Proiectarea Unei Aplicatii Web Pentru O Companie DE Leasing

PROIECTAREA UNEI APLICAȚII WEB PENTRU O COMPANIE DE LEASING

Aplicație: Site pentru leasing on-line

Cuprins

Capitolul I. Analiza managementului de leasing

I.1. Introducere

I.1.1. Definiție leasing

I.1.2. Leasing financiar

I.1.3. Leasing operațional

I.1.4. "Sale and lease back

I.1.5. Leasing "cross-border

I.2.Organizarea, reglementarea,autorizarea si supravegherea

leasingului

I.2.1. Aspecte generale ale reglementării leasing-ului pe plan

mondial.

I.2.2. Reglementarea leasing-ului ca cerință a disciplinării,

standardizării și securizării pieței de leasing din România.

I.2.3. Considerații generale asupra reglementărilor specifice

contabilității leasing- ului în România.

I.3. Avantajele si limitele leasingului

I.3.1.Avantajele leasingului

I.3.1.1. Avantajele leasingului pentru utilizator.

I.3.1.2. Avantajele leasingului pentru furnizor

I.3.1.3. Avantajele leasingului pentru finanțator

I.3.2.Limitele leasingului

I.3.2.1. Considerații prealabile.

I.3.2.2. Dezavantaje si riscuri pentru utilizator

I.3.2.3. Riscuri pentru finanțator

I.4 Observații legate de reglementarea în leasing

Capitolul II. Tehnici de proiectare a aplicațiilor internet. Tehnologii web

II.1. Noțiuni introductive despre internet si spatiul web

II.1.1 Straturile modelului OSI și funcțiunile lor

II.1.1.1 Exemple de protocoale din stiva OSI

II.1.2 Ca termeni înrudiți se folosesc

II.1.3 Protocolul HTTP

II.1.3.1 Versiuni

II.1.4 Metode

II.1.5 Hypermedia

II.1.6 Hypertext

II.1.7 Protocolul SMTP

II.1.8 Protocolul FTP

II.1.9 Transport Layer Security

II.1.10 User Datagram Protocol

II.1.11 Internet Protocol

II.2. Alegerea tehnologiei pentru aplicații web

II.2.1. Active Server Pages (ASP

II.2.2. ASP.NET / ASP
II.2.3. Java Server Pages

II.2.4. PHP (Personal Home Page Hypertext Preprocessor

II.2.4.1. Istoria PHP-ului

II.2.4.1. Limbajul PHP

II.2.5.Perl

II.2.6. MySQL

II.2.7. ColdFusion

II.3. DREAMWEAVER – dezvoltare site-uri

II.3.1. Adrese URL relative și absolute

II.3.2. Semnificația numelui de fișier index.html

II.3.3. Configurarea browserelor pentru poșta electronică

II.3.4. Principiul de funcționare a listelor cu fonturi

II.3.5. Stilurile HTML

II.3.6. Tabele în Dreamweaver

II.3.7. Crearea butoanelor derulante

II.3.7.1. Reguli privind butoanele derulante

II.3.8. Definirea unei clase personalizate

II.3.9. HTML

II.3.9.1. Ce sunt atributele HTML

II.3.10. Formulare

II.3.10.1. Panoul Objects Form

II.3.10.2. Crearea unui meniu de salt

II.3.11. Comportări

II.3.12. Elemente de automatizare

II.3.12.1. Comenzile

II.3.12.2. Ce este o comandă

II.3.13. Ce este panoul History

II.3.14. Șabloane/biblioteci

II.3.15 Intrarea pe Internet

II.3.15.1. Găzduire Web gratuită în serverul GeoGities

II.3.15.2. Crearea unui cont în serverul GeoCities

II.3.15.3. Stabilirea preferințelor FTP

II.3.15.4. Introducerea fișierelor în serverul Web

II.3.15.5. Obținerea rapoartelor de site

II.4. Stiluri

II.4.1. Stiluri definite “in-line

II.4.2. Stiluri dedicate

II.4.3. Stiluri definite prin fișiere externe

II.4.4. Funcționarea stilurilor în cascadă

Capitolul III Prezentarea aplicației

III.1 Introducere

III.2 Definirea site-urilor dinamice

III.3 Prezentarea aplicatiei

Concluzii si contribuții personale

Bibliografie

Anexe

Anexa 1 Glosar

Anexa 2 Listă cu tabele

Anexa 3 Listă cu figure

I. Analiza managementului de leasing

I.1. Introducere

I.1.1.Definiție

Cuvintul "Leasing" vine din limba engleză, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, într-o primă accepțiune, prin "a închiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat însă o formă specifică de finanțare, a cărei denumire s-a depărtat de înțelegerea inițială reprezentată astăzi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire".

Ca și în cazul chiriei, în prim planul operației economice stă utilizarea obiectelor închiriate (echipamente industriale, vehicule, clădiri, etc.) și nu proprietatea asupra acestora, astfel încât uilizatorul (cel care "primește" finanțarea în leasing) dobândește dreptul de folosință asupra obiectelor care rămân însă în proprietatea locatorului (cel care "oferă" finanțarea în leasing).

În România operația de leasing este definită și tratată în conformitate cu prevederile Ordonanței 57/1997, amendate și adăugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicării acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicată în Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000.

În conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operație economică este definit astfel:

" O parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale."

Principalele două forme de leasing sunt: 1) financiar și 2) operațional. Ordonanța 57/1997 definește leasing-ul financiar stabilind însa că orice formă de leasing care nu este financiar este operațional.

I.1.2.Leasing financiar

O operație de leasing poate fi clasificată drept financiară dacă:

– riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;
– părțile au prevăzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
– utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar prețul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piață) pe care acesta o are la data la care opțiunea poate fi exprimată;
– perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puțin 75% din durata normală de utilizare a bunului, chiar dacă în final dreptul de proprietate nu este transferat.

Trebuie remarcat, astfel, că în general o operație de leasing financiar este îndreptată către achiziția bunului finanțat. Oricum, fie datorită duratei mari de utilizare, fie datorită sumelor mari achitate de utilizator se poate ușor constata că utilizatorul, la finele contractului, poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumată.

Nu în ultimul rînd, valoarea de achiziție scăzuta a bunului la data finalizării contractului, face foarte probabilă exercitarea opțiunii de cumpărare și transferarea dreptului de proprietate.

I.1.3. Leasing operațional

Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operațional presupune, în adevăratul sens al cuvântului, folosirea bunului finanțat pe o perioadă limitată de timp, fară asumarea unor riscuri și beneficii aferente proprietarului, în general, pentru rezolvarea punctuală a unor activitați specifice.

Astfel, utilizatorul este practic decis, încă de la semnarea contractului, asupra returnării bunului finanțat la finele perioadei de leasing, urmând ca Locatorul să preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

I.1.4. "Sale and lease back"

"Sale and lease back" este o operațiune de leasing în care utilizatorul este și furnizorul bunului finanțat, Locatorul achiziționând de la acesta bunul la o valoare agreată.

Printr-o astfel de operație se realizează finanțarea utilizatorului, prin scoaterea în afara bilanțului contabil a unui bun aflat în proprietate, urmând ca acesta să fie reachiziționat la finele contractului de leasing.

Evident, evaluarea bunului ce face obiectul contractului este hotarătoare și aparține în exclusivitate Locatorului.

I1.5. Leasing "cross-border"

Leasing cross-border (extern) este o operație de leasing, fie financiar fie operațional, efectuată între un Finanțator non-rezident și un Utilizator rezident.
Operațiile de leasing care sunt efectuate între doi rezidenți se numesc leasing intern.

I.2.ORGANIZAREA, REGLEMENTAREA, AUTORIZAREA

ȘI SUPRAVEGHEREA LEASING-ULUI.

I.2.1. Aspecte generale ale reglementării leasing-ului pe plan mondial.

Activitatea de leasing în sistemul modern este de natură pur financiară,

astfel leasing-ul finanțează folosința unui bun achizitionat în acest scop.

Pe măsură ce leasing-ul devine un produs din ce în ce mai evoluat, cel puțin la nivelul piețelor emergente, va avea nevoie fără îndoială de mai multe elemente care să îl departajeze de închiriere, fără ca acest lucru să însemne că reglementarea este absolut necesară.

În țări a căror economie a depășit stadiul unei dezvoltări durabile și mature, și în care leasing-ul are deja o istorie, funcționează sistemele de licențiere și uneori sisteme de reglementare și supraveghere a activității de leasing.

Continuând tratarea acestor considerente, trebuie făcută o distincție între licențiere și reglementare/ supraveghere.

La nivel mondial licențierea imediată și supravegherea ulterioară s-a dovedit a fi o abordare firească pentru faza de început a construcției industriei de leasing.

O altă caracteristică a piețelor dezvoltate și mature este determinată de existența și functionarea asociațiilor profesionale de leasing, care prin activitatea desfășurată contribuie la bunul mers al pieței.

Leasing-ul ca și produs financiar a putut înregistra evoluții demne de luat în considerație ca urmare a implicării considerabile a băncilor în realizarea de asemenea tranzacții, fie prin desfășurarea propriilor activități de acordare de împrumuturi societăților de leasing specializate, cât mai ales prin aporturi considerabile la capitalul social al acestora.

Implicarea băncilor în piața de leasing a condus treptat la creșterea gradului de profesionalism al industriei leasing-ului, în prezent identificând existența specialiștilor angrenați într-un domeniu în care s-au adaptat cu usurință. De altfel, în practică găsim multe exemple în care se migrează dintr-o parte în cealaltă, conștienți fiind că de fapt indiferent de situație, aceștia continuă să activeze pe aceeași piață, respectiv piața financiară.

În tabelul 2.1.1 este prezentat modul de participare directă sau indirectă a băncilor în societățile de leasing:

Tabel 2.1.1

Situația participării directe sau indirecte a băncilor la

operațiunile de leasing

Sursa: Global Survey, Amembal&Associates, 1999

Din tabelul 2.1.1 rezultă faptul că de regulă în economiile statelor dezvoltate, băncilor comerciale le este permisă implicarea în activitatea de leasing fie în mod direct sau indirect. Acest lucru considerăm a se circumscrie în sferele normalității, ca urmare a vocației deținute de băncile comerciale de a mobiliza surse în condițiile asumării de riscuri administrabile.

De aceea băncile privesc activitatea de leasing, ca activitate de

finanțare alternativă creditului bancar, cu propriile sale caracteristici și de aceea în general agrează ca acest tip de operațiune să fie subiect de autorizare reglementare și supraveghere.

În economiile emergente activitatea de leasing este subiect de licențiere iar tendința ultimei perioade de timp se caracterizează prin preluarea acestei activități și în sfera de supraveghere și reglementare.

Chiar dacă operațiunile de leasing sunt reglementate și supravegheate, cadrul de reglementare depinde de multe ori de aplicabilitatea definirii leasing-ului financiar.

Leasing-ul operațional semănând foarte mult cu tradiționala închiriere, devine nejustificată reglementarea specială acestui tip de produs.

Această opțiune este întărită și de faptulce leasing-ul devine un produs din ce în ce mai evoluat, cel puțin la nivelul piețelor emergente, va avea nevoie fără îndoială de mai multe elemente care să îl departajeze de închiriere, fără ca acest lucru să însemne că reglementarea este absolut necesară.

Continuând tratarea acestor considerente, trebuie făcută o distincție între licențiere și reglementare/ supraveghere.

La nivel mondial licențierea imediată și supravegherea ulterioară s-a dovedit a fi o abordare firească pentru faza de început a construcției industriei de leasing.

În tabelul 2.1.1 este prezentat modul de participare directă sau indirectă a băncilor în societățile de leasing:

Tabel 2.1.1

Situația participării directe sau indirecte a băncilor la

operațiunile de leasing

Sursa: Global Survey, Amembal&Associates, 1999

De aceea băncile privesc activitatea de leasing, ca activitate de

finanțare alternativă creditului bancar, cu propriile sale caracteristici și de aceea în general agrează ca acest tip de operațiune să fie subiect de autorizare reglementare și supraveghere.

Chiar dacă operațiunile de leasing sunt reglementate și supravegheate, cadrul de reglementare depinde de multe ori de aplicabilitatea definirii leasing-ului financiar.

Leasing-ul operațional semănând foarte mult cu tradiționala închiriere, devine nejustificată reglementarea specială acestui tip de produs.

Această opțiune este întărită și de faptul că leasing-ul financiar simplu

este echivalentul unui împrumut ca produs financiar reglementat, cu expunere mult mai mică, cel puțin din punct de vedere al aspectelor juridice referitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor finanțate.

În doctrină sunt înregistrate două principii regulatoare pentru sistemul de reglementare:

– reglementarea trebuie să se adreseze numai pieței leasing-ului financiar;

– suprareglementarea nu trebuie să afecteze piața leasing-ului.

Pentru formarea unei opinii fundamentate și creării unei comparații echitabile între piața de leasing din România și alte piețe emergente, în tabelul 2.1.2 vom prezenta situația licențierii și supravegherii a 30 de piețe de leasing emergente:

Tabel 2.1.2

situația licențierii și supravegherii a 30 de piețe de leasing emergente

Sursa: Global Survey, Amembal & Associates

Se poate observa că din numărul total de 30 de piețe de leasing emergente analizate, 15 sunt supuse atât operațiunilor de supraveghere cât și licențiere, una doar operațiunii de licențiere, iar 14 nu sunt reglementate sub nici o formă.

Piețele mature au demonstrat faptul că leasing-ul a fost cel mai bine tratat

și a cunoscut cea mai sănătoasă dezvoltare liber de orice fel de constrângeri regulamentare. Cu toate astea, în cazul piețelor emergente, leasing-ul are nevoie de un sistem de reglementare cu scopul de a deveni un produs credibil care să poată susține o industrie viabilă. Practica uneori a demonstrat situații substanțial diferite în lume și a confirmat de altfel că fiecare țară are propriile particularități.

Piața de leasing europeană se diferențiază în mod conceptual de

celelalte piețe prin aspecte fundamentale atât legislative cât și economice. Comentariile generale asupra situației piețelor de leasing menționate sunt

prezentate în cele ce urmează într-un mod structurat, astfel:

1. Fundamente legislative

În marea majoritate a statelor nu există o legislație specifică pentru desfășurarea operațiunilor de leasing, acestea fiind guvernate de regulile de drept civil și/sau drept comercial. În ciuda faptului că este în mod general acceptată în practică, din punct de vedere strict legislativ, distincția dintre leasing financiar și leasing operațional nu este întotdeauna aplicabilă ori recunoscută legislativ – se aplică alte clasificări.

2. Opțiunea de cumpărare acordată Utilizatorului

Utilizatorul are opțiunea cumpărării în toate statele, acest fapt fiind folosit în

Franța ca și criteriu de distincție pentru diferitele tipuri de leasing. În marea majoritate a țărilor nu există o formă legislativă specifică pentru companiile de leasing cu excepția obligației de înregistrare ca instituții financiare, aceasta fiind mai degrabă aplicabilă instituțiilor care practică leasing-ul financiar.

3. Supraveghere bancară, aprobări speciale

În unele state, și în special în cazul companiilor care practică leasing-ul financiar, s-a impus supravegherea bancară (Austria, Franța, Grecia, Portugalia, Spania, Suedia, România, Bulgaria) și/sau aprobări specifice și licențieri (Belgia – aprobare din partea Ministerului Afacerilor Economice – sau în Grecia – aprobare din partea Băncii Centrale și Ministerul Comerțului).

4. Distincție Finanțatori rezidenți UE/ ne-rezidenți UE

În marea majoritate a statelor nu se face nici o distincție între Finanțatori rezidenți UE/ Non-rezidenți UE, cu excepția Greciei sau Spaniei (autorizare din partea Ministerului de Finanțe Spaniol pentru ne-rezidenți UE).

În ceea ce privește partea aspectelor contabile, în țările membre

ale Leaseurope identificăm mai multe subiecte de abordare a acestei problematici.

În unele țări europene (cum ar fi Republica Cehă, Franța, Grecia, Italia, Turcia și Elveția), toate operațiunile de leasing sunt tratate ca și subiecte în afara bilanțului. Primul argument avansat pentru caracterul contractului de a fi înregistrat în afara bilanțului este bazat pe considerații legale, materializate în argumentul că beneficiarul nu are titlul legal de proprietate asupra bunului închiriat.

O astfel de evaluare contabilă numită și „Abordarea legală”, a fost

analizată încă de la începutul deceniului al șapte-lea al secolului XX în principal de către Zises (1962), Cook (1963) și ulterior de Gao (1991).

Pe de altă parte, majoritatea țărilor europene au adoptată „Abordarea economică”. În cazul leasing-ului esența acestei abordări este determinată de faptul că există două tratamente contabile diferite pentru leasing-ul financiar și leasing-ul operațional.

Diferența fundamentală se bazează pe conceptul de proprietate

Economică care se axează pe riscurile și beneficiile economice.

Când transferul de proprietate este realizat, contractul de închiriere este clasificat ca fiind unul financiar și este capitalizat în bilanțul beneficiarului, chiar dacă titlul legal al bunului închiriat nu a fost transferat de la Locator la Utilizator.

Un leasing operațional este definit ca o formă a operațiunii de închiriere și în mod cert nu este leasing financiar. În acest caz, plățile sunt recunoscute ca fiind cheltuieli cu drept total de deductibilitate.

Criteriul pentru clasificarea operațiunilor de leasing variază de la țară la țară. Deși există diferențe substanțiale în definiția leasing-ului financiar, tratamentul său contabil este unul destul de uniform.

De asemenea în unele țări din Europa s-au implementat și soluții de mijloc. „Metoda de contabilitate spaniolă”, de exemplu, se compune dintr-un mix de perspective „economice” și „legale”.

Într-adevăr, de la legiferarea Planului General de Contabilitate din 1990,

Spania urmează o perspectivă de proprietate economică unde pe de o parte, Utilizatorul trebuie să își înregistreze drepturile și obligațiile contractuale asupra bunului închiriat ca fiind un bun necorporal în bilanțul său, în timp ce pe de altă parte bunul închiriat trebuie evidențiat ca o imobilizare corporală în bilanțul Finanțatorului.

Trebuie de asemenea menționat că în alte state europene precum Danemarca și Suedia, societățile sunt libere să își aleagă una dintre metode.

Statele care aplică în mod strict abordarea economică (Marea Britanie, Irlanda, Suedia dar și Luxemburg), au ales diferite reguli pentru a susține sistemul contabil și tratamentul fiscal aplicabil.

În unele state există facilități fiscale aferente operațiunilor de leasing, fie

de natură provizioanelor deductibile fiscal sau plăților amânate pentru impozite și taxe.

În ceea ce privește reglementarea și supravegherea,

realitatea a demonstrat că, în țările cu tradiție din punct de vedere al leasing-ului cum ar fi SUA, Marea Britanie, Australia, Germania, țări cu piețe de leasing mature, nu există și nu este nevoie de reguli suplimentare dedicate desfășurării operațiunilor de leasing. În aceste state cu activitate nereglementată nu au apărut probleme care să conducă la pierderea credibilității industriei și implicit la scăderea încrederii clienților în produs.

Acest lucru este posibil să se fi întâmplat și ca urmare a efortului

asociațiilor profesionale ale industriei din fiecare țară și a practicilor, rutinelor și cutumelor comerciale. Foarte potrivit este exemplul Marii Britanii unde FLA – Finance & Leasing Association apără interesele membrilor săi dar este și preocupată de respectarea de către aceștia a standardelor de integritate în afacerile cu clienți materializate în Codul de Conduita adoptat.

Analizând situația în contextul regional constatăm că și piața leasing-ului din Bulgaria urmează drumul reglementării, prin intermediul băncii centrale, interesată de altfel ca și Banca Națională a României de situația pieței leasing-ului locală. Astfel “companiile de leasing din Bulgaria au trimis Băncii Naționale Bulgare (BNB) prima raportare a datelor de performanță, care acoperă perioada anterioară anului 2005.”

Astfel, societățile de leasing vor raporta trimestrial băncii centrale contractele de leasing financiar și operațional, oferind BNB o imagine de ansamblu asupra industriei de leasing, care este considerată a doua mare piață financiară din Bulgaria, după sectorul bancar.

În prezent, raportările companiilor de leasing care conțin date despre creanțele nerezolvate din închirieri provenind din contractele de leasing financiar în funcție de tipul bunurilor, activitatea și bunurile luate în leasing prin contracte de leasing operațional nu vor fi încorporate în registrul de credit ținut de banca centrală. Acest lucru va fi posibil într-o fază ulterioară, după schimbările legislative, care sunt preconizate în Bulgaria pentru perioada următoare.

