se va limita adaosul de calciu la maximum 2% . Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune , in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8 cm , masurata cu conul etalon.
Mortare pentru zidarie :
pentru zidarie din caramizi pline sau din blocuri de beton usor cu agregate naturale sau artificiale……8-13 cm
pentru zidarie din caramida cu gauri sau blocuri ceramice cu gauri…. …….7-8 cm
pentru zidarie cu piatra sau blocuri de beton compact…….. …….4-7 cm
pentru zidarie din blocuri mici si placi din beton celular autoclavizat……. ….11-12 cm
Mortare de tencuiala executate manual :
aplicate pe zidarie din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat … :
..pentru stratul de sprit… ……12-13 cm
…pentru grund………. ……9-11 cm
…pentru stratul vizibil….. ……13-14 cm
Mortare de tencuiala executate :
prin procedee mecanice… ….10-12 cm
Prepararea mortarelor .
Aceasta operatie se face in exclusivitate pe cale mecanica , cu instalatii locale de santier sau in instalatii centralizate , atunci cand consumurile de mortar sunt mai mari.
In ambele cazuri , mortarele se prepara in malaxoare speciale , bazate pe principiul amestecarii fortate , acestea fiind indicate mai ales pentru mortarele utilizate la aplicatea mecanizata a tencuielilor intrucat , in aceste malaxoare , agregatele mai mari , peste 5 mm , care nu ajung eventual in tamburul malaxorului , sunt sfarmate de valturile tamburului .
Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu ax orizontal prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale , care executa afanarea si amestecarea materialelor componente.
Materialele se introduc in malaxor in ordinea urmatoare :
Se introduce mai intai apa , apoi pasta de ciment sau de argila ( cand este cazul) , se pune apoi in miscare tamburul pana ce se obtine un lapte omogem si numai dupa aceea se introduc nisipul si cimentul.
Planseele sunt realizate din beton armat monolit cu grosimea de 13 cm ; calculul lor a fost facut in domeniul plastic si armate in consecinta .
Circulatia pe verticala ( intre niveluri ) se va realize pe o scara cu doua rampe , si ea realizata din beton armat monolit .
La realizarea structurii din beton s-au utilizat ca materiale : beton BC20 ( C16/20 ) si armatura de rezistenta PC52. In timpul executiei se va urmari obtinerea calitatii corespunzatoare a acestor materiale din certificatele de calitate.
Acoperisul este realizat in solutia sarpanta pe scaune din lemn cu invelitoare din tabla ondulata tip lindab .
Plansele proiectului sunt prezentate in borderoul de piese desenate si cuprinde planurile de nivel , detalii , sectiuni
astfel :
planurile fiecarui nivel ( demisol , parter , etaj ) ;
plan sarpanta ;
plan cofraj peste subsol;
plan cofraj peste parter;
sectiune transversala ( cladire-sectiune prin casa scarii );
detaliu de armare pentru scara ;
plan fundatii ;
detalii constructive pentru fundatii si sarpanta;
Observatie !
Abaterile de executie vor trebui sa se inscrie in limitele admise de normele in vigoare in tara noastra .
PARTEA ECONOMICA
Documentatia economica de deviz .
S-a realizat antemasuratoarea , inclusiv incadrarea pe articole de deviz pentru structura de rezistenta a cladirii proiectate respectiv pentru terasamente , realizare fundatii , realizare structura subsol , realizare structura parter si etaj si sarpanta.
Pentru evaluarea elementelor de arhitectura , instalatii si utilaje s-au folosit indicii de consum de resurse .
S-au intocmit devize si liste cu consumuri de resurse
( materiale , transporturi , ore de functionare a utilajelor , respective consumuri cu mana de lucru pe studii fizice ) in programul DOCLIB pentru toate studiile fizice calculate in antemasuratoare .
Documentatie de licitatie .
Cu datele obtinute s-au realizat mai departe:
devizul pe obiect , respectiv devizul general ;
caietul de sarcini pentru lucrarile de executie a infrastructurii constructiei ;
s-a atasat un contract pentru servicii de consultanta a lucrarilor de investitie ;
Organizarea executie lucrarilor .
S-au ales dotarile social-administrative in functie de necesitati si de populatia santierului . In functie de acestea s-a realizat planul de organizare de santier tinandu-se seama de amplasamentul cladirii si in limita spatiului disponibil.
PARTEA A I-A
Calculul elementelor de constructie
Conformarea structurala .
Cladirea proiectata are grad antiseismic 7 , ceea ce inseamna ca suma laturilor plinurilor de zidarie raportata la lungimea totala a peretelui trebuie sa fie procentuala :
perete exterior – minim : p% = 45 % ;
perete interior – minim : p% = 70 % ;
PARTER
1. perete 1 – A – A
p = ( 4.30 + 1.80 + 1.85 + 0.70 ) / 11.55 = 0.74 p% = 0.74 > 45 %
2. perete 2 – B – B
p = ( 2.75 +0.40 + 1.20 + 3.10 + 2.10) / 13.45 = 0.71 p% = 0.71 > 70 %
3. perete 3 – C – C
p = ( 2.75 +2.70 + 1.50) / 9.10 = 0.76 p% = 0.76 > 70 %
4. perete 4 – D – D
p = ( 1.30 +2.10 + 2.90 + 1.10) / 11.55 = 0.64 p% = 0.64 > 45 %
5. perete 5 – 1 – 1
p = ( 6.70 + 1.00 ) / 9.25 = 0.83 p% = 0.83 > 45 %
5. perete 5 – 7 – 7
p = ( 0.60 + 1.60 )/ 3.30 = 0.83 p% = 0.66 > 45 %
ETAJ
1. perete 1 – A – A
p = ( 4.30 + 1.80 + 1.85 + 0.70 ) / 11.55 = 0.74 p% = 0.74 > 45 %
2. perete 2 – B – B
p = ( 2.75 +0.40 + 1.20 + 3.10 + 2.10) / 13.45 = 0.71 p% = 0.71 > 70 %
3. perete 3 – C – C
p = ( 2.75 +2.70 + 1.50) / 9.10 = 0.76 p% = 0.76 > 70 %
4. perete 4 – D – D
p = ( 1.30 +2.10 + 2.90 + 1.10) / 11.55 = 0.64 p% = 0.64 > 45 %
5. perete 5 – 1 – 1
p = ( 6.70 + 1.00 ) / 9.25 = 0.83 p% = 0.83 > 45 %
5. perete 5 – 7 – 7
p = ( 0.60 + 1.60 )/ 3.30 = 0.83 p% = 0.66 > 45 %
CALCULUL ARMATURII PLANSEULUI PESTE SUBSOL
Evaluarea incarcarilor :
greutate proprie placa :b * hp * n = 2500 * 0.13 * 1.1 = 357.5 daN/m2
tencuiala : t * δt * n = 1900 * 0.015 * 1.3 = 37.05 daN/m2
inc . utila = 150 *n = 150 * 1.4 = 210 daN/m2
evaluarea incarcarilor la nivelul pardoseli:
pardoseala rece :
placi pardoseala ( gresie ceramica ) :
* δ * n = 1100 * 0.01 *1.1 = 12.10 daN/m2
mortar de ciment M 200 :
* δ * n = 1900 * 0.02 *1.3 = 49.40 daN/m2
strat de egalizare din mortar de ciment :
* δ * n = 1900 * 0.02 *1.3 = 49.40 daN/m2
gpr = 110.90 daN/m2
pardoseala calda :
parchet lamba si uluc
* δ * n = 480 * 0.022 *1.1 = 11.616 daN/m2
strat de egalizare din mortar de ciment :
* δ * n = 1900 * 0.028 *1.3 = 69.16 daN/m2
gpc = 80.776 daN/m2
pardoseala rece : gpr = 110.90 daN/m2
pardoseala calda : gpc = 80.776 daN/m2
-incarcare incaperi cu pardoseala rece : GR = 715.45 daN/m2
-incarcare incaperi cu pardoseala calda : GC = 685.33 daN/m2
z1 = 0.9 * h01 = 0.9 * ( h -a – 1 / 2 ) = 0.9 * ( 13.00 – 1.5 – 0.8 / 2 ) =
z1 = 9.99 cm
z2 = 0.9 * h01 = 0.9 *( h -a – 1 – 1 / 2 ) = 0.9 *( 13.00 – 1.5 – 0.8 – 0.8 / 2 )
z2 = 9.27 cm
Pardoseala calda :
Pardoseala rece :
Placa 1 : Dormitor 3.90 x 3.60
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= lmax / lmin
= 3.90 / 3.60 = 1.08
=1.0……………0.9
=1.08 …………..X
=1.1…………….1.1
X = 0.16
=> M1/M2= 1.06 => M1=1.06 M2
l2 / l’2 = 3.90 / 2.10 = 1.85 > 1.17 => M2/M2’ = 0.8 => M2’= M2/ 0.8
l1 / l’1 = 4.80 / 3.60 = 1.33 > 1.30 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
1 / 12( 685.33 + 0 )(3*3.90 –360 ) 3.602 = 2( 1.06M2+ M2 ) + M2/0.8+ M2/0.8
5995.27 = 6.62 * M2
M2=905.63 daNm
M’2=905.63 / 0.8=1132.1 daNm
M1=905.63 * 1.06 = 959.97 daNm
M’1=959.97 / 0.8 = 1200 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 4.58 cm2
Aa1 = 4.58 / 3.90 = 1.17 cm2/m
A a2 = = = 4.65 cm2
Aa2 = 4.65 / 3.60 = 1.30 cm2/m
A’a1 = = = 5.72 cm2
A’a1 = 5.72 / 3.90 = 1.46 cm2/m
A’a2 = = = 5.82 cm2
A’a2 = 5.82 / 3.60 =1.61 cm2/m
Placa 2 : Spatiu servit masa 4.80 x 3.90
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 4.80 / 3.90 = 1.23
=1.2……………1.4
=1.23 …………..X
=1.3…………….1.9
X = 0.15
=> M1/M2= 1.55 => M1=1.55 M2
l2 / l’2 = 4.80 / 3.60= 1.33 < 1.44=> M2/M2’= 0.725 =>M2’= M2 /0.725
l1 / l’1 = 3.90 / 2.10 = 1.85 > 1.17 => M1/M1’ = 0.8 => M1’= M1/ 0.8
1 / 12( 685.33 + 0 )(3*4.80 –3.90 ) 3.902 = 2( 1.55M2+ M2 ) + 1.55 * M2 /0.8
+ M2/0.725
9121 = 8.42* M2
M2=1083.25 daNm
M1=1083.25 * 1.55 = 1679.04 daNm
M’2=1083.25 / 0.725 =1494.14 daNm
M’1=1679.04 /0.8 = 2098.8 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 8.01 cm2
Aa1 = 8.01 / 4.80 = 1.67 cm2/m
A a2 = = = 5.56 cm2
Aa2 = 5.56 / 3.90 = 1.43 cm2/m
A’a1 = = = 10.00 cm2
A’a1 = 10.00 / 4.80 = 2.08 cm2/m
A’a2 = = = 7.68 cm2
A’a2 = 7.68 / 3.90 =1.97 cm2/m
Placa 3 Birou 3.00 x 3.60
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 3.60 / 3.00 = 1.20 => M1/M2= 1.40 => M1=1.40 M2
l2 / l’2 = 3.60 / 2.10 = 1. 71 > 1.08 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
l1 / l’1 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1 / 0.8
1 / 12 ( 685.33 + 0 )(3 * 3.60 – 3.00 ) 3.002 = 2 ( 1.40 M2+ M2 ) +
1.40 M2 / 0.8 + M2 / 0.8
4009.2 = 7.80 * M2
M2=514 daNm
M’2=514 / 0.8=642.5 daNm
M1=514 * 1.40 = 719.60 daNm
M1’=642.5 * 2 = 1285 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 3.43 cm2
Aa1 = 3.43/ 3.60 = 0.95 cm2/m
A a2 = = = 2.64 cm2
Aa2 = 2.64 / 3.00 = 0.88 cm2/m
A’a1 = = = 6.13 cm2
Aa1’ = 6.13 / 3.60 = 1.70 cm2/m
A’ a2 = = = 3.3 cm2
Aa2’ = 3.3 / 3.00 =1.10 cm2/m
Placa 4 Baie 3.00 x 2.10
Pardoseala rece :
Momente maxime :
1/12 ( g + p ) ( 3 lmax-lmin) l2min = 2 (M1+M2) + M1’+ M2’+ M1”
= 3.00 / 2.10 = 1.43
=1.4……………2.3
=1.43 …………..X
=1.5…………….3.1
X = 0.24
=> M1/M2= 2.54 => M2 = M1/ 2.54
M1 = M2* 2.54
l2 / l’2 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
