. Proiectarea Unei Aplicatii Informatice Pentru Managementul Contractelor, Clientilor Si Proiecte

Introducere

Perioada specifică integrării Romaniei in structurile si organismele europene necesită cel putin din punct de vedere informatic o automatizare a relatiilor între furnizor si beneficiar cât si o reglementare a relatiilor dintre parteneri de afaceri. Un management corect al clientilor si contractelor realizat dupa o conduită si un program strict folosind Intranet-ul si Internetul firmei poate spori randamentul unui agent economic cu pana la 50 % (cifră confirmată de „The Economist”, March 2004). Cu ajutorul calculatoarelor activitatea este mai usor de organizat, putem sa indeplinim o serie de sarcini mai rapid si mai eficient, sa comunicăm , să ne informam, să ne instruim, deci ne ajută să realizăm aproape totul.

În viitor se asteaptă ca sistemele informatice economice să preia majoritatea activităților necesare fluxului informațional din cadrul unei companii lasând personalul firmei să își canalizeze energia spre instruire în domeniile în care calculatoarele nu pot prelua activitatea.

Constienți de importanța unui management structurat pe tiparul companiei din ce în ce mai multe firme românesti achizitionează soluțuii informatice de managementul clientilor, contabilitate, managementul proiectelor, etc. Majoritatea optează pentru soluții la cheie dar un anumit segment, in special cel din sfera serviciilor unde diversitatea si ineditul fac diferența preferă soluții informatice dedicate, realizate în urma analizei atente a companieie lor, proiectată împreună cu specialistii lor și implementată modular.

Companiile puternice pe piata interna cât si internațională folosesc soluții profesionale care intervin in tate zonele desfasurarii afacerii realizate pe parcursul mai multor ani de analiză si dezvoltare fiind practic liantul dintre activitațile normale din cadrul ei si clienti respectiv parteneri.

Criteriile de selectie a soluției informatice potrivite survin unei analize atente a produsului firmei ofertante cât si în functie de modalitatea de satisfacere a cerințelor de lucru, operare , utilizare, aplicabilitate și resurse necesare.

Un factor foarte important pentru companiile mici sau cele pentru care ponderea soluției în desfașurarea activității este mai puțin vizibilă este prețul. Acesta influențează direct tipul soluției alese firma producatoare, asteptarile legate de suport tehnic si garanția seriozitații furnizorului. Spre deosebire de instituțiile guvernamentale, bancare sau companiile mari, unde prețul soluției informatice contează mai puțin ,factorul care primează fiind funcționalitatea parametricitatea și securitatea soluției in speță, pentru companiile mici prețul ramane totuși din pacate criteriul de bază în alegerea ei. Datorita acestui concurs de factori aceste mici companii de multe ori introduc soluțiiile informatice în cadrul desfășurarii activității târziu sau niciodata. Pentru ca totuși achiziționarea sa fie posibilă avand în vedere factorii care concura la formarea prețului total de utilizare, respectiv SGBD-uri comerciale , instrumente de dezvoltare, suport, etc. se optează pentru a optimiza prețul la instrumente Open Source, care cate odata sunt mai stabile decat cele comerciale datorita numarului de oameni implicați in proiecte de acest gen dar cateodata se comporta sub asteptari și îngeneral beneficiază de un suport tehnic slab sau inexistent. Caracteristice totuși pieței de produse informatice destinate companiilor mici este lipsa de scalabilitate a acestora, ele ne fiind gandite pentru a o dezvoltare în paralel cu cea a firmei, ci ca si o soluție funcționabila ce se pretează doar la indeplinirea necesitaților specifice firmei în formula actuală, moduficarea parametrilor actuali fiind satisfacuți doar prin achiziționarea unei noi soluții.

Soluția prezentată în această lucrare caută sa elimine lacunele care apar în achiziționarea unei soluții informatice de catre o companie mică încercănd sa fie atat accesibilă ca preț, cat și scalabilă ea fiind creată la indicațiile consultanților firmei beneficiare respectiv S.C. SSD s.r.l și cumuland ca soluții de dezvoltare atât intrumente și programe open source cât si comerciale.

Capitolul 1

Studiul, analiza și prezentarea sistemului actual

Rolul și poziția agentului economic

1.1.1. Prezentarea firmei SSD

Societatea Comercială SSD S.R.L. a fost inființată în 2002 avand statutul de societate comercială cu raspundere limitată în baza legii 31/1991. Aceasta a fost fondată de 2 asociați un inginer telecomunicații și un informatician economist, având ca obiect de activitate editarea de programme informatice și consultanță în sfera Tehnologiei Informației si a Comunicațiilor, distribuția și suportul tehnic aferent acestora.

Denumirea firmei respectiv „SSD” vine de la conceptul de “Strategic Solutions Developement” care reprezinta de fapt dezvoltarea de soluții strategice pentru optimizarea activității economice.  Domeniile de activitate sunt consultanță TI&C, analiză de sistem, proiectare și dezvoltare software dedicat și la cheie, distribuție echipament hardware, proiectare rețele, outsourcing, suport tehnic, redezvoltare.

S.C. SSD s.r.l ofera clientilor săi o gamă largă de soluții, servicii, suport tehnic cat si consultantă in sfera Tehnologiei Informației si Comunicatiilor.

Toate actiunile, produsele, structura serviciilor si a personalului companiei respective sunt axate pe conceptul de FLEXBILITATE, ceea ce face din companie un partener de încredere. Fie că se dorește implementarea unei soluții informatice la cheie sau să realizarea unei soluții strict fidele tipologiei companiei beneficiare combinand experienta beneficiarului în domeniul vizat cu experiența in domeniul Tehnologiei Informației a producatorului sau exista nevoia de consultanță in vederea stabilirii produsului care sa mareasca productivitatea. Diferența dintre politica firmei spre deosebire de alte companii din domeniu IT care ofera soluții similare este faptul ca nu se doreste ca beneficiarii sa se adapteze la soluțiile oferite de firma ci compania în speță se adapteze la necesitățile clientului.

Într-un timp foarte scurt compania reușeste sa se dezvolte încheind mai multe contracte pe termen mediu si lung cu firme puternice pe piața romanească si instituții de stat.

1.1.2. Structura organizatorică a firmei

Conducerea companiei este efectuată de către un Consiliu de Administrație format din cei doi asociați.

În subordinea conducerii se află managerii celor cinci departamente.Acestia au ca subordonați angajații fiecărui departament pe care îl conduc și raportează Consiliului de Administrație.

Compania este structurată pe urmatoarele departamente:

Departamentul de dezvoltare: Are ca misiune integrarea sistemelor GSM si Retele informatizate, dezvoltarea serviciilor cu valoare adaugată, servicii de taxare si mediere in rețele de delefonie mobilă. Totodată cuprinde analiza performanțelor si migrarea sistemelor existente pe alte platforme, dezvoltarea de mainframe-uri, sisteme de operare customizate pentru infrastructura telefoniei mobile. De asemenea acest departament se ocupa de proiectarea soluțiilor informatice solicitate de clienti, cât si cercetare si inovatii.

Departamentul de Testare și Asigurarea Calității: Are ca menire realizarea de teste asupra aplicațiilor și soluțiilor finalizate folosind „Concepte Statice” respectiv, parcurgeri, analiză și review-uri al codului sursa a programului cât și “Concepte Dinamice”reprezentate prin Concepte Structurale reprezentand analiza circuitului de control și date sau Concepte Funcționale respectiv teste de tranziții de stare și analize cuze/efect.

Departamentul de Consultanță: Reprezentat de un pachet distinct de servicii care extinde suita ofertei companiei ajutand clientul să obțină rezultatul potrivit cererii sale. Cuprinde studii de fezabilitate și tehnice, controlul proceselor și management tehnic, metodologii de îmbunatațire a desfășurarii activiății cât și realizarea portretului robot a soluției ce va trebui realizată de catre Departamentul de Dezvoltare după analiza amanunțită a solicitarilor clientului. Totodată acest departament asigură și training-ul personalului clientului pentru soluția achiziționată.

