Proiectarea Unei Benzi Transportoare

Transportoarele cu bandă sunt utilizate pentru transportul pe orizontală a materialelor de diferite tipuri. Ele funcționează și pe o direcție înclinată față de orizontală la un unghi de 5 – 25 ° maxim.

Dacă sarcina ce trebuie transportată se întinde pe distanțe mari, este utilizată o instalație de transport compusă din mai multe transportoare , alimentate în serie.

Punerea în mișcare a tamburului (tobei de acționare) se face cu ajutorul unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit prezentat în figura 1.

Transportorul este compus din:

bandă de cauciuc

cuplaj

reductor

role superioare

tobă acționare

tobă întindere

Banda transportoare poate avea formă plată și se poate sprijinii pe două sau trei rânduri de role în funcție de lățimea sa sau are formă de jgheab prezentată în figura 2 .

Figura 2 Bandă transportoare tip jgheab *3

*3 imagine preluată de pe sit-ul http://www.cmcindustries.com/en/rubber-belt-conveyor

Determinarea lățimii benzii

Pentru determinarea lățimii benzii se utilizează relația productivității :

– Pentru banda plată:

B = = 0,702 m

B = latimea benzii

B = 800 mm

δ = a.i + δ1 + δ2 [ mm ]

Pentru banda jgheab

unde:

B – lățimea benzii (m)

v – viteza de transport (m/s)
– densitatea materialului (t/m3)

– coeficientul de umplere

În cazul benzilor plate încărcate cu material mărunt ψ = 0,427, iar în cazul sarcinilor în bucăți ψ = 0,305.

Pentru banda în formă de jgheab coeficientul de umplere depinde de felul materialului și de condițiile de lucru; ψ = 0,4 – 0,6 pentru sarcini în bucăți, iar ψ = 0,5 – 0,75 pentru sarcini în vrac.

Dimensiunea rezultată se rotunjește conform tabelului 1*4.

Se calculează grosimea benzii folosind formula de calcul:

, unde:

a – grosimea stratului de țesătură de bumbac inclusiv a caciuciucului care servește la lipirea straturilor , ;

Se alege a = 2 mm

i – numărul straturilor de țesătură de bumbac;

– grosimea stratului de cauciuc de pe suprafața de lucru a benzii ,

;

– grosimea stratului de cauciuc de pe suprafața nelucrată a benzii ,

;

a = 2 mm ; i = 10 mm ; δ1 = 6 mm ; δ2 = 2 mm

δ = 2 . 10 + 6 + 2 = 29 mm.

Tabelul 1 Dimensiunile benzilor *4:

Exemple de benzi transportoare:

Benzi transportoare cu racleți (fig. 3) *5

Racletii pot fi de diferite forme si dimensiuni:
-in "V";
-transversali: H15, H30, H55;
-transversali pentru plan inclinat.
Pot avea orice dispunere pe fata portanta a benzii.
Domenii de utilizare:
-transport cereale;
-transport agregate minerale (pentru dozatoare, raspanditoare de nisip, masini de frezat asfalt etc);
-transport material lemnos (rumegus, tocatura lemn, etc.).

Fig. 3 Benzi transportoare cu racleți

*4 Tabelul 1 preluat de pe pagina web – Construcția modern (http://utilajmodern.ro/transportoare-cu-banda ).

*5 figură preluată de pe pagina web http://www.profitromania.ro/firme/ikosar/banda-transportoare-cauciuc-cu-racleti-18002.html

Benzi transportoare cu racleti si velkanta (fig. 4) *6

Racletii pot fi de diferite forme si dimensiuni:
-in "V";
-transversali: H15, H30, H55;
-transversali pentru plan inclinat.
Pot avea orice dispunere pe fata portanta a benzii.
Velkant-ul poate fi:
-tip "EVANTAI";
-cu sectiune trapezoidala (h max = 40mm).
Domenii de utilizare:
-transport cereale;
-transport agregate minerale (pentru dozatoare, raspanditoare de nisip, masini de frezat asfalt etc);
-transport material lemnos (rumegus, tocatura lemn, etc.).

Fig. 4 Benzi transportoare cu racleti si velkanta

*6 figură preluată de pe pagina web http://www.profitromania.ro/firme/ikosar/benzi-transportoare-cauciuc-18000.html

Calculul dimensiunii tobelor de acționare

Sunt folosite tobe de acționare ale căror forme și dimensiuni sunt standardizate în  STAS 7541-86 Transportoare cu banda de cauciuc pentru uz general. Tambure de antrenare. Tipuri si dimensiuni.

Tobele de acționare au rolul de a pune în mișcare banda.

Pereții tobei din fontă se execute cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 750 mm și grosimea de 15 mm pentru diametre de peste 900 mm.

În proiectul ales se va folosi grosimea de 15 mm.

D > (125…150)i

D = 150 ; D = 150 . 10 = 1500 mm = 15 cm

L = 2 . B

L = 2 . 800 = 1600 mm = 16 cm

Alegerea diametrului, efortului tangențial al tobelor pentru banda transportoare:

Diametrul tobei motoare:

,

Dm 320 [mm]

Efortul tangențial la arborele tobei motoare:

toba – este randamentul tobei motoare

wb – coeficientul de rezistență a tobei, aleg wb = 0,01

n – un coeficient care depinde de unghiul de înfășurare a tobei de către bandă

toba = 0,217;

N = 1200 [daN].

Puterea la arborele tobei motoare se calculează cu formula:

[KW]

[KW]

[KW].

Calculul dimensiunii rolelor

Rolele sunt puse în mișcare de banda transportoare datorită frecării. Au în interior un rulment prin care se produce mișcarea.

Rola este folosită pentru susținerea benzii cauciucate. Se alege o rolă cu o lățime de 400 mm (fig. 5) *7.

o

Fig. 5 Rolă de susținere a benzii*7

Alegerea reductorului pentru banda transportoare:

Se face conform relației:

, în care:

I – raportul de transmitere al reductorului;

D = 0,32 [m] diametrul tobei motoare;

nn = 600 [rot/min] turația nominală a motorului electric;

v = 0,7 [m/s] viteza benzii transportoare.

I = 14

Astfel : iSTAS = 14 , red = 0,26 , și D =0,32 [m].

Din [Antal – reductoare*8] se alege un reductor cilindric în două trepte

*7 Rolă de susținere – imagine preluată de pe pagina web http://www.componenteindustriale.ro/ro/produse/Role-transportoare-pentru-benzi-transportoare-171.html

*8 – Prof. Dr. Ing. Adalbert Antal – Reductoare – reeditare 1994 – pagina 50-53

Fig. 6 Reductor cilindric cu două trepte *9

Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj

Puterea necesară acționării transportorului cu bandă depinde de sarcinile utile (greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistențele la deplasare, de rezistențele passive (pierderile prin frecare).