l1 / l’1 = 3.80 / 2.10 = 1.81 > 1.14 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
= 3.60 / 2.10 = 1.71 > 1.08 => M1/M1’’= 0.8 => M1’’= M1/ 0.8
1 / 12 ( 715.45 + 0 )(3 * 3.00 – 2.10 ) 2.102 = 2 ( M1+ M1/2.54 ) +
M1/ 0.8 + 0.8* M1/2.54 + M1/0.8
1814.2 = 4.4 * M1
M1 = 412.3 daNm
M2 = 412.3 / 2.54 = 162.33 daNm
M’2 = 162.33 /0.8 = 202.3 daNm
M 1’ = 412.3 / 0.8 = 515.38 daNm
M1’’ = 412.3 / 0.8 = 515.38 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 1.97 cm2
Aa1 = 1.97/ 3.00 = 0.65 cm2/m
A a2 = = = 0.83 cm2
Aa2 = 0.83 / 2.10 = 0.40 cm2/m
A’a1 = = = 2.46 cm2
Aa1’ = 1.77 / 3.00 = 0.82 cm2/m
A’ a2 = = = 1.10 cm2
Aa2’ = 1.10 / 2.10 =0.53 cm2/m
A’’ a1 = = = 2.46 cm2
Aa1’’= 2.46 / 3.00 =0.82 cm2/m
Placa 5 Bucatarie 3.80 x 3.00
Pardoseala rece :
Momente maxime :
1/12(g+p)(3lmax-lmin)l2min=2(M1+M2)+M1’+M2’+M2”
= 3.80 / 3.00 = 1.27
=1.2……………1.4
=1.27 …………..X
=1.3…………….1.9
X = 0.35
=> M1/M2= 1.75 => M1 = 1.75 * M2
l2 / l’2 = 3.80 / 2.10 = 1.81 > 1.14 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
= 3.80 / 1.60 = 2.4 > 1.14 => M2/M2’’= 0.8 => M2’’= M2/ 0.8
l1 / l’1 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
1 / 12 ( 715.45 + 0 )(3 * 3.80 – 3.00 ) 3.002 = 2 ( 1.75*M2+ M2) +
1.75* M2 /0.8+ M2 / 0.8 + M2 / 0.8
4507.35 = 10.2 * M2
M2 = 441.9 daNm
M1 = 1.75* 441.9 = 773.32 daNm
M’2 = 441.9/ 0.8 = 552.4 daNm
M 1’ = 773.32/ 0.8 = 966.65 daNm
M2’’ = 441.9/ 0.8 = 552.4 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 3.67 cm2
Aa1 = 3.672/ 3.80 = 0.97 cm2/m
A a2 = = = 2.27 cm2
Aa2 = 2.27 / 3.00 = 0.76 cm2/m
A’a1 = = = 4.61 cm2
Aa1’ = 6.54 / 3.80 = 1.21 cm2/m
A’ a2 = = = 4.75 cm2
Aa2’ = 4.75 / 3.00 =1.58 cm2/m
A’’ a2 = = = 4.75 cm2
Aa2’’= 4.75 / 3.00 =1.85 cm2/m
Placa 6 : Debara + Camara 3.00 x 1.60
gmed = = 699.5 daN/m2
p = 1850 * 2.8 * 0.125 * 1.35 = 874.13 daN =>
p = 245 daN/m2
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 3.00 / 1.60 = 1.88
=1.8……………4.9
=1.88 …………..X
=1.9…………….5.5
X = 0.48
=> M1/M2= 5.38 => M1=5.38 M2
l2 / l’2 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
l1 / l’1 = 3.80 / 1.60=2.37 > 1.14 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1 / 0.8
1 / 12( 699.5 + 245 )(3*3.00 –1.60 ) 1.602 = 2( 5.38M2+ M2 ) + 5.38 M2/0.8
+ 2 * M2 / 0.8
1491.1 = 21.48* M2
M2=70 daNm
M1=965.19 * 1.55 = 1496.04 daNm
M’2=965.19 /0.8 =1206.49 daNm
M’1=1496.04 * 2 = 2992.1 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 7.13 cm2
Aa1 = 7.13 / 4.80 = 1.49 cm2/m
A a2 = = = 4.96 cm2
Aa2 = 3.95 / 3.90 = 1.01 cm2/m
A’a1 = = = 14.26 cm2
A’a1 = 4.85 / 4.80 = 1.01 cm2/m
A’a2 = = = 6.20 cm2
A’a2 = 7.90 / 3.90 =2.03 cm2/m
Placa 7: Hol 2.10 x 11.10
Pardoseala calda :
lmax/lmin = 11.10 / 2.10 = 5.29 => armare pe o singura directie
Schema de calcul :
M1 = = = 947.6 daNm
MB = = = 744.56 daNm
MC = = = 560.72 daNm
M2 = – =
= – = 469.71 daNm
z1 = 0.9 * h01 = 0.9 * ( h -a – 1 / 2 ) = 0.9 * ( 13.00 – 1.5 – 0.8 / 2 ) =
z1 = 9.99 cm
z2 = 0.9 * h01 = 0.9 *( h -a – 1 – 1 / 2 ) = 0.9 *( 13.00 – 1.5 – 0.8 – 0.8 / 2 )
z2 = 9.27 cm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 2.37 cm2
Aa1 = 2.37 / 2.10 = 1.13 cm2/m
A’a1 = = = 3.82 cm2
A’a1 = 3.82 / 2.10 = 1.82 cm2/m
Extras de armatura pentru placa peste subsol :
CALCULUL ARMATURII PLANSEULUI PESTE PARTER
Evaluarea incarcarilor :
greutate proprie placa : b * hp * n = 2500 * 1.3 * 1.1 = 357.5 daN/m2
tencuiala : t * δt * n = 1900 * 0.015 * 1.3 = 37.05 daN/m2
inc . utila = 150 *n = 150 * 1.4 = 210 daN/m2
evaluarea incarcarilor la nivelul pardoseli:
pardoseala rece :
placi pardoseala ( gresie ceramica ) :
* δ * n = 1100 * 0.01 *1.1 = 12.10 daN/m2
mortar de ciment M 200 :
* δ * n = 1900 * 0.02 *1.3 = 49.40 daN/m2
strat de egalizare din mortar de ciment :
* δ * n = 1900 * 0.02 *1.3 = 49.40 daN/m2
gpr = 110.90 daN/m2
pardoseala calda :
parchet lamba si uluc
* δ * n = 480 * 0.022 *1.1 = 11.616 daN/m2
strat de egalizare din mortar de ciment :
* δ * n = 1900 * 0.028 *1.3 = 69.16 daN/m2
gpc = 80.776 daN/m2
pardoseala rece : gpr = 110.90 daN/m2
pardoseala calda : gpc = 80.776 daN/m2
-incarcare incaperi cu pardoseala rece : GR = 715.45 daN/m2
-incarcare incaperi cu pardoseala calda : GC = 685.33 daN/m2
z1 = 0.9 * h01 = 0.9 * ( h -a – 1 / 2 ) = 0.9 * ( 13.00 – 1.5 – 0.8 / 2 ) =
z1 = 9.99 cm
z2 = 0.9 * h01 = 0.9 *( h -a – 1 – 1 / 2 ) = 0.9 *( 13.00 – 1.5 – 0.8 – 0.8 / 2 )
z2 = 9.27 cm
Pardoseala calda :
Pardoseala rece :
Placa 1 : Dormitor 3.90 x 3.60
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 3.90 / 3.60 = 1.08
=1.0……………0.9
=1.08 …………..X
=1.1…………….1.1
X = 0.16
=> M1/M2= 1.06 => M1=1.06 M2
l2 / l’2 = 3.90 / 2.10 = 1.85 > 1.17 => M2/M2’ = 0.8 => M2’= M2/ 0.8
l1 / l’1 = 4.80 / 3.60 = 1.33 > 1.30 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
1 / 12( 685.33 + 0 )(3*3.90 –360 ) 3.602 = 2( 1.06M2+ M2 ) + M2/0.8+ M2/0.8
5995.27 = 6.62 * M2
M2=905.63 daNm
M’2=905.63 / 0.8=1132.1 daNm
M1=905.63 * 1.06 = 959.97 daNm
M’1=959.97 / 0.8 = 1200 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 4.58 cm2
Aa1 = 4.58 / 3.90 = 1.17 cm2/m
A a2 = = = 4.65 cm2
Aa2 = 4.65 / 3.60 = 1.30 cm2/m
A’a1 = = = 5.72 cm2
A’a1 = 5.72 / 3.90 = 1.46 cm2/m
A’a2 = = = 5.82 cm2
A’a2 = 5.82 / 3.60 =1.61 cm2/m
Placa 2 : Living 4.80 x 3.90
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 4.80 / 3.90 = 1.23
=1.2……………1.4
=1.23 …………..X
=1.3…………….1.9
X = 0.15
=> M1/M2= 1.55 => M1=1.55 M2
l2 / l’2 = 4.80 / 3.60= 1.33 < 1.44=> M2/M2’= 0.725 =>M2’= M2 /0.725
l1 / l’1 = 3.90 / 2.10 = 1.85 > 1.17 => M1/M1’ = 0.8 => M1’= M1/ 0.8
1 / 12( 685.33 + 0 )(3*4.80 –3.90 ) 3.902 = 2( 1.55M2+ M2 ) + 1.55 * M2 /0.8
+ M2/0.725
9121 = 8.42* M2
M2=1083.25 daNm
M1=1083.25 * 1.55 = 1679.04 daNm
M’2=1083.25 / 0.725 =1494.14 daNm
M’1=1679.04 /0.8 = 2098.8 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 8.01 cm2
Aa1 = 8.01 / 4.80 = 1.67 cm2/m
A a2 = = = 5.56 cm2
Aa2 = 5.56 / 3.90 = 1.43 cm2/m
A’a1 = = = 10.00 cm2
A’a1 = 10.00 / 4.80 = 2.08 cm2/m
A’a2 = = = 7.68 cm2
A’a2 = 7.68 / 3.90 =1.97 cm2/m
Placa 3 Dormitor mic 3.00 x 3.60
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 3.60 / 3.00 = 1.20 => M1/M2= 1.40 => M1=1.40 M2
l2 / l’2 = 3.60 / 2.10 = 1. 71 > 1.08 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
l1 / l’1 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1 / 0.8
1 / 12 ( 685.33 + 0 )(3 * 3.60 – 3.00 ) 3.002 = 2 ( 1.40 M2+ M2 ) +
1.40 M2 / 0.8 + M2 / 0.8
4009.2 = 7.80 * M2
M2=514 daNm
M’2=514 / 0.8=642.5 daNm
M1=514 * 1.40 = 719.60 daNm
M1’=642.5 * 2 = 1285 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 3.43 cm2
Aa1 = 3.43/ 3.60 = 0.95 cm2/m
A a2 = = = 2.64 cm2
Aa2 = 2.64 / 3.00 = 0.88 cm2/m
A’a1 = = = 6.13 cm2
Aa1’ = 6.13 / 3.60 = 1.70 cm2/m
A’ a2 = = = 3.3 cm2
Aa2’ = 3.3 / 3.00 =1.10 cm2/m
Placa 4 Baie 3.00 x 2.10
Pardoseala rece :
Momente maxime :
1/12 ( g + p ) ( 3 lmax-lmin) l2min = 2 (M1+M2) + M1’+ M2’+ M1”
= 3.00 / 2.10 = 1.43
=1.4……………2.3
=1.43 …………..X
=1.5…………….3.1
X = 0.24
=> M1/M2= 2.54 => M2 = M1/ 2.54
M1 = M2* 2.54
l2 / l’2 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
l1 / l’1 = 3.80 / 2.10 = 1.81 > 1.14 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
= 3.60 / 2.10 = 1.71 > 1.08 => M1/M1’’= 0.8 => M1’’= M1/ 0.8
1 / 12 ( 715.45 + 0 )(3 * 3.00 – 2.10 ) 2.102 = 2 ( M1+ M1/2.54 ) +
M1/ 0.8 + 0.8* M1/2.54 + M1/0.8
1814.2 = 4.4 * M1
M1 = 412.3 daNm
M2 = 412.3 / 2.54 = 162.33 daNm
M’2 = 162.33 /0.8 = 202.3 daNm
M 1’ = 412.3 / 0.8 = 515.38 daNm
M1’’ = 412.3 / 0.8 = 515.38 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 1.97 cm2
Aa1 = 1.97/ 3.00 = 0.65 cm2/m
A a2 = = = 0.83 cm2
Aa2 = 0.83 / 2.10 = 0.40 cm2/m
A’a1 = = = 2.46 cm2
Aa1’ = 1.77 / 3.00 = 0.82 cm2/m
A’ a2 = = = 1.10 cm2
Aa2’ = 1.10 / 2.10 =0.53 cm2/m
A’’ a1 = = = 2.46 cm2
Aa1’’= 2.46 / 3.00 =0.82 cm2/m
Placa 5 Dormitor 3.80 x 3.00
Pardoseala calda :
Momente maxime :
1/12(g+p)(3lmax-lmin)l2min=2(M1+M2)+M1’+M2’+M2”
= 3.80 / 3.00 = 1.27
=1.2……………1.4
=1.27 …………..X
=1.3…………….1.9
X = 0.35
=> M1/M2= 1.75 => M1 = 1.75 * M2
l2 / l’2 = 3.80 / 2.10 = 1.81 > 1.14 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
= 3.80 / 1.60 = 2.4 > 1.14 => M2/M2’’= 0.8 => M2’’= M2/ 0.8
l1 / l’1 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
1 / 12 (685.33+ 0 )(3 * 3.80 – 3.00 ) 3.002 = 2 ( 1.75*M2+ M2) +
1.75* M2 /0.8+ M2 / 0.8 + M2 / 0.8
4317.58= 10.2 * M2
M2 = 423.29 daNm
M1 = 1.75* 423.29 = 740.9daNm
M’2 = 423.29/ 0.8 = 529.11daNm
M 1’ = 740.9/ 0.8 = 926.13daNm
M2’’ = 423.29/ 0.8 = 529.11daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 3.53 cm2
Aa1 = 3.53/ 3.80 = 0.93 cm2/m
A a2 = = = 2.17 cm2
Aa2 = 2.17 / 3.00 = 0.72 cm2/m
A’a1 = = = 4.41 cm2
Aa1’ = 4.41 / 3.80 = 1.16 cm2/m
A’ a2 = = = 2.72 cm2
Aa2’ = 2.72 / 3.00 =0.91 cm2/m
A’’ a2 = = = 2.71 cm2
Aa2’’= 2.71 / 3.00 =0.91 cm2/m
Placa 6 : Debara 3.00 x 1.60
Pardoseala calda :
p = 1850 * 2.8 * 0.125 * 1.35 = 874.13 daN =>
p = 245 daN/m2
Momente maxime :
1 / 12 * ( g + p )* (3 * lmax – lmin ) * l2min = 2 ( M1 + M2 ) + M1’ + M2’
= 3.00 / 1.60 = 1.88
=1.8……………4.9
=1.88 …………..X
=1.9…………….5.5
X = 0.48
=> M1/M2= 5.38 => M1=5.38 M2
l2 / l’2 = 3.00 / 3.00= 1=> M2/M2’= 0.5 => M2’=2* M2
l1 / l’1 = 3.80 / 1.60=2.37 > 1.33 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1 / 0.8
1 / 12( 685.33 + 245 )(3*3.00 –1.60 ) 1.602 = 2( 5.38M2+ M2 ) + 5.38 M2/0.8
+ 2 * M2
1491.1 = 21.48* M2
M2=965.19 daNm
M1=965.19 * 1.55 = 1496.04 daNm
M’2=965.19 /0.8 =1206.49 daNm
M’1=1496.04 * 2 = 2992.1 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 7.13 cm2