Departamentul de Relații și Suport Clienți: Se ocupă de informarea și dialogul cu clienții cât și de oferirea de suport tehnic pentru soluțiile comercializate de catre companie. Funcționează într-un sistem de 24 de ore pe zi 7 zile pe săptămană. Una dintre cele mai importante îndatoriri a acestui departament este Managementul Schimbării cuprinzănd informarea continuă a clienților în legătură cu versiuni noi ale produselor deja existente, modificări , îmbunătățiri dar si probleme constatate post- comercializare sau noi module sau soluții disponibile.

Departamentul de Marketing, Financiar și Juridic: Cuprinde partea financiar- contabilă, comercială și juridică a companiei. Se ocupa în principal cu negocierea termenilor de realizare și desfășurarea a contractelor din punct de vedere comercial, juridic și temporal. Cuprinde câte un specialist din fiecare cele trei domenii de activitate trasand conduita pe care trebuie sa o adopte firma din punct de vedere juridico-economic.

Organigrama Firmei

1.1.3.Mediul Ambiant al societatii comerciale:

Furnizorii de resurse materiale cu care lucreaza S.C. SSD SRL. sunt urmatorii :

ROMTELECOM – regie autonomă cu capital majoritar al OTE care furnizeaza servicii de telecomunicatie.

Orange – societate care furnizeaza servicii de telecomunicatie wireless, transmitere de mesaje scurte, folosite de S.C. SSD S.R.L.

S.C. Strategic Thought – furnizoarea de tranning specializat in domeniul dezvoltarii de soluții informatice complexe (trainer principal IBM technologies).

S.C. Microsoft Romania SRL. – furnizorul pachetelor software Windows Office și instrumentelor de dezvoltare pentru platforma Microsoft necesare activitatii de secretariat, birotica si navigare Web folosite de specialistii IT din cadrul S.C. SSD SRL.

S.C. Best Computers S.A. – furnizorul de sisteme informatice folosite in cadrul activitatii desfasurate de specialistii IT din cadrul firmei.

Distrigaz si Romelectrica – furnizorii de energie electrica, termica si gaze.

Diferiti alti furnizori – alte resurse materiale : papetarie, materiale de birou, mobila, etc. sunt achizitionate la intervale neregulate in functie de necesitatile firmei.

S.C. RDS S.A. furnizoarea canalului de 512k pentru acces Internet și hosting-ul corespondenței electronice și al site-ului companiei.

1.1.4 Obiective urmarite de către agentul economic

Obiectivele majore ale companiei sunt:

creșterea cifrei de afaceri prin dezvoltarea ariei de acțiune pe piața națională

abordarea piețelor de outsourcing din Europa și SUA

studiul pieței arabe de software pentru comunicații

dezvoltarea pozitiei pe piața internă

certificarea companiei la standardul ISO 9001 de asigurare a calității

Pe lângă scopurile majore, companiea mai dorește și atingerea altor scopuri cum ar fi scopuri de ordin financiar, scopuri privind dezvoltarea marketingului de ordin logistic.

Scopurile de ordin financiar doresc atragerea de finanțări prin investiții de capital străin și reinvestirea majorității profitului.

Pe plan resurse umane, SSD dorește continuarea programului de dezvoltarea a resurselor umane din cadrul companiei prin angajarea unui numar din ce in ce mai mare de specialiști TI, în special pe segmentele de dezvoltare cu dinamica cea mai ridicată, dar și achiziționarea unor programe de training pentru angajați care sa le ofere acestora o pregratire cat m ai bună in tehnologiile folosite de dezvoltarea software cât și în tehnologii noi.

Pe plan logistic compania are în vedere deschiderea unui punct de lucru în Arad pentru acoperirea zonei Transilvaniei la nivel de dezvoltare de soluții informatice economice cât și pentru acapararea unor noi clienți si extinderea portofoliului de clienți.

1.2. Sistemul informațional decizional al firmei
st- comercializare sau noi module sau soluții disponibile.

Departamentul de Marketing, Financiar și Juridic: Cuprinde partea financiar- contabilă, comercială și juridică a companiei. Se ocupa în principal cu negocierea termenilor de realizare și desfășurarea a contractelor din punct de vedere comercial, juridic și temporal. Cuprinde câte un specialist din fiecare cele trei domenii de activitate trasand conduita pe care trebuie sa o adopte firma din punct de vedere juridico-economic.

Organigrama Firmei

1.1.3.Mediul Ambiant al societatii comerciale:

Furnizorii de resurse materiale cu care lucreaza S.C. SSD SRL. sunt urmatorii :

ROMTELECOM – regie autonomă cu capital majoritar al OTE care furnizeaza servicii de telecomunicatie.

Orange – societate care furnizeaza servicii de telecomunicatie wireless, transmitere de mesaje scurte, folosite de S.C. SSD S.R.L.

S.C. Strategic Thought – furnizoarea de tranning specializat in domeniul dezvoltarii de soluții informatice complexe (trainer principal IBM technologies).

S.C. Microsoft Romania SRL. – furnizorul pachetelor software Windows Office și instrumentelor de dezvoltare pentru platforma Microsoft necesare activitatii de secretariat, birotica si navigare Web folosite de specialistii IT din cadrul S.C. SSD SRL.

S.C. Best Computers S.A. – furnizorul de sisteme informatice folosite in cadrul activitatii desfasurate de specialistii IT din cadrul firmei.

Distrigaz si Romelectrica – furnizorii de energie electrica, termica si gaze.

Diferiti alti furnizori – alte resurse materiale : papetarie, materiale de birou, mobila, etc. sunt achizitionate la intervale neregulate in functie de necesitatile firmei.

S.C. RDS S.A. furnizoarea canalului de 512k pentru acces Internet și hosting-ul corespondenței electronice și al site-ului companiei.

1.1.4 Obiective urmarite de către agentul economic

Obiectivele majore ale companiei sunt:

creșterea cifrei de afaceri prin dezvoltarea ariei de acțiune pe piața națională

abordarea piețelor de outsourcing din Europa și SUA

studiul pieței arabe de software pentru comunicații

dezvoltarea pozitiei pe piața internă

certificarea companiei la standardul ISO 9001 de asigurare a calității

Pe lângă scopurile majore, companiea mai dorește și atingerea altor scopuri cum ar fi scopuri de ordin financiar, scopuri privind dezvoltarea marketingului de ordin logistic.

Scopurile de ordin financiar doresc atragerea de finanțări prin investiții de capital străin și reinvestirea majorității profitului.

Pe plan resurse umane, SSD dorește continuarea programului de dezvoltarea a resurselor umane din cadrul companiei prin angajarea unui numar din ce in ce mai mare de specialiști TI, în special pe segmentele de dezvoltare cu dinamica cea mai ridicată, dar și achiziționarea unor programe de training pentru angajați care sa le ofere acestora o pregratire cat m ai bună in tehnologiile folosite de dezvoltarea software cât și în tehnologii noi.

Pe plan logistic compania are în vedere deschiderea unui punct de lucru în Arad pentru acoperirea zonei Transilvaniei la nivel de dezvoltare de soluții informatice economice cât și pentru acapararea unor noi clienți si extinderea portofoliului de clienți.

1.2. Sistemul informațional decizional al firmei

1.2.1. Studiul sistemului de conducere

Compania este structurată în departamente, fiecare departament fiind condus de către un Șef de Departament. Fiecare Șef de Departament coordonează și monitorizează activitatea angajaților din subordine, aceștia raportând CA format din asociați. Structura este eficient organizată mergandu-se pe delegarea de autoritate în sistem piramidal fiecare angajat primind o arie specifică de îndatoriri totodată lăsându-se anumite decizii legate de abordarea problemelor curente la îndemâna angajaților.