Se determină pe baza relației:

Pnec=Fpv/ η1000

Fp=Si-Sd+Wa

unde:

Fp- forța la periferia tobei de acționare [N];

v – viteza transportorului [m/s];

Sî – forța în ramura ce se înfășoară pe toba de acționare [N];

Sd- forța în ramura ce se desfășoară de pe toba de acționare [N];

Wa- rezistența la înfășurare pe organul de acționare [N];

η – randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.

Puterea motorului electric se determină din relația:

[Kw], în care:

k – coeficient de siguranță la pornire,se alege k = 1,1 până la 1,25; aleg k =1.25

– randamentul,

*9 – figură preluată din cursul reeditat în 1994 Prof. Dr. Ing. Adalbert Antal

reductorului = 0,26.

toba = 0,217;

motor = 0,26

[KW].

Fig. 5 Schema cinematică a transportorului, 1– motor, 2 – cuplaj, 3 – reductor, 4 – toba motoare, 5 – bandă transportoare

ηtotal = ηreductor⋅ηtoba ⋅ηmotor =0,26×0,217×0,26=0,014

ηtotal =0,014

8. Alegerea echipamentelor de forță

8.1. Contactoare *10

Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutație electromecanică, acționat altfel decât manual (de un electromagnet la joasă tensiune), cu o singură poziție de repaus, capabil să stabilească, să suporte și să întrerupă curenți nominali și curenți mai mari decât cei nominali, dar care apar în mod normal (nu curenți de scurtcircuit). Este destinat în vederea efectuării unui număr mare de comutații în sarcină (105 – 106) și unui număr și mai mare de comutații fără sarcină (107).

Contactoarele sunt aparate de comutație care pot realiza operațiile de închidere, deschidere și comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi date de un releu, de un traductor sau de operatorul uman, la anumiți parametri electrici prestabiliți. Ele pot fi acționate de un operator, prin utilizarea unui buton de comandă montat în apropierea aparatului sau de la distanță.

Contactoarele pot fi alese în 3 feluri:

Prin calcul

La recomandarea producătorului de contactoare

Pa baza datelor din catalog

*10 Contactoare electromagnetice – definiție preluată din manalul Echipamente electrice Vol. II – Popescu Lizeta

Observații: coeficientul de siguranță 1,15..1,5 în funcție de regimul de lucru (C1..C5).

, și din caracteristicile motorului rezultă:

Se alege DILM150 RAC440 – CONTACTOR 150 A, 75KW / 400V AC3, TENSIUNE BOBINA 380V AC MOELLER*11

8.2. Releul termobimetalic *12

Releele sunt aparate de protecție, care acționând asupra unui aparat de comutație, produc întreruperea alimentării unui consumator, la o anumită temperarură a elementului sensibil al releului. Elementul sensibil sau senzorul este o lamelă din bimetal. Releele termobimetalice sunt relee de curent și se utilizează împotriva încălzirilor excesive ca urmare a funcționării mașinilor la suprasarcini de lungă durată mai ales pentru protecția mașinilor electrice, se utilizează împotriva încălzirilor excesive ca urmare a funcționării mașinilor la suprasarcini de lungă durată .

Curentul de suprasarcină al motorului, încălzește mecanismul bimetalic al releului și când temperatura atinge valoarea maximă admisă, releul termobimetalic trebuie să acționeze asupra unor contacte care provoacă deconectarea motorului de la rețea. Valorile caracteristice ale curenților la un bloc de relee termobimetalice sunt:

– curentul nominal In, este curentul maxim care circulă în regim de durata prin aparat și pe baza căruia se dimensionează căile de current;

*11 Contactor 150 A – pagina web http://www.loreelectro.ro/moeller/dilm150-rac440-contactor-150a-75kw400v-ac3-tensiune-bobina-380v-ac-moeller/id-5591.html

*12 Releul termobimetalic – definiție preluată din manalul Echipamente electrice Vol. II – Popescu Lizeta

– curentul de serviciu Is, corespunde valorii maxime a curentului reglat pentru care aparatul nu acționează: Is =(1,05…1,2)·In

– curentul reglat Ireg, poate fi orice curent cuprins în scara de reglaj a aparatului, Ireg = (0,6÷1) Is , domeniu în care utilizatorul trebuie să-și încadreze curentul nominal al consumatorului.

Conform relației de calcul curentul de serviciu al releului termic este:

Is =(1,05…1,2)·In

Is =(1,05…1,2)∙90=1,2∙90 = 108 A.

Conform relației de calcul curentul de acționare al releului termic este

Ireg = (0,6÷1)Is=0,9∙108=97 A

RELEU TERMIC CU PRINDERE PE CONTACTORI : A95-A110 , REGLAJ INTRE : 80-110 A , 1NO + 1NC , ABB *13

8.3. Releu maximal de curent *14

Valoarea curentului la care releul acționează este Ia. Valoarea curentului la care releul revine este Ir. Factorul de revenire al acestor relee Kr =Ir/Ia ≥0,85.

Cu cât factorul de revenire este mai apropiat de unitate cu atât releul este mai sensibil.

*13 – Releu termic A95-A110 – pagina web http://www.oriongrup.eu/product/1468/releu-termic-cu-prindere-pe-contactori-a95-a110-reglaj-intre-80-110-a-1no-1nc-abb.html

*14 – Releu maximal de curet preluat de pe pagina web http://www.relee.ro/pdf/relee_de_timp.pdf

Ia > Ip motor

Kr =

Am ales Releul Digital CMD420/CMD421 *8

8.4. Siguranțe fuzibile

Siguranțele sunt aparate destinate protecției circuitelor electrice împotriva scurtcircuitelor și supracurenților; Aceste aparate au la bază unul sau mai multe elemente fuzibile care se topesc într-un timp scurt la depășirea unei valori a curentului;

Curenții nominali ai fuzibilelor sunt: 0,5 ; 2 ; 4 ; 6 ; 10 ; 16 ; 20 ; 25 A. La siguranțele de mare putere, elementul fuzibil este realizat din bandă din argint (Ag) sau cupru (Cu); Siguranțele unipolare cu filet (tip LF,LFi și LS), pentru iluminat și forță, au fuzibilul de argint (2…100 A) introdus într-un patron de porțelan care conține nisip de cuarț ca mediu de stingere.

Siguranțele fuzibile se folosesc atât în instalațiile electrice de joasă tensiune, cât și în cele de medie și înaltă tensiune. Din punct de vedere constructiv ele diferă mult în funcție de domeniul de utilizare, funcția de protecție este aceeași.

La siguranțele umplute cu nisip unde nu se poate mări distanța dintre electrozi, se folosesc fuzibile în trepte.

Fuzibilul este construit din sârme de diferite secțiuni. Arcul ia naștere într-o siguranță după topirea și evaporarea fuzibilului, trebuie stins într-un timp cât mai scurt.