Aa1 = 7.13 / 4.80 = 1.49 cm2/m
A a2 = = = 4.96 cm2
Aa2 = 3.95 / 3.90 = 1.01 cm2/m
A’a1 = = = 14.26 cm2
A’a1 = 4.85 / 4.80 = 1.01 cm2/m
A’a2 = = = 6.20 cm2
A’a2 = 7.90 / 3.90 =2.03 cm2/m
Placa 7: Hol 2.10 x 11.10
Pardoseala calda :
lmax/lmin = 11.10 / 2.10 = 5.29 => armare pe o singura directie
Schema de calcul :
M1 = = = 947.6 daNm
MB = = = 744.56 daNm
MC = = = 560.72 daNm
M2 = – =
= – = 469.71 daNm
z1 = 0.9 * h01 = 0.9 * ( h -a – 1 / 2 ) = 0.9 * ( 13.00 – 1.5 – 0.8 / 2 ) =
z1 = 9.99 cm
z2 = 0.9 * h01 = 0.9 *( h -a – 1 – 1 / 2 ) = 0.9 *( 13.00 – 1.5 – 0.8 – 0.8 / 2 )
z2 = 9.27 cm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 2.37 cm2
Aa1 = 2.37 / 2.10 = 1.13 cm2/m
A’a1 = = = 3.82 cm2
A’a1 = 3.82 / 2.10 = 1.82 cm2/m
Placa 8 Balcon 3.00 x 2.10
Pardoseala rece :
Momente maxime :
1/12 ( g + p ) ( 3 lmax-lmin) l2min = 2 (M1+M2) + M1’
= 3.00 / 2.10 = 1.43
=1.4……………2.3
=1.43 …………..X
=1.5…………….3.1
X = 0.24
=> M1/M2= 2.54 => M2 = M1/ 2.54
M1 = M2* 2.54
l2 / l’2 = 3.00 / 2.10 = 1.43 > 0.9 => M2/M2’= 0.8 => M2’= M2 / 0.8
l1 / l’1 = 3.80 / 2.10 = 1.81 > 1.14 => M1/M1’= 0.8 => M1’= M1/ 0.8
1 / 12 (925.45+ 0 )(3 * 3.00 – 2.10 ) 2.102 = 2 ( M1+ M1/2.54 ) + M1/ 0.8
2346.70 = 2.04* M1
M1 = 1150.35 daNm
M2 = 1150.35 / 2.54 = 469.53 daNm
M 1’ = 1150.35 / 0.8 = 1438.94 daNm
CALCULUL ARMATURILOR :
Aa1 = = = 5.48 cm2
Aa1 = 5.48/ 3.00 = 1.83 cm2/m
A a2 = = = 2.41 cm2
Aa2 = 2.41 / 2.10 = 1.41 cm2/m
A’a1 = = = 6.85 cm2
Aa1’ = 6.85 / 3.00 = 2.28cm2/m
Extras de armatura pentru placa peste subsol :
Calculul scari
A . Calcul rampa
Evaluarea incarcarilor :
a ) greutate proprie placa rampa :
hr * γba * n = 0.10 * 2500 * 1.1 = 275 daN/m2
b ) greutate proprie trepte :
htr * γbs * n = 0.075 * 2400 * 12 = 216 daN/m2
c) greutate proprie finisaj :
hfe * γf * n = 0.04 * 2200 * 1.3 = 114.4 daN/m2
d ) tencuiala intrados :
δt * γt * n = 0.015 * 1900 * 1.3 = 37.05 daN/m2
e ) incarcare utila : Pu’ = 300 * 1.4 = 420 daN/m2
Calculul grosimii echivalente de trepte :
29 * 17.5 / 2 = (
253.75 = 33.87 * htr =>
htre = 0.075 m
Calculul grosimii echivalente definisaj
2 * 17.5 + 3 * 33 =(
134 = 33.87 * hfe =>
hfe = 3.95 cm ≈ 0.04 m
4.Calculul momentelor si al ariei de armatura :
gp = qp * br = 642.45 * 1.00 m = 642.45 daN/m
Pu = Pu’ * br = 420 * 1.00 m = 420 daN/m
gp * cos α = 642.45 *cos 31.1° = 550.1 daN/m
Pu * cos2 α = 420 cos2 31. 1° = 307.90 daN/m
M = ( qnec * l2 ) / 8
M = [(550.1 + 307.90 )* 2.322 ] / 8 = 577.29 daNm
Aa = 577.29 * 102 / 9.9 * 2100 = 2.77 cm2
aleg : 5 Ø 10
Calcul podest :
Evaluare incarcari :
greutate proprie podert :
0.13 * 2500 * 1.1 = 357.5 daN/m2 ;
pardoseala rece:
110.90 daN/m2 ;
tencuiala intrados :
δt * γt * n = 0.015 * 1900 * 1.3 = 37.05 daN/m2 ;
incarcare utila :
Pu’ = 300 * 1.4 = 420 daN/m2 ;
Calculul momentelor si al ariei de armatura:
Podestul este incarcat cu sarcini uniform distribuite provenite din greutatea proprie si incarcare utila :
P = q * lx * ly = 925.45 * 1.30 * 2.45 = 2947.58 daN
λ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 =>
mXR = 9.20
mXM = 16.2
mYM=27.4
MXM = P / mXM = 2947.58 / 16.2 = 182 daN m
MYM = P / mYM = 2947.58 / 27.4 = 107.6 daN m
MXR = P / mXR = 2947.58 / 9.2 = 320.4 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra = 182 * 102 / 11.1 * 2100 = 0.78 cm2
Aaxm = 0.78 / 2.45 = 0.32 cm2 / m
Aaym = MYM / z * Ra = 107.6 * 102 / 11.1 * 2100 = 0.46 cm2
Aaxm = 0.46 / 1.30 = 0.35 cm2 / m
AaxR = MXR / z * Ra = 320.4 * 102 / 11.1 * 2100 = 1.37 cm2
Aaxm = 1.37 / 0.5 = 2.75 cm2 / 0.5 m
Podestul este incarcat cu reactiunea din rampa :
qc = qp * lr / 2 + Pu’ / 2 = 642.45 * 2.71 / 2 + 420 * 2.32 / 2 = 1357.72 daN/m
S = qc’ * lx = 1357.72 * 2.45 = 3326.41 daN
λ = lx / ly = 1.3 / 2.45 = 0.53 =>
mXR = 4.5
mXM = 9.3
mYM=39.4
MXM = S / mXM = 3326.41 / 4.5 = 739.2 daN m
MYM = S / mYM = 3326.41 / 9.3 = 357.68 daN m
MXR = S / mXR = 3326.41 / 39.4 = 84.43 daN m
Aaxm = MXM / z * Ra =739.2 * 102 / 11.1 * 2100 = 3.17 cm2
Aaxm = 3.17 / 2.45 = 1.29 cm2 / m
Aaym = MYM / z * Ra = 357.68 * 102 / 11.1 * 2100 = 1.53 cm2
Aaym = 1.53 / 1.3 = 1.18 cm2 / m
AaxR = MXR / z * Ra = 84.43 * 102 / 11.1 * 2100 = 0.36 cm2
AaxR = 0.36 / 0.5 = 0.75 cm2 / 0.5 m
Suprapunem efectele =>
Aaxm = 0. 32 + 1.29 = 1.61
aleg : 5Ø8/m
Aaym = 0. 35 + 1.18 = 1.53
aleg : 5Ø8/m
Aaxr = 2.75+ 0.75 = 3.5
aleg : 5Ø10/ 0.5 m
Extras de armatura pentru scara :
Calculul elementelor de sarpanta
Amplasament : BUCURESTI
Clasa de importanta a constructiei : IV →
a=2.0 ; b=2.2 ; c=1.2 ; d=1.4 ; e=0.25 ; f=0.45 ;
Stabilirea incarcarilor :
Incarcari permanente :
greutate proprie invelitoare :
aleg : Tabla tip LINDAB →
300 daN/m2 (inclusive astereala si capriorii )
gpn = 300 N/m2 = 0.5 KN/m2 ;
gpc = 300 * 1.2 = 360 N/m2 = 0.36 KN/m2 ;
Incarcari din zapada :
pzc = Ce * Cz * gz * F
Ce=0.8 ( conditii normale de exploatare) ;
CZ=1.25 ( coeficient de aglomerare ) ;
gz=1.5 ( zona C ) ;
F = a- ( 0.4 * gp ) / ( Ce * gz ) ≥ 0.3 * a
2.0 – 0.4 * 300 / 0.8 * 1500 = 1.90 > 0.60
F = 1.90 > 0.60
pzc=1500*1.25*0.8*1.90 =2850 N/m2
Incarcari din vint :
pnc = * Cni * Ch (z) * gv * F
=1.6
gv=420 N/m2 = 0.42 KN/m2
F=1.90
Ch(z)=0.65
Cni = – 0.122
Observatie !
Deoarece are un efect de suctiune incarcarea din vant nu se ia in calcul .
= 32 :
sin = 0.53
cos = 0.848
Incarcarea utila :
Pn = 1000 N = 1 KN ;
Pc = Pn * n = 1.2 KN ;
Calculul sipcilor :
Conform alegerii facute tabla tip LINDAB , distanta aferenta dintre o sipca , pe o suprafata inclinata este de c = 400 mm ;
Schema de calcul a sipcilor :
= 32 :
sin = 0.53
cos = 0.848
Incarcarea permanenta :
qsp= gp * c , de unde se scade incarcarea capriorilor 80 N/m2
gp = 300 – 80 = 220 N/m2
gpc = 220 * 1.2 = 264 N/m2
qps x = gpc * c *sin = 264 * 0.4 * 0.53 = 56 N/m2
qps y = gpc * c * cos = 264 * 0.4 * 0.848 = 89.5 N/m2
Incarcari din zapada :
pzc=1500 * 1.25 * 0.8 * 1.90 =2850 N/m2 ;
c = 400 mm = 0.4 m ;
gzs = pzc * c * cos = 2850 * 0.4 * 0.848 = 967 N/m2 ;
qzs x = gsz * sin = 966.72 * 0.53 = 513 N/m
qzsy = gsz * cos = 966.72 * 0.848 = 820 N/m
Incarcare din vant : nu se ia in considerare deoarece a rezultat suctiune ;
Incarcare utila : nu se ia in considerare la calculul sipcilor ;
Ipoteze de incarcare :
Observatie !
Deoarece la calculul sipcilor se ia in considerare numai incarcarea permanenta sic ea din zapada , ipoteza de calcul este numai una :
IPOTEZA 1
qs1 x = qsp x + qsz x = 56 +513 =569 N/m
qs1 y = qsp y + qsz y = 89.5 +820 = 910. N/m
Calculul momentelor :
d1 = 1.00 m
Ms1x = Nm ;
Ms1y = Nm ;
Verificarea capacitatii portante :
Aleg sectiunea sipcilor 58 x 38 :
Msr,x = Ric * Wcalc,x * mTi
Msr,y = Ric * Wcalc,y * mTi
Unde :
mTi = 0.9 ;
Wcalc,x = mm3 ;
Wcalc,y = mm ;
gp = 220 N/m2 ;
gz * ce = 1500 * 0.8 = 1200 N/m2
Observatie!
Conform tabelului de rezistente de calcul ale lemnului la incovoiere statica , se face interpolari ale valorilor coeficientului ω :
ω Ric
0.55 …………. 10.8
0.63 …………..?
0.70……………13.7
0.15 ………2.9
0.08 ……….x
→ x = 1.55
Ric = 10.8 + 1.55 = 12.35 N/mm
Msr,x = 12.35 * 13958.67 * 0.9 = 155151 N/mm
Msr,y = 12.35 * 21305.33 * 0.9 = 236809 N/mm
=
±0.46 ± 0.49 = 0.95 < 1.00
Verificarea rigiditatii la incovoiere :
Incarcari permanente :
gp = 220 N/m2
c = 0.4 m
qp = gp * c
qs np x = qs np * sin α = 220 * 0.4 * 0.53 = 46.7 N/m
qs np y = qs n * cos α = 220 * 0.4 * 0.848 = 74.6 N/m
Incarcari din zapada :
qzs n = gs * ce * cz * gz * c * o
o =
c = 1.2 ;
o =
o = 1.15 ≥ 0.36
qzs n = 1500 * 0.8 * 1.25 * 1.15 * 0.40 * 0.848 = 585.12 N/m
= 586 N/m suprafata inclinata
qzs n x = qzs n * sin α = 585.12 * 0.53 = 310.1 N/m
qzs n y = qzs n * cos α = 585.12 * 0.848 = 496.18 N/m
Deformatiile datorate incarcarilor permanente :
Iy = mm4
Iy = mm4
E= 11300 N/mm2
d1= 1000 mm
fp inst x ==0.203 mm
fp inst y == 0.139 mm
fp x= fp inst x * ( 1 + kzdef ) = 0.203 * ( 1+ 0.5 ) =0.305 mm
fp y= fp inst y * ( 1 + kzdef ) = 0.139 * ( 1+ 0.5 ) =0.209 mm
Deformatiile datorate incarcarilor din zapada :
fz inst x == 1.35 mm
fz inst y == 0.93 mm
fp x= fp inst x * ( 1 + kzdef ) = 1.35 * ( 1+ 0.5 ) =2.03 mm
fp y= fp inst y * ( 1 + kzdef ) = 0.139 * ( 1+ 0.5 ) =1.40 mm
Ipoteza 1 !
fl x = fp x + fz x = 0.305 + 2.03 = 2.34 mm
fl y = fp y + fz y = 0.209 + 1.40 = 1.61 mm
fmax final = = 2.84 mm
fadm = = 6.67 mm ; lc = 1000 mm
fmax final < fadm → 2.84 < 6.67 mm
– SIPCA va avea sectiunea de : 58 x 38
Calculul capriorilor :
sipca : 28 x 58
c = 40 cm ;
caprior : 120 x 120
d1 = 100 cm ;
Incarcarea permanenta :
= 32 :
sin = 0.53
cos = 0.848
qcp = gp * d1 * n
unde :
n = 1.2
d1 = 100 cm = 1.00 m
gp = 300 N/m2
gcp = 300 * 1.00 *1.2 = 360 N/m
qcp n = gcp * cos α = 360 * 0.848 = 305.25 ≈ 306 N/m
Incarcare din zapada :
qcz = pcz * d1
d1 = 100 cm = 1.00 m
Pzc= 2850 N/m2
pcz = 2850 * 1.00 = 2850 N/m
qcz n = qcz * cos2 α = 2850 * 0.8482 = 2049.45 N/m
Observatie !
Incarcare din vant nu se ia in considerare deoarece a rezultat efect
de suctiune !
Incarcarea utila :
p c n = pn * n ; pn = 1000 N ; n =1.2 ;
p c n = 1000 * 1.2 = 1200 N
Pc c n = p c n * cos α
Pc c n = 1200 * 0.848 = 1017.6 N
Ipoteze de incarcare :
Observatie !
Intrucat nu se ia in considerare incarcarea din vant avem 2 ipoteze de calcul :
Ipoteza 1 !
qc1 = qcp n + qcz n = 306 + 2049.45 = 2355.45 N/m
Ipoteza 2 !
Incarcare uniform distribuita
qc2 = qcp n = 305.25 ≈ 306 N/m
Incarcare concentrate
P2 = Pc c n = 1017.6 N
Calculul momentelor :
deschiderea de calcul a capriorilor pe directia inclinata este
de 3.00 m ;
Ipoteza 1 !
l2 = 3.00 m ;
Mc1 = = = 2650 Nm
Mc1 = 2650 Nm
Ipoteza 2 !