Schema sistemului de conducere

1.2.2 Studiul activităților

S.C. SSD SRL a început activitatea în România în 2002. Activitatea firmei se desfășoară pe un plan strategic bine pus la punct, principalele domenii de activitate ale firmei fiind :

Project Management

Dezvoltare Conceptuală

Dezvoltare de Software

Proiectare si Analiză de Sistem

Integrare

Consultanță IT&C

Rețele GSM

1.2.3 Studiul sistemului informațional

Referirile către sistemul informațional cuprind principalele aspecte ce-l conturează, adică informații, fluxuri și circuite informaționale, mijloace de tratare a informațiilor și documentele specifice utilizate.

Componentele Sistemului Informational:

Din punct de vedere al elaborarii aplicației solicitate fluxului informațional existent trebuie sa fie transparent noii soluții informatice care trebuie sa fie structurată și adaptată metodologiei deja existente.

1.2.4 Fluxul informațional

Legenda schemei fluxului informațional:

Cererea de servicii de la client este trimisa prin e-mail sau fax . Dupa aceasta cerere, departamentul Relații clienți realizeaza o estimare a cheltuielilor necesara pentru realizarea serivicilor cerute și un raport de constatare a solicitării. Dacă aceasta cerere împreuna cu estimarea cheltuielilor este acceptata de Departamentul de Marketing Financiar și Juridic, atunci se elaboreaza o calculație de cost ce este trimisă către Consiliu de Administrație pentru acceptare.

Consiliul de Administrație returnează calculația de cost cu modificarile de rigoare (dacă există) validand sau invalidând cererea, care dacă este validă este trimisă clientului.

Dacă clientul nu este deacord cu toate punctele precontractului, acesta este din nou revizuit.

Dupa ce clientul este mulțumit se semnează un precontract (P1) și acesta este trimis la Departamentul de Consultanță și la Departamentul Financiar pentru realizarea contractului final în trei copii (P2). O copie este trimisa la arhiva si cealalta copie este trimisa la Departamentul Dezvoltare pentru a verifica contractul si a aloca personalul ce se va ocupa de respectiva problema a clientului (P3) cea de-a treia copie rămânând la client..

1.2.5. Dotarea actuală cu resurse informatice

Dotarea tehnica a firmei consta in 24 de sisteme Desktop 8 Laptop-uri de lucru cu configuratie specifica pentru satisfacerea necesitatilor fiecarui department si 6 servere.

În functie de departamente calculatoarele sunt localizate astfel:

Managerii și Șefii de Departament: calculatoare de tip PC2

Departamentul Dezvoltare: calculatoare de tip PC1, PC3, PC4

Departamentele celelalte PC1

Calculatoarele firmei sunt legate in retea printr-un Switch Gericom 40 porturi UTP 100 Mb/s, ceea ce asigura un flux rapid al datelor.

Dotarea Software:

Dotarea de baza software a calculatoarelor firmei cuprinde:

Windows XP Professional Edition

Linux SuSe 10 Server

Microsoft Office XP 2003, Open Office 3.0

LEX Expert – un pachet software ce se actualizeaza pe Internet si ce furnizeaza toate informatiile necesare in legatura cu legislatia in vigoare.

CIEL – aceasta aplicatie este folosita in departamentul contabil.

Microsoft Project 2003 – pachet software pentru managementul proiectelor

IDE-uri pentru dezvoltare sub diverse tehnologii (Java, C++, PHP, XML)

Editoare de cod, compilatoare Open-Source și comerciale

Oracle Database Server 9i

Arhivatoare, managere de fișiere și alte utilitare

Apache WebServer

1.2.6. Restricții și cerințe privind noua aplicație informatică

Aplicația informatică trebuie concepută pe tiparul existent de desfășurare a activităților la acest moment în companie. Ea va centraliza traseul parcurs de contracte, etape de contract, proiecte, și clienți în cadrul firmei cât și contabilizarea bugetului de timp consumat pentru fiecare operațiunile de dezvoltare în parte.

Cerința principală este de a acoperi segmentul de desfașurare a contractelor cu toate activitațile ce țin și depind de acestea oferind o viziune clară și concisa la orice moment sau etapă asupra evoluției acestora.

Facilitățile oferite sunt:

siguranța datelor

manevrabilitatea estrem de rapidă și ușoară

necesități minime privind platforma client

crearea de rapoarte dinamice construite parametric

Cerințele sale sunt:

asigurarea unei viteze de lucru mare în Internet și Intranet

independența față de sitemul de operare folosit

asigurarea conectării în condiții de securitate maximă

Capitolul 2

Soluția conceptuală a noului sistem

2.1. Soluția informatică “Activity Flow Organiser” (AFO) propusă pentru S.C. SSD S.R.L.

Prin realizarea acestei aplicații se urmărește creearea unui instrument de evidență și control la orice moment al desfășurării activității companiei privind evoluția contractelor cât și posibilitatea de a crea o bancă de date cuprinzănd informațiile legate de clienți și contracte, conduita acestora și un istoric al colaborarilor. Ca obiectiv secundar, soluția informatică trebuie să ofere posibilitatea de realizare a rapoartelor informative în sistem parametric față de anumite sfere de interes alese de utilizatori cu privire la detaliile legate de contracte, proiecte sau etape, cât și informații legate de clienți.

Aplicația de față reprezintă un hibrid între o aplicație de suport a deciziilor și un ERP , cuprinzănd elementele necesare reconstruirii și urmăririi viziunii obiective și specializate pas cu pas a întregului sistem de desfășurare a activitatății al companiei SSD. Soluția cuprinde practic un sistem de tracking al tuturor entităților de orice natura și din orice clasă sau ierarhie implicate în activitați.

Un modul important Îl reprezinta modulul de alocare al personalului implicat în proiect. Acesta vine să completeze satisfacerea nevoilor managerilor de proiect din cadrul firmei oferindu-le acestora posibilitatea de a repartiza angajații pentru fiecare proiect cu cateva click-uri de mouse.

2.2. Tehnologii Folosite

Protocolul HTTP

Odată cu creșterea numărului de sisteme de calcul la nivel mondial, cu dezvoltarea mijloacelor și resurselor necesare comunicării între acestea, Internetul, această rețea mondială a crescut considerabil atât ca întindere cât și ca modalitate de prezentarea informației.

Printre conceptele esențiale din cadrul tehnologiilor Internet întâlnim cele de hipertext și de hipermedia; baza comunicării la nivelul aplicație între terminalele din diferite colțuri ale lumii este asigurată de protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol).

De fapt, HTTP este folosit in special pentru hipertext dar el este un protocol generic, putând fi utilizat si în cadrul serverelor de nume sau considerând că ceea se transmite este reprezentat sub formă de obiecte, el poate susține un sistem distribuit pentru managementul acestor obiecte. Acest lucru se poate realiza grație posibilității de a extinde elementele structurale ale protocolului.

O problemă importantă rezolvată de către acest protocol este dependența de platformă, diferitele calculatoare ce comunică prin HTTP putând folosi diverse sisteme de operare. Acest lucru se realizează în special prin negocierea modului de reprezentare a datelor ce urmează a fi transmise și capacitatea implementărilor de a codifica sau decodifica datele.

HTTP este folosit în domeniul WWW încă din 1990. Prima versiune a fost HTTP/0.9 care stabilea doar niste reguli pentru transmiterea unor fluxuri de date în Internet. Un important pas înainte în îmbunătățirea acestui protocol s-a făcut odată cu apariția versiunii HTTP/1.0 care adaugă în cadrul mesajelor mai multe informații despre conținut astfel încât să nu existe ambiguități în interpretarea lor. Totuși, această versiune nu acoperă foarte bine problemele ce pot apărea atunci când în rețea, între două calculatoare apar mai mulți intermediari. Rolul acestora este de a asigura o linie virtuală de comunicație între două noduri ale unei rețele și de a optimiza transferul datelor. Din lipsa unor restricții foarte eficiente și din dorința de a optimiza comunicația, apar anumite riscuri privind integritatea datelor transmise.