*16 Siguranțe fuzibile – definiție preluată din manalul Echipamente electrice Vol. II – Popescu Lizeta pag. 92

Link web http://inginerie.ulbsibiu.ro/cat.iee/mat/EECursvol2PopescuLizeta.pdf

Caracteristica temporală de protecție a siguranțelor fuzibile ținînd seama de dispersia valorilor. *16

1.- domeniul de protecție al siguranțelor normale.

2.- domeniul de protecție al siguranțelor rapide.

Inf ≥ Ic

Inf este curentul nominal al siguranței.

Ic este curentul cerut pentru consumator.

Inf ≥Ip /c

Ip este curentul de pornire al motorului (λIn);

“c” un coeficient de siguranță: 2,5 pentru porniri ușoare (durata pornirii este de 5.…10 s)

Inf ≥ 136 A

Conform calculului aleg o siguranță fuzibilă de 160 A.

Siguranță fuzibilă MPR, 160A, gG , Gr 00 *17

Pentru motorul meu am ales Siguranță fuzibilă MPR, 160A, gG , Gr 00 la care anexăm  SEPARATOR VERTICAL SIEMENS 160A, PENTRU SIGURANȚE FUZIBILE TIP MPR GRUPA 000 SI GRUPA 00 *18

*17 – Siguranță fuzibilă MPR 160 A – pagina web http://lore-electro.ro/3na3836-siguranta-fuzibila-mpr-160a-clasa-gg-gr-00/872.htm

*18 – Separator vertical Siemens 160 A – pagina web http://www.loreelectro.ro/siemens/3nj4103-3bf02-separator-vertical-siemens-160a-pentru-sigurante-fuzibile-tip-mpr-grupa-000-si-grupa-00/id-fa917011792d696a74086c3e054101d6.html

8.5. Cabluri de alimentare

Alegerea valorii protectiei circuitului cât și secțiunea conductorului depind de valoarea curentului de pornire.

Secțiunea cablului poate fi aleasă după următoarea formulă:, unde j(2,54)·105 A/m2.

Alimentare: trifazat *19

Putere: 40 kilowatti / 72.25 amperi

Lungime traseu: 10m

Sectiune conductor: 16 mm²

Cadere de tensiune: 1.95 volti

Sectiunea nominala a conductorului:

3 x 16 mm²

Diametrul conductorului fara izolatie:

3 x 4 mm 

Pentru motorul de 40 KW, conform STAS 8778/2–80, ne trebuie un cablu de Cupru: CYYF 3 x 4 (cablu de uz general, cu izolație și manta de PVC), trei conductoare cu secțiunea de 16 mm2.

Alegem conductorul Cablu Forță Masiv CYYF 3×4 rigid ML – produs de S.C. IPROEB S.A – Bistrița Năsăud.

Cablu Forță Masiv CYYF 3×4 mm rigid ML, cablu din cupru cu izolație din PVC, tensiunea nominală: 0.6 / 1 kV, diametrul exterior: 16 mm, conductor uni- sau multifilar din cupru. Izolație: pe fiecare mănunchi cu PVC, mataua comună este din PVC.

Temperatura de instalare +5 grade.

Temperatura de exploatare – 30 grade +70 grade . 

Domeniu de utilizare: în centrale electrice, hale industriale, pozate în tuburi sau liber.

Cablul ales este cu întârziere mărită la propagarea focului.

*19 – calculator secțiune cabluri pagina web http://www.electro-cablu.ro/calculator-sectiune-cabluri

*20 – cablu forță CYYF 3×4 rigid pagina web http://electrice-cabluri.ro/cabluri-si-conductori/194-cablu-forta-masiv-cyyf-3×4-rigid-ml.html

9. Alegerea echipamentelor de comandă și semnalizare

9.1. Transformatorul

Tensiunea din primarul transformatorului este de 230 V. Tensiunea din secundarul transformatorului se stabilește în funcție de locul de utilizare al motorului pentru a putea asigura protecția utilizatorului uman. Astfel în secundar vom avea 48 V. Pentru a stabili puterea transformatorului este necesar a se vedea consumatorii posibili de energie. Astfel pentru schema noastră transformatorul trebuie să asigure energie pentru contactoarele: (Q1, Q2 si Q3,Q4), releu de temporizare (K4T), si pentru 6 becuri (P1,P2, P3 P4,P5si P6).

Bilanțul puterilor pentru situația cu 3 becuri:

Pcalc=n1PKD+n2∙PH +n3∙PK4T

Pcal= 49,5+6∙1,5 +1∙4= 38+9+4= 53 W

Pcalc= puterea de calcul

PKD=9,5w – puterea absorbita de bobina contactorului

PH =1,5w – puterea absorbita de un bec

PKT=4w – puterea absorbita de bobina releului de temporizare

n1 = nr. de contactoare deschise

n2 = nr. de becuri

n3 = nr. de relee de temporizare

η=82%

S=Pc/η cosφ1 = 49.6/0,82×0.63=97.2 VA

Voi alege un transformator cu S=100VA

Pentru a asigura puterea necesară consumatorilor alegem conform STAS transformatorul TMAC100 *21, cu următoarele elemente componente:

*21 Transformatorul – definiție preluată din manalul Echipamente electrice Vol. II – Popescu Lizeta Link web http://inginerie.ulbsibiu.ro/cat.iee/mat/EECursvol2PopescuLizeta.pdf

*22 – transformator TMAC -100 VA pagina web http://www.bizoo.ro/firma/electrocuplaje/vanzare/5081971/img/transformator-tmac-100-va#1

Transformator tip TMAC- 100 VA
Putere nominala (VA) – 100
Pierderi in gol (W)- 11,5
Randament ca (%)- 87
Cadere de tensiune ca. % – 11
Masa (Kg) – 2,4

Miez magnetic executat din tole în manta;

Înfășurare primară și secundară;

Piese de fixare și strângere;

Conectori de legătură;

Ecran de protecție între înfășurări.

9.2. Condensatorul de filtraj *23

Condiția impusă este ca amplitudinea fundamentală să nu depășească 0,7V.

C = 100µF/100V

Din STAS 7675/73 se alege EG 11 V F 350 / 50 µ  cu următoarele date caracteristice:

toleranța -20%.. +50%

la 100Hz și 20oC

tensiunea de vârf 1,1.UN [V]

9.3. Siguranțe fuzibile din secundarul transformatorului *24

Siguranța fuzibilă este un aparat de conexiune și protecție a cărui funcție este de a întrerupe circuitul în care este conectată și de a întrerupe curentul, atunci când acesta depășește un anumit timp o valoare dată, prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate și proiectate în acest scop). Curentul nominal pe care trebuie să-l întrerupă siguranța se calculează cu formula:

K5 <1,2K4<1,2K3

K5 =2·I2n ·0,82622,97=>IF5 =2·2,97=6A

Se impune un coeficient de siguranță de 50 % din I2N.