Mc2 = + =
Mc2 = + = 1107.45 Nm
Mcmax = max (Mc1 ; Mc2 )
Mcmax = max (2650 ; 1107.45 )
Mc1 = 2650Nm
Verificarea capacitatii portante :
Mcmax ≤ Mr ;
Ric = 12.35 N/mm
mTi = 0.9 ( lemn tratat pe suprafata )
Mr = 12.35 * 0.9 * Wcalc
Mr = 11.10 * Wcalc , de unde rezulta :
Wnec ≥ = = 238738.8 mm
…. se alege caprior cu sectiune de : 100 x 120 mm
Wef = = 240000 mm3 > Wnec = 238739 mm3
Verificarea rigiditatii capriorilor la incovoiere :
fmax final ≤ fadm
lc = 3000 mm
fadm = = = 15 mm
Incarcarea permanenta :
qc np n = gp * d1 * cos α
unde :
cos α = 0.848
d1 = 100 cm = 1.00 m
gp = 300 N/m2
qc np n = 300 * 1.00 * 0.848= 254.4 N/m
Incarcari din zapada :
qzs n = gz * ce * cz * d1 * o * cos 2 α
o = 1.15
qzs n = 1500 * 0.8 * 1.25 * 1.15 * 1.00 * 0.8482 = 1335.84 N/m
= 1336 N/m
Incarcarea utila :
Pc nn = p c * cos α
pc = 1000 N ;
cos α = 0.848
Pc n n = 1000 * 0.848 = 848 N
Deformatiile datorate incarcarii permanente :
E= 11300 N/mm2
l2 = 3.00 m ;
kpdef = 0.5
fpc = fpc inst * (1+ kpdef )
fpc inst =
I = = 14400000 mm4
fpc inst = = 1.6 mm
fpc = 1.65 * (1+ 0.5) = 2.4 mm
Deformatiile datorate incarcarii din zapada :
E= 11300 N/mm2
d1= 3000 mm
kpdef = 0.5
fzc = fzc inst * (1+ kzdef )
fzc inst =
I = = 14400000 mm4
fzc inst ==8.6 mm
fzc = 8.6 * (1+ 0.5) = 12.9 mm
Deformatiile datorate incarcarii utile :
E= 11300 N/mm2
l2= 3000 mm
kpdef = 0.00
fuc = fuc inst * (1+ kzdef )
fuc inst =
I = =14400000 mm4
fuc inst ==2.93 mm
fuc = 2.93 mm
Ipoteza 1 !
f1c = fpc + fzc
f1c = 2.48 + 13 = 15.48 mm
fmax final > fadm → se mareste sectiunea la : 120 x 120 =>
I = = 17280000 mm4
Wef = = 288000 mm3 > Wnec = 238739 mm3
Deformatiile datorate incarcarii permanente :
fpc inst =
fpc inst = = 1.37mm
fpc = 1.37 * (1+ 0.5) = 2.10 mm
Deformatiile datorate incarcarii din zapada :
E= 11300 N/mm2
d1= 3000 mm
kpdef = 0.5
fzc = fzc inst * (1+ kzdef )
fzc inst =
fzc inst ==7.22 mm
fzc = 7.22 * (1+ 0.5) = 10.83 mm
Deformatiile datorate incarcarii utile :
E= 11300 N/mm2
l2= 3000 mm
kpdef = 0.00
fuc = fuc inst * (1+ kzdef )
fuc inst =
I = =14400000 mm4
fuc inst ==2.44 mm
fuc = 2.44 mm
Ipoteza 1 !
f1c = fpc + fzc
f1c =2.10 + 10.83 = 12.93 mm
Ipoteza 2 !
f1c = fpc + fuc
f1c = 2.10 + 2.44 = 4.54 mm
fadm = 15 mm > fmax = 12.93 mm
– CAPRIORUL va avea o sectiune de 120 x 120 .
Calculul panei centrale :
Incarcarea permanenta :
lc = 2.10 – 0.75 = 1.35 m = 1350 mm
gp = 300 N/m2
d2’= 2.25 m = 2250 mm ( deschideri inegale d2’ ≠ d2 )
cos α = 0.848
n = 1.2
n1 = 1.1
– aleg lemn de rasinoase ( brad ) cu sectiunea de : 120 x 120 mm :
lemn = 480 daN/m3 = 4800 N/m3
bp = 120 mm
hp = 120 mm
qpp = gp * n * d2 ‘ * + bp * hp * n1 * lemn =
=300 * 1.2 * 2.25 * 1.18 + 0.12 * 0.12 * 1.1 * 4800 =
1031.83 N/m
qpp = 1032 N/m
Incarcarea din zapada :
qzp = pzc * d2 ‘ = 2850 *2.25 = 6412.5 N/m
= 6413 N/m
Incarcarea utila :
P=1000N
N=1.2
Pp = P * n = 1000 * 1.2 = 1200 N
Ipoteza 1 !
q1 = qpp + qzp = 1032 + 6413 = 7445 N/m
Ipoteza 2- nu se ia in considerare deoarece efectul de incovoiere
produs de incarcarea de 1200 N este mult mai mica decat incarcarea uniform distribuita .
Calculul momentelor :
M1p = = = 1696.06 Nm
Verificarea capacitatii portante la incovoiere a panei centrale :
Mpmax ≤ Mr ;
Mr = Rci * Wcalc * mTi
gpn = 300 N/m2 + bp * hp * 4800 * =
gpn = 300 + 0.12 * 0.12 * 4800 * = 330.72 N/m2
gz * ce = 1500 * 0.8 = 1200 N/m2
Ric = 12.35 N/mm
mTi = 0.9 ( lemn tratat pe suprafata )
Wef = = 288000 mm3
Mr = Rci * Wcalc * mTi
Mr = 12.35* 288000 * 0.9 = 3201120 Nmm
Mr = 3201.12 Nm ≈ 3202 Nm
Mcmax ≤ Mr ;
Mcmax = 1697 Nm ≤ Mr = 3202 Nm
Verificarea rigiditatii la incovoiere a panei centrale :
fmax finalfadm
lc = 1350 mm
fadm= = = 6.75 mm
Incarcarea permanenta :
gppny = gp * d2 ‘ * + bp * hp * lemn =
=300 * 2.25 * 1.18 + 0.12 * 0.12 * 4800 = 865.62
gppny = 866 N/m
Incarcarea din zapada :
gczny = cz * gz * ce * 0 * d2 ‘
Ce=0.8 0 = 1.15
CZ=1.25 d2 = 2.25
gz=1500
gczny = 1500 * 1.25 * 0.8 * 1.15 * 2.25 = 3881.25 N/m
gczny = 3882 N/m
Deformatiatii datorate incarcarilor permanente :
E= 11300 N/mm2
lc= 1350 mm
kpdef = 0.5
fpp = fpp inst * (1+ kpdef )
fpp inst =
I = = 17280000 mm4
fpp inst == 0.19 mm
fpp = 0.19 * (1+ 0.5) = 0.285 mm
Deformatiile datorate incarcarii din zapada :
E= 11300 N/mm2
lc= 1350 mm
kpdef = 0.5
fzp = fzc inst * (1+ kzdef )
fzp inst =
I = = 17280000 mm4
fzp inst == 0.86 mm
fzp = 0.86 * (1+ 0.5) = 1.29 mm
f1 = fpp + fzp = 0.285 +1.29
f1 = 1.58 mm < fadm= 6.74 mm
sectiunea PANEI CENTRALE va fi de 120 x 120 mm .
Calculul panei intermediare :
Incarcarea permanenta :
gp = 300 N/m2
d2 = 2.55 m = 2550 mm ( deschideri inegale d2’ ≠ d2 )
cos α = 0.848
n = 1.2
n1 = 1.1
– aleg lemn de rasinoase ( brad ) cu sectiunea de : 150 x 170 mm :
lemn=480 daN/m3 = 4800 N/m3
bp = 150 mm
hp = 170 mm
qpp = gp * n * d2 * + bp * hp * n1 * lemn =
=300 * 1.2 * 2.55 * 1.18 + 0.15 * 0.17 * 1.1 * 4800 =
1217.88 N/m
qpp = 1218N/m
Incarcarea din zapada :
qzp = pzc * d2 = 2850 *2.55 = 7267.5 N/m
= 7268 N/m
Incarcarea utila :
P=1000N
N=1.2
Pp = P * n = 1000 * 1.2 = 1200 N
Ipoteza 1 !
q1 = qpp + qzp = 1217.88+ 7267.5 = 8485.38N/m
Ipoteza 2- nu se ia in considerare deoarece efectul de incovoiere
produs de incarcarea de 1200 N este mult mai mica decat incarcarea uniform distribuita !
Calculul momentelor :
M1p = = = 6897 Nm
Verificarea capacitatii portante la incovoiere a panei intermediare :
Mpmax ≤ Mr ;
Mr = Rci * Wcalc * mTi
gpn = 300 N/m2 + bp * hp * 4800 * =
gpn = 300 + 0.15 * 0.17 * 4800 * = 348 N/m2
gz * ce = 1500 * 0.8 = 1200 N/m2
Ric = 12.35 N/mm
mTi = 0.9 ( lemn tratat pe suprafata )
Wef = = 722500 mm3
Mr = Rci * Wcalc * mTi
Mr = 12.35 * 722500 * 0.9 = 8030587.5 Nmm
Mr = 8030.6 Nm ≈ 8030 Nm
Mcmax ≤ Mr ;
Mcmax = 6897 Nm ≤ Mr = 8030 Nm
Verificarea rigiditatii la incovoiere a panei intermediare :
fmax finalfadm
lc = 3000 mm
fadm= = = 12.75 mm
Incarcarea permanenta :
gppny = gp * d2 * + bp * hp * lemn =
=300 * 2.55 * 1.18 + 0.15* 0.17 * 4800 = 1025.1 N/m
gppny = 1026 N/m
Incarcarea din zapada :
gczny = cz * gz * ce * 0 * d2
Ce=0.8 0 = 1.15
CZ=1.25 d2 = 2.25
gz=1500
gczny = 1500 * 1.25 * 0.8 * 1.15 * 2.55 = 4398.75 N/m
gczny = 4399 N/m
Deformatiatii datorate incarcarilor permanente :
E= 11300 N/mm2
lc= 2550 mm
kpdef = 0.5
fpp = fpp inst * (1+ kpdef )
fpp inst =
I = =61412500 mm4
fpp inst == 0.81 mm
fpp = 0.81 * (1+ 0.5) = 1.22 mm
Deformatiile datorate incarcarii din zapada :
E= 11300 N/mm2
lc= 2550 mm
kpdef = 0.5
fzp = fzc inst * (1+ kzdef )
fzp inst =
I = = 61412500 mm4
fzp inst ==3.49 mm
fzp = 3.49 * (1+ 0.5) = 5.24 mm
f1 = fpp + fzp = 1.22 + 5.24
f1 = 6.46 mm < fadm= 12.75 mm
– sectiunea PANEI INTERMEDIARE va fi de 150 x 170 mm .
Calculul popului central :
Incarcarea permanenta :
NPP= * d2 ‘ * t + bp * hp * lemn*n1*t + * n1 * lemn * hpop
gp=300N/m2
lemn=4800N/m2
n=1.2
n1=1.1
Se alege un pop cu diametrul de 12cm
hpop=3.20 – ( 0.15 + 0.12 ) = 2.93 m
cos=0.848
d2=2.25 m
hp=15cm
bp=12cm
t=2.10 m
NPP= * 2.25 * 2.10 + 0.12 * 0.15 * 4800 *1.1*2.10
+ * 1.1 * 4800 * 2.93 =
NPP= 2005.9+ 200 + 174.88 = 2380.78N
Incarcarea din zapada :
Nzp = pzc * d2 * t = 2850 * 2.25 * 2.10 = 13466.25N
Observatie 1 !
Incarcarea din vant nu se ia in considerare deoarece din calcul a rezultat suctiune .
Observatie 2 !
Incarcarea utila este nesemnificativa in comparative cu incarcarea din zapada pentru calculul popului .
Ipoteze de incarcare :
N1P = NPP + Nzp = 2380.78+ 13466.25 = 15847.03 N
Verificarea popului central :
N1P = Nmax CR
CR = A calcul * RCC * mtc *
A calcul = = = 11304 mm2
gperma = gp + bp * hp * lemn * +
+ * hpop *lemn * *
gperma = 300 + 0.12 * 0.15 * 4800 * +
+ * 2.93 * 4800 * * =
gperma = 300 + 41.14 + 33.65
gperma = 374.79N
gz * ce = 1500 * 0.8 = 1200 N/m2
Rccll=8.3 N/mm2
=
i = 0.25 * dpop = 0.25 * 0.12 = 0.030m
lf = 2.93 – 0.8 = 2.13 m
= = = 71 < 75
= 1 – 0.8 * = 1- 0.8 * = 0.60
CR= 11304 * 8.3 * 0.9 * 0.60 = 50665 N
Nmax = 15848 N << CR = 50665 N
sectiunea luat in calcul a POPULUI CENTRAL de Ø 12 cm este suficienta .
Calculul popului intermediar :
Incarcarea permanenta :
NPP= * d2 * t + bp * hp * lemn*n1*t + * n1 * lemn * hpop
gp=300N/m2
lemn=4800N/m2
n=1.2
n1=1.1
Se alege un pop cu diametrul de 12 cm
hpop=1.90 – ( 0.15 + 0.17 ) = 1.58 m
cos=0.848
d2 = 2.55 m
hp = 15cm
bp = 17cm
t = 2.10 m
NPP= * 2.55 * 2.10 + 0.15 * 0.17 * 4800 *1.1* 2.10
+ * 1.1 * 4800 * 1.58 =
NPP= 2273.35 + 282.74 + 94.3 = 2650.4 N
Incarcarea din zapada :
Nzp = pzc * d2 * t = 2850 * 2.55 * 2.10 = 15261.75 N
Observatie 1 !
Incarcarea din vant nu se ia in considerare deoarece din calcul a rezultat suctiune .
Incarcarea utila este nesemnificativa in comparative cu incarcarea din zapada pentru calculul popului .
Ipoteze de incarcare :
N1P = NPP + Nzp = 2650.4 + 15261.75 = 17912.15 N
Verificarea popului intermediari :
N1P = Nmax CR
CR = A calcul * RCC * mtc *
A calcul = = = 11304 mm2
gperma = gp + bp * hp * lemn * +
+ * hpop *lemn * *
gperma = 300 + 0.15 * 0.17 * 4800 * +
+ * 1.58 * 4800 * * =
gperma = 300 + 58.29 + 16.00
gperma = 374.30 N
gz * ce = 1500 * 0.8 = 1200 N/m2
Rccll = 8.3 N/mm2
=
i = 0.25 * dpop = 0.25 * 0.12 = 0.030m
lf = 1.58 – 0.8 = 0.78 m
= = = 26 < 75
= 1 – 0.8 * = 1- 0.8 * = 0.95
CR= 11304 * 8.3 * 0.9 * 0.95 = 80218 N
Nmax = 17913 N << CR = 80218 N
sectiunea luat in calcul a POPULUI INTERMEDIAR de
Ø 12 cm este suficienta
Calculul talpilor la strivire :
N QR
N – incarcarea provenita din pop ( incarcare verticala )
Q – capacitatea portanta a elementelor de lemn masiv cu sectiune simpla solicitate la compresinne perpendiculara pe fibra .