Versiunea HTTP/1.1 este ultima versiune disponibilă și cea mai răspândită la ora actuală.

HTTP este deci un protocol generic pentru transmiterea informațiilor în format hipertext, el aplicându-se și între utilizator și intermediari pentru alte protocoale din Internet: SMTP, FTP, NNTP, Gopher, WAIS.

Specificarea acestui protocol folosește sintagme care trebuiesc interpretate corect de către orice implementare: “trebuie să”, “nu trebuie să”, “ar trebui să”, “nu ar trebu să”, “poate să”, “nu poate să”. Evident, cele care implică obligativitate sau interdicție vor trebui respectate întocmai, cele sub formă de recomandări ajută la implementări cât mai performante și compatibile ale aplicațiilor HTTP/1.1.

HTTP este un protocol la nivelul aplicație, la nivel scăzut se folosește în general TCP/IP, dar orice protocol ce asigură o comunicare sigură atât în ce privește validitatea datelor dar și securitatea lor poate asigura nivelul transport.

Server-ul Apache

Un server HTTP este un daemon care aceptă conexiuni conforme protocolului HTTP, raspunzând cererilor recepționate de la clienți. Un server WEB este pachetul software al server-ului din spatele World Wide Web. El preia solicitări făcute de un client, precum un browser ca Netscape sau Internet Explorer. Când preia o solicitare, o procesează și înapoiază informațiile dorite. De obicei aceste informații iau forma unei pagini ce conține text și grafică. Apoi, browser-ul afișează aceste informații în cea mai bună formă posibilă utilizatorului.

Serverele Web sunt ca și concept niște programe foarte simple: așteaptă solicitări și le execută.

Serverele Web comunică cu browser-ele sau cu alți clienți folosin HTTP-ul (HyperText Transfer Protocol), care este un protocol simplu ce standardizează felul în care solicitările sunt trimise și procesate. Acest lucru permite unei mari varietăți de clienți să comunice cu server-ul oricărui vânzător, fără să aibă probleme de compatibilitate.

Majoritatea documentelor solicitate sunt formate folosind HTML (HyperText Markup Language). HTML este un derivat al altui libaj de marcarenumit SGML (Standard General Markup Language).

HTML-ul este elementul vital al Web-ului. Este un simplu limbaj de marcare folosit pentru formatarea textelor în pagină. Browser-ele interpretează informațiile și afișează conținutul acestora cât de corect posibil. Mai important, este faptul că HTML permite conectarea la diverse documente și resurse; aceasta este porțiunea de hypertext a Web-ului.

Hypertext-ul permite utilizatorului să acceseze alte documente stocate în același computer, sau într-un computer aflat în altă parte a lumii.

Procesul de culegere al informațiilor este complet transparent pentru utilizator. Navigarea prin această mare de informații se face într-un mod ad hoc. Astfel se asigură o experiență exploratorie unică a documentelor și serviciilor. Asta înseamnă de fapt Web-ul, ne permite să adunăm cu ușurință informații, și le prezintă într-un mod cât mai ușor de înțeles. Este grafic și poate combina sunete cu animație.

Server-ul Web este responsabil pentru obținerea acestor informații. Deși server-ele Web au fost la un moment dat simple, acest lucru nu mai este valabil în prezent. Nu toate server-ele Web sunt la fel.

Primul pachet software de acest gen a fost realizat de fizicianul Tim Berners-Lee la CERN (European Centre for Nuclear Research) în Geneva, Suedia. Pachetul software apărut chiar înaintea server-ului Apache, a fost realizat de guvernul american la NCSA (National Center for Supercomputing Applications). Cu ajutorul codului sursă a acestui pachet software, și mai precis NCSA httpd 1.3, în 1995, și a modificărilor aduse de programatori, a fost creat Apache.

Acest pachet software este foarte puternic și un avantaj foarte mare pe care îl aduce este acela că este oferit gratis prin intermediul internet-ului.

Fișierul de cnfigurare principal este httpd.conf și este localizat de obicei in directorul /etc/httpd. Mai esistă două fișiere de configurare , access.conf și srm.conf care au fost înlăturate începând cu versiunea 1.3.4.

SGBD-ul ORACLE

Oracle constă dintr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru utilizatori,cautand sa asigure soluții complete in tehnologia informației.

Aplicatiile Oracle sunt portabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de operare, de la calculatoare personale la procesoare paralele. Oracle este inzestrat cu un flexibil Sistem de Management al Bazelor de Date(DBMS)-Serverul Oracle-pentru stocarea si managementul informatiei utilizate de aplicații. Ultimul server Oracle ,ORACLE 9, conduce o baza de date cu toate avantajele unei structuri relaționale,avand in plus capacitatea de a stoca si executa obiecte de tip bază de date precum proceduri si mecanisme de siguranță.

Serverul Oracle cuprinde un DBMS care controleaza:

Stocarea de date in sfera bazelor de date dedicate

Recuperarea de date pentru aplicatii utilizand tehnici de optimizare adecvate

Securitatea bazelor de date si a taskurilor permise pentru anumiti utilizatori

Consistenta si protectia datelor,incluzand arhivarea taskurilor si mecanisme de cautare

Comunicarea si integritatea informatiilor ,cand bazele de date sunt distribuite intr-o retea.

Aplicatiile Oracle trebuie rulate pe acelasi computer la fel ca si Serverul Oracle.

Alternativ,aplicatiile si utilitarele utilizate de ele pot sa fie rulate pe un sistem local pentru utilizator (sistemul 'client'),in timp ce Oracle DBMS ruleaza pe un altul (sistemul 'server').

In acest mediu 'client-server',un numar mare de resurse de calcul pot fi rulate.De exemplu,o aplicatie 'Oracle Forms' poate rula pe un computer personal client,in timp ce accesarea datelor este condusa conventional de un Server Oracle pe un computer central.

PHP

PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii existente în prezent. Deoarece îmbină caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitatea în utilizare, PHP a devenit rapid un instrument de frunte pentru dezvoltarea aplicațiilor în Web.

Ca și alte limbaje de scripting pentru Web, PHP vă permite să furnizați un conținut Web dinamic, adică un conținut Web care se modifică automat de la o zi la alta sau chiar de la un minut la altul. Conținutul Web este un element important în susținerea traficului unui sit Web; de regulă, vizitatorii nu vor mai reveni la o pagină Web care conține aceleași informații ca și cele prezentate la ultima vizită. Pe de altă parte, siturile Web frecvent actualizate pot atrage cantități enorme de trafic.

Mai mult, spre deosebire de limbajele de scripting, precum JavaScript, PHP rulează pe serverul Web, nu în browserul Web. În consecință, PHP poate obține accesul la fișiere, baze de date și alte resurse inaccesibile programului JavaScript. Acestea constituie bogate surse de conținut dinamic, care atrag vizitatorii.

PHP este în principal axat pe partea de scripting ce rulează pe server, deci poți face orice fac și un program CGI, cum ar fi colectarea de date de la formulare, generarea de conținut dinamic sau trimitere și primire de cookie-uri. Dar PHP poate face mult mai multe.

Există trei domenii principale unde sunt folosite scripturile PHP.

Scripturi ce ruleaza pe server. Acesta este cel mai tradițional și cel mai important pentru PHP. Ai nevoie de trei lucrui pentru a face sa meargă. Interpretorul PHP (CGI sau modul de server), un server de web și un navigator de web. E nevoie ca serverul de web să fie pornit, cu o conexiune PHP instalată. Poți accesa rezultatul programelor PHP cu un navigator print intermediul serverului de web.

Scripting la linia de comandă. Poți face ca PHP să ruleze fără a fi nevoie de server și de browser, ci doar de interpretorul PHP. Această metodă este ideală pentru scripturile ce se vor a fi executate regula folosinf cron (task scheduler în Windows), sau sarcini simple de procesare a textelor.

