Proiectarea Unei Aplicatii Intranet

Proiect OVA

Proiectarea unei aplicații Intranet

Studiu de caz : Banca Comercială Română

Cuprins

I. Prezentarea organizației

În contextul societății informaționale, datele reprezintă cel mai important activ al unei întreprinderi. În condițiile actuale ale pieței privind concurența băncilor străine care și-au deschis sucursale și filiale în România, o societate bancară nu este viabilă dacă sistemul informatic cu care operează nu este viabil.

    În prezent, toate marile companii dețin un intranet prin care publică în interiorul organizației diverse informații sau pun la dispoziția angajaților diferite instrumente pentru buna desfășurare a activității acestora. Intranetul se găsește în aproape orice tip de organizație: corporații mici, mijlocii, medii sau mari, instituții educaționale și instituții guvernamentale.

Intranetul inaugurează generația sistemelor informatice orientate nu numai pe funcții, ci, mai degrabă, pe organizarea întreprinderii. În cadrul acestuia, angajații dintr-o companie au posibilitatea de a organiza și accesa rapid informații, de a realiza o colaborare eficientă, managementul informațiilor, cunoștințelor, proiectelor, într-un mediu bazat pe protocoluri Internet și browsere web. Intranetul este realizat astfel încât livrarea resurselor informaționale voluminoase ale unei organizații să devină transparentă pentru fiecare utilizator individual, cu un consum minim de timp și efort .

Primele aplicații Intranet au apărut după anul 1995, în prezent, acordându-li-se o atenție deosebită de către comunitatea dezvoltatorilor, datorită soluțiilor, avantajelor ce pot fi aduse organizațiilor.

Intraneturile sunt utilizate, în general, pentru stocarea unui conținut intern, legat de organizație. Întrucat securitatea este controlată strict de administrator, setările de securitate pentru conținutul intranet pot fi mai puțin restrictive decât setările utilizate pentru conținutul care vine din Internet.

Banca Comercială Română, membră a Grupului Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă, precum și societățile de profil de pe piața leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuințe.

BCR ocupă primul loc în România din punctul de vedere al valorii activelor, care însumează peste 15 miliarde de euro, are cel mai mare numar de clienti și numără cele mai multe conturi de credite și de economii. Este banca pentru care clienții oferă cel mai mare grad de încredere, pentru mulți dintre aceștia reprezentând principala instituție cu care fac banking.

BCR oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de 22 de centre de afaceri și 23 de birouri mobile dedicate companiilor și 551 de unități retail localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr. 1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM – aproape 2.100 de bancomate și POS – 13.500 de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone banking și E-commerce.

În continuare prezentăm un scurt istoric al BCR:

1990 – se constituie Banca Comercială Română prin preluarea activităților comerciale Băncii Naționale a României

1998 – BCR deschide o filială la Chișinău

1999 – BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex

2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească

2003 – Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC

2004 – BCR instalează Automate de Schimb Valutar

2005 – Se înființează BCR Asigurări de viață

2006 – Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825% din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde de euro.

2007 – BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească

2008 – Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group

2008 – BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească

2009 – BCR  adoptă un program de emitere de obligațiuni pe termen mediu – Medium Term Notes – în valoare totală de 3 miliarde de euro.

Misiunea BCR este să vină în întâmpinarea clienților cu mai mult decât simple produse și servicii financiare, gândind din perspectiva lor și în interesul fiecăruia dintre ei. Relația cu clienții este construită pe încredere și pe o cultură a serviciilor bancare puternic înrădăcinată, cu misiunea de a construi o legătură reciprocă benefică, bazată pe calitate, încredere reciprocă, expertiză și transparență.

În ceea ce privește angajații, banca asigură perfecționarea și evoluția profesională, recunoscându-le meritele pe baza realizărilor profesionale. Obiectivul principal urmarit este ca banca să reprezinte angajatorul ideal pentru oameni capabili, motivați, liberi să-și exprime opiniile.

Obiectul principal de activitate al societății este de a oferi produse  și servicii calitative bancare la standarde internaționale atât persoanelor fizice, companiilor mici și mijlocii, cât și marilor corporații multinaționale prezente în România.

Pentru persoane fizice, BCR oferă următoarele tipuri de pachete: operațiuni bancare, carduri de cumpărături, credite, economisire și investire, asigurare și protecție.