– diametrul de calcul a talpii va fi de 12 cm
QR = AC * RCCII * mtc * mr
AC = A= – 0.03*0.03 = 0.010404 m2 =10404 mm2
gperma = gp + bp * hp * lemn * + * hpop *lemn * *
gperma = 300 + 0.12 * 0.15 * 4800 * +
+ * 2.93 * 4800 * * =
gperma = 300 + 41.14 + 33.65
gperma = 374.79N
gz * ce = 1500 * 0.8 = 1200 N/m2
talpa se va realize din lemn de stejar ( salcam ) clasa 2 :
0.70 ……………..4.7
0.83………………x
0.85………………5.7
x = 0.867
Rcc=5.57 N/mm2
mtc=0.9
mr=coeficient de reazam
mr=1.6
Qr = 10404 * 5.57 * 0.9 * 1.6 = 83448 N
N1P = Nmax = 17913 N
N1P = 17913 N << Qr = 83448 N
dimensiunea TALPII va fi de 12 cm.
Calculul fundatiei .
Evaluarea incarcarilor .
incarcari din acoperis :
– greutate proprie invelitoare tabla tip LINDAB :
300 daN/m2 (inclusive astereala si capriorii =>
– gp * 1.3 = 30 * 1.5 = 3.9 daN / m2
– greutate elemente sarpanta :
– 0.08 * γlemn * 1.1 = 0.08 * 480 * 1.1 = 42.24 daN / m2
– incarcare zapada :
– pcz = 285 daN / m2
incarcari planseu peste etaj :
– greutate proprie placa :
hpl * γba * 1.1 = 0.13 * 2500 * 1.1 = 375.5 daN / m2
– greutate tencuiala :
0.015 * 1900 * 1.3 = 37.05 daN / m2
– termoizolatie pod :
vata minerala (5 cm ) : 0.05 * 120 * 1.2 = 7.20 daN / m2
scandura ( 2.4 cm ) : 0.024 * 480 * 1.1 = 12.70 daN / m2
– incarcare utila :
75 * 1.4 = 105 daN / m2
incarcari planseu peste parter :
– greutate proprie placa :
hpl * γba * 1.1 = 0.13 * 2500 * 1.1 = 375.5 daN / m2
– greutate tencuiala :
0.015 * 1900 * 1.3 = 37.05 daN / m2
– greutate pardoseala :
110.90 daN / m2
– inc . utila :
150 * n = 150 * 1.4 = 210 daN / m2
incarcaridin pereti portanti din zidarie
( parter + etaj ) :
GZp+e = δcaramida * Hp * γp * 1.0 * 1.1 + 2 * ( δtenc * Hp * γtenc * 1.0 * 1.3 )
GZ = 0.25 * 5.6 * 1850 * 1.0 * 1.1 + 2 * ( 0.015 * 5.6 * 1900 * 1.0 * 1.3 )
GZ = 3264 daN
incarcaridin pereti portanti din beton ( subsol ) :
GBAs = δba * Hp * γp * 1.0 * 1.1 + 2 * ( δtenc * Hp * γtenc * 1.0 * 1.3 )
GBAs = 0.25 * 2.8 * 2500 * 1.0 * 1.1 + 2 * ( 0.015 * 2.8 * 1900 * 1.0 * 1.3 )
GBAs = 2132.5 daN
Calculul fundatiei exterioare .
S1 = = = 5.56 m2
N1 = ( QA + QPE + QPP + QPP ) x S1 / lmax
N1 = ( 331.14 + 519.45 + 733.45 + 733.45 ) * 5.56 / 4.80
N1 = 2684.43 daN
N2 = GZ + GBAs
N2 = 3264 + 2132.5
N2 = 5396.5 daN
N3 = 10% ( N1 + N2 ) = 0.1 ( 2684.43 + 5396.5 )
N3 = 0.1 x 8080.93
N3 = 808.10 daN
NTOT = N1 + N2 + N3
NTOT = 2684.43 + 5396.5 + 808.10
NTOT = 8889.02 daN
Pef = ≤ Pconv ; Pconv = 2 daN/cm2
≤ Pconv = ≤ Pconv =>
= 2 => Bnec = 44.5 cm
aleg : B = 50 cm
H = 40 cm + 10 cm ( beton de egalizare )
Calculul fundatiei interioare.
S1 = 5.56 m2
S2 = 2.63 m2
S3 = 3.51 m2
S4 = 10.55 m2
STOT = 5.56 + 2.63 + 3.51 + 10.55
STOT = 22.25 m2
N1 = 2684.43 x 22.25 / 11.1 = 5381
N1 = 5381 daN
N2 = 5396.5 daN
N3 = 10% ( N1 + N2 ) = 0.1 ( 5381 + 5396.5 )
N3 = 1077.75 daN
NTOT = N1 + N2 + N3
NTOT = 5381 + 5396.5 + 1077.75
NTOT = 11855.25 daN
≤ Pconv = ≤ Pconv =>
= 2 => Bnec = 59.28 cm
aleg : B = 60 cm
H = 40 cm + 10 cm ( beton de egalizare )
Observatie !
– toata fundatia va aveao singura dimendiune : deci sectiunea fundatiei va fi de :
=> latime B = 60 cm ;
=> inaltimea H = 40 cm + 10 beton egalizate ;
Armarea fundatiei din procent minim de armare
P%=*100Aa===7.88 cm2
7.88 / 0.5 = 15.76 cm2 / m 8 Ø 16 = 16.07 cm2 / m
PROIECT
TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR
Proiectul de tehnologie
va cuprinde :
COMPOZITIA BETONULUI
GRADUL DE MATURIZARE
COMPOZITIA BETONULUI
Se va proiecta compozitia unui beton avand urmatoarele date :
Nr. ordine : 55
clasa betonului C 20/16 ;
caracteristicile elementului de constructie :
tipul elementului : grinda ;
dimensiunea minima a elemenului de constructie :
250 mm ( latimea elementului ) ;
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor 30 mm ;
distanta minima dintre barele de armatura 25 mm ;
conditii de expunere a elementului de constructie : mediu umed moderat ;
conditii de executare si tehnologia adoptata : conditii normale de expunere ;
transportul , manipularea si punerea in opera a betonului : transportul cu autoagitatorul si turnarea cu pompa ;
gradul de omogenitate al betonului : II ;
Umiditatea agregatelor :
pentru sorturile de nisip 0 -7 mm : – U0…7 = 2.5 % ;
pentru sorturile de pietris 7-71 mm : – U7…71 = 1.5 % ;
Stabilirea calitativa a materialelor camponente
Observatie !
Stabilirea cantitativa a materialelor componente s-a realizat dupa indrumatorul “ Compozitia Betonului “ realizat de : prof. dr. ing Mihai Teodorescu , sef lucr. Adrian Tsicura , prep. ing. George Ilinoiu .
Consistenta
Din anexa 1 pag. 33 , in functie de tipul elementului de beton ( grinda ) , mijlocul de transport ( cu autoagitatorul ) si tehnologia de punere in lucrare
( pompa ) , rezulta clasa de consistenta T4 .
Dozajul minim de ciment
Din anexa 3 pag. 37 , in functie de tipul betonului ( armat ) , clasa de expunere : 2a (anexa 2 pag. 34 ) rezulta dozajul minim de ciment C = 350 kg/m3.
Agregatele
Tipul agregatelor – avand in vedere clasa betonului C 20/16 se vor folosi agregate provenite din sfarmarea naturala a rocilor si anume agregate silicioase de balastiera cu densitatea aparenta ρag=2.7 kg/dm3 .
Dimensiunea maxima a granulei agregatelor –
se stabileste in functie de :
tipul elementului de beton ( grinda ) , astfel :
Фmax ≤ 1/3 din grosimea minima a grinzii , adica : Фmax ≤ 1/3 * 250 = 83.3 mm
≈ 80 mm.
distanta dintre barele de armatura :
Фmax ≤ distanta minima dintre armature – 5 mm , adica :
distanta minima este 25 -5 = 20 mm ;
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor : Фmax ≤ 1.3 * grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii sau ≥ 1.2 * d , de unde :
Фmax ≤ 1.3 * 30 = 39 mm
Grosimea informativa a stratului de acoperire cu beton a armaturilor a fost sintetizata in tabelul 3.4 . Avand in vedere conditiile de mediu ( 2a ) , clasa betonului ( C16/20 ) si tipul betonului ( monolit ) , grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de 30 mm .
transportul si punerea in opera : pompe
Фmax ≤ 1.3 din diametrul conductei de transport a betonului si de regula este de maximum 31 cm .
In final , dimensiunea maxima a agregatului se stabileste dupa ce toate conditiile prezentate mai sus sunt indeplinite simultan si astfel se alege una din valorile standardizate ale agregatului de : 7 , 16 , 20 , 31 , 40 sau 71.
Toate aceste conditii trebuind respectate simulan , rezulta ca Фmax ≥ 19.5 mm astfel se alege : Фmax = 20 mm .
Granulozitatea agregarului total – cunoscand clasa de consistenta T4 si deci tasarea si dozajul de ciment ( C= 350 kg / m3 ) , din anexa 4 pag. 39 rezulta zona de granulozitate recomandata ( I ) .
Limetele zonelor de granulozitate ( maxime si minime ) se aleg din anexa 5 pag. 41 , in functie de dimensiunea maxima a agregatului si de zona de granulozitate .
Din anexa 5 pag.41 se stabileste pentru agregatele cu dimensiunea 0-20 mm limitele zonelor de granulozitate astfel :
Agregat : 0 – 0.2 mm : 10 -15 % se alege 12 % ;
0 – 1 mm : 30 -40 % se alege 39 % ;
0 – 3 mm : 50 – 60 % se alege 58 % ;
0 – 7 mm : 70 – 80 % se alege 78 % ;
0 – 20 mm : 95 -100 % se alege 100 % ;
La incadrarea agregatului total in zona de granulozitate recomandata se va tine seama in principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine . Proportia de nisip 0.3 mm se va alege astfel incat , in cazul nisipurilor fine sa fie respectata limita minima , chiar daca trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub , respectiv deasupra limitei zonei respective .
Cimentul
Din anexele 10 , 11 , 12 pag. 49-53 in functie de conditiile de expunere a constructiilor ( mediu umed moderat – clasa de expunere 2a) , de tipul elementului ( grinda ) , de masivitatea elementului , de tipul betonului ( armat ) si de clasa betonului ( C 20/16 ) rezulta un ciment recomandat II A – 32,5 .
Tipurile de ciment sunt date in anexele 6 , 7 , 8 in pag. 43-47 iar in anexa 9 pag. 48 sunt prezentate echivalentele aproximative ale cimenturilor produse conform standardelor nationale ( S.R.) cu cimenturile STAS .
Tip S. R. : II A – S 32,5 ;
Tip STAS : Pa 35 ;
Gradul de impermeabilitate
In anexa 3 pag. 37 , gradul de impermeabilitate se stabileste in functie de clasa de expunere si clasa betonului ( daca nu se precizeaza in proiect ) . Acest grad de permeabilitate corespunde unei clase de beton P4 .
Gradul de gelitate
In anexa 3 pag. 37 , gradul de gelitate se stabileste in functie de clasa de expunere si clasa betonului ( daca nu se precizeaza in proiect ) ; gradul de gelitate este G100 .
Raportul apa-ciment maxim
In functie de clasa de expunere ( 2a ) , clasa betonului ( C 20/16 ) , gradul de impermeabilitate maxim ( P4) si gradul de gelitate minim
( G100 ) , din anexa 3 pag. 37 rezulta A/Cmaxim = 0.55 .
Stabilirea cantitativa a materialelor componente ( rezolvarea cantitativa a componentilor )
Determinarea cantitatilor componentilor se face pentru 1 m3 de beton . Agregatele se presupun a fi perfect uscate , urmand ca in final sa se faca corectiile corespunzatoare in functie de umiditatea efectiva a acestora .
Apa ( l/m3 )
Din anexa 13 pag. 54 , cantitatea de apa de amestecare (A ) se determina in functie de clasa betonului ( C 20/16 ) si de consistenta sa ( T4) .Aceasta cantitate ( 185 l/m3 ) , urmeaza sa fie corectata cu un coeficient ( C ) stabilit in functie de dimensiunea maxima a agregatului .
A1 = A + C [ l/m3 ]
In cazul nostru avem dimensiunea maxima a agregatelor de 20 mm , iar coeficientul de corectie :
C= 1.05 (se adauga un spor de apa de 5 % ) .
A1 = 185 *1.05=194.25 [ l/m3 ]
A1 ≈ 194 [ l/m3 ]
Raportul apa-ciment A/C
Din anexa 14 pag.54, in functie de clasa betonului ( C 20/16 ) , clasa cimentului ( 32,5 ) si gradul de omogenitate al betonului II , se determina valoarea raportului apa – ciment (0.60 ) . Aceasta valoare se compara cu valoarea maxima a raportului A/C , determinat la punctual A.g. .Alegem in final valoarea raportului A/Cmaxim = 0.60 .
Cimentul ( kg/m3 )
Cantitatea de ciment se evalueaza , aplicand relatia :
[kg/m3 ]
unde:
A1– cantitatea orientativa de apa de amestec determinata la punctul I .
A/C – valoarea cea mai mica a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerintelor de rezistenta ( clasa ) si durabilitate .
C1 = 194.25 / 0.60 = 323.75 [ kg/m3 ]
C1 ≈ 324 [ kg/m3 ]
Aceasta cantitate se compara cu valoarea minima a dozajului de ciment determinate la punctual A.b. ( 350 kg ) si dintre cele doua valori se alege valoarea maxima adica C1= 350 kg .
Agregatele ( kg/m3 )
Cantitatea de agregate in stare uscata ( Aag) ,se evalueaza aplicand relatia :
A’ag = ρag * ( 1000 – – A1 – ρ ) [ kg/m3 ]
unde :
ρc – densitatea cimentului , egal cu aproximativ 3.0 kg /dm3
ρag – densitatea aparenta a agregatului ( conform anexei 13 pag. 54 )
ρ – volumul de aer inclus egal cu circa 2.0 % ,
respective 20 dm3/ m3 ; in cazul utilizarii aditivilor antrenorilor de aer ; aerul antrenat se stabileste conform anexei 13 pag. 54 .