Scrierea de aplicații ce rulează de partea clientului în mod grafic (GUI). Probabil că PHP nu este limbajul cel mai bun de a scrie aplicații cu ferestre pentru Windows sau alte sisteme de operare, dar dacă cunoști PHP foarte bine și vrei vrei să folosești niște facilități avansate a PHP-ului în aplicațiile tale ce ruleaza de partea clientului poți totuși folosi PHP-GTK pentru a scrie astfel de programe.

Deasemenea ai posibilitatea de a scrie aplicații ce ruleaza pe platforme diferite folosind această metoda. PHP-GTK este o extensie a PHP-ului, nedisponibila în distribuția principală de PHP.

PHP poate fi folosit pe aproape toate marile sisteme de operare, incluzând Linux, multe variante de Unix (incluzând HP-UX, Solaris și OpenBSD), Microsoft Windows, Mac OS X, RISC OS, probabil și altele. PHP are deasemenea suport pentru majoritatea serverelor de web din prezent. Acestea includ serverele Apache, Microsoft Internet Information Server, Personal Web Server, Netscape și iPlanet, serverul Oreillz Website Pro, Caudium, Xitami, OmniHTTPd, și multe atele. Pentru majoritatea serverelor PHP are un modul, iar pentru celelalte suportă standardul CGI, PHP putând să lucreye ca un procesor CGI.

Deci, cu PHP, ai libertatea de a alege un sistem de operare și un server de web. Chiar mai mult, ai posibilitatea de a alege programarea procedurală sau programarea orientată obiect, sau chiar sa le amesteci. Cu toate acestea, nu orice facilitate a standardului POO este prezentă în versiunea curent a PHP-ului, multe librării de cod și aplicații mari (incluzând și librăria PEAR) sunt scrise folosind doar cos POO.

Cu PHP nu ești limitat să scoți rezultat HTML. Posibilitățile PHP-ului includ afișarea de imagine, fișiere PDF și chiar filmulețe Flash (folosind librăriile libswf și Ming) toate generate instant. Poți deasemeanea ca rezultatul tău să fie orice fișier text, cum ar fi XHTML sau orice alte fișiere XML. PHP poate genera autmoat aceste fișiere și să le salveze în sistemul de fișiere în loc să le afișeze, formând un cache de partea serverului pentru continutul tău dinamic.

Una dintre cele mai puternice și importante facilități în PHP este suportul său pentru o gamă larga de baze de date. Scrierea une pagini de web ce interacționeaza cu o bază de date este incredibil de simplă. SGBD-urile următoarele sunt suportate:

Deasemenea avem o extensie abstracta a bazei de date DBX ce îți permite într-un mod transparent dolosirea oricărei bazei de date ce suportă această extensie. Mai mult, PHP suportă ODBC, standardul Open Database Connectio, deci te poți conecta la orice altă bază de date ce suporta acest standard mondial.

PHP are deasemeanea suport pentru a conversa cu alte servicii folosind protocoale cum ar fi LDAP, IMAP, SNMP, NNTP, POP3, HTTP, COM (pe Windows) și multe altele. Poți deasemenea deschide deasemenea socket-uri de rețea și să interacționezi între aproape toate limbajele de programare Web. Apropo de interconectare, PHP are suport pentru instanțierea obiectelor Java și utilizarea lor într-un mod transparent ca obiecte PHP. Poți deasemenea folosi extensii CORBA pentru a accesa obiecte aflate la distanță.

PHP are capabilități extrem de folositoare pentru procesarea textului, de la POSIX Extins sau expresii regulare Perl până la parsarea documentelor XML. Pentru parsarea și accesarea documentelor XML, suportăm standardele SAX și DOM. Poți folosi extensia noastra XSLT pentru a transforma documentele XML.

Folosind PHP în domeniul comerțului electronic, vei descoperi foarte folositoare pentru programul tău de plați online funcții de plată Cybercash, CyberMUT, VeriSign Payflow Pro și CCVS.

În cele din urmă, dar nu ultimul rând, avem și alte extensii interesante, cum ar fi funcții ale motorului de căutare mnoGoSearch, funcții pentru accesarea IRC-ului, multe utilitare de compresie (gzip, bz2), conversie de calendar, traducere…

Prima versiune de PHP s-a numit PHP/FI. Ea a fost creată de Rasmus Lerdorf în 1995. Inițial versiunea conținea o colecție simplă de scripturi Perl scrisă pentru considerente proprii și care se numea ‘Personal Home Page Tools’. Cu timpul Rasmus a dezvoltat acest pachet adăugând cât mai multe facilități, cum ar fi comunicarea cu bazele de date, ceea ce ducea la dezvoltarea unor aplicații web dinamice, simple dar eficiente. Rasmus a hotărât să facă publice sursele PHP/FI pentru ca fiecare să beneficieze de avantajele lor și pentru a îmbunătăți codul. PHP/FI (Personal Home Page / Forms Interpreter) avea funcționalitatea codului PHP din ziua de azi. Avea variabile ca în Perl, interpretare de formulare HTML, cod HTML integrat în sintaxe. Însuși sintaxa era similară cu cea din Perl, însa mult mai limitată, simplă și într-un fel inconsistentă.

În 1997 apare PHP/FI 2.0, și deja începe să câștige în popularitate, un grup de câteva sute de utilizatori din întreaga lume deja se arătau interesați de acest proiect iar aproximativ 50.000 domenii aveau instalat PHP (ceea ce însemna 1% din totalul domeniilor de pe Internet la vremea aceea). Cu toate ca un grup restrâns de persoane participau la development, totuși munca principală era facută tot de un singur om (Rasmus Lerdorf).
PHP/FI 2.0 a fost lansat oficial în Noiembrie 1997, după o lungă perioadă de releas-uri beta. La scurt timp își fac apariția și primele versiuni alpha de PHP 3.0.

PHP 3.0 este prima vesiune care era asemănătoare cu versiunile din zilele noastre. A fost creat și dezvoltat de Andi Gutmans și Zeev Suraski în 1997 care au rescris complet codul după ce și-au dat seama că PHP/FI 2.0 nu putea face față unei aplicații eCommerce la care ei lucrau la un proiect pentru universitate. Unindu-și eforturile cei doi au hotărât să participe la developmentul PHP și să creeze PHP 3.0

Una dintre cele mai mari proprietăți ale PHP 3.0 era extensibilitatea. Acest lucru a atras foarte mulți developeri care au contribuit cu noi module (comunicarea cu majoritatea tipurilor de baze de date, protocoale, API-uri). Un alt element cheie în PHP 3.0 a fost suportul pentru sintaxa orientată pe obiect care era în acest fel mult mai consistentă și flexibilă.

Noul limbaj a fost lansat sub un nume nou, care înlocuia ideea de aplicație cu uz personal din PHP/FI 2.0 și aducea una mai mare și disponibilă tuturor, la o scară mai mare: PHP: Hypertext Preprocessor.

La sfârșitul anului 1998, PHP se dezvoltase foarte mult, deja existau rapoarte care estimau zeci de mii de utilizatori și sute de mii de site-uri web care rulau PHP. În acest moment PHP constituia 10% din potențialul web al Internetului la vremea aceea.

PHP 3.0 a fost lansat pe piață oficial în Iunie 1998 dupa ce petrecuse 9 luni de testing public. În iarna lui 1998 la foarte scurt timp după PHP 3.0 a fost lansat, Andi Gutmans și Zeev Suraski au început să rescrie codul PHP. Scopurile principale acum erau de a îmbunătăți performanța aplicațiilor mai complexe și de a extinde modularitatea codului PHP.

Noul engine a fost numit ‘Zend Engine’ (compus din numele Zeev și Andi) iar acesta putea face față aplicațiilor complexe cu succes. Acesta a fost prezentat pentru prima oara la mijlocul anului 1999. PHP 4.0 se baza pe acest engine care împreuna cu mai multe addonuri și îmbunătățiri a fost lansat în Mai 2000 la aproape 2 ani de la predecesorul sau PHP 3.0.