Pentru a ilustra în mod corect efectele legate de problematica

reglementării și supravegherii în cele ce urmează vom prezenta sintetic beneficiile și dezavantajele induse de aceasta:

Beneficiile reglementării și supravegherii:

– Evitarea apariției efectului de contaminare a pieței ca urmare a aplicării normelor prudențiale;

– Asigurarea unui element de credibilitate a industriei, regăsită în nivelul de încredere în produs al clienților;

– Se crează premisele accesării mai facile a necesarului de capital;

Dezavantajele reglementării și supravegherii:

– Scăderea nivelului și ritmului de creștere a industriei;

– Frânarea dezvoltării industriei datorită existenței unor potențiale norme excesiv de prudențiale;

– Birocratizarea activității de leasing financiar.

Având în vedere cele menționate apreciem că au fost redate o sumă de aspecte care crează o imagine de ansamblu asupra problematicii reglementărilor în domeniul leasing-ului pe plan mondial și care ar putea să ne ajute în formarea unei opinii cât mai juste asupra reglementării leasing-ului în țara noastră.

I.2.2. Reglementarea leasing-ului ca cerință a disciplinării,

standardizării și securizării pieței de leasing din România.

Produsul leasing, chiar dacă, necunoscut în România până în anul 1994, a fost acceptat atât ca terminologie prin importul cuvântului “leasing”, cuvânt englezesc care printr-o traducere exactă înseamnă chirie, cât și însușit ca operațiune financiară într-un timp extrem de scurt.

Pentru piețele financiare din România există supravegheri variate

realizate de organisme ale statului înființate în acest scop prin legi care să le justifice și să le creeze autoritatea de care au nevoie.

Chiar dacă discutăm de Banca Națională a României, Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare ce au în sfera lor de activitate operațiunile bancare, asigurările și tranzacțiile de pe piața de capital se observă că în materie de “control” nu suntem deficitari.

În ultima perioadă de timp constatăm că piața financiară din România face pași mărunți dar siguri către dezideratul de piață matură astfel că înregistrăm evoluții din ce în ce mai semnificative ale unor operațiuni cvasinecunoscute în urmă cu 15 ani, precum leasing-ul, creditul ipotecar, creditul de consum etc.

Lansarea pe piață a acestor produse financiare chiar dacă s-a realizat nu cu

mult înainte de începutul secolului XXI a reprezentat o reușită atât a promotorilor cât și a beneficiarilor, fiecare în parte atingând propriul nivel de satisfacție.

Au luat ființă rețele de instituții specializate pe aceste segmente care

reușesc să coaguleze în afara sectorului de creditare nereglementat volume de finanțări ce au depășit în anul 2005 nivelul de 3 miliarde Euro. Astfel a fost creată premisa individualizării distincte a acestor operațiuni ce îmbracă forma creditului nebancar iar implicit s-a născut și ideea instituirii unor reguli cu scopul de a se asigura desfășurarea pe baze reglementate a acestor activități.

Aceasta nu înseamnă că operațiunile până în momentul apariției acestei idei,

nici pe departe originală, ci mai degrabă importată din practica unor state cu care pe alocuri avem câte ceva în comun respectiv, Grecia, Turcia și Italia, nu aveau reguli după care să funcționeze. Unele dintre acestea, cum ar fi leasing-ul chiar se poate lăuda cu existența apariției unui act normativ încă din anul 1997 respectiv, – Ordonanța Guvernului numărul 51 “Privind operațiunile de leasing și societățile de leasing” – modificată ulterior în anul 1999 și în anul 2006 ca urmare a necesităților impuse de piața de profil.

Motivația reglementării acestui domeniu este marcată de către inițiatori

prin interesul manifestat de atingerea obiectivului de asigurare a stabilității financiare și de manifestarea tot mai puternică din ultima perioadă a migrării activității de creditare din sectorul reglementat în cel nereglementat.

Problema reglementării comportă mai multe discuții existând voci pro și contra acestei acțiuni.

Susținătorii ideii privind reglementarea și supravegherea dețin argumente bazate pe ritmul de creștere al activității de leasing în România ce poate să conducă la o creștere a riscului de credit și la lipsa creării premiselor de asigurare a stabilității financiare.

Argumentele apologeților acestei idei sunt determinate de faptul că privind cu

atenție legea 58/98 rep. – “ Legea Privind activitatea bancară “ constatăm că leasing-ul financiar se regăsește pe lista de activități ce pot fi desfășurate de bănci.

Însă, aceste operațiuni “vor putea fi permise a fi desfășurate în mod direct de bănci începând cu data aderării României la Uniunea Europeana. Până la această dată, operațiunile de leasing financiar pot fi desfășurate prin societăți distincte, constituite ca filiale în acest scop” Legea 58/98 rep. art. 8.

Acest argument este susținut și de structura actuală a pieței leasing-ului care

reflectă o orientare categorică, atât a cererii, cât și ofertei către operațiunile de leasing financiar.

Figura 2.1 evidențiază cvasiexistența unei piețe a leasing-ului operațional,

ceea ce apropie foarte mult piața actuală de leasing din România, ca urmare a structurii ei, de piață financiară.

Figura 2.1

Proporții între leasing-ul financiar și leasing-ul

operațional pe piața românească la sfârșitul anului 2004

Sursa: Asociația Societăților de Leasing din România

Detractorii preluării în sfera de reglementare și supraveghere a leasing-ului financiar aduc argumente bazate în mod special pe realitățile actuale ale pieței, realități ce evidențiază leasing-ul financiar ca activitate de intermediere financiară, cu un nivel al ratei de “default“ de sub 1% față de media sistemului bancar ce înregistrează procentul de 3%.

Structura leasing-ului financiar este diferită de cea a creditului bancar ca

urmare a faptului că prin activitatea de creditare se are în vedere realizarea unui “angajament de punerea la dispoziția sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii, în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani” L58/98 rep. art 3 pct 9.

În timp ce leasing-ul este în continuare o operațiune dedicată exclusiv creșterii calității activelor folosite de o entitate, fie prin finanțarea achizițiilor, fie prin simpla locațiune sau relocațiune a acestora, societățile de leasing ca promotori ai acestui produs rămân entități confruntate permanent cu identificarea oricăror surse potențiale pentru consolidarea și dezvoltarea activităților proprii.

De asemenea, principalii Finanțatori ai societăților de leasing sunt băncile comerciale – a căror activitate este supravegheată și reglementată – care admit la finanțare societăți de leasing ce promovează produsul financiar către proprii clienți la standardele impuse de către ele și implicit acceptate de către Banca Națională a României.

În cele ce urmează vom prezenta în tabelul 2.1 situația participării băncilor românești în activitatea de leasing prin intermediul unor subsidiare specializate în operațiuni de leasing:

Tabel 2.1

Situația participării băncilor din România în activitatea de leasing

Sursa: Asociația Societăților de Leasing din România

În România se constată că la sfârșitul anului 2005 dintr-un număr de 39 de bănci existente pe piața, 19 sunt implicate în activitatea de leasing, ceea ce demonstrează existența unui interes destul de mare al acestora față de produsul leasing.

Implemetarea unui nou produs financiar pe piața financiară bancară

românească a deschis noi perspective de relansare a activității agenților economici și în același timp de realizare a unei infuzii de capital cu riscuri controlabile.

În OG 51/97 se definește operațiunea de leasing, se reglementează

contractul de leasing cu elementele minimale, se stabilesc obligațiile și răspunderile părților și problemele generale legate de organizarea și funcționarea societăților de leasing.

Remarcăm faptul că această ordonanță a reprezentat numai un început în ceea ce privește cadrul normativ necesar desfășurării activității de leasing și în special activității de leasing financiar.

Deși într-o măsură, aceast act normativ a fost corelat cu legislația privind regimul vamal al bunurilor importate și cu alte acte normative precum regulamentul valutar și cu normele privind fiscalitatea și contabilitatea, totuși actul normativ a prezentat o serie de imperfecțiuni astfel încât a necesitat o primă revizuire în următorul an financiar concretizată într-un nou act normativ respectiv Legea 99/1999 în vigoare și în prezent.

Cu această ocazie s-a dorit amendarea mai multor acte normative din domeniul financiar bancar și bursier inclusiv alături de operațiunile de leasing.

Apreciem astfel că un câștig major adus de această modificare rezidă în primul rând în definirea distinctă a operațiunilor de leasing, efectuându-se în acest sens o departajare clară și firească între operațiunea de leasing financiar (cu conotațiile ei tipic financiare) și cel de leasing operațional.

Totodată prin această lege sunt definiți o serie de termeni specifici precum valoarea reziduală, rata de leasing și valoarea de intrare precum și stabilirea unei clare componente a ratei leasing-ului financiar și operațional astfel:

– “pentru leasing-ul financiar rata de leasing va fi calculată ținându-se seama de valoarea de intrare și de dobânda de leasing aferentă eșalonată pe perioada derulării contractului; achizițiile de mijloace fixe sunt tratate ca investiții fiind supuse amortizării în conformitate cu actele normative în vigoare”;

– “ pentru leasing-ul operațional rata de leasing va fi calculată ținându-se seama de valoarea de intrare a bunului, de beneficiul stabilit de părți și de amortizarea unei părți din valoarea de intrare a acestuia; regimul de amortizare va fi stabilit de părți de comun acord în conformitate cu dispozițiile legii privind amortizarea capitalului imobilizat

în active corporale și necorporale”.

În ceea ce privește dreptul de a amortiza bunul ce face obiectul contractului de leasing revine în cazul leasing-ului financiar Utilizatorului iar în cazul leasing-ului operațional Finanțatorului. Această modalitate de abordare a problemei constatăm că depășește sfera tratamentului comercial al leasing-ului având conotații semnificative asupra modalității de reflectare patrimonială a tranzacției.

Apreciem că acțiunea în sine reprezintă un prim pas către alinirea la Standardele Internaționale de Contabilitate și a localizării leasing-ului financiar în sfera generală a operațiunilor de creditare.

În opinia noastră acestă apropiere de piața monetară susținută totodată și de aprobarea legii bancare 58/1998 prin care s-a introdus în obiectul de activitate al băncilor leasingul financiar ca activitate specifică, derulată printr-o subsidiară, în care banca nu avea restricții privind procentul de participare la capitalul social, a reprezentat de fapt momentul zero în istoria leasing-ul financiar în România.

Totuși, se consideră că băncilor le putea fi admis încă din acel moment dreptul de a realiza direct operațiuni de leasing financiar prin intermediul unor departamente specializate, astfel operațiunea în sine se apreciază că ar fi înregistrat avantaje incontestabile asupra calității produsului și modului de abordare din punct de vedere prudențial, intrând încă din acel moment în sfera de reglementare și supraveghere a BNR.

Un alt aport semnificativ adus de legea 99/99 este cel legat de acordarea dreptului de titlu executoriu contractului de leasing și de stabilire a capitalului social minim obligatoriu subscris și vărsat integral la inființare de 50 mii Lei.

De asemenea se remarcă faptul că a fost stabilit un termen clar de

restituire sau de primire a unei noi destinații vamale pentru bunurile finanțate de la data introducerii în țară a bunului (de maxim 7 ani) și a fost stabilită o valoare reziduală a bunului de 20% din valoarea de intrare la care să se achite drepturile vamale. Se constată cu realism faptul că se pune problema din ce în ce mai acut asupra necesității existenței unei reglementări și supravegheri a pieței leasing-ului realizată într-un mod profesionist care să asigure o mai bună dezvoltare a produsului, o orientare a acestuia mai degrabă către susținerea producției decât a consumului și de realizare a unei protecții coerente pentru contractantul de leasing.

Totodată apreciem că acest nou nivel de reglementare va asigura o

însănătoșire a pieței având în vedere faptul că eventualele probleme apărute pot avea un efect de contaminare asupra sistemului financiar bancar ce deține în prezent calitatea de principal Finanțator/refinanțator al industriei leasing-ului din România.

De remarcat faptul că inițial OG 51/97 prevedea existența Oficiului pentru operațiuni de leasing în cadrul Ministerului de Finanțe ceea ce constituia un prim organism de supraveghere.

Se apreciază că decizia ulterioară a legiuitorului din Legea 99/99 de a desființa acest organism a fost una extrem de nefavorabilă pieței de leasing românești în ansamblu, în sensul că libertatea creată în acest fel a favorizat intrarea pe piață a multor operatori nesemnificativi care din nefericire nu au adus un plus de valoare acestei piețe.

În prezent, datorită demersurilor efectuate de asociațiile profesionale ale

pieței leasing-ului din România, au fost inițiate două tipuri de acțiuni legislative aflate în prezent în faze diferite de aplicare.

Una dintre acestea a avut în vedere modificarea Ordonanței

Guvernului nr.51/1997, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată și adoptarea Legii nr. 287 publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 606/ 13.07.2006. Astfel a fost creat un cadru legislativ complet cu legatură la sistemul de norme al BNR.

Acest demers conturează o imagine complexă și care se găsește în deplin acord atât cu modificările aduse legislației leasing-ului în ultima vreme, dar mai ales cu integrarea sistemului operatiunilor de leasing financiar în sfera operațiunilor de creditare.

Deși aflată de multă vreme în discuție, noua formă a legislației privind

leasing-ul și operațiunile de leasing, pare să conțină toate solicitările importante ale participanților din piață, dar și instituționalizează noi concepte și forme devenite deja clasice în piețele dezvoltate.

O primă confirmare o reprezintă introducerea noțiunii de “sub-lease”, operațiune consacrată pe plan mondial, definită ca fiind situația în care Utilizatorul unui bun care face obiectul unui contract de leasing încheie cu un alt Utilizator, denumit Utilizator final, un contract de leasing având ca obiect același bun. Contractul de leasing încheiat cu Utilizatorul final se va încheia după obținerea acordului prealabil și scris al Finanțatorului inițial dar după îndeplinirea de către Utilizator a condițiilor cerute societăților de leasing. În aceste cazuri, desființarea titlului Utilizatorului inițial din orice motive va conduce la încetarea de drept a contractului de leasing încheiat între acesta din urmă și utilizatorul final.

De asemenea, este introdusă noțiunea de “leasing furnizor”, permitându-se cumularea calității de furnizor cu cea de Finanțator, cu respectarea prevederilor legale. Se apreciază că acest lucru va conduce la creșterea de volume și va permite dezvoltarea în viitor a unor noi segmente de piață.

O altă noutate constă în introducerea operațiunii de buy-back, iar noțiunea de lease-back a obținut o sferă de aplicare mai mare prin extinderea ei către persoanele fizice.

Astfel, Articolul 22 “dispozițiile ordonanței se aplică și în situația în care o persoană fizică sau juridică vinde un bun unei societăți de leasing, pentru a-l utiliza în sistem de leasing, cu dreptul sau obligația de răscumpărare la sfârșitul contractului de leasing, și, de asemenea, este permisă răscumpărarea bunului obiect al unui contract de leasing de către furnizor de la Locator/Finanțator.”

Se apreciază critic faptul că acest tip de operațiuni a fost extins către persoanele fizice fără a limita tipul de bunuri ce pot deveni obiect al unui contract de lease-back.

De asemenea, legea de modificare a ordonanței prevede și situația în care mai multe societăți de leasing încheie un contract de leasing cu un Utilizator, creând premisa finanțării de bunuri cu valoare foarte mare prin intermediul operațiunilor de sindicalizare.

Plecând de la definirea operațiunilor, constatăm că se instituie dreptul utilizatorului de a opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă acesta achită toate obligațiile asumate prin contract. O astfel de soluție a fost insistent solicitată de operatorii din piață, tocmai pentru a se evita suspiciunile legate de evitarea plății datoriilor vamale. Termenul general de 12 luni se înscrie perfect în linia ce delimitează chiar și în plan mondial operațiunile de leasing de operațiuni complementare – renting, hiring.

Noua viziune completează și obiectul operațiunilor de leasing, în sensul stabilirii mult mai exacte a acestuia, astfel încât, pe lângă lărgirea deja confirmată a ariei de aplicare, este indus interesul pentru finanțarea bunurilor mobile cu regim special. Astfel, prin noua abordare, operațiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin natura lor sau bunuri care devin imobile prin destinație (se includ aici chiar active ce până acum nu puteau fi obiect de leasing), precum și bunuri mobile, aflate în circuitul civil, cu excepția înregistrărilor pe bandă audio și video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor și a unor bunuri necorporale. Rămân astfel în afara circuitului bunurilor susceptibile a fi obiecte de leasing acele bunuri mobile afectate de drepturi patrimoniale sau nepatrimoniale cu legatură indisolubilă cu persoana creatorului lor în dimensionarea raporturilor dintre părți.

Din punct de vedere tehnic, au fost modificate definițiile unor termeni importanți precum valoarea reziduală, rata de leasing, asigurarea bunului, dar și elementele obligatorii ale unui contract de leasing.

Astfel, dupa noua definiție, valoarea reziduală reprezintă valoarea la care,

după achitarea de către Utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, precum și a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către Locator/Utilizator și este stabilită de părțile contractante. Este de apreciat interesul pentru stabilirea de către părți a valorii reziduale, lucru ce conduce fără echivoc la o redimensionare a libertății de a contracta, conform principiilor de drept comun aplicabile.

Totodată, prin redefinirea ratei de leasing în funcție de tipul de operațiune se observă dorința de a se contura un mediu concurențial real din punct de vedere atât al stabilizării diferențelor de costuri înregistrate la diverși operatori, dar și al confirmării liberă de a contracta a părților.

Asigurarea bunului obiect al contractului de leasing devine obligatorie în dreptul Finanțatorului/Locator, confirmându-se dreptul proprietarului de a alege partenerul, societatea de asigurare, dar și obligația în sarcina Utilizatorului/ Locatar de a suporta costurile legate de asigurare. Se menține și în acestă situație, dreptul părților de a dispune, plecând de la principiul libertății contractuale. O noutate o reprezintă și posibilitatea de realizare a unor compensări între societatea de leasing și asigurator ca urmare a posibilelor daune de încasat și a ratelor de asigurare devenite scadente.

Noua reglementare ia în calcul, din punct de vedere conceptual, și diferențierea celor două tipuri de operațiuni de leasing, în sensul extinderii elementelor ce trebuie să fie cuprinse în cadrul unui contract de leasing. Astfel noua reglementare prevede ca element obligatoriu în cadrul unui contract de leasing clauza privind definirea contractului de leasing ca fiind financiar sau operațional. Mai mult decât atat, contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă în mod obligatoriu conform noii reglementări următoarele elemente: valoarea de intrare a bunului obiect al contractului de leasing, valoarea reziduală a bunului convenită de părți, daca este cazul, valoarea avansului, valoarea ratei de leasing.

O altă modificare importantă este și cea care reglementează situația

încetării contractului de leasing din culpa Utilizatorului, ori din cauza dispariției totale a bunului, dispariție survenită înaintea împlinirii unei perioade de un an de la momentul intrării în vigoare a contractului. Acestă modificare prevede ca în situațiile ce pot apărea în cazul încetării contractului de leasing din culpa Utilizatorului sau prin dispariția totală a bunului prin furt, daună totală, distrugere totală, definite conform legii, situații survenite înainte de împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a contractului, contractul de leasing nu își schimbă natura, iar bunul ce face obiectul contractului de leasing este tratat fiscal și contabil ca bun, obiect al unui contract de leasing fie acesta financiar sau operațional.

Un alt element de interes îl constituie și sistemul de măsuri de protecție a Utilizatorului în cazurile în care Locatorul/Finanțator se află în

reorganizare judecătorească și/sau faliment, ori în dizolvare și/sau lichidare.

De asemenea se realizează o armonizare cu prevederile OG 28/2006 și sistemului de norme emise de BNR ce instituie regimul de supraveghere și reglementare a leasing-ului și operațiunile de leasing, una dintre cele mai importante modificări aduse ordonanței și sistemului operațional privind leasing-ul este stabilirea capitalului social minim la înființarea societatilor de leasing, capital subscris și integral vărsat în numerar egal cu echivalentul în moneda națională – RON – al sumei de 200.000 Euro.

Un capitol important privește aspectele financiar-contabile ale operațiunilor de leasing, astfel încât situațiile financiare anuale ale societăților de leasing vor fi elaborate în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile aplicabile și vor fi auditate de persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

O altă confirmare a eforturilor participanților din piață o constituie recunoașterea faptului că taxele de timbru și de timbru judiciar, datorate cu ocazia încheierii unui contract de vânzare cumpărare la finalul operațiunii de leasing, vor fi calculate în funcție de valoarea reziduală a bunului, evitându-se astfel dubla taxare a societăților de leasing cu ocazia îndeplinirii aceleiași operațiuni. Această reglementare se apreciază că va conduce în mod special la reducerea costurilor aferente produsului leasing imobiliar, creând totodată premisele de dezvoltare a acestuia în România.