Pentru antreprenori, BCR oferă produse, servicii și soluții financiare complexe. Principalii clienți activează în următoarele domenii de activitate: comerț, agricultură, servicii, producție, transport, hoteluri și restaurante. Oferta băncii cuprinde operațiuni bancare, pachete de finanțare, administrarea lichidităților, protejarea afacerii, loializarea angajaților.

Divizia de Corporate oferă IMM-urilor și companiilor mari prin intermediul unor rețele dedicate de sucursale soluții financiare la standarde internaționale. Printre oferte se numără pachete de finanțări, depozite, Trade Finance, produse de trezorerie, Cash Management, Cross Border, International Desk.

II. Analiza sistemului informațional existent

După cunosterea activitații organizației trebuie să ne informăm și despre sistemul informațional existent pentru a putea face o analiză în detaliu a fluxurilor de documente și a activităților firmei și totodată pentru a putea proiecta îmbunătățirile care trebuie aduse sistemului, în principiu intranetului oraganizației. Vom trece astfel în revistă organigrama organizației și a unuia dintre departamentele acesteia, diagrama structurii funcționale pentru a întelege interconectivitatea departamentelor și diagrama fluxurilor de documente pentru a putea vedea ce fluxuri putem automatiza și transforma din fluxuri pe hartie în fluxuri electronice.

II.1 Organigrama organizației și a departamentului

Conform sistemului dualist, conducerea BCR este formata din Consiliul de Supraveghere și Directorat, membrii Directoratului neputând fi în același timp și membri în Consiliul de Supraveghere. Aceasta ierarhie este ilustrată foarte bine în figura de mai jos.

Figura 1: Organigrama generală BCR

Particularizând vom prezenta în continuare diagrama unui departament din cadrul unei divizii, departament pe care îl vom prezenta în detaliu și ne vom axa pe parcursul întregului proiect. Este vorba despre departamentul ICT Management, departament care oferă suport și dezvoltare la nivelul întregii bănci și care interacționează cu toate celelalte departamente.

Figura 2: Organigrama departamentului de ICT Management

II.2 Diagrama structurii funcționale

Structura funcțională a organizației se ilustrează prin evidențierea interconectării diviziilor și departamentelor, după cum urmează:

– departamentele GBS, Finance și HR au funcții de suport și interacționează cu toate celelalte departamente pentru a le deservi  și a asigura buna lor funcționare.

– divizia Risk comunică în principal cu diviziile Retail și Corporate, care la rândul lor au funcții de supraveghere și suport pentru Sucursale și Agenții, acestea din urmă având scopul interacționării cu clienții, oferirii acestora produsele băncii cât și indrumarea și suportul necesar.

Figura 3: Diagrama structurii funcționale

II.3 Diagrama fluxurilor de documente

Pentru a exemplifica fluxul documentelor în această organizație, vom alege trei documente folosite de catre diferite persoane și care se inițiaza către trei departamente importante (departamentul ICT ,departamentul care se ocupă de cererile de deplasare ale angajaților(Achiziții) și departamentul Retail).

În cazul departamentului ICT vom lua drept model Cererea de realizare profil utilizator.

În primul rând utilizatorul ce solicită anumite drepturi sau dorește modificarea drepturilor existente trebuie să completeze formularul electronic pus la dispoziția sa prin intermediul intranetului sau la început trebuia să completeze formularul pe hartie prezentat mai jos in lucrare în figura 8. Prin simpla apăsare a unui buton acesta se supune unui flux electronic, și anume:

Prin intermediul unui e-mail cererea directă ajunge la superiorul direct care este obligat să ofere feedback asupra ei. Opțiunile sunt aprobare sau respingere.

În caz de aprobare se deschide automat în aplicația de ticketing o cerere cu toate detaliile introduse de utilizator, cerere care ajunge la departamentul de securitate IT ce este responsabil cu verificarea concordanței dintre cerere și funcția ocupată de solicitant și evaluarea riscurilor ce pot apărea. Departamentul Securitate IT are, de asemenea două opțiuni: de aprobare sau respingere.

După aprobare următorul pas este trimiterea cererii, către administratorii de aplicații bifate de către solicitant în cerere.

Figura 4: Diagrama pentru cerere profil utilizator

Al doilea flux pe care îl vom prezenta va fi cel al deplasărilor făcute de către angajați în afara locului de muncă. La fel ca și în cazul documentului prezentat mai sus cererea era pe hartie.