Noua versiune includea suport pentru majoritatea platformelor și serverelor web, sesiuni http, output buffering, moduri mai securizate de a manipula input-urile userilor, etc. PHP 4 este în prezent cea mai stabila versiune de PHP. Deja s-a început developmentul la PHP 5.0 din care au fost făcute publice câteva versiuni alpha.

În prezent PHP este folosit de sute de mii de programatori web și câteva milioane de site-uri care îl au instalat (estimări de 20% din domeniile de pe Internet existente în prezent). PHP 5.0 va include noua versiune a noului engine Zend Engine 2.0 ce va transofrma PHP într-un limbaj obiectual.

2.2.1. Platforma necesară noului sistem informatic

Noul sistem informatic necesită o platformă hardware performată datorită faptului ca folosește ca sgbd Oracle 9i.

Configurația hardware minimă este reprezentată de:

Configurația software este reprezentată de:

Clienții aplicației au nevoie doar de uin calculator care să suporte rularea versiunii de Internet Explorer 6.0 și să fie conectați la Intranet-ul firmei sau la Internet.

2.2.2. Pregătirea personalului

Pentru utilizarea aplicației se va concepe un Tranning de insturire a personalului. Trainningul va cuprinde și o perioada de operațiuni practice la punctul de lucru. Interfața de utilizare a aplicației este prietenoasă și utilizarea aplicației prin prizma ei va fi ușor de asimilat.

Odată cu instruirea presonalului se va executa si o ultimă testare a plicației chiar prin prizma beneficiarului ce va contrubui la definitivarea testării.

Utilizatorii sint instruiți și cum sa interpreteze și să noteze viitoarele apariții ale unor anomalii aparute prin utilizarea aplicției (bug-uri), pentru ca dezvoltatorul, în speță eu, să pot sa le corectez în cel mai scurt timp.

Capitolul 3

Proiectarea aplicației

3.1. Proiectarea interfeței grafice

Interfața grafică a aplicației Activity Flow Organiser 2004 este realizază in HTML, JavaScript și PHP. Este o interfață web gandită pentru a facilita accesul din orice sistem existent în firmă. De asemenea s-au folosit CSS (Cascading Style Sheets) pentru înfrumusețarea aspectului ei.

3.1.1. Meniul aplicației

Meniul aplicației este format din 6 butoane generale care îl ajută pe utilizator să își selecteze modulul aplicației cu care dorește să locreze.

În partea de jos în momentul selectării unuia din cele 6 butoane de sus se încarcă automat submeniul adiacent fiecăruia dintre aceste butoane.

Structura Meniului este următoarea:

Culorile meniului alternează pentru a evidenția ce este selectat la un moment dat , iar fonturile butoanelor reacționează devenind Bold la milșcarea mouse-ului pe deasupra lor.

3.1.2. Proiectarea videoformatelor de introducere a datelor

Aplicația conține următoarele formulare de intrare:

– Adăugare clienți

– Persoane de contact

– Adăugare contracte

– Factură

– Etape

– Efort

– Proiect

– Task-uri

– Modificare clienți

– Modificare contract

– Modificare date persoana de contact

Videoformatul de Adăugare Efort Depus

Data finalizare task – câmp generat dinamic ce afișează data de încheiere a task – ului

Data efort – text box pentru introducerea datei în care s-a desfășurat activitatea

Efort – text box pentru introducerea orelor de lucru efectuate

La client – select box care indică dacă activitatea s-a depus la sediul clientului sau la sediul companiei

Formularul de Adăugare client:

Acest formular este folosit pentru adaugarea datelor clienților.

Cuprinde:

Denumire client – text box În care se introduce denumirea clientului

Statut Juridic – combo box în care se selectează tipul de client respectiv persoana fizică sau tipul de companie.

Celelalte – text box-uri in care se introduce datele generale ale clientului

Comentarii – text-box in care se introduce comentarii particulare referitoare la client si informatii specifice

Formularul Contract:

Este utilizat pentru introducerea datelor necesare aplicației referitoare la contract.

Este format din:

Denumire Client – combo box din care se selectează denumirea clientului

Cod Contract – text box folosit pentru introducerea codului contractului folosit in nomenclatorul de coduri al firmei

Denumire – text box folosit pentru specificarea denumirii contractului

Data început și Data finalizare – text box-uri pentru introducerea perioadei de desfășurare a contractului, pentru a facilita introducerea lor și omiterea greșelilor s-a folosit un calendar realizat in JavaScript care permite prin click-uri selectarea datelor.

Finalizat – combo box exprimat prin doua opțiuni da/nu pentru a informa aplicația de statutul contractului respectiv.

Valoare – text box pentru introducerea valorii totale a contractului in Euro

Numar Etape – text box pentru introducere numarului de etape ale contractului

Adaugare copie – select box folosit pentru adaugarea in baza de date a unei copii electronice a contractului așa cum a fost realizat el între parți

Comentarii – text-box in care se introduce comentarii particulare referitoare la contract si informatii specifice

Butonul Reseteaza realizează resetarea tuturor datelor introduse în formular, ne mai necesitand stergerea pe rând a acestora

Butonul Salvează realizează scrierea datelor introduse în formular în baza de date

Formularul Persoana de contract:

Conține:

Nume – text box in care se introduce numele persoanei de contact

Prenume – text box pentru introducerea prenumelui persoanei de contact

Telefon – text box pentru introducerea telefonului persoanei de contact

Mobil, Adresa, Email, Funcția, Comentarii – text box-uri pentru introducerea datelor refieritoare la persoana de contact

Butonul Adaugă realizează introducerea datelor în baza de date

Tex box-urile de introducere a datelor particulare aparținand persoanelor de contact, acestea din urma se grupează jos intr-un tabel avand numele fiecarei persoane de contact a clientului click-abilă iar formularul schimba la click funcția butonulu Adaugă in Modifică afișând datele in casete text-box .

Formularul Etape:

Permite introducerea datelor fiecarei etape aparținand unui contract. Formula de calcul a întarzierii se calculează scazând numarul de zile dintre data curentă și data de incheiere a contractului. La fel ca și în celelalte cazuri introducerea datelor de început și încheiere se poate face grafic cu ajutorul mouse-ului folosind un calendarul apicației.

Formularul Adăugare Proiect

Conține:

Cod Contract – combo box din care se selectează codul contactului pentru care se crează proiectul.

Denumire Etapă – combo box din care se selectează denumirea etapei pentru care se declanșează proiectul.

Data început etapă – câmp generat dinamic rol informativ ce afișează data de început a etapei

Data finalizare etapă – câmp generat dinamic rol informativ ce afișează data de sfârșit a etapei

Cod Proiect – text box în care se introduce codul alocat proiectului

Data demarare proiect – text box pentru introducerea datei de demarare a proiectului

Data finalizare proiect – câmp generat dinamic ce afișează data de sfârșit a etapei

Buget de timp – text box pentru afișarea duratei de timp automat calculată în zile în funcție de data de demarare și de încheiere a proiectului.

Finalizat – combo box din care se selectează dacă proiectul a fost încheiat sau nu.

Întârziere – text box pentru afișarea întărzierii proiectului calculată în zile din difereța dată de finalizare proiect – dată de finalizare etapă, dacă rezultatul este pozitiv atunci există întarziere

Coordonator Proiect – combo box din care se selectează utilizatorii care au drepturi de coordonator de proeict.

.

Formularul Factura:

In formularul Factura se introduc datele privind sumele de bani încasate de catre companie. Nu este propriuzis o factura fiscala ci mai mult un intermediu de a controla plațile încasate pe etapele finalizate de la clienți, evidența stict finciară din cadrul companiei fiind ținuta cu ajutorul unui program dedicate de contabilitate. Sub acesta se generează o listă dinamică cu faturile emise pentru contractul respectiv.