Astfel avem următoarele siguranțe:

ISF5 – siguranță rapidă – 6A

ISF4 – o clasă în plus față de FSF9 – 10 A

ISF53– 2 clase în plus față de 1,5I1N=1,5 – 16 A

9.4. Rezistența economizatoare *25

Rezistența economizatoare are rolul de a limita curentul prin bobinele de c.c. ale contactoarelor și de a limita în acest mod solicitarea lor termică. Mai întâi se calculează puterea disipată:

PR = 0,8∙PKD = 0,8∙9,5 = 7,6 W

R = PR/I2N2 = 0,84

Se alege rezistența economizatoare RBC, cod 1009 de rezistență Rn=1 .

Caracteristici:

9.5 Releul de temporizare *26

Aceste relee nu au rol de protecție propiu-zis, dar sunt folosite în schemele electrice de protecție, acționare și automatizări alături de aparatele electrice de comutație și protecție.

Aceste relee determină un semnal în circuitul de ieșire după un anumit interval de timp din momentul aplicării sau întreruperii tensiunii din circuitul lor de intrare.

Există relee de timp cu temporizare la acționare, care determină un semnal în circuitul de ieșire după un anumit interval de timp (reglabil) din momentul aplicării semnalului de intrare și relee de timp cu temporizare la revenire, care determină un semnal în circuitul de ieșire după un anumit interval de timp din momentul întreruperii semnalului de intrare.

*23, *24, *25, *26 – material preluat din manualul Echipamente electrice Vol. II – Popescu Lizeta Link web http://inginerie.ulbsibiu.ro/cat.iee/mat/EECursvol2PopescuLizeta.pdf

ETR4-11-A cu codul 031882 produs de Moller *27

Date tehnice:

Curent nominal pe contact 3A

Dimensiuni 82 X 22,5 X 103 mm

Grad de protecție UL, CSA

Temperatura mediului ambiant – 25º C … +55º C

Tensiunea de alimentare 24… 240 V c.c. sau c.a.

Temporizare 0,05 sec … 100h mi

Voi alege releul: ETR4-11-A cu codul 031882 produs de Moller

9.6 Butoane *28

Butoanele de comandă sunt aparate neautomate cu o singură poziție de repaus, care se utilizează în circuitele de comandă ale acționărilor electrice. Butoanele de comand[ sunt acționate numai manual. Curenții nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar 10 A) în curent alternativ și 1,5 – 2 A în curent continuu.

Butoanele de comandă se împart în două grupe mari:

– butoane pentru montarea pe panou și butoane în cutii închise. Din punct de vedere al funcției îndeplinite, există o foarte mare varietate constructivă : butoane normale și butoane ciupercă cu capul mai mare, folosite ca butoane de oprire și de avarie, butoane cu chei care se pot încuia pe poziția dorită, împiedicând acționarea de către cel care nu posedă o cheie, butoane cu lampă care luminează când dau comanda, butoane cu reținere care rămân pe poziția închis din care pot ieși prin tragere sau rotire.

*27 Releu de temporizare ETR4-11-A date tehnice preluate de pe pagina web http://ro.farnell.com/eaton-moeller/etr4-11-a/timer-on-delay/dp/3203967?CMP=KNC-GRO-FRO-GEN-KWL&mckv=sEyTrJW7z|pcrid|69221002120|kword|_inurl:ro.farnell.com|match|b|plid|

De obicei, butoanele de comandă sunt colorate sau marcate după un anumit cod:

Verde sau litera I indică butonul de pornire, respectiv de punere sub tensiune a circuitului;

Roșu sau litera O indică butonul de pornire, respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului

Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori și prin litere.

Alegem pentru instalația noastră :

BO (buton de oprire) – tip ciupercă – roșu M22-DP-R

BP (buton de pornire) – tip inel metalic cu gardă – verde M22-DG-X (deoarece pupitrul unde este amplasat butonul este metalic), de la firma Moeller.

Butoane si lampi de semnalizare TRACON ELECTRIC 48 V 6 W *29

9.7. Lămpi semnalizare și avertizare *30

Lampi 12 V – 48 V AC/DC verde 1 12 SVN131 de semnalizare 12 SVN132 12-48 V 1,5 w

Se montează pe panouri și pupitre de comandă și se utilizează pentru semnalizarea luminoasă a poziției de funcționare a aparatelor de comandă, pentru a indica regimurile normale sau anormale (de avarie) din instalația supravegheată.

*28,*29, *30 – Butoane, lămpi – material preluat din manualul Echipamente electrice Vol. II – Popescu Lizeta Link web http://inginerie.ulbsibiu.ro/cat.iee/mat/EECursvol2PopescuLizeta.pdf

Folosim lămpi de la firma Moeller:

P1 – semnalizează prezența tensiunii de comanda – verde M22-L-G

P2 – semnalizează prezența tensiunii de comandă – verde M22-L-G

P3, – semnalizează prezența tensiunii de sens orar albastru M22-L-B

P4 – semnalizează prezența tensiunii de sens antiorarorar albastru M22-L-B

P5– semnalizează prezența tensiunii de pornire stea galben M22-L-Y

P6 – semnalizează prezența tensiunii de pornire triunghi galben M22-L-Y

9.8. Cabluri interconectare

Folosim conductorul CYY 1 x 2,5 (cablu de uz general, cu izolație și manta de PVC), conductor cu secțiunea de 2,5 mm2, Un =3kV, STAS 8778 77.

C – ecran din fire de cupru impletite / ecran din fire de cupru filate
Y – fire plate fine / PVC

Date tehnice *31:

Standard de produs: SF 9-1998 – IPROEB

Standard de referință: SR CEI 60502-1

Tensiunea nominală: U0 / U=0,6/1,0 kV

Temperatura minimă a cablului (măsurată pe manta): la montaj : +5 o C în exploatare: -33 °C

Temperatura maximă admisă pe conductor în condiții normale de exploatare: +70 °C

Tensiunea de încercare: 3,5 kV, 50 Hz, timp de 5 minute

Raza minimă de curbură la pozare:

15 x diametrul cablului cu un conductor.

12 x diametrul cablului cu mai multe conductoare.

*31 Date tehnice preluate de pe http://www.iproeb.ro/resurse/CYY.pdf

10. Norme de securitate a muncii privind montarea, exploatarea și intreținerea transportoarelor cu bandă *32

Instrucțiunile de montaj prezentate în “Cartea tehnică ” a instalației. Pentru o bună funcționare este nevoie de o organizare privind o activitate optimă de întreținere și reparare anuală. Se fac revizii periodice pentru îmbunătățirea performanțelor și verificarea pieselor uzate.

Montarea instalațiilor de transport este considerată o sarcină grea. Este nevoie de toată atenția pentru o funcționare stabilă, făcându-se de către personal calificat și respectându-se instrucțiunile din cartea tehnică.

Înainte de punerea în funcție trebuiesc efectuate niște faze premeregătoare:

Verificarea corectitudinii montajului:

Se verifică dacă s-a respectat așezarea corectă a utilajului;

Se verifică șuruburile , dacă au fost strânse corespunzător.

Se verifică montajul corect al dispozitivelor de alimentare.