În mod firesc, odată cu asimilarea societăților de leasing de sistemul financiar- bancar, se instituie și obligativitatea în dreptul acestora de raportare și dreptul de consultare a informațiilor de risc bancar la Centrala Riscurilor Bancare.

În ansamblu,se apreciază această acțiune de modificare a cadrului de

desfășurare a operațiunilor de leasing ca o reușită, având în vedere necesitatea corelării cu standardele europene și implicit realizarea unei armonizări cu modalitățile de reglementare, autorizare și supraveghere instituite prin cea de a doua acțiune majoră cu implicații asupra pieței de leasing.

Această a doua acțiune se găsește într-un stadiu destul de avansat luând în considerare faptul că există un act normativ în vigoare, respectiv ordonanța 28/2006 privind autorizarea, reglementarea și supravegherea pieței leasing-ului, actualizată prin legea 266/2006 și completat printr-o serie de norme și ordine specifice. Se apreciază că această acțiune nu este încă finalizată deoarece încă nu au fost emise toate reglementările necesare iar o parte din cele elaborate au termene de aplicabilitate mai îndepărtate.

Până în prezent ordonanța a fost dezvoltată prin emiterea de către BNR a

norme și Ordine specifice după cum urmează:

Norma 2 “Privind capitalul minim al IFN”;

Norma 3 “Privind registrul general, registrul special și registrul de evidență” ;

Norma 4 “Privind procedura de notificare și înscrierea în registre a IFN” ;

Norma 6 “Privind criteriile pentru înscrierea în Registrul Special al IFN” ;

Norma 7 “Privind modificările în situația IFN” ;

Norma 16 “Privind Fondurile Proprii ale IFN” ;

Norme 17 “Privind Supravegherea Expunerilor Mari” ;

Norma 18 “Privind Controlul Intern” ;

Norma 20 “Pentru modificarea și completarea Normei BNR nr.

10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice” ;

Ordinul 2 “Privind modul de organizare și conducere a contabilității și întocmirii Situațiilor financiare de către IFN” ;

Ordinul 3 “Privind abordarea modelelor situațiilor financiare periodice și a normelor metodologice privind întocmirea și utilizarea acestora”.

Se apreciază că la acest pachet de norme privind aplicarea ordonanței

28/2006 trebuie să se urgenteze elaborarea de norme privind provizioanele și fluxul informațional.

Pe de altă parte urmează să se realizeze un act normativ special privind grupul financiar bancar ceea ce este de dorit a fi realizat în regim de urgență, deoarece nu se poate de exemplu discuta despre expuneri mari fără a privi acest lucru în contextul abordării consolidate a grupurilor financiar bancare.

În ceea ce privește necesitatea apariției unei legi speciale dedicate numai leasing-ului (și nu tratarea acestuia în cadrul tratamentului general al Instituțiilor Financiare Nebancare) prin care să se autorizeze, reglementeze și supravegheze aceasta piață au existat și încă mai există voci pro și contra.

Leasing-ului merită să i se acorde un act normativ specific, dar important este faptul că în mod indubitabil pe termen lung avantajele calitative ale leasing-ului vor fi din ce în ce mai vizibile iar acestă componentă a pieței financiare nu va mai fi privită ca un potențial furnizor de riscuri neadministrate întotdeuna într-un mod profesionist.

Cei care susțin că piețele de leasing se pot dezvolta și fără o supraveghere specială așa cum s-a întâmplat în state unde piața nu este reglementată precum Germania, Marea Britanie, Cehia și Polonia se consideră că nu pot trata problema într-un asemenea mod extrapolând-o pentru România, deoarece piețele de leasing sunt determinate de cauze specifice proprii. Singurul lucru comun este legat de promovarea aceluiași produs financiar către segmente ale economiei ce au nevoie de produse alternative creditului bancar.

Pentru piețele emergente considerăm că este necesară realizarea

unei reglementări și supravegheri dar aceasta trebuie creată cu mare atenție evitând excesul de zel ce conduce la suprareglementare. De altfel în seminarul desfășurat în data de 29 martie 2006 (la sediul BNR) pe tema legislației privind leasing-ul și alte instituții financiare nebancare, Guvernatorului BNR D-nul Mugur Isarescu a avut o poziție foarte clară privind preocuparea Băncii Centrale pentru reglementarea și supravegherea pieței leasing-ului financiar și evitarea unor abordări defectuase a problematicii ce poate conduce la supra-reglementarea acestei piețe.

De asemenea, punctul de vedere al domniei sale a fost foarte clar privind

intenția de sprijinire a dezvoltării pieței leasing-ului într-un cadru specific reglementat. Referitor la criteriile de clasificare a companiilor de leasing stabilite în Norma BNR nr. 6/2006 ce au ca principal obiectiv departajarea acestora în două categorii de IFN respectiv cele înregistrate numai în Registrul General și cele mai mari înregistrate și în Registrul Special se apreciază că trebuie aduse în discuție limitele stabilite atât pentru nivelul capitalurilor proprii și surselor împrumutate cât și pentru nivelul creditelor și finanțărilor acordate.

Se apreciază că nivelurile indicatorilor menționați reprezintă doar o

abordare de început privind structurile și proporțiile din cadrul activelor și pasivelor precum și a raportului minim obligatoriu dintre acestea. Totodată se consideră că această problemă este mult mai complexă și trebuie abordată permanent în spiritul noului Acord de la Basel.

Se apreciază critic faptul că până la apariția pachetului de acte normative pe piața de leasing nu există norme privind obligativitatea constituirii de provizioane și de adecvare a capitalului ceea ce ar putea să ducă la efecte nefavorabile și greu de administrat în mod direct asupra pieței de leasing și indirect, prin contaminare asupra pieței financiar-bancare din România.

Reglementarea pieței leasing-ului se apreciază totuși că nu este încă rezolvată complet. Nu este suficient să fie numai un cadru legal aprobat ci trebuie să existe și capacitatea necesară implementării lui cât mai urgent posibil iar BNR deține rolul principal în depășirea acestui moment critic.

Este bine cunoscut faptul că nu este simplu să se implementeze noi

reguli in condițiile în care efectele măsurilor impuse se înscriu unor sfere mai largi financiar fiscale. Dispozițiile privind activitatea de creditare desfășurată de IFN reprezintă așa cum a prezentat numai titlul unu din ordonanță privind “Reglementarea unor măsuri financiar fiscale” iar în timp procesul va avea o conotație mai largă prin armonizarea în continuare a problemelor fiscale și a problemelor ce incumbă activități de finanțare.

De aceea BNR în colaborare cu Ministerul Finantelor au convenit

asupra implementării la nivelul obligativitații constituirii de provizioane în industria de leasing începând cu anul 2007, odată cu posibilitatea corelării acestor modificări asupra tuturor actelor normative cu impact asupra acestei problematici.

Analizând leasing-ul din punct de vedere al necesității de reglementare a operațiunii se concluzionează prin a afirma cu convingere faptul că o piață de leasing matură nu are nevoie de a fi reglementată, însă pentru atingerea acestui obiectiv este bine ca piața emergentă inițială să treacă prin furcile caudine ale reglementării.

O abordare directă asupra problematicii reglementării pieței leasing-ului nu

poate fi realizată fără a ține cont de reglementările viitorului Acord Basel II, în sfera de acțiune a căruia se vor afla și operațiunile de leasing.

I.2.3. Considerații generale asupra reglementărilor specifice

contabilității leasing- ului în România.

În ultima perioada de timp în România cadrul legal aferent contabilității, a înregistrat o serie de modificări inclusiv asupra domeniului leasing-ului financiar și operațional. Mutațiile au avut influențe asupra ambelor părți implicate în tranzacția de leasing, respectiv Finanțatorul și Utilizatorul, fără ca în prezent să existe o rezolvare deplina a acestei problematici.

În acest sens, primele reglementări contabile ale operațiunilor de leasing au fost efectuate prin OMF 686/1999 “ Privind aprobarea normelor de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de leasing”. Se apreciază că în România prin intermediul acestor reglementări s-a făcut primul pas către aplicarea principiului prevalenței economicului asupra juridicului, prin recunoașterea leasing-ului la nivelul Finanțatorului ca imobilizare financiară iar la nivelul contabilității Utilizatorului activul (obiect al contractului de leasing) a devenit imobilizare corporală pentru care amortizarea fiscală este cheltuială deductibilă.

O particularitate a acestor norme rezidă în faptul că metodele de

contabilizare utilizate de către societățile de leasing constau în tranzitarea conturilor de venituri și cheltuieli ca unica modalitate de descărcare a principalului/capitalului în cadrul contabilității Locatorului. Această situație a condus la denaturarea indicatorilor economico-financiari și la întocmirea unor situații financiare care nu respectă principiul imaginii fidele.

Ulterior OMF 686/1999 a fost abrogat de prevederile reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene, aprobate prin OMFP 306/2002, ordin care a fost aplicat atât de intreprinderile mici și mijlocii, cât și de microintreprinderi. Intreprinderile mari aplicau OMFP 94/2001, care de asemenea a adus importante îmbunătățiri pe linia armonizării contabilității operațiunilor de leasing prin aplicarea prevederilor IAS 17 “Leasing”.

Se apreciază că un neajuns determinat de prevederilor Ordinului nr. 94/2001 și de Ordinului nr. 306/2002, constă în faptul ca bilanțul societăților de leasing înregistrează valori negative ale postului bilanțier “Active circulante nete” ca urmare a includerii în întregime în cadrul poziției “Imobilizări financiare” a creanțelor de leasing fără eșalonarea acestora pe termen scurt și lung.

În consecință, o serie de indicatori (precum viteza de rotație a capitalului circulant și lichiditatea) determinați ca urmare a utilizării valorilor posturilor activelor circulante reflectă rezultate denaturate asupra activității entităților de leasing. Se apreciază că în cadrul situațiilor financiare întocmite până la 31.12.2005, contul de profit și pierdere nu reflectă situația economico-financiară reală a societăților de leasing datorită includerii în cadrul cifrei de afaceri nete a “Veniturilor din redevente, locații de gestiune și chirii” pe de o parte, iar pe de altă parte, datorită excluderii “Veniturilor din dobânzile de leasing” la calculul acestui indicator.

Aspectele negative determinate de aplicarea Ordinului nr. 306/2002 și a Ordinului nr. 94/2001 au fost anulate prin abrogarea acestora la momentul intrării în vigoare a Ordinului nr. 1752/2005. Noutatea constă în faptul că în cadrul reglementarilor contabile elaborate în conformitate cu Directiva a IV- a Comunităților Economice Europene, Art 38 aliniat 1) definește cifra de afaceri netă ca fiind “sumele rezultate din vânzarea de produse și furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entității, după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe valoare adaugată, precum și a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. De asemenea aliniatul 2) prevede faptul că “în cazul entităților al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea de leasing, în cifra de afaceri netă se include și dobânda cuvenită acestor contracte, aferentă perioadei de raportare”.

Se observă că odată cu aparița Ordinului Ministerului Finanțelor 1214/2006 se concretizează prevederile Ordinului nr. 1752/2005 privind elaborarea unui nou model al situațiilor financiare. Astfel, se remarcă faptul că începând cu semestrul I al anului 2006 în cadrul bilanțului societăților de leasing, imobilizările financiare sunt eșalonate pe termen scurt și lung iar în contul de profit și pierdere, este prevazută includerea în cadrul cifrei de afaceri nete a veniturilor din dobânzile de leasing.

Codul Fiscal cu aplicare de la 01.01.2007 completează și modifică legea 571/2003 aducând o serie de modificări în ceea ce privește activitatea de leasing financiar. Principalele modificări privind definirea contractului de leasing financiar constau în:

– “perioada de leasing depășește 80% din durata maximă normală de

funcționare a bunului care face obiectul leasingului; în interesul acestei definiții, perioada de leasing include orice perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

– valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului.”

O altă modificare prevăzută de noul Cod Fiscal constă în aplicarea taxei pe valoare adaugată și asupra dobânzilor aferente ratelor de leasing scadente pentru contractele de leasing încheiate după data de 31.12.2006. Se apreciază că acestă măsură anulează statul de operațiune de credit leasing-ului financiar și crează un dezechilibru între acest tip de finanțare și creditul bancar.

De asemenea, se constată că prin adoptarea acestei măsuri apare o contradicție evidentă între abordarea leasing-ului în noul cod fiscal și reglementările Băncii Naționale a României care definesc leasing-ul financiar ca o formă de creditare. Se subliniază faptul că prin ordinul privind modul de organizare și conducere a contabilității și întocmirea situațiilor financiare de către instituțiile financiare nebancare emis de BNR începând cu exercițiul financiar 2007, instituțiile financiare nebancare vor aplica Ordinul guvernatorului Băncii Naționale a României nr. 5/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit.

Urmărind în dinamică evoluția cadrului legislativ ce reglementează activitatea de leasing în România, se observă o încercare de armonizare a acestuia cu Directivele Europene și Standardelor Internaționale de Contabilitate. În vederea armonizării cadrului legislativ din România cu IAS 17 se apreciază că ar mai fi necesară efectuarea unor precizări privind: momentul recunoașterii în contabilitate a contractului de leasing financiar, tratamentul contabil al valorii reziduale plătită în avans, contabilizarea taxei de management, modul de înregistrare al creanței privind dobânda de leasing, situația asigurărilor incluse în contractul de leasing, precum și natura veniturilor și cheltuielilor din diferențe de curs la facturare.

I.3. Avantajele si limitele leasingului

I.3.1.Avantajele leasingului

I.3.1.1. Avantajele leasingului pentru utilizator.

În literatura juridică s-a aratăt că leasingul este o operațiune complexă, clădită pe interesele complementare ale celor care participă la aceasta, de așa natură încât fiecare dintre participanți trage un folos, care depinde și de comportarea celorlalți și de nevoile lor economice, care sunt complementare. Interesul fiecareia dintre parți depașește limitele clasice ale scopului pentru care s-a încheiat contractul respectiv (vanzare-cumpărare intre finanțator și furnizor, sau leasing între finanțator și furnizor), întrucăt se completează cu alte elemente ce țin de ansamblul operației de interferență și condiționarea reciprocă a intereselor tuturor participanților.

Trasăturile caracteristice ale leasingului, care au stat la baza raspândirii acesteia ca principal mijloc de susținere și dezvoltare a activitaților comerciale și a producției, au dus la elaborarea unor “principii”, care determină importanța lui:

nu proprietatea asupra mijloacelor fixe, ci utilizarea lor efectivă este cea care aduce profit ;

a fi proprietarul unor echipamente vechi sau depașite moral nu foloseste numănui și nu constituie un avantaj pentru o companie;

obținerea în folosință, cu un minim de capital investit, a unor echipamente moderne și performante mărește eficiența și determină creșterea volumului afacerii și al activitații, aducând în final mai mult profit.

Pentru un întreprizător, principala problemă care se ridică este dacă un contract

de leasing este preferabil unui contract de vanzare-cumpărare, fapt pentru care va trebui să aibă în vedere urmatoarele elemente:

durata de viață a bunurilor ce fac obiectul contractului;

condițiile contractului de leasing și în special cele de plată a ratelor de lesing;

diferența valorică a contractului de vanzare-cumpărare comparative cu contractul de leasing;

doânzile percepute în cazul celor două contracte;

beneficile obținute din facilitațile fiscale.

De asemenea, o persoană fizică sau juridică poate opta între achiziționarea unui anumit bun cu sumele puse la dispoziție de către o societate bancară prin intermediul unui contract de credit bancar, ori achiziționare a bunului respectiv prin încheierea unui contract de lesing financiar. În cazul în care va alege prima variantă, persoana fizică sau juridică în cauză va trebui să constituie o garanție personală, iar renumerația societații bancare include, pe langă dobândă, și un comision pentru serviciile prestate în legatură cu utilizarea creditului său pentru confirmarea creditului, când creditul nu a fost utilizat conform clauzelor contractuale. În plus, contractele bancare sunt contracte de adeziune și conțin, de regulă, clauze prin care banca își rezervă dreptul de a modifica unilateral unele din prevederile acestora, cum ar fi creșterea dobânzii ori retragerea sau limitarea creditului. Aceste condiții cerute pentru contractarea unui credit bancar justifică avantajele recurgerii la achiziționarea de bunuri mobile prin intermediul unui contract de leasing.

În ceea ce privește leasingul imobiliar, acesta este evident mai avantajos în condițiile legislației privatizării decât achiziționarea unui imobil prin credit ipotecar. Astfel potrivit Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, pentru acordarea unui astfel de credit, beneficiarul trebuie să depună o garanție sub forma constituirii unei ipoteci, garanție care nu este cerută în cazul contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare reglementat de articolul 24 și 27 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societățiilor comerciale sau a celui reglementat de O.G. nr. 51/1997.

Sintetizând, avantajele leasingului pentru utilizator constau în:

posibilitatea de a beneficia în procesul de producție de mijloacele cele mai moderne și eficiente de lucru, deși nu dispune de sumele de bani necesare pentru cumpărarea acestora; în acest fel se realizează o economie importantă a fondurilor de care dispune utilizatorul, prin folosirea pentru o perioadă relativ scurtă a unor mașini pentru care nu se justifică cumpărarea;

modalitatea de plată a ratelor de leasing, care reprezintă un avantaj prin economisirea reală în faza inițială a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatoriu; totodată, valoarea constantă a ratei de leasing facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor;

posibilitatea stabilirii duratei de leasing, astfel încat intreprinderea să fie dotată în permanență cu mijloacele de producție care oferă cel mai bun randament;

posibilitatea convenirii cu furnizorul ca acesta să înlocuiască utilajul ce constituie obiect al contractului de leasing, cu altul mai modern, utilizatorul fiind astfel ferit de efectele negative ale uzurii morale, care a devenit foarte intense, în condițiile revoluției tehnico-științifice actuale;

posibilitatea de a opta, după expirarea duratei contractuale, pentru cumpărarea bunului în cauză la un preț rezidual ori pentru folosirea lui în continuare, plătind însă o rată de leasing în cuantum redus.

I.3.1.2. Avantajele leasingului pentru furnizor.

Îtrucât legea nu distinge, furnizorul poate fi o persoană fizică sau juridică ce dorește să își găsească un cumpărator pentru produsele sale. El are interesul să își asigure o producție sau distribuție rapidă și variată, pentru a putea raspunde cu operativitate cererilor formulate de clienții actuali sau potențiali. Pentru furnizorul bunurilor, operațiunea de leasing prezintă urmatoarele avantaje:

contribuie în mod hotărâtor la promovarea și dezvoltarea producției, a vanzărilor și exporturilor, furnizorul având astfel posibilitatea de a realiza pe lângă vânzarile tradiționale, și pe cele rezultate în urma derulării unui contract de leasing, reducând stocurile și permițând extinderea cererii la bunuri cu valoare mare;

atragerea de noi beneficiari, care nu pot plăti integral prețul, în cazul vânzărilor, sau avansul, în cazul vânzărilor pe credit; de asemenea, câștigarea de noi clienți se realizează și prin faptul că utilajul este mai întâi închiriat, iar în cazul în care clientul este mulțumit de randamentul său, acesta va achiziționa bunul respectiv;

obținerea unor beneficii financiare, întrucât profitul este, de regulă, superior celui rezultat din vânzările tradiționale.

În cazul leasingului folosit ca formă de privatizare, avantajele există atât pentru

stat, care pastrează temporar proprietatea activelor respective, ele putând fi efectiv vândute după ce întreprinzătorul și-a dovedit calitațile manageriale, cât și pentru întreprinzător, întrucât acesta intră în activitați economice complexe, pe care nu le-ar fi putut desfășura fără acest procedeu.

I.3.1.3. Avantajele leasingului pentru finanțator.

Finanțatorul (societatea de leasing) intervine în cadrul unei operațiuni de leasing din considerente exclusiv financiare, în scopul plasării capitalului propriu sau înprumutat. Rentabilitatea și siguranța plasamentului este determinată, în primul rând, de garanția oferită prin dreptul de proprietate asupra bunului ce constituie obiect al contractului de leasing. Avantajele oferite de încheierea unui contract de leasing de către finanțator sunt:

plasarea capitalului în investiții pe termen mediu sau lung, prin interpunerea între furnizor și utilizator, finanțatorul (societatea de leasing) fiind de regulă o societate financiară sau o societate special construită de către bancile comerciale;

obținerea de beneficii reale prin perceperea unor comisioane sau dobânzi de la utilizatori pentru creditul acordat; alte beneficii importante mai pot fi obținute prin vânzarea sau reînchirierea bunurilor după expirarea duratei de bază, când în cele mai multe cazuri creditul a fost recuperat;

garantarea creditului acordat în modul cel mai eficient, și anume prin păstrarea dreptului de proprietate asupra bunului dat în leasing.