3.1.3. Proiectarea videoformatelor de vizualizare a informațiilor

Aplicația conține următoarele videoformate pentru vizualizarea datelor:

Căutare-Vizualizare clienți

Căutare-Vizualizare contracte

Căutare-Proiecte clienți

Vizualizare Persoane de Contact

Interval

Videoformatul de căutare-vizualizare clienți:

Acest videoformat conține două părți:

Partea de introducere a clientului cautat sau doar aunei litere din denumirea acestuia prin:

Cauta după: – combo box de unde se poate specifica indiciul dupa care se efectuează cautarea:

Expresie – text box pentru introducerea primelor litere din denumirea clientului sau a intregii sale denumiri.

Butonul Caută care execută o procedură de căutare în funcție de parametri dați

Partea de viziualizare a rezultatelor în care apar listate pe coloane Denumirea, Statutul Juridic, si un link catre lista cu persoanele de contact.

Denumirea fiecarui client este click-abila si reprezinta un link pentru vizualizarea datelor clientului într-un raport.

Videoformatul de căutare-vizualizare contracte:

Acest videoformat conține 3 parți componente:

Partea de introducere a obiectului cautării respectiv a contractului cautat sau doar a unei litere sau cifre din denumirea acestuia prin:

Cauta după: – combo box de unde se poate specifica indiciul dupa care se efectuează cautarea:

Expresie – text box pentru introducerea primelor litere din denumirea contractului sau a intregii sale denumiri.

Butonul Caută care execută o procedură de căutare în funcție de parametri dați

Partea de vizualizare a contractelor finalizate sau nefinalizate dintr-un anumit interval de timp.

Vzualizare contracte – cuprinde specificarea in doua casete

text a intervalului de timp dorit pentru care se dorește afișarea contractelor finalizate sau nefinalizate.

Butonul Afișează care execută o procedură de căutare în funcție de intervalul de timp specificat și statutul contractului, respectiv Finalizat sau Nefinalizat

Partea de vizualizare a rezultatelor interogarii bazei de date printr-una din cele doua metode de mai sus.

Cuprinde generează listarea datelor adiacente contractelor în sistem tabelar, prima coloană fiind rezultatele dictate de indicativul selectat din combo box-ul Caută după .

Videoformatul de căutare-vizualizare proiecte:

Acest videoformat conține 3 parți componente:

Partea de introducere a codului proiectului cautat sau doar aunei litere din denumirea acestuia prin:

Cauta după: – combo box de unde se poate specifica indiciul dupa care se efectuează cautarea proiectului

Expresie – text box pentru introducerea primelor litere sau cifre din tipul de selecție efectuată

Butonul Caută care execută o procedură de căutare în funcție de parametri dați

Partea de vizualizare a proiectelor finalizate sau nefinalizate dintr-un anumit interval de timp.

Vizualizare proiecte – cuprinde specificarea in doua casete

text a intervalului de timp dorit pentru care se dorește afișarea proiectelor finalizate sau nefinalizate.

Butonul Afișează care execută o procedură de căutare în funcție de intervalul de timp specificat și statutul contractului, respectiv Finalizat sau Nefinalizat

Partea de vizualizare a rezultatelor interogarii bazei de date printr-una din cele doua metode de mai sus.

Cuprinde generează listarea datelor adiacente proiectelor în sistem tabelar, prima coloană fiind rezultatele dictate de indicativul selectat din combo box-ul Caută după .

Proiectarea Rapoartelor

Aplicația conține următoarele rapoarte:

Clienți Activi

Raport Întârzieri Plată

Statistici Clienți

Statistici Contracte

Raport Desfășurare Proiect

Rapoarte

Raportul Clienți Activi

Este format dintr-un tablel generat dinamic care oferă informații cu privire la clienții care au contracte în desfășurare în prezent.

Cuprinde:

Denumirea Clientului

Nr. Contracte în desfășurare

Nr. Proiecte în desfășurare

Nr. Contracte Încheiate.

Raportul Raport Întârzieri Plată

Afișează într-un tabel, organizat liniar, etapele încheiate pentru care nu au fost emise facturi.

Cuprinde:

Denumire client

Denumire Contract

Nr. Eapă

Data Scadentă – reprezintă data când se încheie etapa

Raportul Statistici Clienți

Crează într-un tabel , organizat pe coloane, un raport informativ referitor la clienți:

Cuprinde:

Nr. Total de Clienți

Nr. Clienți Activi

Nr. Clienți cu întarzieri de plată – reprezintă numărul de clienți restanțieri, cu etpe încheiate și nefacturate

Nr. Depășiri Buget de Execuție se calculează data de finalizare a contractului este precedentă datei de finalizare a etapelor ce îi aparțin

DBE = DFC < DFE, (DFE € 1…….N)

Unde:

DBE = Depășire Buget de timp de Execuție

DFC = Data de Finalizare a contractului

DFE = Data de Finalizare a etapei

Raportul Statistici Contracte

Oferă o viziune de ansamblu asupra situației desfășurării contractelor oferind detalii generale.

Cuprinde:

Nr. Total Contracte Încheiate – numarul contractelor finalizateși închise

Nr. Contracte în Lucru – numărul contractelor în lucru

Valoare Totală Încasată – reprezintă suma totală încasată de firmă pe parcursul desfășurării contractelor

Nr. Facturi Emise – indică numărul total de facturi emise de către firmă

Raport Desfășurare Proiect

Oferă informații în legătură cu desfășurarea proiectelor.

Cuprinde:

Cod Proiect – codul alocat de către managerul de proiect, proiectului.

Denumire Etapă – denumirea etapei

Cod Contract – codul contractului

Nr. Angajați Implicați – numărul angajaților implicați per proiect

Coordonator Proiect

Interval – buton ce generază automat un videoformat casetă ce oferă informații cu privire la data de început , data de încheiere și întârzierea proiectului.

Modulul Rapoarte

Generează parametric rapoarte customizate doar din câteva click-uri.

Cuprinde:

Generare Raport După – combo box în care se selectează viyiunea după care se crează raportul , respectiv

Alegere Client – text box în care se introduce denumirea obiectului categoriei mai sus selectate, sau doar prima literă sau cifră din acesta.

Butonul Caută realizează căutarea după expresia introdusă ca indiciu pentru generarea raportului

Structura – combo box care specifică destinația raportului, respectiv pentru uz intern sau extern, acest lucru hotărând dacă raportul conține detalii legate de personalul alocat, și de numărul de detalii privitoare la acesta. Astfel dacă se selectează Uz Intern se vor preciza și informații privind personalul implicat în task-uri. Dacă se selectează Uz Extern informațiile nu vor mai cuprinde acet aspect.

Datare – check box care dacă este bifat include în raport detalii legate de datele de început și sfârșit al proiectelor , task-urilor și rapoartelor.

Date Financiare – check box care dacă este bifat include în raport detalii referitoare la facturile emise

Resurse Umane – check box care dacă este bifat include în raport informații referitoare la personalul implicat în proiect

Date client – check box care dacă este bifat include în raport informații referitoare la client

După configurarea informațiilor privitoare la componența raportului, în partea de jos a paginii se generează un tabel dinamic, structurat liniar care cuprinde:

Client – denumirea clientului

Statut Juridic

Persoana de contact – afișează denumirea primei peroane de contact a clientului care a fost introdusă în aplicație

NR. Contracte – afișează numărul de contracte desfășurate de clientul respectiv

Coloana Personal – afișează numarul de pesoane implicate la momentul actual în proiecte prntru clientul respectiv

Generare – buton ce execută generarea raportului pentru clientul în linie cu el cu opțiunile și conținutul selectate.

RAport paste

Raportul de Vizualizare a desfășurării etapei:

Conține:

Butonul Modififcă – trimite utilizatorul la videoformatul de modificare a datelor privind etapa

Butonul Șterge – șterge în întregime etapa

Butonul Grafic – generează pe baza librăriei JPGRAPH.PHP, creată de Johan Persson ([anonimizat]) graficul gant al etapei respective. Librăria se află sub licență QPL și este open-source în scopuri necomerciale.