Se verifică cuplarea corespunzătoare a cablajelor privind alimentarea cu energie.

După verificare se se face prima probă care constă în rotirea manuală (sau cu un troliu exterior) a elementelor instalației. Această probă verifică elementele (să nu fie gripate, rotirea acestora să se facă ușor, fără șocuri).

În stadiul de recepție finală se verifică încălzirea lagărelor funcționarea transmisiilor cu roți dințate și cu lanț din punct de vedere al zgomotului, încălzirea transmisiilor cu roți dințate să nu depășească limitele admise, transmisiile cu curea să nu patineze, motoarele să nu se încălzească excesiv, frânele să asigure oprirea mașinii în timpul stabilit și dispozitivele de ungere să funcționeze normal.

Funcționarea în gol

Se verifică dacă au fost îndepărtate toate sculele de pe utilaj, folosite la montaj.

Se verifică schemele de acționare și de comandă, dacă sunt nereguli se remediază.

Corectarea problemelor de orice fel se remediază prin aprobarea proiectantului sau a executantului.

Se pornește utilajul prin durate scurte, se verifică dacă mersul acestuia este normal, fără frecări sau zgomote.

Dacă nu s-au întâmpinat problem utilajul va funcționa pe o durată de 72 ore.

*32 Norme de protecție a muncii preluate de pe sit-ul web http://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-10

Furnizorul este obligat să facă toate reparațiile apărute în timpul rodajului.

Probe în sarcină

Se verifică funcționarea corectă a tuturor subansambelor.

Durata probelor în sarcină este de 8-16 ore. În acest timp instalația trebuie să atingă parametrii de funcționare normali.

Se întocmește procesul verbal de recepție semnat de furnizor și beneficiar, unde se trec condițiile și termenele de garanție.

Instalația de transport trebuie să posede un sistem de semnalizare optic și unul acustic.

Norme de tehnică a securității muncii:

Pentru protecție se aplică apărători peste curelele de transmisie, lanțuri, transmisii cu roți dințate.

Se folosesc dispozitive de semnalizare acustică și sonoră. Se verifică funcționarea lor în permanență.

Folosirea echipamentului de muncă individual este obligatorie( ochelari, mânuși de protecție, bocanci cu bot metallic).

Verificarea circuitelor electrice se face de cel puțin o data pe an sau ori de de câte ori este nevoie.

Se interzice accesul sau reparația bandei în timpul funcționării.

Se respectă programul de controale periodice și de revezie de către personalul specializat.

Capetele de întoarcere cât și cele de acționare vor fi prevăzute cu carcase.

Este strict interzis fumatul și accesul cu foc în zona transportoarelor.

Este necesat să se facă instructajul de protecție a muncii trimestrial, cu personalul ce lucrează cu instalațiile de transport.

Proiectarea unui motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit ce acționează banda transportoare

Date nominale:

Puterea nominală PN = 40 kW

Tensiune nominală UN = 380 V

Turația de sincronism n1 = 600 rot/min

Frecvența f1 = 50 Hz

Numărul de faze m1 = 3

Date funcționare și construcție

Cuplul maxim M m i = 2,3

Cuplul de pornire M P = 1,1

Curentul de pornire I P = 5,9

Determinarea mărimilor de calcul.

Numărul de perechi de poli

P =

Puterea aparentă nominală și curentul nominal:

Se aleg valorile pentru:

Puterea aparentă nominală:

Curentul nominal:

Tensiunea pe fază și tensiunea electromotoare indusă

Alegem pentru înfășurarea statorului conexiunea stea.

Tensiunea pe fază:

Curentul pe fază:

Coeficientul ce ține seama de căderile de tensiune:

KF = 0,95

Tensiunea electromotoare indusă pe o fază:

1.4. Puterea aparantă interioară:

1.5. Factorul de formă și factorul de acoperire a pasului polar:

* coeficientul ce ține seama de saturația magnetică parțială.

* valoarea recomandată

Se alege valoarea

Factorul de formă al tensiunii electromotoare induse Kf :

Kf = 1,1

Factorul de acoperiere ideală a pasului polar :

Calculul dimesiunilor principale.

2.1 Diametrul interior al statorului.

Coeficientul de utilizare al mașinii este:

C = 187,5 J/dm3

Factorul de formă al mașinii are limitele:

Se alege valoarea

Diametrul interior al statorului:

= 400 mm

2.2 Diametrul exterior al statorului.

Diametrul exterior al rotorului:

Valoarea obținută mai sus se rotunjește din 10 în 10 mm.

Diametrul interior al statorului recalculat și valoarea aleasă prin rotunjire:

2.3 Pasul polar

2.4 Solicitările electromagentice

Pătura de curent inițială este:

Inducța magnetică din întrefier, valoarea inițială este:

2.5 Lungimea ideală:

Factorul de înfășurare al rotorului, valori orientative:

Lungimea ideală:

2.6 Factorul de formă al mașinii.

se încadrează între limitele impuse : la calculul lui D.

2.7 Determinarea lățimii întrefierului:

Mărimea întrefierului este calculată cu relația :

Mărimea întrefierului:

Mărimea întrefirului va fi:

2.8 Geometria miezului magnetic

– deoarece lungimea este mică se ia un miez compact cu canale de ventilație axiale:

3. Înfășurarea și crestăturile statorului.

3.1 Numărul de crestături ale statorului:

– numărul de crestături pe pol și fază;

Valori recomandate: se alege .

numărul de crestături ale statorului:

3.2 Pasul dentar al statorului:

pentru înfășurarea de joasă tensiune, valorile recomandate sunt:

3.3 Pașii înfășurării și factorul de bobinaj:

– pasul diametral

12 crestături

pasul principal al înfășurării

10 crestături

factorul de șuntare al înfășurării statorului

unghiul dintre două cresături ale statorului:

factorul de înfășurare al statorului

3.4 Numărul de spire pe fază la stator

– fluxul magnetic util:

numărul de spire pe fază:

89 spire

3.5 Numărul de conductoare într-o crestătură

– numărul de căi de curent în paralel la stator; valori recomandate:

Se alege a1 = 2.

număr întreg

numărul de conductoare din crestătură

9 conductoare

Se recalculează numărul de spire pe fază:

90 spire

3.6 Condițiile de simetrie ale înfășurării

– numărul de tole suprapuse:

pentru înfășurarea în 2 straturi, condițiile sunt:

8 număr întreg

număr întreg.