I.3.2.Limitele lesingului

I.3.2.1. Considerații prealabile.

Dezvoltarea lesing-ului depinde în mod esențial de gradul de dezvoltare a economiei, precum și de sistemul fiscal existent la un moment dat, astfel că în lipsa unor facilitați fiscale și mai cu seamă – în cazul leasingului extern – în lipsa unor facilitați vamale, implicarea într-o operațiune de leasing presupune dezavantaje pentru toate părțile. Pe lângă avantajele menționate mai sus, leasingul prezintă și anumite riscuri, care trebuie avute în vedere în alegerea acestei operațiuni.

I.3.2.2. Dezavantaje și riscuri pentru utilizator.

Astfel, pentru utilizator leasing-ul este eficient numai în condițiile în care poate exploata bunurile ce constituie obiect al contractului pe toată durata acestuia și, având în vedere că este mai costisitoare decât vânzările pe credit, operațiunea devine realmente rentabilă numai în cazul leasingului financiar. De asemenea, întrucât leasing-ul este mai oneros decât creditul bancar, utilizatorul va recurge la o astfel de operațiune numai în cazul în care sumele economisite pot fi plasate în investiții mai profitabile sau în cazul în care nu dispune de alte resurse de finanțare. Contractul de leasing încheiat de către un utilizator persoană fizică este dezavantajos și mult mai costisitor decât un contract de vânzare-cumpărare în rate, cu atât mai mult cu cât el nu are posibilitatea amortizării bunurilor respective sau deducerii cheltuielilor reprezentând rate de leasing, dobandă, beneficiu ori alte taxe și comisioane.

Foarte dezavantajoasă pentru utilizator este situația pieirii fortuite a bunului care face obiectul contractului de leasing, într-o astfel de situație, el suportând riscul contractual, fiind astfel nevoit să plătească în continuare ratele de leasing.

Riscul major poate apărea, de asemenea, în cazul leasing-ului imobiliar care are ca obiect edificarea unor construcții, cu privire la imposibilitatea finanțatorului de a mai onora plățile către constructor, ceea ce face ca acesta din urmă să sisteze lucrările, asumate față de utilizator. Istoria recentă a dovedit că într-o astfel de situație sunt prejudiciați atât constructorul, care nu își mai primește de la finanțator banii pentru lucrările efectuate, cât și utilizatorul care a achitat deja avansul și o parte din rate de leasing către finanțator, însă construcția nu va mai începe sau nu va mai fi finalizată, întrucât constructorul refuză să mai continue lucrările în lipsa plăților care ar fi trebuit efectuate de către finanțator.

I.3.2.3. Riscuri pentru finanțator.

Pentru finanțator, riscul major rezidă în transmierea folosinței asupra bunului, fapt ce poate duce la deteriorarea lui de către utilizator, printr-o exploatare necorespunzătoare (dar pentru care utilizatorul nu este raspunzător), având drept consecință imposibilitatea sau dificultatea găsirii unui nou utilizator, după expirarea primei durate de leasing. Totodată, riscurile cresc pe măsura creșterii numărului de utilizatori și implicit a eventualelor cazuri de insolvabilitate, fapt ce poate duce la imposibilitatea restituirii creditului contractat de o societate de leasing pentru cumpărarea bunurilor care au format obiect al contractelor de leasing sau apariția unei stări de insolvabilitate, dat fiind că finanțatorul trebuie să plătească furnizorului bunul obiect al leasing-ului “cu banii jos”.

I.4 Observații legate de reglementarea în leasing

Se remacă faptul că modul de organizare, reglementare și supraveghere a leasing-ului depinde de nivelul de dezvoltare al economiei fiecărei țări în parte, coroborate cu particularități ce rezidă din codul comercial și cutumele comerciale ale acestora.

Problematica organizării, reglementării și supravegherii rezolvată deja în țările cu economie dezvoltată fie prin norme specifice sau prin practici și cutume general acceptate se apreciază că obligatoriu trebuie însușită și de țările cu economie emergentă prin respectarea principiului „Inițial licențiere și apoi supraveghere”.

De asemenea, se consideră deosebit de important că în acțiunea de reglementare trebuie evitată suprareglementarea, ce poate fi determinată de neidentificarea corectă a particularităților ce diferențiază la un moment dat leasing-ul financiar de clasicul credit bancar.

Se observă că în ceea ce privește sfera de acțiune a reglementării leasing-

ului este că aceasta trebuie să cuprindă numai operațiuni de leasing financiar și să evite reglementarea leasing-ului operațional, care în fapt se înscrie în domeniul operațiunilor clasice de închiriere.

În concluzie piața de leasing din România a făcut pași semnificativi către reglementarea și supravegherea pieței de leasing, însă rezultatele finale ale acestei acțiuni cu conotații benefice asupra pieței în ansamblu se pot vedea numai atunci când pachetul de acte normative specifice va fi complet și aplicabil.

II. TEHNICI DE PROIECTARE A APLICAȚIILOR INTERNET. TEHNOLOGII WEB.

II.1. Noțiuni introductive despre internet si spațiul web

Termenul Internet, sau internet, poate avea în ziua de astăzi mai multe sensuri, strâns înrudite, dar utilizate în contexte diferite:

numele propriu Internet (cu majusculă) se referă la rețeaua mondială unică de computere interconectate prin protocolul IP (Internet Protocol). Precursorul Internetului datează din 1965, când Defence Advanced Research Projects Agency (en:DARPA) (Agenția pentru Proiecte de Cercetare de Apărare Înaintate – a Ministerului Apărării, Defense Department sau Pentagon din SUA) a creat prima rețea de computere interconectate sub numele Arpanet. Super-rețeaua din zilele noastre a rezultat din extinderea retelei Arpanet.

substantivul comun internet (cu minusculă) desemnează în marea majoritate a cazurilor aceiași rețea, însă vazută ca un mediu de comunicare în masă, împreună cu informația și serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei rețele.

foarte rar, termenul mai poate desemna și o rețea de mari dimensiuni ce interconectează rețele autonome. Acest sens corespunde etimologiei engleze a cuvantului internet, care e format prin abrevierea a doua cuvinte interconnected – interconectat si network – rețea.

în ziua de astăzi, Internetul este susținut și intreținut de o mulțime de firme comerciale. Se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu asa-numitele "protocoale de comunicație", care descriu toate regulile de transmitere a datelor in rețea.

Modelul de Referința OSI (engl.: Open Systems Interconnection – Reference Model), pe scurt: OSI, al organizației International Organization for Standardization, numita și ISO, este o structura de comunicare ierarhică foarte des folosită într-o rețea. Modelul OSI folosește 7 așa-numite straturi pentru a transmite și primi date eficient și rapid. Fiecare strat are funcții clar definite. Internetul este bazat pe acest model.

II.1.1 Straturile modelului OSI și funcțiunile lor:

7. Aplicație (engl.: Application Layer) – Aplicația care rulează transmiterea și primirea datelor, de ex. FTP, HTTP

6. Prezentare (Presentation Layer) – se ocupă cu formatarea datelor pentru a putea fi citite

5. Sesiune (Session Layer)

4. Transport (Transport Layer) – se ocupă cu segmente de informație

3. Rețea (Network Layer) – pachete de informație

2. Conexiunea datelor (Data Link Layer) – asigură dirijarea adreselor fizice, topologiei rețelelor, notificarea erorilor și a cadrelor de biți.

1. Fizic (Physical Layer) – totalitatea de specificații electrice, mecanice, procedurale și funcționale pentru asigurarea conexiunii fizice a două sisteme.

II. 1.1.1 Exemple de protocoale din Stiva OSI

Protocoale fundamentale Internet, care asigură interoperabilitatea între oricare două calculatoare, sunt IP, TCP, UDP.

Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoale de control și aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP, SSL, WAP și SIP.

World Wide Web, prescurtat WWW sau chiar numai Web, este doar una dintre numeroasele aplicații de Internet, multimediala și integrativă, cu o interfața de utilizator (GUI) foarte atrăgătoare din punct de vedere grafic, practică și simplu de folosit, inventată de Tim Berners-Lee in 1993.

II.1.2 Ca termeni înruditi se folosesc:

intranet: o rețea particulară cu aceleași principii de funcționare ca și Internetul, dar cu acces restrâns – de exemplu intranetul sau intraneturile unei firme particulare.

extranet: un intranet particular al unei firme, la care însă au acces (parțial) și anumite persoane sau grupe externe, din alte firme, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme-cliente.

II.1.3 Protocolul HTTP

HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizată pentru accesarea informațiilor in Internet care sunt păstrate pe servere WWW (World Wide Web). Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adică, dacă un URL nu conține partea de protocol, aceasta se consideră ca fiind http. Acesta presupune rularea unui program corespunzător pe calculatorul destinație care înțelege protocolul respectiv. Fișierul destinație poate fi un document HTML (HyperText Markup Language), un fișier grafic, de sunet, de animație, un program executabil pe server-ul respectiv sau un editor de texte. După clasificarea în funcție de modelele de referință OSI, protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicație. Dezvoltarea sa este coordonata de W3C (World Wide Web Consortium).

II.1.3.1 Versiuni

HTTP/0.9 – prima versiune dezvoltată de Tim Berners-Lee și echipa sa, fiind foarte simplă, dar cu numeroase neajunsuri, fiind repede înlocuită de alte versiuni;

HTTP/1.0 – versiune introdusă in 1996 prin RFC1945, a adus numeroase îmbunătățiri;

HTTP/1.1 – versiune de îmbunătățire și reparare a neajunsurilor versiunii anterioare;

II.1.4 Metode

Metodele disponibile sunt :

GET : este cea mai folosită metodă, fiind utilizată atunci când este cerută o resursă a serverului.

HEAD : se comportă exact ca metoda GET, dar serverul returnează doar antetul resursei, ceea ce permite clientului să inspecteze antetul resursei fără a fi nevoit să ia și corpul resursei.

PUT : metoda este folosită pentru a pune documente pe server, fiind inversul metodei GET.

POST : a fost proiectată pentru a trimite date de intrare către server.

DELETE : este opusul metodei PUT.

TRACE : este o metodă folosită de obicei pentru diagnosticare, putând da mai multe informații despre traseul urmat de legătura HTTP, fiecare server proxy adăugându-și semnatura in antetul Via.

OPTIONS : este folosită pentru a identifica capacitățile serverului Web, înainte de a face o cerere.

CONNECT : este o metodă folosită în general de serverele intermediare.

II.1.5 Hypermedia

Cu un pas inaintea hypertextului, hypermedia integrează text, imagini, elemente video și sunet în diferite documente. Elementele hypermedia sunt legate în mod interactiv.

II.1.6 Hypertext

Hypertextul reprezintă un mod nonsecvential de prezentare a informațiilor. Hypertextul interconectează informații într-un grup complex de asocieri, susținute cu ajutorul hyperlink-urilor. Un mod esențial de răsfoire a informațiilor, hypertextul constituie o metodă de descriere a felului în care puteți analiza informațiile prezentate de o enciclopedie CD-ROM sau de către mediul Web.

II.1.7 Protocolul SMTP

SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) este un protocol simplu, folosit pentru transmiterea mesajelor în format electronic pe Internet. SMTP folosește portul de aplicație 25 TCP și determina adresa unui server SMTP pe baza înregistrării MX (Mail eXchange) din configurația serverului DNS.

Protocolul SMTP specifică modul în care mesajele de poștă electronică sunt transferate între procese SMTP aflate pe sisteme diferite. Procesul SMTP care are de transmis un mesaj este numit client SMTP iar procesul SMTP care primește mesajul este serverul SMTP. Protocolul nu se referă la modul în care mesajul ce trebuie transmis este trecut de la utilizator către clientul SMTP, sau cum mesajul recepționat de serverul SMTP este livrat utilizatorului destinatar și nici cum este memorat mesajul sau de câte ori clientul SMTP încearcă să transmită mesajul.

II.1.8 Protocolul FTP

FTP (File Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizată pentru descărcarea fișierelor de pe Internet, care sunt păstrate pe servere speciale.

FTP se folosește atunci când:

se transferă (upload ) pentru prima dată fișierele unui site la o gazdă web:
– dacă vreti să transferați fișiere din calculatorul dvs. pe server trebuie să faceți upload, selectând bineînteles directorul în care se găsesc fișierele. Fișierele sunt apoi copiate dintr-un director în altul. Procedura este asemănătoare cu copierea unor fișiere dintr-un director în altul, pe un calculator.

se înlocuiește un fișier sau o imagine.

se incarcă (download ) fișiere de pe un alt computer:
– dacă vă interesează anumite fișiere de pe serverul gazdă puteți alege opțiunea download pentru a le putea transfera într-un anumit director de pe calculatorul propriu.

se permite accesul unei alte persoane pentru a încărca un fișier dintr-un anumit site.

FTP transferă fișiere text sau binar între un server și un client FTP.

Pentru a transfera un fișier de la un server FTP sau remote host, e nevoie de un program numit client FTP. Acestea sunt de două tipuri: cu interfață grafică, sub Windows, OS2 etc., sau în mod text, cu linie de comandă, sub DOS, Unix etc. Utilizatorii FTP cu interfața grafică ușurează munca, toate operațiile decurgând analog cu cele folosite pentru transferul de fișiere pe același calculator, dintr-un director în altul.

II.1.9 Transport Layer Security

Secure Sockets Layer (SSL) și Transport Layer Security (TLS), succesorul său, sunt protocoale criptografice care permit comunicații sigure pe Internet. Există anumite diferențe între SSL 3.0 și TLS 1.0, dar protocolul rămâne aproximativ același. Termenul "SSL" folosit aici se poate referi la ambele protocoale, exceptie făcând cazurile specificate prin detalierea contextului.

II.1.10 User Datagram Protocol

User Datagram Protocol reprezintă un protocol ce aparține layerului 4 al modelului OSI. împreună cu protocolul IP, acesta face posibilă livrarea mesajelor într-o rețea. Spre deosebire de TCP, UDP este un protocol ce nu oferă siguranța sosirii datelor la destinație.

II.1.11 Internet Protocol

Fiecare calculator cuplat la Internet este identificat printr-o adresă unică, cunoscută prin așa-numita IP Address, aceasta fiind utilizată la nivelul programelor de prelucrare în rețea. în schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la Internet, identificarea calculatoarelor se face printr-un nume de calculator host gestionat de sistemul DNS.

II.2. Alegerea tehnologiei pentru aplicații web

Când ne propunem să realizăm pagini dinamice, secțiuni interactive sau să integrăm baze de date în site-ul web, ne confruntăm cu următoarea problemă: care dintre tehnologiile disponibile pe piață ar fi cea mai potrivită? Vom face o trecere in revistă a celor mai cunoscute.

II.2.1. Active Server Pages (ASP)

Active Server Pages (ASP) este o extensie ISAPI a serverului de Internet de la Microsoft Internet Information Server (pentru Windows NT/2000) sau Personal Web Server (pentru Windows 9x). (Internet Server API = O interfața de programare pe Internet Information Server (IIS). Utilizând apeluri de funcții ISAPI, paginile Web pot invoca programe care sunt scrise ca si DLL-uri pe server, in mod tipic pentru a accesa date dintr-o baza de date. ISAPI este o alternativă la utilizarea scripturilor CGI pe servere Web Microsoft. Partea de client la ISAPI este WinInet.) Aceasta înseamnă că un anume tip de fișiere (de obicei *.asp), pentru orice cerere din partea unui client este mai întâi interpretat de către asp.dll pe server rezultând un cod HTML ce va fi transmis browser-ului. Tot codul plasat intre <% %> este interpretat folosind un limbaj de script instalat pe server. Acest limbaj de scripturi poate fi VBScript (cel mai adesea) dar și JavaScript sau orice altceva.

ASP este un instrument de dezvoltare a aplicațiilor web utilizat de un mare număr de dezvoltatori. Principalul motiv pentru care atât de mulți programatori web aleg tehnologia ASP este acela că e gratuită și este de asemenea inclusă în Internet Information Server (IIS) care rulează pe Windows NT. Automat furnizorii de web hosting care oferă pachete NT, oferă și suport pentru aplicații ASP, fără taxe suplimentare.

ASP-ul este legat de Internet Information Server (IIS) sau Personal Web Server (PWS) și este folosit în special pe aceste servere de Internet, deși există o clonă ASP și sub UNIX sub numele ChiliASP. E foarte important să se instaleze un server Web, deoarece fără acesta paginile nu sunt interpretate. Din această cauză nu se va putea interpreta codul unei pagini ASP deschizându-l direct cu browserul de Internet (Internet Explorer sau Netscape).

Sunt o serie de caracteristici ale programării în ASP care merită a fi menționate:

Limbajul de programare în ASP se bazează pe VBScript, astfel încât programatorii în VisualBasic se adaptează ușor. Pentru mai mare ușurință scripturile ASP pot fi realizate și cu versiunea Microsoft de Javascript (JScript).

ASP include un set de instrumente pentru integrarea bazelor de date COM (connection, RecordSet, query etc.)

Există o comunitate puternică online la care puteți apela pentru orice tip de probleme și, de asemenea, un mare număr de site-uri care oferă documentații și asistență.

Nu este o platforma de dezvoltare de aplicații web completă. Nu include servicii de tip FTP, LDAP sau HTTP. Nu rulează decât pe servere de web hosting Windows NT. Serverele UNIX nu oferă suport pentru aplicații ASP.

II.2.2. ASP.NET / ASP+
ASP.NET, cunoscut și ca ASP+, este o versiune îmbunătățită a lui ASP pentru platforma .NET. Aceasta acceptă programe executabile compilate din C#, C++ sau alte limbaje și nu este compatibilă în revers cu codul normal ASP. Paginile ASP.NET sunt întotdeauna compilate nu interpretate așa cum sunt paginile ASP.

II.2.3. Java Server Pages

Java Server Pages (JSP) este o tehnologie care permite îmbinarea de HTML static cu HTML generat dinamic. Multe pagini care sunt construite cu programe CGI sunt în mare măsură statice, cu partea dinamică limitată la câteva regiuni. Dar marea parte a variațiilor CGI, inclusiv servleturile, permit generarea întregii pagini printr-un servlet. JSP permite crearea celor doua părți separat. Iată un exemplu :

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.0 Transitional//EN">

<HTML>

<BODY>

<H1>Welcome to Our Shop TEST</H1>

<SMALL>Welcome,

<!– User name is "New User" for first-time visitors –>

<% out.println(Utils.getUserNameFromCookie(request)); %>

To access your account settings, click

<P>

HTML obișnuit pentru restul paginii.

</BODY></HTML>

El poate fi considerat echivalentul Java al ASP–ului. Lucrează cu un set de obiecte similar (request, response, application etc.) și este scris utilizând Java. Principalul avantaj este că oferă dezvoltatorului întreaga paletă a capacităților Java. Totuși este un limbaj de programare mai dificil decât cele enumerate mai sus și accesibil mai ales programatorilor care lucrează cu Java, de aceea aplicațiile realizate în tehnologie JSP sunt mai rar întâlnite pe web. Comparativ cu ASP, observam:

Active Server Pages (ASP) ASP este o tehnologie Microsoft similară. Avantajele JSP sunt două. în primul rând, partea dinamică este scrisă în Java, nu în Visual Basic sau alt limbaj specific Microsoft, deci este mai puternic și mai ușor de folosit (și nu trebuie să dai bani pe o licență ;-). în al doilea rând, este portabil pe alte platforme non-Microsoft Web server.

Pure Servlets. JSP nu face nimic în plus față de ceea ce ar putea face un servlet. Dar este mult mai convenabil să scrii (și să modifici!) HTML obișnuit decât un quatralion de instrucțiuni println care generează pagina HTML. în plus, separând look-ul de conținut poți să-ți oragnizezi mai ușor munca în echipă : experții tăi în Web design construiesc HTML-ul, lăsând loc pentru programatorii tăi să însereze conținutul dinamic.

Server-Side Includes (SSI). SSI este o tehnologie suportată pe o arie larga pentru includerea unor piese exterioare definite într-o pagină Web statică. JSP este mai bună pentru că îți permite să folosești servleturile în loc să folosești un program separat pentru generarea conținutului dinamic. Și, SSI este folosit pentru includeri simple de conținut, nu pentru programe care folosesc formulare, fac conexiuni la baze de date, etc.

JavaScript. JavaScript poate genera HTML dinamic. Este o capabilitate folositoare, dar se descurcă doar cu situații în care informația dinamică este bazată pe mediul clientului. Cu excepția cookies, transmiterea HTTP și din formulare a datelor nu este disponibilă cu JavaScript. Și, deoarece rulează pe stația client, JavaScript nu poate accesa resurse de pe server cum ar fi baze de date, cataloage, preturi, etc.