A’ag = 2.7 ( 1000 – – 194 – 20 ) =
= 1807 [ kg/m3 ]
Impartirea agregatului total pe sorturi ( Ag / pe sorturi )
In functie de limitele zonelor de granulozitate alese conform punctului A.c. , se stabileste o valoare pentru fiecare sort de agregat , cuprinsa intre limita maxima si cea minima , aceasta valoare reprezentand procentul de treceri in masa prin sita respectiva , apoi se calculeaza cantitatea de agregat pentru fiecare sort in parte :
Agi =Ag * ;
unde :
Ag – cantitatea totala de agregat , kg ;
pi – procentul de trecere prin sita ‘ i ‘ ;
pi-1 – procentul de trecere prin sita ‘i – 1 ‘ ;
sort 0-0.2 mm :
* 1807 = 217 kg/m3 ;
sort 0.2 -1 mm :
* 1807 = 488 kg/m3 ;
sort 1 – 3 mm :
* 1807 = 343 kg/m3 ;
sort 3 – 7 mm :
* 1807 = 362 kg/m3 ;
sort 3 – 7 mm :
* 1807 = 397 kg/m3 ;
unde cantitatea totala este de : TOTAL = 1807 kg/m3 ;
Corectia cantitatii de apa.
Corectia cantitatii de apa se face in functie de umiditatea efectiva a agregatului , se calculeaza cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea acestora :
[ l / m3 ]
unde :
Agi – cantitatea de agregat din sortul ‘ i ‘ ( kg ) ;
ui – umiditatea sortului ‘ i ‘ ( % ) ;
n – numarul total de sorturi ;
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip ( 1.5 % ) este :
[l/m3]
Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris ( 1.5 % ) este :
[l/m3]
Cantitatea totala de apa suplimentara :
∆A=∆AN + ∆AP = 35+ 5.95= 41.00 [l/m3]
Cantitatea corectata de apa este :
A* = A – ∆A =194 – 41.00 = 153 [l/m3]
Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi
Cantitatile corectate de agregat , pe sorturi , se stabilesc dupa formula :
A’gi =Agi [ kg/m3 ]
unde :
Agi – cantitatea de agregat pentru sortul ‘ i ‘ , in kg ;
ui – umiditatea sortului ‘ i ‘ , in % ;
sortul :
0 – 0.2 mm : 217* = 222 kg/m3 ; 0.2 -1 mm : 488* = 500 kg/m3 ; 1 – 3 mm : 343* = 352 kg/m3 ;
3 – 7 mm : 362* = 371 kg/m3 ;
7-20 mm : 397* = 403 kg/m3 ;
Total cantitate de agregate :TOTAL= 1848 kg/m3 ;
Cantitatea totala corectata de agregat se determina dupa relatia :
[ kg/m3] ;
unde :
A’gi – cantitatea corectata de agregat pentru
sortul ‘ i ’ ( kg ) ;
n – numarul de sorturi ;
[ kg/m3]
Densitatea aparenta a betonului
Densitatea aparenta a betonului se calculeaza cu relatia :
= 2351 [ kg/m3]
Incercari preliminare
Pentru stabilirea corecta a cantitatilor componentilor , este absolute necesar sa se faca unele verificari experimentale , prezentate mai jos :
se prepara un amestec de beton de minimum 30 l , cu cantitatile pentru ciment si agregat stabilite conform punctelor II. si IV. La care se se introduce apa treptat pana la obtinere consistentei dorite , determinandu-se astfel cantitatea de apa A ( stabilita conform punctului I. ) ;
se determina densitatea aparenta ρb ;
se recalculeaza cantitatea de ciment :
[ kg/m3 ] ;
se recalculeaza cantitatea de agregate :
[ kg/m3 ] ;
unde :
p’b – densitatea aparenta determinate experimental ;
pb – densitatea aparenta determinate prin calcul ;
Observatie!
Atat la preparare amestecului informativ cat si a amestecurilor preliminare se vor utilize agregate uscate .
se prepara trei amestecuri de beton de maximum 30 de litri pentru trei compozitii diferite :
cea de baza ( realizat bupa reteta stabilita mai sus ) ;
o compozitie cu dozaj de ciment cu 7 % mai putin fata de reteta initiala , dar nu cu mai putin de 20 kg/m3 fata de compozita de baza , mentinand cantitatea de apa si de agregat conform compozitiei de baza ;
o compozitie experimentala ;
din cele trei amestecuri se confectioneaza minimum 12 epruvete ( confectionarea epruvetelor se face conform prevederilor din STAS 1275-88) ;
cate 6 epruvete din fiecare compozitie se vor incerca la varsta de 7 zile ( pastrarea si incercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor din acelasi STAS 1275-88 ) , adoptandu-se drept compozitie preliminara cea pentru care care rezistentele determinate sunt cel putin egale cu valorile indicate in codul de practica NE 012/99 ;
se incearca restul de 6 epruvete la varsta de 28 de zile rezultatele obtinute fiind analizate in vederea definitivarii compozitiei .Rezistentea medie pe fiecare compozitie fbm se va corecta pentru fiecare compozitie in functie de rezistenta efectiva a cimentului , aplicand relatia :
se adopta compozitia pentru care valoarea rezistentei corectate este cel putin egala cu rezistenta la 28 de zile indicata in tabelui 3.33 ;
pentru gradul 1 respectiv 2 de omogenitate la valorile prezentate in tabelul 3.33 se scad , respective se adauga valoarea ∆ conform tabelului 3.34 ;
in cazurile urgente se poate adopta preliminar compozitia betonului pe baza obtinerii rezistentei la varsta de 7 zile daca aceasta atinge cel putin urmatoarele procente din rezistenta la 28 de zile prevazuta in tabelul 3.34 sau precizata , dupa caz , conform punctului de mai sus :
55% pentru cimenturi tip H , IIB , SR ;
65% pentru cimenturi tip CEMII si CEMI ;
Compozitia astfel stabilita se va corecta pe baza rezultatelor incercarilor la varsta de 28 de zile a betonului .
GRADUL DE MATURIZARE
Gradul de maturizare al betonului :
Pentru elemente tip stalp si placa monolita cu deschidere mai mica de 6 m realizata din beton de clasa C 20/16 , preparat cu ciment de
tip Pa 35 ( II A- 32.5 ) si avand raportul apa – ciment A/C = 0.60 sa se determine :
Dupa cate zile se pot decofra elementele constructive ( fete laterale si intradosul planseului )
Sa se specifice cate zile trebuie protejate elementele impotriva inghetului
( daca este cazul ) .
Variatia temperaturii betonului in acest interval de timp a fost urmatoarea :
Calculul gradului de maturizare s-a facut sistematizat , intocmindu-se tabelul de mai jos astfel :
se completeaza coloanele cu ziua , ora si temperatura citita ( өi ) ;
se calculeaza temperatura medie cu ajutorul formulei :
өi’ =
Din tabelul 1 , se determina valoarea coeficientilor de echivalenta a gradului de maturizare ( Kө ) al betonului evaluat la temperature
medie өi’ cu cel evaluat la temperature etalon de + 20 °C ;
Se calculeaza durata intervalului de timp ti ;
Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului , evaluat pentru intervalul de timp ti , Mөi * Kө ;
Se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului , evaluat pentru intervalul total de timp tk = ∑ t ;
Mөi * Kө [ h°C ]
care la sfarsitul intervalului este de :
Mef = 6769.2 [ h°C ]
Pentru fetele laterale ale elementelor :
Din tabelul 3 , in functie de tipul cimentului Pa 35 ( II A-s 32,5 ) si nivelul de intarire β = 20% , rezulta gradul de maturizare al betonului
( Mβ = 880 h°C ) pentru decofrarea fetelor laterale ale elementelor .
Mef > Mβ
Gradul de maturizare efectiv corespunzator nivelului de intarire
β = 20 % pentru decofrarea fetelor laterale a fost atins in ziua a 3 a la orele 600 , avand urmatoarea valoare :
Mef = 945.40 [ h°C ] > Mβ = 880 [ h°C ]
Pe timp friguros :
In conditii de timp friguros , elementele vor depasi gradul critic de maturizare cand vor depasi 18 % din clasa lor ( conditie impusa de raportul apa-ciment A/C = 0.60 ) .
Din tabelul 2 , in functie de tipul cimentului ( II A-S 32,5 ) si de raportul apa-ciment A/C , rezulta gradul critic de maturizare al betonului
( Mk = 1498 h°C ) pentru protejarea elementului .
Mef > Mk
Gradul de maturizare critic corespunzator raportului apa-ciment A/C pentru protejarea elementelor a fost atins in ziua a 4 a la orele 800 , avand urmatoarea valoare :
Mef = 1530.6 [ h°C ] > Mk =1498 [ h°C ]
Daca la sfarsitul intervalului de timp a 14 a ora 2400 pentru care s-a calculat gradul de maturizare al betonului apare un interval de temperaturi negative acestea nu vor modifica in sens negative proprietatile fizico-mecanice finale ale betonului .
Decofrarea se realizeaza fara modificari in sens negative a proprietatilor fizico-mecanice ale betonului .
Calculul gradului de maturizare s-a facut sistematizat , intocmindu-se tabelul de mai jos astfel :
Cofrarea elementelor din beton armat monolit ale partiului dat
s-a realizat cu panouri modelate de lemn tip TEGO , iar din calculul facut s-au constata urmatoarele :
incarcarea maxima este de 350 daN/m2
deschiderea maxima a grinzilor va fi de 4.40 m
distanta intre grinzi va fi : d = 0.6 m -submultiplu de 2.40 m
=> lmax / d => 4.80 / 0.6 = 8 spatii => 9 grinzi ;
Pentru alcatuirea cofrajelor ( si calcul ) se vor utiliza panouri modelate de lemn cu placaj TEGOFILM , avand urmatoarele dimensiuni :
Descrierea tehnologica de realizare a cofrajului pentru o placa
Pentru realizarea cofrajului unei placi s-au tinut cont de principalele operatiuni tehnologice :
dupa finalizarea intaririi betonului din pereti se demonteaza popii care vor fi sprijiniti pana la montarea longrinelor ( transversale ) inferioare si superioare si apoi a contravantuirilor ( longitudinale si transversale ) ;
montarea grinzilor extensibile la pozitiile prevazute in proiect rezultate din calcule ;
montarea panourilor de cofraj deasupra grinzilor in ordinea prevazuta in proiect ;
La calculul realizarii panotarii pentru placa s-a tinut cont de :
utilizarea la maximum posibil a panourilor cu dimensiunile cele mai mari din setul de panouri ;
pe fiecare directie de panotaj s-a prevazut cate un rost de 5 – 10 cm necesar decofrarii ;
fiecare panou va fi sprijinit la doua capete opuse de grinzi ;
grinzile de recuperare a panourilor s-au asezat pentru o placa pe o singura directie a panotajului ;
varianta economica a panotajului pentru placa s-a ales aceea cu numarul cel mai mic de grinzi necesare .
Observatii !
La folosirea panourilor de cofraj , se vor evita ,pe cat posibil , practicarea gaurilor in astereala si baterea cuielor in schelet .
Se interzice taierea si cioplirea panourilor , in scopul adaptarii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire , in toate asemenea cazuri fiind necesara adoptarea unor completari la fata locului .
Lucrari de zidarie .
Zidariile.
Sunt lucrari de constructie alcatuite din materiale (caramizi , blocuri mici de prefabricate , pietre , etc. ) asezate cu respectarea anumitor reguli si prescriptii tehnice si legate cu mortar, prin a carui intarire se obtine un element rezistent , care se comporta ca un tot unitar monolit , ca si cum ar consta dintr-un singur material.
Principalele elemente verticale de constructie , peretii , din punctul de vedere al rolului lor in preluarea si transmiterea incarcarilor , se clasifica :
– pereti portanti , care in afara greutatii lor proprii , preiau incarcari verticale – gravitationale ( transmise de elementele de constructie situate deasupra lor , cum sunt peretii si planseele ) si orizontale ( din actiunea vantului sau cutremurului ) , asigurand transmiterea tuturor acestor incarcari prin structura la infrastructura si apoi in continuare la terenul de fundatie ; astfel se realizeaza structuri de zidarie cu pereti portanti si dupa modul de dispunere a peretilor portanti exista doua tipuri :
structuri cu pereti portanti transversavi ; ( fig. 1)
structuri cu pereti portanti longitudinali ; ( fig. 2)
In zidarie , caramizile se asaza unele langa altele , formand randuri de caramizi ; zidaria este alcatuita dintr-un numar de randuri de caramizi suprapuse in inaltime .
Clasificarea zidariilor :
dupa natura materialelor folosite :
atrificiale
naturale
dupa rolul pe care il are in structura:
portanti care in afara greutatii lor proprii , preiau incarcari verticale – gravitationale ( transmise de elementele de constructie situate deasupra lor , cum sunt peretii si planseele ) si orizontale ( din actiunea vantului sau cutremurului ) si asigura transmiterea tuturor acestor incarcari prin structura la infrastructura si apoi in continuare la terenul de fundatie
neportanti – nu preiau alte incarcari
dupa structura zidariei :
zidarie simpla
zidarie mixta
zidarie combinata
zidarie armata
zidarie complexa
Asezarea caramizilor in zidarie .
Asezarea caramizilor in zidarie se face cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice , care asigura executarea unei zidarii de buna calitate , corespunzatoare cerintelor de rezistenta si durabilitate .
Principalele prescriptii tehnice care reglementeaza executarea zidariilor de caramida la noi in tara sunt urmatoarele :
STAS 760/ 54 . Lucrari de zidarie – Date constructive pentru zidaria de caramizi ;
STAS 761/ 68 . Lucrari de zidarie din caramida si blocuri mici de beton ;
Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramizi pline si caramizi cu gauri verticale din argila arsa – indicativ C 126 – 71 ;
Rosturile zidariei.
Spatiile dintre caramizi , umplute cu mortar ,poarta denumirea de rosturi .
Rosturile zidariei se pot clasifica in mai multe categorii in functie de pozitia pe care o au fata de zidarie , existand urmatoarele tipuri :
rosturi orizontale – sau rosturi in lungime sunt rosturile dintre randurile zidariei ; sunt vizibile pe toata lungimea zidariei;
rosturile verticale – sau rosturile de inaltime , sunt rosturile dintre caramizile din randurile zidariei si sunt vizibile pe inaltimea fiecarui rand de caramizi ; dintre acestea cele situate in lungul zidului se numesc rosturi longitudinale , iar cele situate pe latimea zidului , adica in curmezis sau in adancime , poarte denumirea de rosturi transversale;
Daca se asaza caramizile in zidarie cu rosturile verticale in prelungire si separate caramizile cu rosturile verticale intr-un rand acoperit de caramizile ( plinurile ) din randurile alaturate se observa :
– zidaria avand rostul vertical in prelungire nu este rezistent , deoarece aceasta zidarie nu poate lucra ca un singur element ( ca un tot unitar ) ci lucreaza pe mai multe portiuni separate , care au tendinta de a se desface sub actiunea sarcinilor .