În cazul în care angajații sunt nevoiți să facă deplasări interne sau externe trebuie să urmeze un flux bine stabilit, și anume:

Completarea cererii de deplasare de către angajat se face în concordanță cu destinația unde urmează să fie făcută delegația, internă sau externă, în scop de business sau training.

Aceasta ajunge la aprobare în funcție de tipul cererii, la superiorul direct sau la superiorul de nivel 2.

După ce aceștia și-au dat acceptul, ajunge la directorul de divizie care are drept atribuții aprobarea cererilor luând în considerare bugetul alocat deplasărilor.

Dacă deplasarea este una externă, fluxul continuă până la aprobarea președintelui.

Ulterior aprobărilor, solicitantul are dreptul de a lua în avans diurna aferentă călătoriei, urmând ca apoi cererea să fie trimisă la departamentul de achiziții care o dă mai departe agenției de turism cu care colaborează banca. Aceasta este responsabilă de asigurarea transportului și cazării.

La întoarcere, pentru decontarea cheltuielilor, solicitantul atașează cererii electronice documentele care justifică cheltuielile (bonuri fiscale, facturi) și trimite cererea electronică la departamentul de contabilitate care îi va deconta banii.

Figura 5: Diagrama Solicitare deplasare

Ultimul flux prezentat implică și persoane externe companiei și anumne clienții.

În cazul solicitării de către client a unei plăți anticipate Seller-ul este cel care îi înmânează clientului cererea de rambursare anticipată spre completare. După ce această operație a fost efectuată Seller-ul verifică semnatura clientului și trimite cererea la departamentul Loan Administration spre procesare.

Unul dintre administratorii de credite preia solicitarea, o procesează și informează apoi Seller-ul că statusul cererii este „procesat”. Odată ajunsă la acestă etapă procesul de rambursare se încheie iar Seller-ul poate informa clientul că suma creditului său a fost diminuată conform cererii sale.

Figura 6: Diagramă Rambursare

III. Proiectarea aplicației

Proiectarea aplicației intranet este o etapă foarte importantă deoarece trebuie să se stabilească foarte bine ceea ce se dorește a se îmbunătăți.

Ea este etapa ciclului de realizare în care se stabileste modul de realizare a cerințelor identificate în etapa de analiza, adică trebuie să răspundă la întrebarea cum se vor realiza aceste cerințe atât la nivel global cât și la nivel de detaliu. Aceasta etapă pornește deci de la cerințele și specificațiile definite anterior și continuă cu detalierea și transformarea acestora până la definirea structurii unei soluții care sa fie reprezentată folosind un limbaj grafic, textual sau mixt.

III.1 Funcțiunile aplicației

Funcțiunile aplicației intranet prezentată în lucrarea de față se pot ilustra cel mai bine prin răspunsurile la următoarele intrebari:

Cine, când și de unde s-a conectat un utilizator?

Care sunt drepturile operatorilor conectați pe anumite aplicații?

Care este fluxul unui document, statusul acestuia, de către cine a fost aprobat, data aprobării , precum și data întocmirii cererii?

Care sunt utilizatorii cu drepturi de administrator? Dar utilizatorii obișnuiți?

Volumul cererilor dintr-o anumită perioadă?

Gravitatea și prioritatea solicitărilor utilizatorilor monitorizate prin sistemul de ticketing?

Timpul de răspuns și rapiditatea rezolvării cererii postate de utilizatori?

Extragerea diferitelor rapoarte privind tranzacțiile efectuate de către clienți ?

III.2 Machetele de intrare/ieșire

Tot în acestă etapă trebuie să ilustram foarte bine machetele de intrare/ ieșire pe care

trebuie să le automatizăm. Cum se poate observa și în figura de mai jos cererea de realizare profil utilizator care era în trecut pe hârtie se dorește acum în format electronic, la fel și fluxul urmat de aceasta. În același caz se află și celelalte documente depre care am discutat mai sus și anume cerere de deplasare a angajaților și cererea de rambursare anticipată creditului.

Figura 7: Macheta date de intrare

Figura 8: Macheta acordare acces resurse

IV. Proiectarea bazei de date

Baza de date este un ansamblu de date structurate,datele sunt legate functional,stocate pe suporturi adresabile,accesate de mai mulți utilizatori de o manieră selectivă și într-un câmp oportun.