Static HTML. No comment.

II.2.4. PHP (Personal Home Page Hypertext Preprocessor)

PHP (PHP: Hypertext Preprocessor), cunoscut în versiunile mai vechi și sub numele PHP/FI (Personal HomePage/Form Interpreter), inițial a fost gândit a fi o simplă aplicație CGI pentru interpretarea formularelor definite prin HTML și procesate de un program scris într-un limbaj (C, Perl, script shell), executat pe server. În cazul interfeței CGI aveam nevoie de permisiunea de a rula programe pe server, ceea ce ducea la lacune în securitate și în plus la disocierea de documentul HTML a programului care procesa datele.

II.2.4.1. Istoria PHP-ului începe la sfârșitul anului 1994, când Rasmus Lerdorf dezvoltă prima versiune, ca proiect personal. PHP este facut public în debutul anului 1995 sub denumirea Personal Home Page Tools, fiind considerat un analizor simplist care interpreta câteva macrouri ce puteau fi incluse în cadrul documentelor HTML, permițând contorizarea accesului la paginile Web sau accesarea unei carți de oaspeți (guestbook). Analizorul a fost rescris în mijlocul aceluiași an și denumit PHP/FI versiunea 2.0, unde FI era o alta aplicație scrisă de Rasmus Lendorf, un interpretor de formulare HTML. A fost adăugat și suportul pentru bazele de date MySQL și astfel PHP/FI a început să aibă succes, fiind disponibil gratuit pe Web. La sfirșitul lui 1996, se estima că PHP/FI era utilizat de cel putin 15000 de site-uri Web, iar în anul 1997 numarul lor era de 50 de mii. Programatorii Zeev Suraski și Andi Gutmans rescriu analizatorul PHP și noua aplicație formează nucleul versiunii PHP 3 care a inclus o parte din vechile surse PHP/FI 2.0. La începutul anului 2000, a fost facută publică versiunea PHP 4.0, utilizând puternicul motor de scriptare Zend și oferind suport nu numai pentru serverul Apache, ci și pentru alte servere Web.

II.2.4.2. Limbajul PHP

Limbajul PHP se poate introduce în cadrul documentului HTML printr-un tag special <?statement?> sau <?php statement?> unde statement este o instrucțiune a limbajului, cum ar fi echo, if, break, while și altele. Variabilele se declară 'din zbor', tipul lor putând fi de exemplu integer, double sau string, iar numele de variabile trebuie precedat de caracterul $. Pot fi definite și tablouri (indexate sau asociative, ca în Perl). Sunt permiși operatorii obișnuiți și se pot defini și funcții utilizator (prin constructia Function). PHP oferă un limbaj script puternic și simplu, accesul la cimpurile formularului realizându-se prin intermediul unor variabile create automat. Scripturile PHP pot fi incluse în paginile Web în diferite moduri, așa cum arată exemplul de mai jos:

1. <? echo ("cea mai simpla cale de introducere…\n"); ?>

2. <?php echo("se utilizeaza în cazul documentelor XML.\n"); ?>

3. <script language="php">

echo ("anumite editoare nu accepta tag-uri necunoscute");

</script>

4. <% echo ("optional se pot folosi tag-uri în stilul ASP"); %>

Comentariile pot fi incluse în stilul comentariilor din limbajele C, C++ sau shell-urile UNIX. În PHP există de asemeni o multitudine de funcții predefinite:

matematice

de conversie

de manipulare a sirurilor de caractere

de prelucrare a tablourilor

de acces la resursele sistemului de operare și de lucru cu fișiere

de manipulare a bazelor de date

privitoare la conexiunile Internet (HTTP, FTP)

pentru accesarea fișierelor avind tipuri speciale: PDF, GIF, XML etc.

generale

Limbajul PHP este o sursa deschisa (open source), realizata și permanent îmbunătățită de comunitatea dezvoltatorilor de aplicații web (PHP Group last version aug.04.2006) , la fel ca și baza de date cu care lucreaza in mod preferențial (MySQL). Un numar din ce în ce mai mare de site-uri (inclusiv Slashdot) utilizează tehnologia php. Ca și asemănare PHP-ul se comportă la fel ca și ASP-ul și JSP-ul și anume: un anume tip de fișiere (de obicei *.php?), pentru orice cerere din partea unui client este mai întâi interpretat de către interpretorul PHP pe server rezultând un cod HTML ce va fi transmis browserului. Tot codul plasat intre <? ?> este interpretat folosind un interpretor instalat pe server.

Caracteristici:

Cu ajutorul scripturilor PHP se poate integra o mare varietate de baze de date (de la MySQL la Oracle).

Este o tehnologie extrem de flexibila și dedicata utilizatorului: permite modificarea și extinderea codurilor cu mare ușurință și lucrează cu o mare varietate de sisteme de operare; rulează in egala măsură pe servere web Windows NT si UNIX.

Este complet gratuita. Exista o mulțime de site-uri de la cgi.resourceindex.com la hotscripts.com care oferă gratis aplicații complete: sisteme de vot, forumuri, servere de publicitate s.a.

Comunitate de dezvoltatori php care crește de la o zi la alta este gata sa ofere oricând suport tehnic.

Sunt insa o serie de masuri de precedere care trebuie observate. Printre acestea amintim:

Fiecare baza de date cu care lucrează PHP-ul necesita un set de comenzi mai mult sau puțin diferite. Spre exemplu, o aplicație construita pentru a integra MySQL necesita schimbarea completa a fiecărei linii de script pentru înlocuirea bazei de date cu Oracle. Totuși tandemul PHP/MySQL este extrem de răspândit și aproape orice furnizor de web hosting (indiferent ca serverul este UNIX sau NT) oferă suport pentru acest tip de aplicații.

II.2.5.Perl

(Practical Extraction Report Language) = Un limbaj de programare scris de Larry Wall care combina sintaxa din utilitare Unix cu cateva limbaje. Introdus in 1987, Perl este proiectat pentru a manipula o varietate de functii de administrator system și pentru a furniza functii de manipulare string-uri comprehensive. El este larg utilizat pentru a scrie programe server Web pentru operatii ca actualizarea automata a conturilor utilizator și postarea grupurilor de stiri, procesarea cererilor, sincronizarea bazelor de date și generarea rapoartelor. Perl este de asemenea adaptat la platforme non-Unix.

Perl poate fi considerat ca un veritabil strămoș al tuturor instrumentelor de dezvoltare Web. Chiar daca au apărut o mulțime de tehnologii noi, Perl continua sa aibă un rol important in cadrul unui număr mare de site-uri web. Exista o imensa biblioteca de resurse disponibila pe Internet care cuprinde o mare varietate de scripturi. In afara de asta majoritatea dezvoltatorilor web au cunoștințe de Perl și au utilizat cel puțin scriptul atât de comun pentru trimiterea formularelor electronice (FormMail). Totuși Perl nu a fost proiectat inițial pentru aplicații Web și principalul sau inconvenient este ca nu se integrează ca alte instrumente similare in sursa HTML a paginii Web.

II.2.6. MySQL

Marea majoritate a aplicațiilor bazate pe Web utilizează informații extrase din baze de date, pe baza carora sunt generate in mod dinamic pagini HTML care sunt trimise clientilor. Am ales a prezenta MySQL ca singurul reprezentatnt al SGBD-urilor, majoritatea consideratiilor fiind in egala masura aplicabile și altor SGBD-uri (ORACLE, SQL Server 2005, DB2, E-Cache etc.).

MySQL este un subiect fierbinte, controversat si popular. Fara a intra in polemica fara sfârsit de tipul “Care RDBMS este cel mai bun?”, acest paragraf prezinta sumar caracteristici importante ale MySQL și modul in care se pot accesa/publica rapid date pe web folosind MySQL.

MySQL este un produs matur, scalabil, rapid și in general gratuit, cu caracteristici foarte potrivite pentru multe dintre aplicatiile care folosesc suportul de baze de date pentru WWW.

MySQL opereaza in baza unui model client/server. Orice masina care dorește sa proceseze interogari asupra unei baze de date MySQL trebuie sa ruleze MySQL server (mysqld), care este responsabil de tot traficul de tip incoming/outgoing cu baza de date. Ca orice alt server, mysqld ‘asculta’ pe un port particular (3306) eventualele cereri de conexiune ale unui ‘client’ – orice aplicatie care trimite cereri către o baza de date via mysqld. Acest client poate fi un simplu script in Perl care (gratie modulului DBI) poate trimite o cerere către ‘database’ prin intermediul serverului MySQL sau chiar clientul ‘command-line’ mysql. Clientul mysql este o interfata interactiva pentru trimiterea de comenzi către server.

II.2.7. ColdFusion

Ce este ColdFusion? Este o platforma completa de dezvoltare de aplicatii web: limbaj de programare, server de aplicatii, mediu de dezvoltare. Nu este o sursa deschisa, deci nu este gratuita. Studiile de piata indica faptul ca este cel mai bine vindut server de aplicatii web, in competitie cu Microsoft Active Server Pages (asp), Sun Java Server Pages (jsp), Perl, Php. Trebuie sa tinem cont insa ca majoritatea competitorilor sunt practic tehnologii gratuite. Aceasta situatie face ca, de fapt, ColdFusion sa intre in competitie cu cele mai puternice (și scumpe) produse din aceasta categorie: Oracle Application Server, Apple WebObject… Avind in vedere pretul mult mai mic cu care se vinde ColdFusion, nu este de mirare ca acesta se afla in top. Creatorii programului (Allaire) apreciaza ca peste 100.000 de dezvoltatori in intreaga lume folosesc acest program.

Calitati:

Simplitate: Pentru majoritatea dezvoltatorilor care stapinesc limbajul HTML, ColdFusion este usor de invatat, fiind un limbaj intuitv. Tagurile specifice sunt "cfset" și "cfoutput". Variabilele se incadreaza cu semnul "#". Limbajul de programare este CFML (ColdFusion Markup Lamguages) iar extensiile paginilor sunt "cfm".

Putere: Citeva dintre serviciile oferite prin intermediul CFML sunt:

Permite constructia de pagini web interactive

Ofera acces la baze de date, inclusiv proceduri de inregistrare și tranzactionare

Include protocoale de rețea: LDAP, POP3, SMTP, HTTP și FTP

Permite includerea unor taguri specifice scrise in C++, Java sau Delphi

Comunitate: Exista o mare comunitate de dezvoltatori care utilizeaza ColdFusion, extrem de activa in grupurile de discutii și in cadrul sectiunii de forum din site-ul Allaire.

Precautii:

Ruleaza pe platforma Windows NT. Serverele de web hosting pe platforme UNIX, de regula nu ofera suport pentru dezvoltarea de aplicatii ColdFusion. Pot exista probleme de securitate in situatia in care serverul nu este bine configurat. Inainte de a cumpara un pachet de web hosting care include suport pentru aplicatii ColdFusion este indicat sa intrebati furnizorul prospectat daca optiunea "advanced security" este activa și daca scripturile pe care intentionati sa le utilizati ar putea fi citite de altii prin intermediul tagului CFFILE.

II.3. Tehnologia DREAMWEAVER – dezvoltare site-uri

Dreamweaver este un generator HTML de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get). Aceasta înseamnă că, dacă efectuați o modificare pe ecran în interiorul programului, rezultatele acesteia vor fi afișate instantaneu. Prin contrast, dacă ar fi fost necesar să scrieți manual liniile de program HTML, ar fi trebuit să examinați programul în interiorul unui browser Web pentru a vedea rezultatele. Răspunsul imediat al unui mediu de proiectare mobil, precum Dreamweaver, mărește în mare măsură fluxul de lucru al activității dumneavoastră, deoarece puteți vedea imediat, în timpul lucrului, dacă vă plac sau nu rezultatele obținute

Aceasta vă permite să modificați liniile de program pe care Dreamweaver le

scrie în mod automat. Majoritatea celorlaltor editoare HTML de tip WYSIWYG actuale nu permit modificarea liniilor de program generate de acestea, deoarece editoarele respective trebuie să lucreze cu programe scrise într-un anumit mod, pentru a putea oferi toate caracteristicile WYSIWYG. Cu alte cuvinte, liniile de cod se deservesc pe ele însele pentru a ajuta programul, nu pentru a crea HTML.

HTML reprezintă o abreviere de la HyperText Markup Language (limbaj de marcare prin hipertext). Este derivat din SGML (Standard Generalized Markup Language), un standard internațional de reprezentare a textelor într-un format electronic, care se poate folosi pentru schimbul de documente într-o manieră independentă.

HTML folosește o combinație de etichete, atribute și valori pentru a genera rezultate. Iată un exemplu de linie de program care folosește o etichetă, un atribut și o valoare.

Una dintre cele mai interesante aspecte ale comunității de utilizatori

Dreamweaver este modul în care aceștia folosesc în comun obiecte

(Objects), comenzi (Commands) și comportări (Behaviors). Aceste elemente predefinite pot fi partajate și distribuite, într-o manieră de lucru similară cu aceea a modulelor plug-in pentru Photoshop. Dacă vizitați secțiunea Dreamweaver a sitului Macromedia, veți descoperi numeroase liste care conțin resurse partajate.

Gestiunea fișierelor constă din organizarea, structura dosarelor și convențiile de denumire pentru toate paginile și obiectele grafice din situl dumneavoastră Web. Puține alte discipline necesită crearea simultană a unui număr atât de mare de documente, deoarece paginile Web sunt, de obicei, alcătuite din numeroase fișiere text și imagini.

Pentru a obține dificultatea de a gestiona un mare număr de fișiere, majoritatea dezvoltatorilor își construiesc siturile Web de pe hard-disc, iar după ce au terminat, încarcă aceste fișiere pe un server Web, astfel încât fișierele să poată fi vizualizate din Internet.

II.3.1. Adrese URL relative și absolute

URL este abrevierea de la Uniform Resource Locator (localizator uniform de resurse). Mai simplu, un URL reprezintă adresa pe care o folosiți pentru a obține accesul la un sit Web.

O adresă URL absolută este o adresă URL completă, care specifică amplasamentul exact al obiectului în Web, inclusiv protocolul folosit (în acest caz http), numele gazdei și calea exactă spre amplasamentul respectiv (în acest caz, /index.html). Adresele URL absolute sunt întotdeauna utilizate când doriți să stabiliți o legătură cu un sit aflat în exteriorul sitului dumneavoastră.

Puteți folosi adrese URL absolute în cadrul propriului dumneavoastră sit, dar acest lucru nu este necesar; majoritatea publiciștilor Web preferă să folosească în schimb adrese relative. Dacă folosiți adrese URL relative pentru documente interne, mutarea acestor documente este mai simplă în cazul modificării numelui de domeniu.

Crearea unei hărți de sit reprezintă o excelentă modalitate de a examina structura sitului dumneavoastră Web, deoarece vă permite să vizualizați diferitele niveluri ale sitului Web, precum și elementele componente ale acestor niveluri. Mulți folosesc hărți de sit pentru a prezenta clientului lor o perspectivă structurală a aspectului sitului respectiv. Este foarte bine că Dreamweaver poate crea cu ușurință hărți de sit și le poate chiar transforma în fișiere PICT sau JPEG (Mac), respectiv BMP sau PNG (Windows). Dacă modificați structura sitului, aceasta se va reflecta într-o modificare a hărții sitului.

Dreamweaver vă permite să creați fișiere și dosare direct din fereastra

sa ite. Unii proiectanți Web creează mai întâi o mulțime de imagini, le

azvârl într-un dosar și definesc dosarul respectiv ca sit în cadrul programului

Dreamweaver. Alții pornesc de la un dosar fără conținut și construiesc mai întâi fișiere HTML vide, iar apoi creează și adaugă imagini ulterior. Nu există

o modalitate standard de inițiere a unui sit Web, dar Dreamweaver este suficient de flexibil astfel încât să pornească de la zero cu un dosar fără conținut, dar și să creeze un sit pe baza fișierelor existente.

II.3.2. Semnificația numelui de fișier index.html

Ați creat recent un document cu numele index.html. Ceea ce sesizați sau nu este faptul că acest nume de fișier are o anumită semnificație. Majoritatea serverelor Web recunosc fișierul index.html ca pagină de bază prestabilită. Dacă tastați adresa URL http://www.nursing.sibiu.rdsnet.ro, de exemplu, ceea ce veți vedea în realitate este pagina de la adresa http://www.nursing.sibiu.rdsnet.ro/index.html, chiar dacă nu ați scris așa. Serverul Web știe că trebuie să deschidă în mod automat fișierul index.html, fără ca utilizatorul să fie obligat a introduce integral adresa URL.

Ca atare, dacă atribuiți paginii de deschidere a sitului dumneavoastră Web numele de fișier index.html, serverul Web știe în mod automat că trebuie să afișeze mai întâi acest fișier.

Dezvoltând mai departe acest concept, puteți avea o pagină de deschidere pentru fiecare secțiune a sitului dumneavoastră Web, nu numai pentru pagina dumneavoastră de bază. Această caracteristică prezintă avantaje bine definite; printre aceste avantaje se numără și faptul că utilizatorii dumneavoastră nu se vor trezi în fața unui index general. Iată de ce numele de fișier index.html este atât de încărcat de semnificații. Este și motivul pentru care majoritatea dezvoltatorilor Web profesioniști îl folosesc drept nume pentru fișierul rădăcină, deși unele servere folosesc un alt nume, în speță default.html. Ceea ce poate nu sesizați este faptul că puteți utiliza mai multe fișiere cu numele index.html în situl dumneavoastră. Puteți avea un fișier index.html în interiorul fiecărui dosar care reprezintă o categorie pentru situl dumneavoastră, precum Companie, Servicii, Magazin și Produse.

Dacă nu dispuneți de un fișier index.html, browserele vor afișa o listă generală a fișierelor dumneavoastră.

II.3.3. Configurarea browserelor pentru poșta electronică

Nu toți vizitatorii sitului folosesc un browser pentru poșta electronică, unii utilizând alte programe, precum Eudora, Entourage etc. Dacă vizitatorii sitului dumneavoastră execută clic pe o legătură de tip poștă electronică, iar preferințele pentru e-mail ale browserului utilizat nu sunt configurate,

aceștia vor primi un mesaj de eroare în care li se cere să execute această operație. Acest fapt este valabil atât pentru Internet Explorer cât și pentru Netscape Navigator. Nu prea aveți posibilitatea de a evita această situație, motiv pentru care este bine să includeți adresele de e-mail în legăturile de

tip poștă electronică.

II.3.4. Principiul de funcționare a listelor cu fonturi

Listele cu fonturi reprezintă o modalitate foarte utilă de a vă asigura că textele HTML din pagina dumneavoastră Web sunt vizualizate conform preferințelor dumneavoastră. Un browser Web va căuta în toate corpurile de literă din listă până găsește unul instalat în sistemul utilizatorului final. După

ce browserul a găsit un corp de literă din listă, îl va folosi pentru afișarea textelor HTML din pagina dumneavoastră. De exemplu, dacă lista dumneavoastră conține elementele „Arial, Helvetica, fără serife“, browserul

va încerca să folosească mai întâi tipul de literă Arial pentru a afișa textul. Dacă acest font nu este instalat în sistemul utilizatorului final, browserul va încerca să folosească Helvetica. Dacă nu găsește Helvetica, atunci va afișa primul tip de literă fără serife pe care îl găsește. Intenția listelor cu fonturi constă din a crea seturi de tipuri de literă cu structură și caracteristici similare, astfel încât diferențele de aspect de la un cititor la altul să fie minime.

II.3.5. Stilurile HTML reprezintă o excelentă modalitate de formatare rapidă

a textelor dintr-un document. Puteți salva atribute specifice de formatare a textelor, pe care le puteți aplica apoi unui text dintr-o pagină sau tuturor textelor dintr-un sit. Spre deosebire de foile de stil în cascadă, care necesită un browser în versiune 4.0 sau ulterioară, stilurile HTML sunt funcționale și în browserele anterioare, ceea ce le transformă într-o opțiune atractivă.