3.7 Valorile finale ale solicitărilor electromagnetice

– pătura de curent are valoarea finală:

eroarea admisă față de valoarea luată în calcule este :

fluxul magnetic util:

inducția magnetică în întrefier are valoarea finală:

eroarea admisă față de valoarea luată în calcul:

3.8 Dimensiunea crestăturii statorului:

– densitatea de curent în înfășurarea statorului are valorile recomandate:se alege valoarea

– secțiunea totală a conductorului:

Fiind o mașină de joasă tensiune și de putere mică înfășurarea statorului va fi confecționată din conductor de cupru rotund, izolat cu email ( mai multe spire în paralel ).

din STAS ( anexa 5 ) se obțin valorile nominale:

numărul de spire în paralel:

secțiunea echivalentă a conductorului:

valoarea finală a densității de curent în înfășurarea statorului:

Crestăturile statorului sunt trapezoidale semi-induse cu următoarea schemă de izolație:

izolația crestăturii din 2 folii NMN

izolația între straturi 2 folii NMN

pană de sticlotextolit.

Inducția magnetică în dinte are valori recomandate: se alege

Coeficientul de împachetare al miezului:

Lățimea dintelui este constantă și are valoarea:

Numărul total de conductoare din crestătură:

Factorul de umplere al crestăturii rotorului se alege

Suprafața necesară a crestăturii:

Deschiderea crestăturii statorului:

Dimensiunile crestăturii se stabilesc prin construcție grafică la scară astfel încât lățimea dintelui să fie constantă, iar suprafața utilă a crestăturii să fie mai mică sau egală cu .

Observație: crestăturile se clasifică în deschise, semideschise sau semi-închise, după relația de legatură dintre as și bd (deschiderea crestăturii și lățimea acesteia):

–       deschisă, dacă as = bd;

–       semideschisă, dacă bc /2 < as < bd;

–       semi-închisă, dacă as £ bc /2.

Se poate folosi și metoda analitică, relațiile de calcul fiind:

grosimea penei h3 = 3 mm;

înălțimea ismului crestăturii h0 = 0,5 mm;

grosimea izolației sub pană h2 = 1,2 mm;

Grosimea penei + izolația sub pană + ismul crestăturii:

hp = h3+ h0+ h2 = 4,7 mm

Înălțimea ocupată de conductoare în crestătură ( valoare aproximativă ) :

h1 = 19 mm

Baza mare a trapezului:

Baza mică a tratezului:

Suprafața efectivă a crstăturii:

Eroarea față de valoarea necesară:

3.9 Dimensiunile finale ale crestăturii statorului:

Înălțimea crestăturii:

Lățimea crestăturii:

Factorul de formă al crestăturii statorului și valorile recomandate:

3.10 Inducția magnetică în jugul statorului:

– în jugul statorului de pun canale de ventilație axiale:

grosimea jugului statoric:

inducția magnetică ăn jugul statorului și valorile recomandate:

4. Înfășurarea și crestăturile rotorului în scurtcircuit.

4.1 Numărul de crestături în rotor

La rotorul în scurtcircuit numărul de crestături se alege din tabelul 2.4:

Deoarece caracterisitica de pornire este in limite normale, pe rotor vom avea o colivie normală cu bare dreptungiulare, paralele cu generatoarea din Al în construcție sudată.

numărul de faze din rotor:

numărul de spire pe fază:

factorul de bobinaj al înfășurării rotorului:

4.2 Diametrul rotorului și pasul dentar:

– diametrul exterior al rotorului:

pasul dentar al rotorului:

4.3 Tensiunea electromotoare indusă pe o fază din rotor:

4.4 Curentul pe o fază în rotor:

– coeficientul prin care se ține cont de curentul de magnetizare, pentru factorul de putere ales este:

curentul pe o fază în rotor:

curentul printr-o bară a rotorului:

curentul prin inelul de scurtcircuitare:

4.5 Dimensionarea crestăturii rotorului:

– limitele recomandate pentru densitatea de curent în bara de aluminiu sunt:

densitatea de curent în inelul de aluminiu, limite uzuale:

secțiunea barei:

secțiunea inelului:

Din STAS 6499/1 anexa 5, pentru conductoare de aluminiu rezultă:

secțiunea nominală a barei și a inelului:

înălțimea barei respectiv a inelului:

lățimea barei, respectiv a inelului:

dimensiunile ismului, valori recomandate:

înălțimea ismului:

lățimea ismului:

deschiderea crestăturii rotor:

lățimea crestăturii :

înălțimea crestăturii:

4.6 Inducția magnetică la baza dintelui rotor:

– lățimea minimă a dintelui rotor:

inducția magnetică aparentă maximă la baza dintelui rotor:

4.7 Dimensiunile finale ale crestăturii rotorului:

– densitatea de curent în bară, valoare finală:

densiatatea de curent în inel, valoare finală:

factorul de formă al crestăturii rotorului și valori recomandate:

4.8 Înălțimea jugului rotor:

– inducția magnetică în jugul rotor, valori uzuale:

înălțimea de calcul a jugului rotor:

Deoarece avem un miez magnetic compact, pentru o răcire bună, se recomandă canale axiale de ventilație, diametrul unui canal este:

se alege

numărul de rânduri de canale:

înălțimea reală a jugului rotor este:

diametrul interior al rotorului:

diametrul interior al rotorului este

Rezultă următoarele valori recalculate:

înălțimea reală a jugului rotoric:

înălțimea de calcul a jugului rotoric:

inducția magnetică a jugului rotoric, valoare finală:

5. Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli:

5.1 Tensiunea magnetică a întrefierului:

– coeficientul lui Carter pentru stator, rotor este:

permeabilitatea magnetică a vidului:

tensiunea magnetică a întrefierului:

5.2 Tensiunea magnetică în dinții statorului.

Pentru miezul feromagnetic stator și rotor se folosește tablă silicioasă laminată la rece cu cristale neorientate, cu grosimea de 0,5 mm, izolată cu un strat subțire de oxid ceramic, rezistent la temperatura clasei de izolație F.

Rotorul în scurtcircuit este format din arbore, pachetul de tole prevăzut cu cresături la exterior și înfășurarea în scurtcircuit.

Pachetul de tole al rotorului se execută din tole de tabla silicioasă cu grosimea de 0,5 mm, împachetată pe arbore și strânsă între suporții de bobinaj. Are la exterior crestături deschise sau semideschise  în care se introduce bobinajul indus.

Forma crestăturilor indusului:

a – crestături deschise; b – crestături semi-închise.

Obținerea tablei din oțel electrotehnic se poate face în două moduri : prin laminare la cald și prin laminare la rece. Tabla silicioasă laminată la rece, poate fi cu cristale orientate (grăunți orientați) și cu cristale neorientate.
Tabla laminată la rece, în comparație cu cea laminată la cald prezintă pierderi specifice, mai mici și solenație de magnetizare redusă. Tabla cu cristale orientate, numită și tabla "texturată", este un material anizotrop, având proprietăți magnetice superioare pe direcția de laminare. Se folosește mai mult la transformatoarele de putere.