Modelul fizic al datelor, rezultat în urma proiectarii fizice, este invizibil utilizatorilor și programatorilor. El specifică modul de stocare fizică și accesare a datelor, utilizând facilitățile oferite de SGBD.
Proiectarea structurii bazelor de date – structura bazei de date reprezintă un model al datelor exprimat în concepte specifice unui anumit sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), lucru ce face ca proiectarea bazei de date să reprezinte transpunerea modelelor conceptuale în termenii unui model al datelor suportat de un anumit tip de SGBD, model ierarhic, rețea, relațional, funcțional.

IV.1 Structura tabelelor din baza de date

Figura 9: Structura tabelei Divizii

Divizii: constituie reprezentarea celei mai cuprinzătoare forme de grupare administrativă din cadrul organizației. După cum am putut observa din figurile precedente, există șase mari divizii(Hr, IT, Risk, Financiar, Corporate și Retail). În această tabelă reținem codul unic de identificare și denumirea diviziei. Acesta se află într-o relație de 1 la mai mulți cu tabela Departamente (o divizie poate conține mai multe departamenteș un departament se poate afla cuprins într-o singură divizie).

Figura 10: Structura tabelei Departamente

Departamente: a doua grupare administrativă din cadrul organizației; aici reținem informații cheia unică de identificare a departamentului, demunirea completă, locația departamentului, și cheia unică a diviziei din care face parte. Această tabelă comunică, pe lângă Divizii, și cu tabela Angajați.

Figura 11: Structura tabelei Angajați

Angajați: reținem informațiile interne legate de angajații companiei, date de identificare (CNP, nume, prenume), date de contact (adresă, telefon, e-mail), date legate de statusul lui în organizație (functie, departament și sucursală). După cum se poate observa, această tabela relaționează cu alte patru structuri: Departamente, Funcții și
Sucursală.

Figura 12: Structura tabelei Funcții

Funcții: reține codul unic de identificare al unei funcții, denumirea completă și detalii legate de nivelele de cariera pe care le poate trece un angajat în această funcție.

Figura 13: Structura tabelei Sucursala

Sucursală: reține informații legate de sucursalele organizației, denumirea lor și codurile unice de identificare.

Figura 14: Structura tabelei Cereri

Cereri: înregistrează informațiile prin care se caracterizează o cerere de la bun utilizator nou pentru a primi drepturi de acces și preivilegii pentru o anumită resursă. Reține date despre când a fost făcută cererea și când a fost aprobată, date despre solicitantul cererii (codul unic al angajatului) și despre persoana care a aprobat cererea, date despre resursa aflată în caură și dreptui care conferă acces la această resursă.

Figura 15: Structura tabelei Resurse_IT

Resurse IT: înregistrează date legate de resursele care sunt puse la dispoziția angajaților. Accesul la ele se realizează prin intermediul unei cereri.

Figura 16: Structura tabelei Drepturi

Drepturi: reține date descriptive pentru drepturile de acces pe care le pot deține angajații, în funcție de aplicații și de nivelul pe care îl au în companie.

Figura 17: Structura tabelei Aplicații

Aplicații: reține date despre toate programele folosite în cadrul companiei, aplicații care gestionează toate cererile primite din interior sau din exteriorul organizației.

IV.2 Diagrama relațiilor dintre tabele;

Figura 18: Diagrama relațiilor dintre tabele

IV.3 Structura interfețelor de intrare/ieșire

Pe baza documentelor electronice prezentare in Error: Reference source not found și Error: Reference source not found s-au dezvoltat următoarele interfețe de intrare/ieșire cu ajutorul cărora utilizatorul întreprinde foarte ușor un demers de solicitare acces la distanță, spre exemplu și este în permanența informat de statusul cererii sale.

In cazul cererii de profil utilizator, acesta trebuie să completeze formularul electronic mai întai cu datele personale(Nume , Prenume și CNP), date ce țin de statutul de angajat al utilizatorului (Departamentul de care aparține și funcția pe care o deține), urmând ca apoi să bifeze ce fel de resurse dorește să acceseze. Dupa ce a bifat drepturile solicitate, care fac obiectul acestei cereri, formularul este trimis spre aprobare mai intâi superiorului direct, apoi urmând traseul descris în Error: Reference source not found, până în stadiul de cerere rezolvată, ceea ce înseamnă că , începând din acel moment utilizatorul se poate conecta cu success, în concordanță cu profilul său, la toate aplicatiile pentru care a solicitat crearea unui profil.