II.3.6. Tabele în Dreamweaver

Un tabel este o caracteristică extrem de flexibilă a mediului HTML. Tabelele pot fi utilizate pentru organizarea datelor sau poziționarea imaginilor. Tabelele încep întotdeauna cu o etichetă table. Elementele width și border sunt atribute ale etichetei table. Eticheta tr simbolizează un rând al tabelului (Table Row), iar eticheta td simbolizează datele din tabel (Table Data). Tabelele pot fi dimensionate în două moduri: procentual sau cu ajutorul pixelilor. Un tabel construit pe bază de procente se va extinde o dată cu lățimea ferestrei browser, ceea ce înseamnă că dimensiunea sa va depinde de forma ferestrei browser. Dacă specificați că un tabel folosește o lățime de 75%, de exemplu, acesta se va extinde până la o lățime egală cu trei sferturi din spațiul disponibil pe orizontală, indiferent de dimensiunea ferestrei browser. Acesta poate constitui un mare avantaj în unele situații, dar nu întotdeauna. Când doriți să limitați dimensiunea unui tabel, indiferent de dimensiunea ferestrei browser, utilizați pixelii ca unitate de măsură pentru dimensiunea tabelelor . Când doriți ca tabelul să se extindă până la dimensiunea ferestrei browser, tabelele construite procentual reprezintă soluția. Pentru a complica și mai mult problema, este posibilă imbricarea unui tabel cu pixeli în interiorul unui tabel procentual sau invers. Tabelele asigură menținerea alinierii și a grupării elementelor artistice, în timp ce elementele HTML care nu sunt inserate în tabele pot fi supuse unor deplasări în funcție de dimensiunea ferestrei browser.

II.3.7. Crearea butoanelor derulante

Una dintre principalele probleme care apar în cursul procesului de dezvoltare a paginilor Web constă din conceperea unor elemente artistice care să indice fără echivoc modul de navigare în cadrul unui sit. Obiectele grafice de tip buton derulant, care își modifică aspectul la deplasarea pe deasupra lor a indicatorului mouse-ului, sunt excelente pentru adăugarea unor repere vizuale care vă vor asigura că publicul va observa că o imagine are o anumită semnificație specială sau că reprezintă o legătură. Butoanele derulante sunt de asemenea oportune în cazul lipsei de spațiu, deoarece în interiorul acestui obiect grafic cu aspect variabil pot fi inserate informații suplimentare. Butoanele derulante nu sunt scrise în HTML standard, ci într-un limbaj de scripting folosit pe scară largă și inventat de Netscape, denumit JavaScript.

Dreamweaver scrie în mod automat butoane derulante JavaScript fără

ca dumneavoastră să fiți obligat să scrieți scripturile sau măcar să înțelegeți modul de construcție al acestora. Este un mare avantaj, deoarece o mulțime

de utilizatori, inclusiv noi, nu știu să scrie programe JavaScript pornind de la zero.

II.3.7.1. Reguli privind butoanele derulante

Butoanele derulante necesită utilizarea a minimum două obiecte grafice: unul pentru starea activă çi unul pentru starea inactivă. Pentru crearea obiectelor grafice vom avea nevoie de un program de prelucrare a imaginilor, precum Fireworks sau Photoshop.

Dacă veti realiza propriile imagini pentru butoane derulante într-un editor de imagini, o regulă importantă pe care trebuie să o înțelegeți este aceea că imaginile pentru starea activă, respectiv pentru starea inactivă

trebuie să aibă aceeași dimensiune pentru fiecare buton derulant în parte; în caz contrar, riscați ca imaginile să apară distorsionate. JavaScript necesită informații legate de lățime (WIDTH) respectiv înălțime (HEIGHT), pe care Dreamweaver le va adăuga automat. Dacă dispuneți de două imagini de dimensiuni diferite, JavaScript le va aduce pe ambele la aceleași dimensiune, ceea ce provoacă distorsiuni.

II.3.8. Definirea unei clase personalizate

O clasă cu foi de stil este un set de specificații care se poate aplica oricărei etichete din pagină. De ce se foloseçte o clasă, în loc de a redefini formatarea unei etichete HTML? Poate că există un set de stiluri, cum ar fi o anumită culoare sau dimensiune a textului, pe care doriți să îl aplicați aleator, fără ca acesta să fie atribuit în mod automat fiecărei apariții a unei anumite etichete HTML. De exemplu, poate că nu doriți ca toate etichetele h3 să fie în mod automat de culoare verde; poate vreți ca și unele etichete h4 să fie tot de culoare verde. În loc de a redefini o etichetă HTML existentă, puteți folosi o clasă pentru a aplica același stil diferitelor etichete din pagina dumneavoastră. Cu alte cuvinte, o clasă poate fi aplicată unei etichete în

orice moment.

II.3.9. HTML

Odată cu introducerea editoarelor HTML de tip WYSIWYG, precum

Dreamweaver, dezvoltatorii Web nu mai sunt obligați să scrie linii de program HTML și pot crea pagini Web într-un mediu complet vizual. Invenția editoarelor WYSIWYG a permis practic oricui să editeze pagini Web. Totuși, suntem de părere că o cunoaștere a noțiunilor elementare de HTML este benefică pentru orice persoană care intenționează să-și desfășoare activitatea în acest domeniu la nivel profesional.

Dreamweaver 4 a introdus două noi moduri de vizualizare în fereastra document, care combină avantajele lucrului în mediul vizual cu acelea ale programării în mod text. Modul de vizualizare Code vă permite să folosiți Dreamweaver ca pe oricare alt editor de text cu facilități complete specializat în HTML, precum BBEdit sau HomeSite. Modul de vizualizare Code and Design vă permite să lucrați atât cu programul aferent paginii dumneavoastră, dar și cu elementele vizuale ale acesteia, în interiorul aceleiași ferestre document.

II.3.9.1. Ce sunt atributele HTML?

Limbajul HTML este compus dintr-o serie de etichete HTML. Aceste etichete definesc modul de formatare a paginii într-un browser. La aceste etichete HTML se atașează atribute care definesc în amănunt aspectul paginii dumneavoastră. De exemplu, TABLE este o etichetă HTML standard.

Eticheta TABLE are numeroase atribute distincte care se pot folosi pentru a defini în mod detaliat aspectul acesteia, precum width (lățime), height

(înălțime), bgcolor (culoarea fundalului) și altele.

II.3.10. Formulare

Formularele se numără printre cele mai importante elemente ale unui sit

Web, deoarece vă permit să puneți întrebări utilizatorului final și să primiți răspunsuri de la acesta. Deși formularele sunt similare celor folosite în realitatea non-virtuală (gândiți-vă la formularele pentru plata impozitelor, pentru asigurări auto sau hârțogăria necesară solicitării unui împrumut), se pot utiliza și pentru lucruri mai interesante, cum ar fi exprimarea unui vot, pentru cărți de oaspeți sau comerț electronic. În general, paginile bazate pe formulare sunt cu mult mai interactive decât alte tipuri de pagini HTML, deoarece pot colecta informații și vi le pot transmite ulterior.

Procesul de creare a formularelor incumbă două aspecte: crearea obiectelor formular (câmpuri cu text, casete de validare, butoane Submit etc.) și asigurarea funcționării corecte a formularelor. Formularele nu sunt deosebit de distractive, dar reprezintă esența diferenței dintre Web și suporturile informaționale (hârtie etc.) din trecut.

II.3.10.1. Panoul Objects Form

Obiectele pe care le folosiți pentru a crea un formular în Dreamweaver sunt cunoscute sub numele de obiecte formular. Acestea includ câmpuri cu text, casete de validare, imagini, butoane etc. Veți descoperi toate obiectele formular în panoul Objects. Dacă panoul Objects nu este vizibil, alegeți opțiunea Window Objects. Pentru a obține acces la obiectele formular, trebuie să înlocuiți aspectul prestabilit al panoului cu obiectele din aspectul Forms. Pentru aceasta, executați clic pe săgeata amplasată în partea superioară a panoului Objects și selectați Forms din meniul pop-up.

II.3.10.2. Crearea unui meniu de salt

Obiectul Jump Menu (meniu de salt) din Dreamweaver combină un element specific formularelor pentru liste și o comportare JavaScript care determină meniul să-și atingă ținta fără utilizarea unui buton Go. Utilizarea acestei categorii de formulare specializate poate fi deosebit de utilă atunci când trebuie să inserați un mare număr de opțiuni de navigare într-o suprafață de ecran relativ redusă. Meniul de salt este o categorie specială de obiecte Dreamweaver care combină JavaScript cu un element caracteristic formularelor. Un meniu de salt permite vizitatorului unei pagini să selecteze o opțiune, iar opțiunea respectivă se va încărca fără ca acesta să fie obligat să execute clic în prealabil pe un buton Go.

II.3.11. Comportări

Comportările Dreamweaver reprezintă scripturi scrise în JavaScript care

permit limbajului HTML să execute operații pe care nu le poate efectua singur. Dreamweaver include o varietate de comportări, care vă permit să finalizați tot felul de operații interesante, precum deschiderea unui browser într-o fereastră mai mică sau detectarea versiunii browserului folosit de utilizatorul final,

Macromedia Extension Manager este un program care vă permite să instalați și să eliminați cu ușurință extensii în/din Dreamweaver. În versiunile anterioare ale programului Dreamweaver, trebuia să descărcați și să instalați personal aplicația Extension Manager. În Dreamweaver 4, Extension Manager este preinstalat pentru dumneavoastră și pregătit în vederea utilizării. Totuși, pe măsura apariției noilor versiuni ale acestei aplicații, va fi necesară instalarea acestora.

II.3.12. Elemente de automatizare

Dacă proiectați pagini Web, veți remarca rapid că această activitate implică o abundență de operații incredibil de redundante și plicticoase. Din fericire, Dreamweaver dispune de numeroase caracteristici care vă pot ajuta să automatizați multe dintre aceste sarcini plictisitoare, caracteristici între care amintim panoul History și utilizarea obiectelor și a comenzilor personalizate. Un obiect personalizat vă permite, cu ajutorul unui clic cu mouse-ul, să efectuați mai multe operații simultan.

II.3.12.1. Comenzile reprezintă o altă modalitate de automatizare a diferitelor operații în Dreamweaver. Termenul de „comenzi“ se referă la crearea unui script sau a unei macroinstrucțiuni care pot fi derulate de mai multe ori.

După crearea unei comenzi, aceasta va apărea în meniul Commands. De asemenea, puteți folosi comenzile preexistente incluse „din construcție“ în programul Dreamweaver.

Termenul de „extensie“ este o expresie universală care se referă la orice comportare, comandă sau obiect pe care îl puteți folosi în Dreamweaver pentru a desemna un ansamblu colectiv de caracteristici.

II.3.12.2. Ce este o comandă?

O comandă este un mic fișier JavaScript care înregistrează anumite funcții efectuate în Dreamweaver. Aceste fișiere sunt stocate în interiorul dosarului Commands, situat în interiorul dosarului Configuration. Unele comenzi, cum ar fi Create Web Photo Album, sunt incluse în Dreamweaver, iar altele pot fi descărcate din diferite situri Web. Vă puteți crea propriile dumneavoastră comenzi personalizate, folosind panoul History, sau le puteți scrie pornind de la zero în JavaScript. De exemplu, puteți copia etape din panoul History și le puteți salva sub forma unei comenzi. Dreamweaver va converti etapele selectate în JavaScript, astfel încât acestea să poată fi derulate din nou, din orice document. După cum se poate vedea, comenzile sunt foarte puternice și vă pot ajuta să realizați o semnificativă economie de timp.

II.3.13. Ce este panoul History?

Panoul History afișează toate etapele pe care le-ați efectuat de la crearea sau deschiderea unui fișier. Astfel, puteți beneficia de o elegantă trecere vizuală în revistă a diferitelor etape parcurse. Puteți folosi cursorul glisant pentru a anula și pentru a reveni asupra etapelor menționate. Metoda vizuală prezentată, de parcurgere înainte sau înapoi a documentului dumneavoastră, oferă un mecanism de control mai adecvat decât simpla apăsare a combinațiilor de taste Ctrl+Z și Ctrl+Y (respectiv Cmd+Z și Cmd+Y). Etapele din panoul History pot fi copiate dintr-un document sau altul, ceea ce se poate dovedi util când doriți să partajați informații între documente. De asemenea, puteți copia etape din panoul History și le puteți salva sub formă de comenzi, ceea ce permite reluarea acestora la un

moment ulterior, în orice document, cu ajutorul unui singur clic.

II.3.14. Șabloane/biblioteci

Două dintre cele mai mari probleme care stau în fața proiectanților de pagini Web constau în menținerea unui aspect consecvent al paginilor și actualizarea modificărilor pe întreg cuprinsul sitului. Șabloanele și articolele de bibliotecă vă pot ajuta să rezolvați cu succes ambele probleme, deoarece acestea facilitează crearea de pagini și elemente de pagină consecvente, precum și actualizarea automată a mai multor pagini în urma efectuării unor modificări.

Șabloanele sunt utile pentru pagini întregi și pot fixa culori, tipuri de literă, tabele sau imagini, permițând în același tmp modificarea altor componente ale documentului. Când creați un șablon, îl folosiți solicitând o copie a acestuia. În loc de a crea un document nou, fără titlu, cereți o pagină nouă, care se bazează pe un șablon conceput de dumneavoastră. Articolele de bibliotecă sunt utile pentru elementele din structura unei pagini, precum bara de navigație sau notița privind drepturile de autor. Există mici componente de coduri HTML și porțiuni de text care pot fi inserate oriunde în interiorul unei pagini.

II.3.15 Intrarea pe Internet

Una este să creezi o pagină Web și cu totul altceva este să o publici pe Internet.Acest capitol prezintă modul de creare în serverul GeoCities a unui cont de găzduire în Web , precum și metoda de utilizare a programului Dreamweaver pentru a încărca un sit Web astfel încât acesta să poată fi vizualizat în direct din Internet.

II.3.15.1. Găzduire Web gratuită în serverul GeoGities

GeoCities – http://geocities.yahoo.com – este unul din numeroasele servicii de găzduire în Web gratuite disponibile din Internet.

Există numeroase servicii în Web care oferă găzduire gratuită. Din

aceste servicii gratuite, GeoCities este probabil cel mai cunoscut. GeoCities a fost unul dintre primele servicii Web care a oferit găzduire în Web gratuită oricărei persoane dispuse să se aboneze la serviciul respectiv. În câteva minute, aveți la dispoziție un spațiu pentru încărcarea în Web a fișierelor dumneavoastră.

Pachetul de găzduire gratuită în Web oferit de GeoCities include o mulțime de facilități suplimentare.

II.3.15.2. Crearea unui cont în serverul GeoCities

Prima etapă din procesul de creare a unui sit Web gratuit în serverul GeoCities necesită completarea unui formular existent pe situl firmei care administrează serverul. Exercițiul curent prezintă câmpurile din formular care trebuie completate.

1. Lansați browserul dumneavoastră preferat și navigați la pagina de bază GeoCities, situată la adresa http://geocities.yahoo.com/home/. Aici veți găsi o descriere completă a serviciilor oferite.

2. Executați clic pe legătura Build Your Web Site!. Veți fi transportat într-o altă pagină Web, unde puteți opta pentru crearea propriului dumneavoastră cont.

3. Executați clic pe legătura Sign me up!. Veți fi transportat într-o pagină unde veți completa un scurt chestionar, care este necesar pentru crearea unui cont.

4. Completați toate informațiile necesare în formular. Identificatorul dumneavoastră Yahoo! va apărea ca parte a adresei URL din serverul GeoCities. Identificatorul Yahoo! al autorilor este book; implicit, adresa URL

a autorilor este http://www.geocities.com/book/.

5. Când ați terminat de introdus informațiile, executați clic pe butonul Submit This Form, situat în partea inferioară a paginii. Informațiile dumneavoastră vor fi trimise la server, în vederea prelucrării.

6. Pentru articolul 1, alegeți o categorie adecvată pentru situl

dumneavoastră. Pentru articolul 2, introduceți codul de confirmare afișat pe ecran. Executați clic pe butonul Submit This Form. Astfel, procesul de activare se va încheia.

Politici de confidențialitate

De fiecare dată când furnizați informații personale referitoare la identitatea dumneavoastră într-un sit Web, trebuie să cunoașteți politica de confidențialitate a destinatarului. Unele situri adună informații personale și apoi le vând unor companii de marketing. Ca atare, vă puteți alege cu mesaje de e-mail suplimentare și nesolicitate. Dacă aceasta reprezintă o problemă serioasă pentru dumneavoastră, examinați politica de confidențialitate a companiei GeoCities înainte de a furniza vreo informație.

Politica de confidențialitate a firmei poate fi examinată la adresa

http://docs.yahoo.com/info/privacy/.

7. Când serverul GeoCities a terminat de prelucrat cererea dumneavoastră de obținere a unui spațiu gratuit în Web, veți fi transportat automat în

pagina de întâmpinare (Welcome), unde sunt confirmate identificatorul dumneavoastră Yahoo!, adresa de e-mail și adresa URL. Executați clic pe legătura Build your page now! pentru a încheia configurarea sitului Web. Pentru prelucrarea contului dumneavoastră pot fi necesare maximum 24 de ore.

8. Veți primi rapid un mesaj e-mail de confirmare (sau două) în care sunt repetate informațiile dumneavoastră de utilizator și adresa URL; de

asemenea, mesajul furnizează informații suplimentare despre serviciile Web asigurate de GeoCities.

9. În acest moment, sunteți pregătit pentru stabilirea preferințelor FTP în

Dreamweaver și puteți începe să încărcați situl.

II.3.15.3. Stabilirea preferințelor FTP

Pentru ca situl dumneavoastră să poată fi accesibil din World Wide Web, fișierele dumneavoastră trebuie încărcate într-un server Web activ. Majoritatea dezvoltatorilor și proiectanților Web își construiesc paginile pe hard-disc înainte de a-și transfera fișierele pe un server Web activ. În

terminologia Dreamweaver, fișierele din hard-disc se numesc fișiere locale , iar fișierele dintr-un server Web activ se numesc fișiere aflate la distanță . Puteți încărca fișierele din Dreamweaver folosind parametrii FTP Site Definitions.

Informațiile pe care trebuie să le completați în caseta cu parametrii FTP ai programului Dreamweaver vor fi incluse în mesajul e-mail pe care îl primiți

de la GeoCities. Acestea includ gazda FTP, catalogul de găzduire, identificatorul de conectare (nume sau identificator de utilizator) și parola. Ce este FTP?

FTP este abrevierea de la File Transfer Protocol (protocol de transfer al fișierelor). De obicei, acest termen este asociat cu procesul de încărcare a fișierelor Web într-un server Web activ. Abrevierea prezentată este folosită fie ca atribut („Am folosit un program FTP pentru a încărca niște fișiere“), fie drept complement („Am să trimit chiar acum fișierele prin FTP!“).

Este important de reținut că nu trebuie să folosiți Dreamweaver pentru

a realiza un schimb de fișiere cu serverul aflat la distanță. Pentru aceasta puteți folosi și alte aplicații FTP, precum Fetch (Mac) sau WS_FTP

(Windows). Există și avantaje ale programului Dreamweaver în raport cu aceste aplicații, precum sincronizarea fișierelor și gestionarea siturilor. Parametri FTP în Dreamweaver

II.3.15.4. Introducerea fișierelor în serverul Web

Acum, după ce ați configurat preferințele FTP, sunteți pregătit să utilizați Dreamweaver pentru a vă conecta la un server Web și pentru a vă încărca fișierele.

Până la activarea contului dumneavoastră Geocities pot trece și 24 de ore. Dacă aveți probleme la conectare, așteptați o oră și apoi încercați din nou.

1. Înainte de a încărca fișiere în serverul Web, asigurați-vă că ați stabilit o conexiune la Internet. Pentru majoritatea utilizatorilor, aceasta se reduce la conectarea cu ajutorul unui modem la serverul unui furnizor de servicii Internet.

2. Verificați ca fereastra Site să fie deschisă; dacă nu este, apăsați pe tasta

F8. Observați că butonul Connect, situat în partea superioară a ferestrei, nu mai este colorat în gri (dezactivat). După introducerea preferințelor FTP, veți avea acces la această funcționalitate.

3. Executați clic pe butonul Connect. Astfel, Dreamweaver se va conecta la serverul Web. Dacă nu ați stabilit o conexiune la Internet cu ajutorul unui modem sau prin intermediul unei rețele, veți primi un mesaj de eroare.

4. Având dosarul rădăcină local selectat, sunteți pregătit să vă încărcați situl. Executați clic pe butonul Put Files.

5. Veți fi întrebat dacă doriți să încărcați întregul sit Web. Deoarece încărcați situl pentru prima dată, executați clic pe butonul OK.

Diferența dintre comenzile Get și Put

Există două modalități diferite de transfer al fișierelor între situl local și situl aflat la distanță (serverul Web). Comanda Get copiază fișierele selectate din situl aflat la distanță în situl dumneavoastră local. Acest proces poartă numele de descărcare. De asemenea, dacă folosiți opțiunile Check-In și Check-Out, comanda Get copiază fișierul în situl local ca un fișier de tip read-only (numai pentru citire), lăsând originalul în serverul Web, la dispoziția altor utilizatori care ar dori să-l descarce. Comanda Put copiază fișierele selectate din situl local în situl aflat la distanță. Acest proces poartă numele de încărcare.