– zidaria , cea care are rosturile verticale dintr-un rand acoperit de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta , iar sub actiunea sarcinilor lucreaza ca un singur element . In aceata caz , suprafata careia se transmit sarcinile in zidarie creste cu fiecare rand inferior , fapt care asigura zidariei rezistenta corespunzatoare . Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii , de caramizi din randurile alaturate , poarta denumirea de legatura sau teserea ( tesatura ) rosturilor .
Analiza grosimii peretilor portanti si autoportanti :
Analiza se va face in sensul verificarii modului cum grosimile propuse pentru acesti pereti satisfac conditiile impuse de :
necesitatile impuse de rezistenta si stabolitate
necesitatile de izolare termica ( numai la peretii exteriori )
necesitatile de izolare fonica
valorile minime admise
Zidarie plina ( de o caramida – 1c. )
La orice zidarie se considera doua randuri caracteristice : randul 1 si randul 2 – care se suprapun alternative pe intreaga inaltime a zidariei .
Aceste randuri de zidarie plina difera in raport cu grosimea zidariei :
la zidaria de 1 caramizi ( 1c.cazul nostru ) , caramizile se aseaza astfel : in randul 1 avem in curmezis , iar in randul al 2 –lea in doua siruri in lung , avand rosturile decalate in randul al 2- lea fata de randul 1 cu cate un sfert de caramida la a treia caramida in curmezis .
– detaliu de tesere in cazul peretilor cu grosimeade 25 cm –
de o caramida ( 1c )
Cazul nostru prevede stalpisori de beton-armat turnati in zidarie , cerinta in urma unui calcul de rezistenta pentru marirea locala a capacitatii portante a zidariei la actiuni gravitationale si pentru imbunatatirea preluarii de catre acestia a solicitarilor datorate actiunii sarcinilor seismice si vor avea :
sectiune minima de 25 cm ;
aria maxima de 1000 cm2 ;
marca minima a betonului B150 ;
etrierii vor fi de Ø6/20 iar in zonele de innadire Ø6/10 ;
armatura minima constructiva va fi de 4Ø12 OB 37 sau 4Ø10 PC 52 ;
procentul minim de armare va fi maximum de 1.2% ;
– detaliu de stalpisor de colt ( detaliu 1 )
Caracteristicile mortarelor. Metode de determinare.
Cand se face un amestec de mortar, volumul mortarului rezultat nu este egal cu sume volumelor initiale ale componentilor sai , ci este mai mic. Aceasta se datoreaza volumului de goluri din nisip , care trebuie sa fie umplut cu pasta de liant. Reducerea procentuala de volum , cand se trece de la suma volumelor componentilor unui mortar la volumul de mortar rezultat , se numeste tasare la amestecare. Cu cat curba de granulozitate a nisipului este mai departata de zona nisipurilor bune , cu atat tasarea la amestecare a mortarului este mai mare.
Conditii de calitate pentru componentii mortarului.
Ca apa de amestecare se poate folosi apa potabila sau nepotabila ( de lac sau rauri ) cu anumite conditii ( sa nu aibe impuritati , sa nu contina chimicale sau alti agenti care pot influenta negative calitatea si proprietatile mortarului ) .
Nisipul formeaza partea cea mai mare din mortar si influenteaza proprietatile tehnice ale acestuia prin calitatea si cantitatea sa .
Pentru mortare se intrebuinteaza trei sortimente de nisip , si anume : 0/1, 0/3 si 0/7 , cifrele reprezentand limitele intre care sunt cuprinse granulele lor.
Din punct de vedere al naturii mineralogice , cele mai des intrebuintate sunt nisipurile silicioase provenite din zacaminte naturale sau obtinute prin concasarea rocilor .
Nisipul de cariera are granule cu o forma mai plina , dand mortare care se indeasa mai usor , asigurand o calitate mai buna , in timp ce nisipul de concasare poate avea granule laminate sau aschioase , ceea ce il face sa nu fie utilizat decat dupa o examinare atenta in laborator.
La un nisip intereseaza in primul rand puritatea sa ; daca un nisip contine impuritati peste limitele admise ce nu pot fi indepartate usor prin spalare , nu mai este necesar sa se cerceteze celelalte caracteristici fizice si se exclude de la intrebuintare .
O parte din aceste impuritati pot fi indepartate prin procedee mecanice .Numai dupa ce s-a dovedit ca nisipul nu contine impuritati , se trece la determinarea granulozitatii, a greutatii specifice in gramada si a infoierii nisipului sub actiunea umiditatii.
Aditivii – din aceasta categorie fac parte aditivii plastifianti cu caracter de antrenori de aer si fac parte si aditivii intarzietori de priza.
Prepararea mortarelor .
Aceasta operatie se face in exclusivitate pe cale mecanica , cu instalatii locale de santier sau in instalatii centralizate , atunci cand consumurile de mortar sunt mai mari.
In ambele cazuri , mortarele se prepara in malaxoare speciale , bazate pe principiul amestecarii fortate , acestea fiind indicate mai ales pentru mortarele utilizate la aplicatea mecanizata a tencuielilor intrucat , in aceste malaxoare , agregatele mai mari , peste 5 mm , care nu ajung eventual in tamburul malaxorului , sunt sfarmate de valturile tamburului .
Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu ax orizontal prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale , care executa afanarea si amestecarea materialelor componente.
Materialele se introduc in malaxor in ordinea urmatoare :
Se introduce mai intai apa , apoi pasta de ciment sau de argila ( cand este cazul) , se pune apoi in miscare tamburul pana ce se obtine un lapte omogem si numai dupa aceea se introduc nisipul si cimentul.
La prepararea mortarelor de ipsos –var cu intarzietor de priza , dupa ce s-a introdus in malazor sau betoniera apa necesara , se adauga si intarzietorul de priza , amestecandu-se bine . Amestecarea se considera terminata cand pe suprafata apei nu mai plutesc cocoloase de praf intarzietor de priza ;
Dupa aceea , se introduc celelalte componente , in ordinea aratata mai inainte.
Durata de amestecate a mortarului – este in functie de caracteristicile tehnice ale utilajelor respective si este limitata in general la un minut . Prin durata de amestecare se intelege timpul dintre momentul terminarii introducerii tuturor componentilor in toba malaxorului ( betonierei) si momentul inceperii descarcarii acesteia . In timpul lucrului se vor face verificari , iar duratele vor fi modificate , astfel ca mortarul ce rezulta sa fie omogen.
Respectarea duratei de amestecare se face printr-un mijloc corespunzator de marcare a timpului sau a numarului corespunzator de turatii ale malaxorului sau betonierei.
Dupa terminarea amestecarii , toba basculeaza , iar mortarul curge in conteinerul sau buncarul de distributie.
Dozarea se face cu dispozitive de dozare , cutii sau roabe de capacitate cunoscuta.
Malaxoarele de mortar folosite pe santierele din tara noastra sunt Md2 si Md3 . Acestea se compun din :
Caruciorul de rulare cu platforma ;
Cuva basculanta ;
Mecanismul de basculare manuala ;
Tablou electric cu intrerupator ;
Tendinta de segregare – este tendinta de separare a partilor fine de nisip si ciment de granulele mari ale nisipului , care, dupa un anumit timp , se lasa la fundul recipientului in care se afla mortarul ( depozitat sau transportat ) .
Prin segregare se pierde una din calitatile principale ale mortarului , aceea de fi omogen iar pentru a reda aceasta calitate ,
mortarul trebuie sa fie reamestecat.Tendinta de segregare nu este aceeasi la toate mortarele si de aceea laboratorul de santier trebuie sa determine gradul de segregare a mortarelor .
Prin compararea gradului de segregare determinat fata de cel prescris , se iau masurile necesare care constau fie in adaugare de liat , fie din scoaterea unui anumit procent de granule mari si mici.
Stabilirea tendintei de segregare este absolut necesara pentru mortarele care se transporta la distanta, fie cu containere incarcate pe vehicule , fie cu pompe de mortar.
PARTEA A III-A
DOCUMENTATIE ECONOMICA DE DEVIZ
SI ORGANIZARE DE SANTIER
Acest Proiect de Documentatia Economica de Deviz va cuprinde :
antemasuratoare ;
deviz pe categorii de lucrari ;
lista cuprinzand consumurile de resurse materiale ;
lista cuprinzand consumurile de privind
transporturile ;
lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii ;
Antemasuratori :
Stadii fizice:
suprastructura ;
tamplarii ;
tencuieli interioare ;
01. REALIZARE SUPRASTRUCTURĂ
01.01.CD.04 J 1.
Zidărie din cărămidă presata , arsa ,executata cu mortar marca M 100 Z in zidarie cu grosimea de 25 cm , avand suprafata golurilor
sub 50 % .
U.M. = 1 m3
NTi = 7.18 ore/m3
CSI = 0.220 m3
Volum zidărie parter
A x D = 2.65 * 0.25 * [ 9.25 + ( 7.4 * 3 ) + 3.25 + 3.55 ] –
– 0.25 * [( 1.50 * 1.20 ) + ( 0.9 * 2.10 ) + ( 1.50 * 2.10 )] –
– ( 0.25 *0.25 * 2.65 * 21 ) =
= 25.34 – 1.71 – 3.478 = 21.152 mc
1 x 6 = 2.65 * 0.25 * [( 13.45 * 2 ) – 2.45 + ( 11.45 * 2 )] –
– 0.25 * [( 0.9 * 0.6 ) + ( 1.50 * 1.20 * 2 ) + ( 0.3 * 0.5 ) +
+ ( 1.80 * 1.20 ) + ( 0.9 * 2.10 * 6 )] –
– ( 0.25 *0.25 * 2.65 * 21 ) =
= 31 .37 – 4.45 – 3.478 = 23. 45 m3
Vz,parter = 21. 152 + 23.45 = 44.61 m3
Volum zidărie etaj
A x D = 2.65 * 0.25 * [ 9.25 + ( 7.4 * 3 ) + 3.25] –
– 0.25 * [( 1.50 * 1.20 ) –
– ( 0.25 *0.25 * 2.65 *19 ) =
= 23.00- 0.45 – 3.147 = 19.403 mc
1 x 6= 2.65 * 0.25 * [( 11.45 * 4 ) – 2.45 – 1.35 ] –
– 0.25 * [( 0.9 * 0.6 ) + ( 1.50 * 1.20 * 2 ) +
+ ( 1.80 * 1.20 ) + ( 0.9 * 2.10 * 5 )] –
– ( 0.25 *0.25 * 2.65 * 19 ) =
= 27.825 – 3.938 – 3.147 = 20.74 m3
Vz,etaj = 19.403 + 20.74 = 40.143 m3
VTotal = Vz,parter+ Vz,etaj = 44.61 +40.143 =84.753 m3
V01.01. = 84.753 m3
Rotund 84.80 mc
01. 02.CZ.02.04 A.
Mortar de var-ciment pentru zidarie marca M 100 Z preparat cu ciment M-50 in instalatii centralizate .
U.M. = 1 m3
NTi = 0.52 ore/m3
V01. 02 .= V01.01.* 0.220 = 84.753 * 0.220=18.645 m3
Rotund 18.70 mc
01.03.CA.02 J.
Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, exclusiv cele executate in cofraje glisante, marca B250 la constructii cu inaltimea pana la 35 m inclusiv in stalpi cu grosimea placii peste 10 cm .
U.M. = 1 m3
NTi = 3.54 om ore/m3
V0103 stalpi.= ( 0.25 * 0.25 * 2. 65 * 21 )+ (0.25 * 0.25 * 2. 65 * 19 )
= 3.478 + 3.147 = 6.625 m3
V0103stalpi .= 6.625 m3
V0103centura .= 0.35 *0.25 * [ ( 9.25 *3 + 3.25 *2 + 4.15 + 3.55 ) +
+ ( 11.45 * 2 +13.45 * 2 )] = 8.03 m3
V0103centura .= 8.03 m3
V0103 placa = 0.13 * 2 * ( 11.45 * 9.25 ) = 27.54 m3
V01.03. TOTAL = 6.625 + 8.03 + 27.54 = 42.192 m3
Rotund 42.20 mc
01.04.CC.02 C.
Montarea armaturilor din otel – beton , tip OB 37 si PC 52 in elemente de construcrii exclusiv cele din constructii executate in cofraje glisante cu distantieri din mase plastice , la constructii executate la o inaltime de pana la 35 m inclusiv ,din bare fasonate avand diametrul pana la 18 mm inclusiv in grinzi si stalpi , pana la 10 mm , in placi ( inclusiv scari si podeste ) .
U.M. = 1 kg
NTi = 0.33 om ore/kg
M01.04. = V01.03. * 80 = 42.192 * 80 = 3375.36 kg Rotund 3380 kg
01.05.CB.13 I..
Cofraje pentru beton armat in placi , grinzi , si stalpi exclusiv sustineri din panouri refelesibile cu placaj de 8 mm grosime la constructii avand inaltimea de pana la 20 m inclusiv , la stalpi si cadre .
U.M. = 1 m2
NTi = 1,23 om ore/m2
S01.05stalpi = ( 2.65 * 0.6 * 2 * 21 ) + ( 19 * 0.6 * 2 * 2.65 ) =
= 127.20 m2
S01.05centura = 2 * 0.6 * [ ( 9.25 *3 + 3.25 *2 + 4.15 + 3.55 ) +
+ ( 11.45 * 2 +13.45 * 2 )] = 110.10 m2
S01.05placa = ( 11.45 * 9.25 ) + ( 2.05 * 1.85 ) = 109.71 m2
S01.05.TOTAL = 127.2 + 110.10 + 109.71 = 347.01 m2
Rotund 348 mp
01.06.CB.45 B.
Sustineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea grinzilor monolite izolte, a planseelor cu grinzi monolite si a placilor drepte cu sarcina totala asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m2 la constructii avand inaltimea pana la 20 m inclusiv, grinzile rezemand pe popi metalici extensibili .
U.M. = 1 buc
NTi = 2.31 om ore/buc
N0106 = ( 8.03 + 27.54 ) * 2 = 35.57 * 2 = 71.14 buc
Rotund 72 buc
01.07.CB.44 A.
Sustineri cu popi metalici extensibili de inventar folosite pentru montarea placilor prefabricate cu si fara bucla, a predalelor de planseu, la turnarea planseelor monolite cu grinzi sau cu grinzi monolite cu plansee prefabricate, cu popi metalici extensibili tip PE 3100 R .