Figura 19: Machetă document Cerere de profil

Același lucru se poate spune și în cazul celorlalte documente , al căror flux l-am descris foarte bine în partea de analiză și care sunt stucturate în funcție de același principiu și anume prima parte ține de datele personale ale utilizatorului și apoi acesta completează înformațiile adiționale legate după caz de resurse IT sau deplasări în scop de serviciu.

Figura 20: Machetă document Solicitare drepturi

V. Proiectarea fizică a intranetului

V.1 Schema rețelei

Figura 21: Schema rețelei de intranet

V.2 Necesar de resurse hardware și software

Având în vedere că aplicația de față va fi realizată ȋn Visual C#.NET 2013, este necesară instalarea anterioară a pachetului Microsoft.NET Framework SDK v4.5 pentru ca aplicația să poată rula. Este necesar un spațiu de aproximativ 3MB pentru instalarea aplicației. Deoarece baza de date a fost realizată ȋn MS SQL SERVER, este necesară instalarea serverului de bază de date: MS SQL Server.

           În cele ce urmează vom prezenta digrama de desfășurare care surprinde imaginea statică a configurației hardware și a componentelor software necesare pentru rularea aplicației.

           Ea modelează doar componentele existente la momentul execuției și nu surprinde componentele folosite doar la compilare și linkeditare.

           Diagrama de desfășurare modelează procesoare și echipamente fizice,securitatea și componenetele care sunt plasate pe procesoarele fizice. Ea reprezintă partiționarea componentelor și a obiectelor active pe locația lor fizică.

Figura 22: Diagrama de desfășurare

V.3 Instrumente de comunicare

Instrumentele de comunicare online din interiorul organizației se pot încadra în două categorii:

Sincrone:

Chat/ Instant messaging

Prin intermediul acestei aplicații angajaților companiei li se oferă facilitatea de a purta conversații în timp real, de la minim trei și până la maxim x persoane. În acest fel, se pot simplifica activitățile care țin de prezența fizică a angajaților la un anumit moment de timp, într-o anumită locație: se pot ține ședințe și întâlniri de lucru, „remote”(prin conectare cu ajutorul  laptop-ului de serviciu). Aplicația permite și crearea de video-conferințe cu clienții din diverse locații.

În aplicația de chat există și opțiunea de direct messaging, prin care se creează conversații private, în timp real, între doi angajați.

Asincrone:

E-mail: fiecare angajat are asociată o adresă unică de e-mail pe care o poate folosi atât în comunicarea cu exteriorul, cât și la comunicarea internă, formală, în special. Acestea existau și înainte de implementarea rețelei de intranet, dar integrarea lor în proiect facilitează portabilitatea de contacte între aplicația de chat și orice alt modul care implică colaborarea online dintre angajați.

Forum: platformă la care au acces toți angajații, al cărui scop este acela de a folosi drept resursă pentru rezolvarea problemelor înlâlnite în mod frecvent. Structura este cea specifică unui astfel de instrument, iar angajații pot face schimb de bune practici și experiențe.

Blog: folosit pentru comunicarea internă, pentru promovarea evenimentelor de lansare de produse, pentru aducerea la cunoștință a statusului activităților, pentru menținerea unei relații de transparență între conducere, departamente și angajați. Prin intermediul lui se poate cere și acorda feedback, lucru care creează și menține un sentiment de apartenență și crește gradul de implicare al angajaților. Alături de blog, există creată și o aplicație de micro-blogging prin intermediul căruia se actualizează permanent o bibliotecă virtuală, accesibillă tuturor angajaților. Biblioteca este creată în mod colaborativ, aici fiind toți angajații încurajați să contribuie cu recomandările proprii. Pentru structurarea resurselor se folosește un sistem de etichete general agreeat.

Încadrată în infrastructura internă, tangenta la sistemul informatic, dar componentă foarte importantă în sistemul informațional, identificăm și sistemul telefonic, în calitate de canal de comunicare directă. Fiecare angajat are o linie privaăa de telefon, cu un cod interior unic asociat,  prin care poate comunica cu exteriorul, dar își poate contacta și colegii, în cazul unor probleme urgente, ce nu fac subiectul unul mesaj de tip e-mail de exemplu.