Când Dreamweaver a terminat de încărcat fișierele dumneavoastră,

bara de stare nu va mai afiça starea procesului de încărcare. Notă: Dacă în timpul procesului de transfer se produce o eroare, Dreamweaver ține un

jurnal al erorilor FTP, pe care îl puteți consulta pentru a vă facilita rezolvarea problemei. Puteți obține acces la acest jurnal prin selectarea opțiunilor Site FTP Log (Mac), respectiv Window FTP Log (Windows).

6. Deschideți un browser. Navigați la adresa URL furnizată în mesajele e- mail primite de la GeoCities

II.3.15.5. Obținerea rapoartelor de sit

Pe măsură ce siturile dumneavoastră cresc în dimensiune, gestionarea tuturor fiçierelor va deveni progresiv mai dificilă. Localizarea fișierelor cu etichete “alt” care lipsesc, a documentelor fără titlu, a etichetelor imbricate redundante etc. se poate dovedi o operație mare consumatoare de timp. Dreamweaver 4 a introdus rapoartele de sit, o facilitate care vă permite să identificați și să localizați fișiere care satisfac anumite criterii. Această funcționalitate vă poate scuti de „vânătoarea“ manuală de fișiere și va garanta că fișierele dumneavoastră se află într-o formă optimă.

Exercițiul curent vă determină să rulați un raport cu privire la un sit finit și va remedia unele din problemele identificate în raport.

1. Selectați Site Reports. Se va deschide caseta de dialog Reports, unde puteți specifica tipul de raport pe care doriți să-l generați.

2. Din meniul derulant Report On, selectați Entire Local Site. Astfel, vă veți asigura că au fost prelucrate toate fișierele din dosarul rădăcină local.

3. Executați clic pe caseta de validare Untitled Documents (documente

fără titlu). Această opțiune determină examinarea titlurilor paginilor incluse

în documentele din situl dumneavoastră, pentru a verifica unicitatea lor. Este un procedeu indicat, deoarece unele motoare de căutare folosesc titlul

paginii ca parte a descrierii sitului.

Caseta de dialog Reports

Caseta de dialog Reports dispune de numeroase funcționalități, care oferă o gamă largă de opțiuni și implicit o bună flexibilitate.

Tabelul de mai jos prezintă opțiunile respective și conține o scurtă descriere a fiecăreia.

4. Executați clic pe butonul Run. Dreamweaver va începe să parcurgă toate fișierele din situl dumneavoastră, în căutarea paginilor al căror titlu este Untitled Document.

Când Dreamweaver a terminat de parcurs situl dumneavoastră, va genera o casetă de dialog Results, care afișează fișierele ce satisfac criteriile

specificate. În cazul nostru, ați căutat fișierele care conțin mențiunea

Untitled Document ca titlu de pagină.

5. Executați clic pe fișierul about.html pentru a evidenția fișierul respectiv. Executați clic pe butonul Open File, pentru a putea corecta problema.

6. Observați că opțiunea Title: are valoarea Untitled Document. Înlocuiți această valoare cu textul „about the moon's nest inn“. Salvați și închideți acest fiçier.

7. Corectați titlurile aferente paginilor din fișierele index.html și

reserve.html.

8. După ce ați terminat, puteți salva și închide toate documentele deschise.

II.4. Stiluri

Principial, codul care controlează apariția și aspectul elementelor paginii Web este stocăt într-o “foaie de stil” (style sheet). Sepot folosi mai multe foi de stil pentru aceeași pagină Web, de aici denumirea de “foi de stil în cascadă” – Cascading Style Sheets (CSS).

În mod obișnuit, sunt patru moduri de a folosi stilurile:

Stilul se aplică unui singur element, în cadrul unui marcaj HTML. De

exemplu, pentru a aplica un stil unui element de tip paragraf, se poate

scrie:

Această modalitate se numește “in-line și este cea mai putin flexibilă.

Stilul se aplică mai multor elemente din pagina Web, pentu care este definit dedicăt. Aceste elementepot fi de același fel sau pot fi diferite.

Stilul se aplica pentru toate elementele din pagina, de exemplu:

<style>

Body{ background: #ffffff; color:#000000;

margin-top:.20in; margin-left:.50in}

</style>

Foile de stil sunt definite, în acest caz, la începutul fișierelor HTML.

Foile de stil sunt stocăte într0un fișier separat de fișierul HTML și pot fi aplicăte mai multor pagini simultan, de exemplu:

Aceasta este modalitatea cea mai flexibilă de a defini stilurile. Stilurile CSS sunt identificăte prin nume care se plasează intre marcajele HTML. Modifucarea unui atribut în foaie de stil determină modificarea instantanee în toate locurile unde se aplică stilul.

Avantajul folosirii foilor de stil este acela că se pot face usor modificări la o apariție a paginii, fară a mai scrie cod de fiecare dată. Această tehnica este foarte eficientă în cazul site-urilor cu multe pagini; de fiecare dată cănd stilul CSS este actualizat, modificarile se reflectă automat în toate documentele.

II.4.1. Stiluri definite “in-line”

Stilurile “in-line” sunt definite chiar în interiorul marcajului care inițiază blocul asupra căruia vor acționa stilurile respective. Se utilizează atributul universal style, valoarea atributului definind practic stilul. Stilul se aplică doar elementului HTML definit de marcaj.

II.4.2. Stiluri dedicate

Stilurile dedicăte se aplica mai multor elemente din pagina Web. Ele sunt definite la începutul fișierelor HTML, în blocul <head>…</head>, folosind marcajele <style> și </style>. Obiectele sunt construite cu sintaxa:

Unde selectorul specifică asupra cui se aplică stilul, iar descrierea definește stilul și este plasată între acolade. Descrierea este alcătuită din expresi de tipul “atribut:valoare”, separate prin caracterul punct și virgulă.

Pentu a folisi același stil la elemente diferite (de exemplu, “h2”, “h1” și “p”), se pot grupa selectorii:

Pentru a putea folosi un stil oriunde este necesar, se pot defini clase de stiluri, dupa sintaxa:

Atributul all situat înaintea numelui stilului este opțional, indicănd faptul că stilul se aplică tuturor tipurilor de blocuri de text. Astfel, dacă, de exemplu, se dorește ca o clasă de stiluri să se aplice numai elementelor de tip h2, în loc de all.nume_stil se va scrie h2.nume_stil.

Pentru utilizarea clasei de stiluri, se folosește atributul class, avănd ca valoare numele stilului. De exemplu, se poate defini o clasă de stiluri cu numele “albastru-centrat”:

care se poate folosi pentru toate elementele de tip <h3> și <p>:

<h3 class=albastru-centrat>acesta este un titlu h3 scris cu albastru și centrat</h3>

<p class=albastru-centrat>acesta este un paragraf scris cu albastru centrat</p>

Pentru a identifica stilul se poate folosi și atributul universal id. În acest caz, definiția stilului va fi scrisă conform sintaxei:

Astfel, un stil definit prin:

Va putea fi apelat pentru un anumit paragraf astfel:

<p id=albastru-centrat>acesta este un paragraf scris cu albastru și centrat</p>

Dacă se dorește ca un stil identificăt prin atributul id să acționeze doar asupra elementelor de un anumit tip, acesta se specifică în construcția selectorului. Astfel, un stil definit prin h3#nume_stil va putea acționa doar asupra titlurilor de tip h3.

Se poate impune ca un anumit stil să fie folosit doar într-un anumit context. Astfel, expresia:

Are ca efect faptul ca toate paragrafele (p) scrise cu caractere înclinate (i) vor fi de culoare albastră și centrate.

II.4.3. Stiluri definite prin fișiere externe

Foile de stil pot fi stocăte într-un fișier extern, separat de fișierul HTML, și pot fi aplicăte mai multor pagini simultan. Conținutul unui astfel de fișier extern este identic cu conținutul blocului <style>…</style>, fără însă a mai folosi cele două marcaje. Fișierul extern pentru definirea stilurilor se salvează cu extensia .css sau .html.

Fișierul HTML va apela stiluldefinit extern prin includerea în blocul <head>…</head> a unei lagături (link), cu urmatoarele atribute:

rel cu valoarea “stylesheet”;

href sau src avănd ca valoare adresa URL a fișierului de stiluri extern;

type cu valoarea “text/css”.

Fișierul extern poate fi apelat și prin sintaxa:

II.4.4. Funcționarea stilurilor în cascadă

Atunci cănd pentru un element din pagina Web, sunt definite mai multe stiluri care intră în conflict pentru anumite attribute, acestea acționează conform urmatoarelor reguli de prioritate:

stuluri definite “in-line”

stiluri definite între marcajele <style>…</style>; are prioritatea stilului definit cel mai recent;

stilurile definite prin fișiere externe; are prioritatea stilului definit cel mai recent;

stilul predefinit pentru documente, dacă nu sunt definite stiluri.

III. Prezentarea aplicației

III.1. Introducere

Aplicația proiectată de mine este un site dinamic construit pentru firma la care

lucrez. Firma este un service auto iar lucrarea de fața este un site de prezentare pentru toate vehiculele Iveco, cel mai complet site, din rețea, din punct de vedere al prezentării vehiculelor, datele tehnice ale acestora, o lista de prețuri, cu posibilitatea de a căuta, în funcție de preț vehiculul dorit, prezentarea mai multor companii de leasing, partenere ai firmei Iveco, un magazin on-line venit să ușureze munca celor de la aprovizionarea cu piese și un forum de discuții pus la dispoziția utilizatorilor.

III.2. Definirea site-urilor dinamice

Într-un site web dinamic, conținutul este livrat utilizatorului, la cerere, cu ajutorul unui browser web. Pentru aceasta, serverul construiește paginile, pe măsură ce acesta utilizează resursele informaționale avute la dispoziție: text, imagini, animații și așa mai departe. Aceste resurse sunt recepționate de utilizator și interpretate de browser astfel încăt ele sunt afișate într-un format ergonomic și estetic. Astfel, paginile dinamice de web se diferențiază de formatul rigid pe care îl impune conținutul fix al paginilor stabilit de design-ul clasic.

Procesul de creare a paginilor web dinamice este unul repetitiv, de aceea, se utilizează așa numitele modele (eng. templates). Un model este compus dintr-un număr de zone în care sunt poziționate elementele informaționale (text, imagini, fotografii, diagrame, animații și chiar filme). Aceste elemente se află într-un format stabilit de designer sau pot fi prezente neformate în formatul implicit (eng. default).

Pentru un site clasic, static, elaborarea conținutului se realizează atăt la nivelul construcției paginii, căt și la nivelul plasării informației. Modificarea sau actualizarea informațiilor necesită cunoașterea exactă a locației și numele paginilor ce conțin informația ce trebuie actualizata. Dacă actualizarea este repetitivă, lucrurile se complică pe măsură ce volumul informațiilor actualizate crește. Pentru soluționarea acestei situații, se recomandă abordarea „lista de activități”, adică actualizarea succesivă și bifarea pe lista a informațiilor modificate sau actualizate.

La un site dinamic, lucrurile se schimbă. Un site dinamic este constituit în primul rănd dintr-o baza de date, și de un set de modele ce urmează a fi completate automat prin programe de server (eng. server-side scripting). Toate paginile dintr-o secțiune vor prezenta același format, identic cu formatul paginii de model utilizat.

III.3. Prezentarea aplicației

Dintre tehnologiile web prezentate în capitolul anterior am ales pentru realizarea aplicației programul Dreamweaver care este un generator de cod HTML de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get), limbajul de programare PHP care este o sursa deschisă (open source), realizată și permanent îmbunătățită de comunitatea dezvoltatorilor de aplicații web (PHP Group last version aug.04.2006), am construit baza de date în MySQL care este unul dintre cele mai populare sisteme de gestiune de baze de date (SGBD) în regim OpenSource, iar ca server am folosit serverul Apache.

Site-ul conține un numar aproximativ de 50 de pagini, în afara paginilor cu galerii foto, organizate în sistem arborescent. Organizarea și administrarea site-ului, crearea și formatarea paginilor web au fost facute în Dreamweaver MX versiunea 6.0, baza de date a fost creată cu MYSQL versiunea 4.0.15 și administrată cu MYSQL-Front , iar scripturile pentru interogarea bazei de date au fost scrise in limbajul PHP versiunea 4.3.3 cu ajutorul editorului de text PHP Coder Pro.

Prima pagină este împarțită în trei frame-uri, primul fiind în partea de sus și conține titlul pagini și sigla care sunt facute în flash (Figura III.1), acest frame rămânând pe tot parcursul în care vizitatorul exploreaza site-ul. Pentru vizitatorii ale căror browsere web nu suportă animațiile în flash am pus, sub titlul paginii un link către o altă pagină care nu contine animații.

Figura III.1

Cel de-al doilea frame, care de asemenea rămâne pe tot parcursul explorării site-ului, este cel din stânga paginii, conține o pagină de navigare, din acesta putem să intram în orice pagină a site-ului. Acesta conține, în ordine începand din partea de sus, un filmuleț în flash cu toată gama de vehicule noi din site și 10 link-uri către alte pagini din site :

– către un slide show care conține toate fotografiile vehiculelor;

– către prima pagină;

– către pagina de Leasing;

– către pagina vehiculelor noi;

-către pagina vehiculelor rulate;

– către pagina service-ului;

– către un magazin on-line de piese si accesorii auto;

– pagina persoanelor de contact;

– pagina administratorului;

– pagina forumului de discuții.

Cel de-al treilea frame este cel principal în care sunt afișate toate celelalte pagini ale site-ului, pagini care au același beckground iar fontul textului este formatat cu același stil CSS (Cascading Style Sheets).

FiguraIII.2

Prima pagina (Figura III.2)este la rândul ei o pagină de navigare de unde putem intra pe pagina oricarei categorii de vehicule din gama prezentată pe site, putem de asemenea intra pe pagina service-ului, pe pagina Leasingului și pe pagina grupului IVECO.

Toate paginile din site au fost organizate în tabele pentru o foarte bună gestionare a spatiului și pentru așezarea în pagină.

O a doua pagină, una foarte importantă este pagina de Leasing care poate fi accesată și din prima pagina de la sectiunea Leasing și din frame-ul din partea stangă de pe cuvantul “Leasing”. Această a doua pagină contine la randul ei, pe langă cateva informatii despre Leasing, și trei link-uri către alte pagini din site. Unul către pagina cu partenerii de leasing ai grupului IVECO care este de fapt un link către un script PHP care interoghează doua tabele din baza de date și anume tabela “parteneri_leasing “(FiguraIII.3) și tabela “datalii_leasing”(Figura III.4) și afisează în browser toți partenerii de leasing, din prima tabelă, la fiecare separat puntem vedea, din cea de-a doua tabelă, ce documente ne sunt necesare pentru a obtine un leasing de la firma respectivă.

Figura III.3

Cel de-al doile link de pe pagina de Leasing este către pagina de calculator de rate unde am folosit imagini “rollover” care se schimba la trecerea cursorului peste ele, imagini reprezentând siglele partenerilor de leasing, fiecare incluzind o legatură către calculatorul de rate a firmei respective, astfel cel care vrea să obtină un bun în leasing poate face o comparație între firmele existente pe site și să aleagă oferta cea mai rentabilă.

Figura III.4

Cea de-a treia legatură de pe pagina leasing este către o pagină care contine legile și ordonanțele guvenrnamentale, privind operatiunile de leasing, fiecare cu detaliile corespunzatoare. În aceste pagini, care sunt și cele mai lungi am folosit asa numitele “Named Anchors” , ancore sau semne de carte care ne întoarce la începutul paginii .

Figura III.5

A treia pagină a site-ului, una de asemenea foarte importantă este pagina vehiculelor noi, care am organizat-o în straturi(leyers), care conțin imagini suprapuse cu vehicule din gama IVECO(Figura III.5) fiecare dintre ele avand o legatura către o altă pagină cu imaginea pe care s-a dat click deasupra, iar daca se da un click pe imaginea de deasupra legatura este către pagina vehiculelor din gama respectivă.

Gama Daily Pagina care contine vehiculele din gama Daily la rândul ei are legături către alte pagini care contin date tehnice despre performanțele vehiculelor, despre siguranță și galerii foto înparțite în două categorii și anume: furgoane și autoșasiuri. În afară de aceste pagini de prezentare pagina Daily mai contine încă două link-uri, unul către un script PHP care interoghează o tabelă din baza de date în care sunt introduse toate versiunile disponibile din gamă și prețurile corespunzătoare fiecăreia și afișează în browser un tabel cu tot ce se află în tabela “Daily”. Tot pe pagina “Daily” mai există o legatură către o pagină cu un formular de căutare(Figura III.6), în funcție de preț, care apelează un script PHP(script III.1), care caută în aceeași tabelă și afisează în browser toate vehiculele cuprinse între prețurile dorite (figura III.7).

Script III.1

<?php

//se conectează la baza de date

$conn = mysql_connect("localhost", "", "");

mysql_select_db("proiect_licenta",$conn);

//crează și lansează interogarea

$sql = "select * from daily where pret_client between $_POST[incepand] and $_POST[PanaLa] order by Pret_client";

$result = mysql_query($sql, $conn)or die(mysql_error());

while ($newArray = mysql_fetch_array($result)) {

//preia datele din tabelă

$id = $newArray['id'];

$model = $newArray['model'];

$tonaj = $newArray['tonaj'];

$pret_client = $newArray['pret_client'];

//afișează rezultatul

echo "<table border=\"1\">\n";

echo " <tr><td>$id</td> <td>model $model</td><td> Tonaj $tonaj</td><td> Pret final $pret_client</td></tr";

}

Figura III.6 Figura III.7

În același fel sunt organizate și paginile Cargo, Stralis și Trekker iar pagina cu vehiculele Astra contine doar cateva informații și o galerie foto.

Figura III.8

Urmatoarea pagină este pagina cu vehicule rulate, care în afara de sigla Civr și cateva cuvinte despre CIVR(Centrul Internationa de Vehicule Rulate), conțtine o harta cu locațiile Civr din țara unde am folosit așa numitele “zone fierbinți”(Figura III.8), zone care la trecerea cursorului peste ele, primim informații despre adresa și numerele de telefon și fax ale biroului respectiv.

De pe pagina cu vehicule rulate mai este o legatură către o pagină cu stocul de vehicule rulate care sunt imparțite pe categorii, iar fiecare vehicul are pagina lui cu date tehnice, prețuri și alte datalii despre bunul respectiv. Tot de pe această pagină avem o legatură către pagina persoanelor de contact(revin la “Persoane de contact”).

Urmatoarea pagină este pagina Service-ului care poate fi accesată de pe frame-ul din partea stangă “Despre noi”. Această pagină contine informatii despre adresa, program de lucru, o harta cu locatia Service-ului și încă două link-uri către o pagină cu piesele de schimb și o pagină cu accesorii. În pagina cu accesorii exista o legatură către un program “Iveco Shop” în care se poate intra doar cu ajutorul unui nume utilizator și o parolă (revin la Magazin on-line”).

Magazin on-line este cea mai importantă parte a proiectului meu deoarece simplifică foarte mult partea de vânzari de piese între partenerii Iveco. În prezent piesele se comandă la telefon sau pe e-mail, de multe ori persoana care trebuie să trimită piesa nu are timp sau uită să o trimită și în felul acesta comanda respectivă mai intarzie cu cel putin o zi. Prin instalarea magazinului proiectat de mine nu o să mai existe această problemă deoarece cel interesat de cumpararea pieselor are posibilitatea sa se uite singur în baza de date a magaziei de piese și să iși comande singur piesele fară să mai aștepte, de multe ori fără răspuns, confirmarea trimiterii pieselor.

Magazinul este doar pentru partenerii Iveco de accea ca să intri în magazin trebuie sa treci de o parte de autentificare cu un user și o parolă care sunt stocate în baza de date într-o tabelă numită “utilizatori” care conține urmatoarele campuri la înserarea datelor în tabela utilizatori pentru parola am folosit functia password(). Atunci cand folosim această funcție în comanda INSERT, valoarea stoacată în tabelă nu este valoarea efectivă, ci un hash al parolei(o valoare codificată,Figura III.10). Un hash nu este o modalitate de criptare a informatiilor ci este vorba de o “amprenta” a informatiei originale. Folosirea hash-urilor reduce necesitatea-și riscurile de securitate-de a stoca parole efective.