U.M. = 1 buc
NTi = 0.44 om ore/buc
N01.07 = N 0106 * 2 = 72 * 2 = 144 buc Rotund 144 buc
01.08.CZ.01.06 A.
Preparare beton marca B250 pentru betoane obisnuite cu agregate grele, sortate cu granulatia pana la 16 mm, pentru beton armat in elemente cu sectiunea redusa sau armeturi foarte dese si piloti Franki, preparat cu ciment M30, in instalatii centralizate .
U.M. = 1 m3
NTi = 0.085 om ore/m3
V01.08. = V01.03.str. * 1.025 = 42.192 * 1.025=43.246 m3
Rotund 43.30 mc
01.09.CZ.03.02 A.
Confectionarea armaturilor din otel-beton, pentru beton armat in elemente de constructii turnate in cofraje, exclusiv cele executate in cofraje glisante, fasonarea barelor pentru pereti, grinzi, stalpi si diafragme la constructii obisnuite, in ateliere centralizate, PC52 cu diametrul
pana la 16 mm .
U.M. = 1 kg
NTi = 0.036 om ore/kg
M01.09. = M01.04. * 1.01=3375.36 * 1.01= 3409.113 Kg
Rotund 3410 kg
01.10.TRA.06.A 05.
Transportul rutier al betonului B250 cu autobetoniera la distanta de 8 km .
U.M. = 1 tona
M01.10 = V01.03.str. * 2.4 = 42.192 * 2.4=101.26 tone
Rotund 102 tone
01.11.TRA.04.A 05.
Transportul rutier al armaturii fasonate cu autoremorcher cu remorca trailer cu capacitatea de pana la 20 t la distanta de 8 km .
U.M. = 1 tona
M01.11. = M01.09 / 1000 = 3409.113 /1000 = 3.409 tone
Rotund 3.5 tone
01.12.TRA.04.A 05.
Transportul rutier al mortarului cu autoamionul la distanta de 8 km.
U.M. = 1 tona
M01.12. = V0102 * 2.1 = 18.645 * 2.1 = 39.154 tone
Rotund 39.20 tone
02. REALIZARE TAMPLARII
02.01.CK.01.B 1.
Ferestre de lemn , simple , duble sau cuplate cu deschidere obisnuita sau interioara ,cu unul sau mai multe canaturi , cu sau fara supralumuna , la constructii de locuit , social – culturale , industriale etc. inclusiv izolatia hidrofuga si termica , montate pe ghermele existente , la constructiile cu inaltimea pana la 35 m inclusiv , pentru ferestre cu suprafata tocului intre 1.00 m2 – 2.50 m2 inclusiv .
U.M.= 1m2
Parter
Sparter = ( 1.20 * 1.50 * 3 ) + ( 1.20 * 1.80 ) + ( 0.9 * 0.6 ) + ( 0.3 * 0.6 ) +
+ ( 0.7 * 0.7 ) = 8.77 m2
Etaj
Setaj = ( 1.20 * 1.50 * 3 ) + ( 1.20 * 1.80 ) + ( 0.9 * 0.6 ) = 8.10 m2
S0201TOTAL = 8.77 + 8.10 = 16.87 m2
Rotund 16.90 mp
02.02.CK.03.E 1.
Usi de lemn interioare sau exterioare simple inclusiv izolatie hidrofuga si termica a tocului , montate pe ghermele existente interioare tip CIL finisate la producator intr – un canat , pe captuseli .
U.M. = 1 m2
Parter
Sparter = 0.90 * 2.10 * 6 = 11.34 m2
Etaj
Setaj = 0.90 * 2.10 * 5 = 9.45 m2
S0202TOTAL = 11.34 + 9.45 = 20.79 m2
Rotund 20.80 mp
02.03.CK.04.A 1.
Usi de lemn pentru balcoane ( exterioare ) , duble sau cu foi cuplate cu deschidere obisnuita sau interioara intr – un canal sau doua , executate din cherestrea , la constructiiv de locuinte , social – culturale , industriale etc. inclusiv izolatia hidrofuga si termica a tocului , montate pe ghermele existente , la constructiile cu inaltimea pana la 35 m inclusiv .
U.M. = 1 m2
S0203 = ( 1.50 * 2.10 ) + ( 2.10 * 0.9 + 1.20 * 0.9 ) =
= 6.12 m2
Rotund 6.12 mp
02.04.CM.01.D 1.
Geamuri trase simple , prelucrate ( mate , givrate , muslin ) , slefuite , livrate la masuri fixe , pe tamplarie de lemn simple de 2.30 mm grosime , montate cu chit si cuie la ochiuri peste 0.50 m2 .
U.M. = 1 m2
S0204 = S0201 + S0203 = ( 16.87 + 6.12 ) * 2 * 0.80 = 36.784 m2
Rotund 36.80 mp
02.05.CK.01.D 1.
Glafuri , pervaze baghete din lemn pentru ferestre su usi , glafuri pana la 30 cm latime , montate la ferestre din lemn .
U.M. = 1 m2
L0205 = 11 * 2 * 2.10 * 0.90 + 2 * 1.50 * 2.10 + 2 * 1.80 * 2.10 =
= 55.44 m2
Rotund 55.50 mp
03. TENCUIELI
03.01.CF.01 C.
Tencuieli interioare driscuite la pereti si stalpi, exacutate manual, pe suprafete, de beton, zidarie de blocuri mici de beton sau din blocuri de beton celular autoclavizat, cu mortar de var-cimemt marca M10 -T in grosime medie de 2 cm, inclusiv schema pe capre .
U.M. = 1m2
NTi = 1.12 ore/m2
CSI=0.018 m3 ; M100-T/m2
A x D = 2.65 * [ 9.25 + ( 7.4 * 3 ) + 3.25 + 3.55 ] –
– [( 1.50 * 1.20 ) + ( 0.9 * 2.10 ) + ( 1.50 * 2.10 )] –
1 x 6 = 2.65 * [( 13.45 * 2 ) – 2.45 + ( 11.45 * 2 )] –
– [( 0.9 * 0.6 ) + ( 1.50 * 1.20 * 2 ) + ( 0.3 * 0.5 ) +
+ ( 1.80 * 1.20 ) + ( 0.9 * 2.10 * 6 )]
Vz,parter =
A x D = 2.65 * [ 9.25 + ( 7.4 * 3 ) + 3.25] –
– [( 1.50 * 1.20 ) –
– ( 0.25 * 2.65 *19 ) =
= 23.00- 0.45 – 3.147 = 19.403 mc
1 x 6= 2.65 * 0.25 * [( 11.45 * 4 ) – 2.45 – 1.35 ] –
– [( 0.9 * 0.6 ) + ( 1.50 * 1.20 * 2 ) +
+ ( 1.80 * 1.20 ) + ( 0.9 * 2.10 * 5 )] =
VTotal = Vz,parter+ Vz,etaj = 340.41 m2
V03.01. = 341 m2
Rotund 341m
03.02.CF.03 A.
Tencuieli interioare driscuite la tavane plane, din beton monolit sau din elemante prefabricate, executate manual, cu mortar din
var-ciment marca M25-T in grosime medie de 2 cm, inclusiv schela pe capre .
U.M. = 1 m2
NTi = 1.12 ore/m2
CSI=0.02mc M25-T/m2
S0302= 11.45 * 9.25 – ( 0.25 * 8 ) + ( 1.85 * 3.05 ) m2
S0302=109.55 m2
Rotund 110 m
03.03.CF.10 C.
Glet aplicat pe tencuieli interioare driscuite sau pe suprafetele elementelor di beton, glet de ipsos la pereti, dtalpi si tavane, aplicat manual pe tencuieli interioare driscuite, executat cu pasta de ipsos .
U.M. = 1m2
NTi =0.38ore/m2
S0303=340.41+109.55=449.96 m2
Rotund 450 mp
03. 04. CZ.02.06 A.
Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M10-T preparat cu ciment F25 si var pasta, in instalatii centralizate .
U.M. = 1m3
NTi =0.52ore/m3
S0304=340.41 * 0.065 = 22.13 m3
Rotund 22.2 mc
03. 05. CZ.02.07 A.
Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-T preparat cu ciment F25 si var pasta, in instalatii centralizate .
U.M. = 1m3
NTi =0.52ore/m3
V0305 = 109.55 * 0.065 = 7.12 m3
Rotund 7.20 mc
03.06.TRA.06.A 08.
Transportul rutier al mortarului cu automalaxorul la distanta de
8 km .
U.M. =1tona
M0306 = ( V0304 + V03.05) * 2.1 tone / mc = 29.25 * 2.1 =61.425 t
Rotund 61.5 t
Devize pe categorii de lucrari :
suprastructura ;
tamplarii ;
tencuieli interioare ;
ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
determinarea populatiei santierului ;
alegerea dotarilor social – administartive ;
planul de organizare de santier ;
Proiect de organizare de santier .
Proiectul de organizare de santier reprezinta documentatia tehnico- economica ce cuprinde un ansamblu de piese scrise si desenate care rezolva problemele organizatorice ale santierului de constructii . El trateaza conceptia de ansamblu a organizarii de santier tinand cont de specificul , natura , volumul si durata de executie-montaj aferente obiectivului de investitie si a obiectelor de constructie componente .
Proiectul de organizare de santier trateaza urmatoarele aspecte :
pune in evidenta obiectul de investitie si obiectul de constructie ;
procedeele tehnologice conform proiectului ( dotari necesare si aplicarea lor)
esalonarea pe criterii tehnologice si organizatorice ale lucrarilor de constructii-montaj ;
duratele optime ale proceselor ;
planificarea executarii lucrarilor de constructii-montaj , termenele caracteristice in concordanta cu termenele intermediare ;
necesarul de resurse umane ;
necesarul de resurse , utilaje , echipamente ;
furnizorii de resurse si partenerii in oferta ( materiale , utilaje , manopera ) ;
subcontractori ca parteneri in oferta ;
unitati in productie auxiliara ;
cai de acces si transport ( interioare si exterioare , provizorii si permanente ) ;
organizarea sistemului de asigurare a igienei si protectiei muncii si prevenire si stingere a incendiilor ;
devizul lucrarilor de organizare de santier ;
organizarea si planificarea lucrarilor (lucrari de organizare de santier ) ;
Observatie !
Un proiect de organizare de santier de calitate conduce la cresterea eficientei lucrarilor de constructii-montaj sub urmatoarele aspecte :
reducerea duratei de executie ( Ti ) ;
asigurarea conditiilor cat mai bune pentru personal , munca , si viata ;
o buna cooperare / colaborare a echipelor ;
o definire / stabilire precisa a materialelor , uneltelor si utilajelor cu care se lucreaza ;
reducerea risipei ;
reducerea cheltuielilor de productie ;
Proiectul de organizare de santier se realizeaza pe baza urmatoarelor documente :
proiect tehnic si detalii de executie pentru obiectivul de investitie si a obiectivelor de constructie componente ;
autorizatia de desenare / constructie care se face pe baza documentelor din certificatul de urbanism ;
acorduri , avize autorizatii incheiate intre proiectant , executant ,beneficiar si autoritatile locale ;
autorizatia de investitie si descrierea finantarii ( in cazul lucrarilor publice ) ;
raport de constatare pe teren ;
lista cu disponibilitatile constructorului ;
legislatia in domeniu ;
DETERMINAREA POPULATIA SANTIERULUI
SI A STRUCTURI SALE
NC – Personal ce isi desfasoara activitatea in constructiilor ;
NCM = 20 persoane
NC = NCM * 1 cuplaj * 1.11 = 22 persoane
NC = 20 * 1 * 1.11 = 22 persoane
NI – Personal ce isi desfasoara activitatea in instalatii pentru constructii ;
Ni = ( 20 * 0.30 ) * 1 cuplaj * 1.22 = 7.32 8 persoane
NM- Personal ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje ;
NM = 0
Din punct de vedere al calificari personalului :
N1 – Personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 ;
N2 – Personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu
categorie < 4 ;
N3-Personal tehnic,economic,social si administrative ;
N1 = 0.5 * NC + 0.62 * NIM = 0.5 * 22 + 0.62 * 8 = 16 persoane
N2 = 0.4 * NC + 0.2 * NIM = 0.4 * 22 + 0.2 * 8 = 11 persoane
N3 = 0.1* NC + 0.18 * NIM = 0.1 * 22 + 0.18 * 8 = 4 persoane
NT1 = 32 persoane
Dupa domiciliul stabil :
Personal localnic ( 55 % )
NT1 = N11 + N21 + N31
NT2 = N12 + N22 + N32
Personal din imprejurimi ( 35 % )
Personal din alte localitati ( 10 % )
NT3=N13+N23+N33
NT4 = N14 + N24 + N34
Din punct de vedere al Starii Civile :
-FAMILIST ( 0 % )
-NEFAMILIST ( 10 % )
N11=0.55 * N1 = 0.55 * 16 = 8.8 9 Persoane
N12=0.35 * N1 = 0.35 * 16 = 5.6 6 Persoane
N14=0.10 * N1 = 0.10 * 16 =1.6 1 Persoane
N21 = 0.55 * N2 = 0.55 * 11 = 6.05 7 Persoane
N22 = 0.35 * N2 = 0.35 * 11 = 3.85 3 Persoane
N24 = 0.10 * N2 = 0.10 *1 1= 1.1 1 Persoane
N31 = 0.55 * N3 = 0.55 * 4 = 2.2 2 Persoane
N32 = 0.35 * N3 = 0.35 * 4 = 1.4 1 Persoane
N.34 = 0.10 * N3 = 0.10 * 4 = 0.4 1 Persoane
Din punct de vedere al calificari personalului nelocalnic :
N1NELOC = N1 – ( N11 + N21 ) = N13 + N14 = 0 + 1 = 1 persoane
N2NELOC = N2 – ( N21 + N22 ) = N23 + N24 = 0 + 1 = 1 persoane
N3NELOC = N3 – ( N31 + N32 ) = N33 + N34 = 0 + 1 = 1 persoane
N11 – personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 localnic
N12 – personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 nelocalnic
N14 – personal muncitor cu calificare avand categoria de incadrare 4 din imprejurimi
N21 – personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categorie <4 localnic
N22 – personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categorie <4 nelocalnic
N24 – personal muncitor cu calificare medie si necalificat cu categorie <4 din imprejurimi
N31 – personal tehnic,economic,social si administrative localnic
N32 – personal tehnic,economic,social si administrative nelocalnic
N34 – personal tehnic,economic,social si administrative din imprejurimi
Populatia santierului este de :
P = NT0 + Ninf = 32 + 0 = 32 persoane
P = NT1 + NT2 + NT3 + NT4 + N1 neloc = 16 + 11 +4 +1 = 32 persoane
DETERMINAREA POPULATIE SANTIERULUI SE A STRUCTURII SALE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Proiectarea Unei Cladiri (ID: 161392)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.