VI. Analiza SWOT a proiectului de implementare

VII. Concluzii

O companie care are dezvoltat un intranet bine pus la punct, își poate imbunatati mult activitatea informationala si comunicarea interna, iar în cazul în care compania are și filiale distribuite în teritoriu, asa cum este si cazul acesta, atunci avantajele unei asemenea abordări sunt clare. În urma studiului realizat se deduc următoarele beneficii:

1.      Siguranță în manevrarea informațiilor. Existența mai multor niveluri de acces a

utilizatorilor garantează siguranța manipulării datelor, fiecare angajat din bancă are anumite drepturi de introducere, scriere, actualizare sau ștergere, ceea ce nu permite deteriorarea și accesul necontrolat la informațiile diferitelor departamente.

2.      Sortarea calitativă a informației. Informația, cea mai importantă sursă a

competitivității organizației, trebuie utilizată eficient. Într-un mediu de lucru tot mai dinamic, caracterizat printr-un timp de reacție scăzut și prin creșterea responsabilității individuale, accesul la informațiile utile în cel mai scurt timp reprezintă garanția reacției imediate, în timp real, la schimbare. Sistemul oferă posibilitatea de a găsi instantaneu exact informația necesară, fără a pierde timp prețios cu căutarea dosarelor în cadrul mai multor departamente.

3.      Promptitudine și reacție imediată. Sistemul asigură procesarea rapidă a datelor

introduse, permițând cunoașterea în orice moment a rezultatelor și monitorizarea stadiului de evoluție a proceselor din bancă. Permite managerilor să reacționeze în timp real la informațiile semnalate de sistem și la cererile din partea clienților prin luarea deciziilor potrivite.

4.      Flexibilitate și trasabilitate. Sistemul se adaptează perfect necesităților de schimbare

ale băncii, impuse de dinamica mediului concurențial în care evoluează aceasta. Modificările asupra pachetelor de produse survenite ulterior sunt ușor de înglobat în sistem.

5.      Reducerea substanțială a erorii umane. Prin automatizare, sistemul asigură acuratețea

datelor. Angajații nu vor mai fi nevoiți să introducă aceleași date de mai multe ori (toate documentele și informațiile sunt introduse o singură dată în sistem), ceea ce înseamnă implicit diminuarea considerabilă a erorilor datorate neglijenței, nepriceperii sau neatenției acestora. Informația furnizată de sistem va avea un nivel calitativ ridicat, prin eliminarea inconsistențelor între diferitele surse de date.

6.      Creșterea productivității și a eficienței. Mai buna repartizare a sarcinilor de muncă și

economisirea de resurse se vor concretiza în sporuri de productivitate. Sistemul a fost astfel conceput încât o parte din atribuțiile personalului dintr-un departament au fost automatizate, cealaltă parte rămasă neautomatizată a fost repartizată angajaților care posedau informațiile necesare îndeplinirii respectivelor funcții.

7.      Optimizarea și integrarea proceselor din bancă. Centralizarea datelor din toate

departamentele băncii într-o singură bază de date duce la accesarea operativă și facilă a informațiilor. Gestionarea atentă a fluxului de informații atât în interiorul, cât și în exteriorul băncii și operativitatea în luarea deciziilor sunt consecințe directe ale integrării proceselor și îmbunătățirii funcționale a lor în urma implementării sistemului informatic.

8.      Funcționarea la parametrii ridicați de competitivitate. Avantajele enumerate mai sus

se concretizează în creșterea competitivității băncii. Sistematizarea activităților productive și auxiliare permite managerilor focalizarea atenției spre identificarea de noi oportunități pe piață, în direcția extinderii sau a diversificării portofolului de clienți, și spre găsirea de noi avantaje competitive.

           Concluzionând, este indiscutabil faptul că obținerea unui sistem informatic – intranet care să “trăiască” cât mai mult timp și care să satisfacă cerințele utilizatorilor, nu se poate face decât prin folosirea unor metodologii de dezvoltare care utilizează cele mai bune practici în domeniu, a unor limbaje de programare de ultimă generație (utilizarea obiectelor și componentelor) orientate obiect.

Bibliografie

Informatica: Societatea informațională. E-serviciile, I. Roșca, B. Ghilic-Micu, M.

Stoica, Ed. Economică

2.      I.Smeureanu, M.Dârdală, A.Reveiu, Visual C#.NET, Editura Cison, București,

2004

3. 2006   I.Lungu, Gh.Sabău, M.Velicanu, S.Ionescu, E.Posdarie, D.Sandu, Sisteme

informatice. Analiză,proiectare și implementare, Editura Economică, București, 2003