FiguraIII.9

Figura III.10

Dupa ce se introduce numele utilizatorului și parola în formularul de autentificare, prin butonul “Login” prin metoda POST se apelează un script PHP (Script III.2) numit autentificare.php care se conectează la baza de date, verifică numele utilizatorului și parola din tabela “utilizatori” , daca numele sau parola sunt greșite, este afișat un mesaj de eroare iar dacă acestea corespund preia din tabelă numele firmei, adresa firmei și numarul de înregistrare, pe care le afisează în antetul magazinului(figura III.10) și prin începerea unei sesiuni de utilizator, care continua pe tot parcursul, cât utilizatorul se află în magazin, antetul ramane pană la ieșirea din magazin.

FiguraIII.11

Script III.2

?php

session_destroy();

//verifica existenta campurilor obligatorii ale formularului

if ((!$_POST[username]) || (!$_POST[password])) {

header("Location:http://localhost/proiect licenta/form_autentificare.php");

exit;

}

//se conecteaza la server si selecteaza baza de date

$conn = mysql_connect("localhost", "", "") or die(mysql_error());

mysql_select_db("proiect_licenta",$conn) or die(mysql_error());

//creaza si lanseaza interogarea

$sql = "select id, nume_firma, numar_ro, adresa_firma from utilizatori where username = '$_POST[username]' AND password = password('$_POST[password]')";

$result = mysql_query($sql,$conn) or die(mysql_error());

//preia numarul de linii al setului de rezultate;ar trebui sa fie 1

if (mysql_num_rows($result) == 1) {

//daca este autorizat, preia valorile lui nume utilizator,adresa si nr ro

$user_id = mysql_result($result, 0, 'id');

$nume_firma = mysql_result($result, 0, 'nume_firma');

$numar_ro = mysql_result($result, 0, 'numar_ro');

$adresa_firma = mysql_result($result, 0, 'adresa_firma');

//incepe sesiunea…

session_start();

$_SESSION['user_logged'] = true; // user logged in

$_SESSION["user_id"] = $user_id;

$_SESSION["nume_firma"] = $nume_firma;

$_SESSION["numar_ro"] = $numar_ro;

$_SESSION["adresa_firma"] = $adresa_firma;

//redirectioneaza la formularul de autentificare in caz contrar

header("Location: http://localhost/proiect licenta/seestore.php");

exit;

} else {

//redirectioneaza la formularul de autentificare in caz contrar

header("Location: form_autentificare.php?err=Nume utilizator sau parola incorecta!");

exit;

}

<HTML>

<HEAD>

<TITLE>autentificare</TITLE>

<? print "$msg"; ?>

</BODY>

</HTML>

Magazinul mai conține trei tabele :nume_categorii (Figura III.12), nume_produse (FiguraIII.13) si adauga_cos(Figura III.14)

Figura III.12

FiguraIII.13

Figura III.14

Din tabelelele nume_categorii și nume_produse sunt afisate pe ecran, în magazinul on-line toate accesorile și toate produsele în ordine alfabetică, daca dăm clik pe produsul respectiv ne este afișat pe toată pagina împreună cu o poză, prețul, codul IVECO și alte detalii despre produsul respectiv, un buton pentru adaugarea în coș și un buton pentru vizualizarea coșului de cumpărături (figura III.15). Pentru vizualizarea coșului avem un script PHP care interoghează tabela adauga-cos(Figura III.16) și afișează pe ecran toate produsele comandate de userul respectiv. Tot la vizualizarea coșului avem posibilitatea de a șterge din coșul de cumpărături orice produs dacă nu mai dorim să îl cumpărăm, prin apăsarea butonului “șterge din coș” care apelează scriptul PHP(scriptul III.3) care șterge produsul din tabelă și impicit din coșul de cumpărături.

Figura III.15

Scriptul III.3

<?php

session_start();

$is_logged = $_SESSION['user_logged'];

$user_id = $_SESSION["user_id"];

if (!$is_logged || !$user_id)

{

header("Location: http://localhost/proiect licenta/form_autentificare.php?err=Nu sunteti logat");

exit;

}

$item_id = $_GET["id"];

if ($item_id != "") {

//se conecteaza la baza de date

$conn = mysql_connect("localhost", "", "") or die(mysql_error());

mysql_select_db("proiect_licenta", $conn) or die(mysql_error());

//sterge din tabela produsul

$get_iteminfo = "DELETE FROM adauga_cos WHERE id = '$item_id'";

mysql_query($get_iteminfo) or die(mysql_error());

}

//trimite utilizatorul către o alta pagina

header("Location: showcart.php?msg=Produsul a fost sters din cos!");

exit;

FiguraIII.16

Ca și modalitate de plată, administratorul magazinului, ia din tabela adauga_cos id-ul cumpărătorului, id-ul produsului, numarul de produse comandate, pretul total și pe baza datelor firmei din tabela utilizatori se întocmește factura și se trimite împreună cu piesele la adresa respectivă, datele din tabelă urmand a fi șterse manual dupa onoraarea comenzi.

La terminarea cumpărăturilor este butonul de “Logout” care te trimite înapoi pe pagina cu formularul de logare.

Urmatoarele două pagini sunt paginile persoanelor de contact și a administratorului care conțin numele, numarul de telefon și o adresa de e-mail a fiecaruia. Daca dăm clik pe adresa de e-mail suntem trimiși către un formular de trimitere de e-mail la adresa respectivă (Figura III.17), iar la apasarea butonului “trimite”, cu ajutorului unui script PHP (scriptul III.4), e-mailul este trimis și afișat în browser un mesaj că a fost trimis.

Figura III.17

Scriptul III.4

<html>

<head>

<title>Trimite Email Administrator</title>

<?php

//afiseaza mesajul

echo "<p>Va multumesc D-le, <b>$_POST[name]</b>, pentru mesajul D-voastra!</p>";

echo "<p>Adresa D-voastra de e-mai este: <b>$_POST[email]</b></p>";

echo "<p>Mesajul D-voastra a fost:<br>";

echo "$_POST[message] </p>";

//preia datele din formular

$msg = "Name: $_POST[name]\r\n";

$msg .= "E-Mail: $_POST[email]\r\n";

$msg .= "Message: $_POST[message]\r\n";

$recipient = "[anonimizat]";

$subject = "Form Submission Results";

$mailheaders = "From: My Web Site <[anonimizat]>\r \n";

$mailheaders .= "Reply-To: $_POST[email]";

//trimite mesajul

mail($recipient, $subject, $msg, $mailheaders);

</body></html>

Ultima pagină a site-ului este un forum de discutii creat nu doar pentru clienți ci și pentru toți vizitatorii site-ului ne fiind necesară o logare pentru a adăuga un subiect sau pentru a raspunde la unul. Forumul se bazează pe două tabele, una cu subiectele(figura III.18) iar cealaltă cu mesajele(figura III.19), mesajele fiind legate de subiecte prin intermediul unui camp cheie.

Figura III.18

Figura III.19

În continuare am creat un formular pentru adăugarea subiectelor(Figura III.20) dar și pentru a include un mesaj în cadrul subiectului respectiv. Dupa ce complectam toate cele trei campuri din formular, la apasarea butonului “Adauga subiect” este apelat scriptul PHP (scriptul III.5) care adaugă subiectul în tabelă.

Figura III.20

Scriptul III.5

<?php

//verifica completarea campurilor din formular

if ((!$_POST[topic_owner]) || (!$_POST[topic_title])|| (!$_POST[post_text])) {

header("Location: addtopic.html");

exit;

}

//se conecteaza la server si selecteaza baza de date

$conn = mysql_connect("localhost", "", "") or die(mysql_error());

mysql_select_db("proiect_licenta",$conn) or die(mysql_error());

//creaza si lanseaza prima interogare

$add_topic = "insert into forum_topics values ('', '$_POST[topic_title]', now(), '$_POST[topic_owner]')";

mysql_query($add_topic,$conn) or die(mysql_error());

//preia id-ul ultimei interogari

$topic_id = mysql_insert_id();

//creaza si lanseaza a doua interogarre

$add_post = "insert into forum_posts values ('', '$topic_id','$_POST[post_text]', now(), '$_POST[topic_owner]')";

mysql_query($add_post,$conn) or die(mysql_error());

//creaza un mesaj pentru utilizator

$msg = "<P>Subiectul <strong>$topic_title</strong> a fost creat.</p>";

În continuare am creat scriptul PHP (scriptul III.6) pentru afisarea subiectelor care preia subiectele din tabela cu subiecte împreună cu toate informațiile despre subiecte, ordonate descrescător dupa dată, subiectul care a fost creat ultimul este pus în capătul listei(figura III.21). Daca dăm clik pe subiect apar toate mesajele din cadrul aceluiași subiect și avem și posibilitatea sa răspundem (figura III.22).

Scriptul III.6

<?php

//se conecteaza la baza de date

$conn = mysql_connect("localhost", "", "") or die(mysql_error());

mysql_select_db("proiect_licenta",$conn) or die(mysql_error());

//preia subiectele

$get_topics = "select topic_id, topic_title, date_format(topic_create_time, '%b %e %Y at %r') as fmt_topic_create_time, topic_owner from forum_topics order by topic_create_time desc";

$get_topics_res = mysql_query($get_topics,$conn) or die(mysql_error());

if (mysql_num_rows($get_topics_res) < 1) {

//afiseaza un mesaj daca nu avem nici un subiect

$display_block = "<P><em>Nu exista nici un subiect.</em></p>";

} else {

//creaza mesajul

$display_block = "

<tr>

<th>Subiecte</th>

<th>Numar mesaje</th>

</tr>";

while ($topic_info = mysql_fetch_array($get_topics_res)) {

$topic_id = $topic_info['topic_id'];

$topic_title = stripslashes($topic_info['topic_title']);

$topic_create_time = $topic_info['fmt_topic_create_time'];

$topic_owner = stripslashes($topic_info['topic_owner']);

//preia numarul de mesaje

$get_num_posts = "select count(post_id) from forum_posts where topic_id = $topic_id";

$get_num_posts_res = mysql_query($get_num_posts,$conn) or die(mysql_error());

$num_posts = mysql_result($get_num_posts_res,0,'count(post_id)');

//adauga mesajul

$display_block .= "

<tr>

<td><a href=\"showtopic.php?topic_id=$topic_id\"><strong>$topic_title</strong></a><br>

Creat in data de $topic_create_time de $topic_owner</td>

<td align=center>$num_posts</td>

</tr>";

}

//inchide tabelul

$display_block .= "</table>";

}

<html>

<head>

<title>Subiectele dinop Forumul meu</title>

<h1>Subiectele din Forumul meu</h1>

<?php print $display_block; ?>

<P>Ai vrea sa mai adaugi un <a href="addtopic.html">subiect</a>?</p>

</body>

</html>

Figura III.22

FiguraIII.21

Concluzii și contribuții personale

Am ales această temă din două motive principale, unul fiind personal pentru punerea în aplicare a tehnologiilor studiate în timpul anilor de facultate iar al doilea motiv fiind în interesul firmei pentru care lucrez.

Motivul personal, care este și cel mai important, este acela de a pune în practică teoria învatată în timpul facultații, mă refer la limbajul de programare PHP, SGBD-ul MySQL și serverul Apache care sunt la ora actuală unele dintre cele mai căutate pe piată, iar programul Dreamweaver este deasemenea un program cu care se construiesc foarte ușor pagini web dinamice și am vrut sa îl învăț.

Cel de-al doilea motiv pentru care am ales această temă, nu este mai puțin important decât primul, deoarece interesul firmei pentru care lucrez este la fel de important ca și cel personal. În afara faptului că firma nu avea, încă, un site pe internet, site-ul construit de mine este mult mai complet, din punct de vedere al prezentării vehiculelor, decât oricare alt site din rețea.

Partea de leasing din cadrul site-ului este una originală, în cadrul site-ului fiind prezentați mai mulți algoritmi de calcul ai ratei de leasing de la diferite companii, utilizatorul având posibilitatea să facă o comparație între ele, și să aleagă oferta cea mai avantajoasă.

Partea cu magazinul de piese și accesorii auto este deasemenea una foarte importantă, deoarece la ora actuală comanda de piese se face prin telefon sau prin e-mail, iar dacă partenerul respectiv nu are timp să confirme sau să infirme existenta piesei respective pentru a putea fi trimisă, atunci comanda respectivă este amânată cu cel putin încă o zi.

Deasemenea pe baza teoriei din Capitolul I am efectuat o analiză amănunțită asupra activitații de leasing. Astfel am reușit să proiectez un site foarte util pentru activități de leasing care ar putea fi implementat și la alte companii.

Design-ul site-ului și baza de date care stă în spatele site-ului le-am realizat personal cu ajutorul teoriei prezentate în lucrare la capitolul II.

Bibliografie

[1] D. Simian – Algoritmi fundamentali și Tehnici de programare,

Editura Universitații 2004

[2] I. Pop – Curs Tehnologii Web în format electronic

[3] M. Neamtu – Curs PHP, MySQL în format electronic

[4] D. Clocotici, Gh.Gheorghiu – Operatiunile de leasing, editura Lumina Lex,

Bucuresti, 2000

[5] David Karlins – Macromedia Dreamweaver MX, editura Bic All, Bucuresti,

2004

[6] Gabriel Tita-Nicolescu – Leasing editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006

[7] Gh.Ialomiteanu, L. Voinescu – Aspecte juridice, fiscale si contabile privind

leasingul, editura Ecran Magazin, Bucuresti, 2000

[8] Julie C. Meloni – Învată singur PHP, MySQL și Apache, editura Corint,

Bucuresti 2005

[9] www.alphaleasing.ro

[10] www.motoractive.ro

Anexa 1

Glosar

avans = suma platita de Utilizator la semnarea contractului de leasing si care acopera intr-o proportie negociata valoarea achizitiei.
big-ticket = tranzactii de leasing cu valorii mari, implicand deseori si bunuri mai putin standard, flote de vehicule, etc., ale carui risc este gestionat printr-o analiza specifica focalizata.
buy-back = conventie intre Finantator si furnizorul bunului finantat, pentru rascumpararea acestuia, la finele sau pe parcursul contractului de leasing, in cazul in care bunul ar fi returnat Finantatorului.
comision de administrare = suma platita de Utilizator la semnarea contractului de leasing si care acopera cheltuielile de initiere, analiza si pregatire contract de leasing.
conventie de participare la pierderi = conventie intre Finantator si furnizorul bunului finantat, pentru participarea intr-o proportie stabilita la acoperirea pierderilor generate prin nexecutarea intocmai a contractului de leasing de către Utilizator.
dobanzi de prefinantare = dobanzi platite de Utilizator Finantatorului pe perioada dintre data platii bunului la Furnizor si data inceperii scadentarului de plata pe contractul de leasing.
durata de viata economica (a bunului) = perioada ramasa estimata, in care bunul poate fi utilizat economic de unul sau mai multi Utilizatori, in conditii de exploatare si reparatii normale, pentru scopul mentionat la semnarea contractului de leasing.
durata leasing = perioada in care contractul de leasing produce efecte asupra partilor.
fidejusor/garantor = companie sau persoana fizica, separata de Utilizator, care se obliga sa preia obligatiile financiare ale acestuia in cazul in care primul refuza sau nu poate asigura achitarea acestora.
finantator/locator = parte in tranzactia de leasing, proprietarul bunului finantat si care pune la dispozitia unei terte parti, bunul in vederea exploatarii, in schimbul unor plati periodice.
full service = tranzactie de leasing operational in care au fost incluse si servicii aferente utilizarii bunului finantat (ex. intretinere si reparatii autoturisme).
furnizor = parte in tranzactia de leasing, care furnizeaza (vinde) bunul către Finantator.
hire-purchase = conventie prin care Utilizatorului i se inchiriaza bunul finantat, acordindu-se acestuia si dreptul de a achizitiona bunul la finele contractului in schimbul efectuarii unei plati finale.
leasing financiar = o forma de finantare in care Utilizatorul poate achizitiona dreptul de a utiliza bunul finantat pe majoritatea duratei de viata economica a bunului. Utilizatorul este responsabil pentru intretinere, reparatii, taxe si asigurare. Plata ratelor in cadrul contractului permite Finantatorului sa recupereze costul achizitiei plus un profit.
leasing operational = o forma de finantare in care Utilizatorul achizitioneaza dreptul de a utiliza bunul finantat pe o perioada redusa, plata ratelor permitand Finantatorului recuperarea partiala a costului de achizitie.
master lease = o conventie de leasing care permite Utilizatorului trageri individuale, pe scadentare de plati separate, fara a renegocia contracte de leasing separate.
novatie = transferul contractului de leasing către un Utilizator nou, care preia astfel drepturile si obligatiile utilizatorului initial.
rata de leasing = suma platita de Utilizator periodic in schimbul dreptului de utilizare a bunului finantat.
penalitate de terminare anticipata = suma pretinsa contractual de Finantator Utilizatorului, in conditiile rezilierii/terminarii anticipate a contractului de leasing.
profilul (graficul) ratelor = numarul si frecventa ratelor de leasing, pe parcursul unui contract de leasing.
program vendor = conventie incheiata cu Furnizori de bunuri finantabile, prin care Finantatorul pune la dispozitia clientilor finantari in leasing pentru achizitia bunurilor produse/importate de Furnizor.
rata interna de rentabilitate = rata de dobanda la care valoarea actuala a tuturor platilor efectuate de Utilizator pe contractul de leasing este egala cu suma finantata. Exprima randamentul tranzactiei de leasing.
rate in trepte = descrie situatia in care valoarea ratelor de leasing difera pe parcursul contractului de leasing, de la o perioada la alta, in functie de nevoile Utilizatorului.
riscul tehnic = se refera la riscul Finantatorului de a genera pierderi financiare in cazul in care prin vanzarea bunurilor finantate returnate de (reposedate de la) Utilizator nu se recupereaza soldul creditului. Se datoreaza scaderii mai rapide a valorii de piata a bunurilor finantate, in comparatie cu amortizarea creditului.
small-ticket = tranzactii de leasing cu valori reduse (in general pina in 100,000 Euro), implicand bunuri relativ standard (gen autovehicule, echipamente industriale mici, etc.) ale carui risc este in general gestionat prin dispersie.
structura leasing = termen prin care se descrie ansamblul parametrilor principali (avans, profil rate, valoare reziduala, durata, etc.) caracteristici, pentru un contract de leasing.
sub-lease = tranzactie in care bunul este subinchiriat de către Utilizator unei terte parti in conditiile in care contractul de leasing initial ramine in vigoare.
suma finantata = valoare egala cu costul achizitiei din care se scade valoarea avansului platit de Utilizator.
terminare prematura = posibilitatea acordata

Utilizatorului de a termina anticipat contractul de leasing, caz in care sunt posibile penalitati de terminare anticipata.
tripla optiune = drept acordat Utilizatorului prin contractul de leasing financiar de a opta la finele contractului, fie pentru cumpararea bunului finantat, fie pentru prelungirea contractului, fie pentru returnarea bunului finantat.
utilizator = parte in tranzactia de leasing, care primeste dreptul de a folosi bunul in schimbul efectuarii de plati periodice către Finantator/locator.
valoare reziduala = suma platita de utilizator la terminarea contractului, de obicei, o data cu ultima rata de leasing, in cazul in care acesta isi exercita optiunea de cumparare bunului.

Anexa II

Lista de tabele

Anexa III

Lista cu figuri

Bibliografie

[1] D. Simian – Algoritmi fundamentali și Tehnici de programare,

Editura Universitații 2004

[2] I. Pop – Curs Tehnologii Web în format electronic

[3] M. Neamtu – Curs PHP, MySQL în format electronic

[4] D. Clocotici, Gh.Gheorghiu – Operatiunile de leasing, editura Lumina Lex,

Bucuresti, 2000

[5] David Karlins – Macromedia Dreamweaver MX, editura Bic All, Bucuresti,

2004

[6] Gabriel Tita-Nicolescu – Leasing editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006

[7] Gh.Ialomiteanu, L. Voinescu – Aspecte juridice, fiscale si contabile privind

leasingul, editura Ecran Magazin, Bucuresti, 2000

[8] Julie C. Meloni – Învată singur PHP, MySQL și Apache, editura Corint,

Bucuresti 2005

[9] www.alphaleasing.ro

[10] www.motoractive.ro

Anexa 1

Glosar

Anexa II

Lista de tabele

Anexa III

Lista cu figuri

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Proiectarea Unei Aplicatii Web Pentru O Companie DE Leasing (ID: 150260)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Proiectarea Unei Aplicatii Web Pentru O Companie DE Leasing

Copyright Notice

Posibilitati de Construire Si Automatizare a Bazelor de Date Microsoft Access

Analiza Ciclului DE Viata AL Unui Sistem Informatic

Sitе Dе Sоciаlizаrе

Utilizarea Sistemelor Informatice Geografice In Cadastrul Monumentelor

Aplicatie Pentru Constructia DE Harti Digitale

Html, Pagini Web

Copyright Notice

Similar Posts