Notarea calităților tablei electrotehnice cu grăunți orientați conform STAS 11526-80 Oțeluri electrotehnice cu grăunți orientați cuprinde grupul de litere FeM având semnificația de oțel nealiat cu proprietăți magnetice; grupul de litere este urmat de un numar care corespunde valorii maxime a pierderilor magnetice totale in W/kg, pentru inducția magnetica de 1,5 T despărțite de un număr care corespunde grosimii nominale a tablei. Exemplu: FeM97-3O STAS 11526-80.

inducția magnetică în dinte este:

intensitatea câmpului magnetic, din anexa 1 este:

tensiunea magnetică în dinții statorului:

U

5.3 Tensiunea magnetică în dinții rotorului:

Deoarece crestătura rotorului este cu pereție paraleli, rezultă că dintele are formă trapezoidală și se impune calculul inducțiilor magnetice în cele trei secțiuni:

lățimea dintelui rotor în cele trei secțiuni:

inducțiile magnetice aparente în cele trei secțiuni ale dintelui:

coeficienții dintelui în cele trei secțiuni:

intensitățiile câmpurilor magnetice în cele trei secțiuni din anexa 1:

valoarea medie a intensității câmpului magnetic:

tensiunea magnetică în dinții rotorului:

Se verifică coeficientul de saturație parțială:

valoare apropiată de cea estimată.

5.4 Tesiunea magnetică în jugul statorului:

– lungimea medie a liniei de câmp magnetic în stator:

intensitatea câmpului magnetic din stator, anexa 1:

coeficient ce ține cont de faptul că liniile de câmp în stator au lungimi diferite:

tensiunea magnetică în jugul statorului:

5.5 Tensiunea magnetică în jugul rotorului:

– lungimea medie a liniei de câmp magnetic în rotor:

intensitatea câmpului magnetic în rotor, anexa 1:

coeficient ce ține cont de faptul că liniile de câmp în rotor au lungimi diferite:

tensiunea magnetică în jugul rotorului:

5.6 Tensiunea magnetomotoare pe o pereche de poli:

factorul de saturație magnetică:

5.7 Curentul de magnetizare:

Curentul de magnetizare în procente, valori uzuale:

6. Parametrii motorului asincron

6.1 Parametrii înfășurării statorului

6.1.1 Rezistența pe fază a înfășurării statorului

Înfășurarea statorului este confecționat din conductor rotund, în două straturi:

pasul dentar mediu în stator:

distanța de la miez la zona frontală înclinată:

raza de curbă medie a capătului frontal:

lungimea capătului frontal:

lungimea medie a unei spire în stator:

lungimea în direcție axială a capătului frontal:

factorul de majorare a rezistenței la înfășurarea din sârmă este:

rezistivitatea cuprului la temperatura de lucru a înfășurării:

rezistența pe fază a statorului:

6.1.2 Reactanța pe fază a înfășurării statorului:

a) Permeanța geometrică specifică scăpărilor în crestătură:

– pasul relativ al înfășurării:

coeficienți ce depind de scurtarea pasului:

permeanța geometrică specifică scăpărilor din crestătură:

b) Permeanța geometrică specifică scăpărilor diferențiale:

coeficient dependent de deschiderea crestăturii statorului:

coeficienții și

permeanța geometrică de scăpări diferențiale:

c) Permeanța geometrică specifică scăpărilor de la dinte la dinte:

– la mașina asincronă unde întrefierul este mic, scăpările diferențiale se pot neglija:

d) Permeanța geometrică specifică a scăpărilor în părțile frontale:

e) Permeanța geometrică specifică de scăpări totală:

1,977+0,869+0,815= 3,661

reactanța de scăpări pe fază a înfășurării statorului:

6.2 Parametrii înfășurării rotorului în scurtcircuit.

6.2.1 Rezistența pe fază a înfășurării rotorului:

– rezistivitatea aluminiului la temperatura de lucru a coliviei:

lungimea barei rotor:

rezistența unei bare:

lungimea segmentului de inel între două bare:

rezistența pe fază a rotorului:

6.2.2 Reactanța pe fază a rotorului:

a) Permeanța geometrică specifică a scăpărilor în crestătură:

b) Permeanța geometrică specifică a scăpărilor diferențiale:

numărul de crestături pe pol și fază în rotor:

permenața de scăpări diferențială:

c) Permeanța geometrică specifică a scăpărilor de la dinte la dinte:

d) Permeanța geometrică a scăpărilor în capetele frontale:

– coeficientul proporțional cu unghiul dintre două crestături ale rotorului:

permeanța specifică frontală:

e) Permeanța geometrică specifică totală a rotorului:

reactanța de scăpări pe fază:

6.3 Parametrii înfășurării rotorului cu influența refulării:

înălțimea redusă a conductorului:

factorul de majorare a rezistenței în zona miezului magnetic:

factorul de reducere a reactanței în zona miezului magnetic:

factorul de majorare a rezistenței pentru bara rotor:

factorul de majorare a reactanței pentru bara rotor:

rezistența pe fază a rotorului cu influența refulării:

permeanța de scăpări a crestăturii afectată de refulare:

permeanța de scăpări a crestăturii deafectată de refulare:

permeanța totală a crestăturii cu influența refulării:

reactanța de dispersie pe fază a rotorului cu refulare:

6.4 Parametrii mașinii cu influența saturației magnetice:

– valoarea inducției magnetice la care apare saturația ismului:

valoarea relativă a curentului de pornire impusă în temă:

coeficientul de corecție dat de saturația magnetică:

6.4.1 Reactanța înfășurării statorului cu influența saturației magnetice:

– lățimea dintelui rotor în dreptul ismului:

deschiderea crestăturii stator, cu influența saturației magnetice:

permeanța totală a statorului cu influența saturației:

permeanța totală a statorului cu influența saturației:

reactanța pe fază a statorului, cu influența saturației:

6.4.2 Reactanța înfășurării rotorului cu influența saturației magnetice:

– lățimea dintelui rotor în dreptul ismului:

deschiderea crestăturii rotor, cu influența saturației:

permeanța crestăturii rotor, care nu depinde de saturație:

permeanța crestăturii rotor dependentă de saturație:

permeanța crestăturii rotor cu influența refulării și saturației magnetice:

reactanța pe faza rotor, cu refulare și saturație:

6.5 Reactanța utilă a circuitului de magnetizare:

6.6 Parametrii rotorului în valori raportate la stator:

rezistența rotorului raportată la stator:

reactanța rotorului raportată la stator:

rezistența rotorului cu refulare și saturație raportată la stator:

reactanța rotorului cu refulare și saturație raportată la stator:

6.7 Parametrii mașinii asincrone în unități relative:

– impedanța nominală:

valori relative ale rezistențelor, stator și rotor:

valorile relative ale reactanțelor, stator, rotor și de magnetizare:

7. Calculul pierderilor și randamentul mașinii asincrone:

7.1 Pierderile principale în fier:

7.1.1 Pierderile principale în jugul statorului:

– coeficientul de majorare al pierderilor în jug:

se alege

pierderile specifice corespunzătoare calității tablei silicioase utilizate:

P10/50 =2,4 W/kg pierderi specifice

pierderi specifice în jugul statorului:

greutatea specifică a fierului:

diametrul interior al jugului stator:

masa jugului stator

– pierderile în jugul statorului:

7.1.2 Pierderile principale în dinții statorului:

– coeficientul de majorare al pierderilor în dinți:

se alege

pierderile specifice în dinții statorului:

masa dinților stator:

pierderile în dinții statorului:

7.1.3 Pierderile principale totale în fier:

7.2 Pierderile suplimentare în fier la funcționarea în gol:

7.2.1 Pierderile de suprafață ale statorului:

– coeficientul de majorare a pierderilor de suprafață datorită prelucrării miezului statoric:

k01 = 1,6 pentru suprafețe prelucrate artificial.

coeficientul ce depinde de deschiderea crestăturii rotor:

amplitudinea pulsației inducției magnetice la suprafața statorului:

pierderi specifice de suprafață:

pierderi de suprafață în stator:

7.2.2 Pierderi de suprafață ale rotorului:

– coeficient de majorare a pierderilor de suprafață datorită prelucrării miezului rotor:

k02 = 1,9 pentru suprafețe prelucrate.

coeficient ce depinde de deschiderea crestăturii stator:

amplitudinea oscilației inducției magnetice la suprafața rotorului:

pierderi specifice de suprafață în rotor:

pierderi de suprafață în rotor:

7.2.3 Pierderile de pulsație în dinții statorului:

pentru tole din tablă siliciosă.

amplitudinea pulsației inducției magnetice în dintele stator:

pierderile de pulsație în dinții statorului:

7.2.4 Pierderile de pulsație în dinții rotorului

– amplitudinea pulsației inducției magnetice în dinții rotorului:

masa dinților rotor:

pierderile de pulsație în dinții rotorului:

7.2.5 Pierderile totale în fier la funcționarea în gol:

7.3 Pierderile electrice principale la funcționarea în sarcină:

7.3.1 Pierderile în înfășurarea statorului:

7.3.2 Pierderile în înfășurarea rotorului:

7.3.3 Pierderile electrice principale totale:

7.4 Pierderile mecanice prin precare și ventilație:

pierderile datorită frecării periilor pe inele:

pierderile mecanice:

7.5 Pierderile de ventilație datorită ventilatorului propriu:

– supraîncălzirea aerului la trecerea prin mașină:

debitul de aer necesar pentru ventilație:

diametrul exterior al ventilatorului:

înălțimea paletei ventilatorului:

bp= 40 mm

diametrul interior al ventilatorului:

viteza aerului la ieșirea din ventilator:

eficiența ventilatorului:

presiunea dată de ventilator:

viteza aerului la intrarea în ventilator:

randamentul ventilatorului propriu:

puterea pentru antrenarea ventilatorului:

7.6 Pierderile suplimentare în fier la funcționarea în sarcină:

7.7 Pierderile suplimentare electrice la funcționarea în sarcină:

– se neglijează deoarece înfășurarea este din conductor rotund.

7.8 Pierderile totale și și randamentul mașinii:

– pierderile totale:

randamentul mașinii:

valoarea calculată a randamentului.

valoarea estimată a randamentului.

5.2 Calculul caracteristicilor:

1. Curentul de funcționare în gol:

– pierderile electrice la funcționarea în gol:

componența activă a curentului în gol:

curentul de funcționare în gol:

2. Factorul de putere la funcționarea în gol:

3. Curentul de scurtcircuit:

Se calculează pentru reactanțe saturate și afectate de refulare deoarece motorul este cu rotor în scurtcircuit și pornirea se face prin cuplare directă la rețea.

3.1 Parametrul de scutcircuit:

– coeficient de corecție:

rezistența la scurtcircuit:

reactanța la scurtcircuit:

impedanța la scurtcircuit:

3.2 Valoarea efectivă a curentului de pornire din rotor raportat la stator:

Componentele curentului de pornire din rotor, raportate la stator:

– factorul de putere la scurtcircuit în rotor:

componența activă a curentului de pornire din rotor raportată la stator:

3.3 Curentul de pornire (de scurtcircuit):

= 461,09 A

4. Factorul de putere la funcționarea în gol:

5. Cuplul de pornire:

6. Alunecarea critică:

– factorul de corecție fără saturație:

alunecarea critică:

7. Cuplul maxim

8. Alunecarea nominală

– curentul nominal din rotor raportat la stator:

alunecarea nominală:

9. Turația nominală:

10. Cuplul mecanic util la arbore:

11. Cuplul electromagnetic nominal:

12. Curentul nominal al mașinii:

– componenta activă a curentului din rotor raportată la stator:

componenta reactivă a curentului din rotor raportată la stator:

curentul nominal:

13. Factorul de putere nominal:

14. Caracteristicile motorului asincron în valori raportate:

– capacitatea de supraîncărcare:

curentul de pornire în unități relative:

cuplul de pornire în unități relative:

BIBLIOGRAFIE

Prof.dr.ing. NECULAI GALAN – Mașini electrice, Editura Academiei Române, București, 2011

Robert Beloiu – Acționări electrice cu motoare asincrone, Editura Matrixrom, 2008

Victor Dobrea, Radu Cociu – Mașini electrice , Editura Chișinău, 2011

Hapenciuc M., Hapenciuc A.- Instalații de ridicat și transportat, vol. III, Litografia Universitatea “Dunărea de Jos”, Galați, 2000

Crudu I., Ștefănescu I., Panțuru Ș., Palaghian L. – Reductoare cu roți dințate, Editura didactică și pedagogică, București, 1981

Palade V., Constantin V., Hapenciuc M., – Reductoare cu roți dințate, Editura ALMA Galați 2003

**** Organe de mașini, Colecție STAS vol.I, vol. II, Editura tehnică, București 1983

**** STAS 1399-74 Glisiere pentru mașini electrice rotative

Draghici I., Achiriloaie I., Chișu E., Rădulescu C.D., Prodan Gh., – Calculul și construcția cuplajelor, Editura Tehnică București, 1978

Brașovan M. – Acționări electromecanice , Editura tehnică, București, 1967

Seracin E. , Popovici D., – Tehnica acționărilor electrice, Editura Tehnică, București, 1985

Țopa I. – Automatizarea acționărilor electrice, Reprografia Universității din Brașov, 1980

M. Grafiteanu – Organe de mașini , Vol. I, Editura Tehnică, București, 1986

M. Grafiteanu – Organe de mașini , Vol. II, Editura Tehnică, București, 1986

Zevedei N. – Tehnologia fabricării și reparării utilajului tehnologic

Popescu Lizeta – Echipamente electrice Vol. II , Editura ALMAR MATER, Sibiu, 2008

Aurel Câmpeanu, Ion Vlad – Mașini electrice, Editura Universitaria, Craiova, 2008

Traian Jurca, Dan Stoiciu, Septimiu Mischie – Aparate electronice de masurat, Editura Orizonturi Universitare Timisoara 2001

Gălan N., Ghiță C., Cistelecan M., – Mașini electrice , Editura Didactică și pedagogică , București, 1981