Graficul prezintă proiectele cu task-urile aferente fiecărei etape datate și reprezentate grafic pe baza calendarului anual.

Proiectarea modulului Admin

Modulul de administrare permite realizarea managementului utilizatorilor prin facilitarea creării unei ierarhii a utilizatorilor prin prisma drepturilor de utilizare a aplicației și a departamentului din care provin. Aplicația permite de asemenea introducerea de noi departamente care pot fi regăsite ulterior în lista de

departamente și pentru care se pot adăuga noi utilizator ai aplicației.

Pentru adăugarea unor noi utilizatori în secțiunea Adăugare Utilizatori

Găsim un formular de introducere a datelor referitoare la angajat cât și a drepturilor acestora de utilizare a aplicației..

Conține:

Nume – text tbox pentru introducerea numelui angajatului

Prenume – text tbox pentru introducerea prenumelui angajatului

Funcție – text box pentru introducerea numelui angajatului

Departament – combo box pentru selectarea departamentului căruia îi este alocat angajatul

Utilizator – text tbox pentru introducerea user-name-ului angajatului

Parola – text tbox pentru introducerea parolei angajatului

Verificare Parola – text tbox pentru reintroducerea parolei angajatului pentru a se verifica că a fost introdus ceea ce s-a dorit

Em@il – text tbox pentru introducerea email-ului angajatului

Tip Utilizator – secțiune pentru atribuirea drepturilor de utilizare a aplicației pentru angajat

Butonul Inserează realizează scrierea datelor introduse în formular în baza de date

Butonul Resetează realizează stergerea datelor introduse în formular, resetând-ul

Videoformatul ADMIN-Management Utilizatori

Folosind select-box –ul de sus pentru a selecta departamentul se listează angajații si datele acestora într-un tabel generat dinamic , liniar ce conține:

Utilizator – coloana ce conține username-urile angajaților

Nume – coloană ce conține numele și prenumele utilizatorilor

Funcție – coloană ce indică poziția ocupată de angajat în cadrul firmei

Drepturi – coloană ce cuprinde două check box-uri pentru validarea sau invalidarea drepturilor utilizatorului în cadrul aplicației. Cele două check box-uri sunt A: respectiv Administrator și C: reprezentând Coordonator. Dacă nici una din cele două nu sunt bifate utilizatorul poate doar să introducă timpul pe care l-a consumat lucrănd la un anumit task.

Butonul Șterge – aferent fiecărei linii din table care șterge complet un utilizator și toate datele acestuia

Videoformatul ADMIN-Modificare Parolă este folosit pentru modificarea parolei unui utilizator.

Cuprinde:

Utilizator – select box pentru selectarea numelui utilizatorului

Parola nouă – text tbox pentru introducerea noii parole a angajatului

Repetă Parola nouă – text tbox pentru reintroducerea noii parole a angajatului

Modifică – Buton ce realizează procedura de actualizare a parolei

Un câmp dinamic care la selectarea unsername-lui utilizatorului încarcă automat numele și prenumele acestuia pe ecran

Secțiunea Monitorizare Autentificări – încarcă automat dintr-un fișierde log al aplicației log-ările efectuate în cadrul ei, atât cele reușite cât și cele nereușite. Ele cuprind data, ora rezultatul încercării de conectare la aplicație cât și numele de utilizator introdus.

Se prezintă astfel:

16-Jun-04 17:00:52 : Autentificare reusita: fla
16-Jun-04 17:01:24 : Eroare de autentificare: fla
16-Jun-04 17:01:26 : Eroare de autentificare: geo
16-Jun-04 17:01:28 : Eroare de autentificare: sandu
16-Jun-04 17:01:30 : Eroare de autentificare: as;dlasd
16-Jun-04 17:01:31 : Autentificare reusita: gelu
16-Jun-04 17:06:01 : Autentificare reusita: fla
16-Jun-04 18:58:59 : Autentificare reusita: radu
16-Jun-04 19:39:10 : Autentificare reusita: radu
16-Jun-04 19:39:13 : Autentificare reusita: fla
16-Jun-04 19:39:18 : Autentificare reusita: adolf
16-Jun-04 19:39:55 : Autentificare reusita: fla
16-Jun-04 19:39:58 : Autentificare reusita: radu
16-Jun-04 19:45:55 : Autentificare reusita: geo
16-Jun-04 19:47:44 : Autentificare reusita: radu
16-Jun-04 19:50:56 : Autentificare reusita: geo

3.2.1 roiectarea Bazei de date

Proiectarea Bazei de date

3.2.2 Specificația tehnică a bazei de date

Tabela Utilizator

Aceasta tabela stochează informații despre utilizatorii aplicației. Un utilizator foloseste campurile USERNAME și PASSWORD pentru a se loga în aplicatie. Parola este criptata folosind algorimul de criptare MD5.

Utilizatorii pot avea drepturi de acces în cadrul aplicației. Astfel, un utilizator poate avea drept de administrator sau de coordonator :

Administrator

Acest drept conferă utilizatorului posibilitatea de a avea acces la funcțiile administrative ale aplicației – introducere departamente, introducere noi utilizatori, modificare date utilizatori.

Coordonator

Dreptul de coordonator se aplică utilizatorilor care pot avea functii de conducere în cadrul unui proiect sau a unui contract. Acest tip de utilizator poate crea clienți, contracte, etape, proiecte, task-uri și poate aloca personal pentru task-urile create.

Utilizatorii care nu au drept de coordonator sau de administrator sunt considerati utilizatori normali. Acest tip de utilizatori au acces limitat în cadrul aplicației: pot accesa informații legate de contractele, proiectele sau task-urile în cadrul carora indeplinesc un rol.

Tabela Departament

Aceasta tabela stochează informații legate de departamentele companiei. Un utilizator este membru al unui departament.

Utilizatorii au acces numai la informațiile legate de departamentul de care apartin.

Tabela Client

Aceasta tabela stochează informații legate de clientii pentru care pot exista contracte și date legate de acestea.

Clientii pot fi persoane juridice sau persoane fizice.

Tabela Contact

Aceasta tabela stochează informații legate de persoanele de contact ale unui client.

Tabela Cont

Aceasta tabela stochează informații legate de conturile bancare ale unui client.

Tabela Contract

Aceasta tabela stochează informații legate de contractele incheiate cu clientii.

Unui contract i se poate atasa un document electronic (fisier). Acesta este stocat în cadrul tabelei folosind un atribut de tip BLOB.

Tabela Etapa

Aceasta tabela stochează informații referitoare la etapele unui contract.

Tabela Factura

Aceasta tabela stochează informații legate de facturile emise pentru o etapa.

Tabela Proiect

Aceasta tabela stochează informații legate de proiectele create pentru o etapa.

Tabela Tasks

Aceasta tabela stochează informații legate de task-urile create pentru un proiect.

Tabela Repartizare

Este o tabela intermediara care inlocuieste o relatie many-to-many intre tabelele Tasks și Efort.

Reprezinta utilizatorii alocati unui task.

Tabela Efort

Aceasta tabela stochează informații legate de efortul depus de un utilizator pentru realizarea unui task.

Efortul reprezinta timpul (în ore) petrecut de un utilizator pentru realizarea unui task.

Capitolul 4

Drepturile Utilizatorilor

4.1. Utilizatori

Tipurile de utilizator existente în aplicație sunt:

Angajat

Coordonator

Admin

Ierarhia obiectelor logce din cadrul aplicației se prezintă astfel:

Managementul utilizatorilor se realizează din secțiunea Admin a meniului. Aplicația la logare trimite utilizatorul automat la interfața grafică la care are drepturi de acces.

Utilizatorul tip Angajat este trimis la o secțiune a aplicației la care acces și în care își introduce efortul depus în cadrul task-urilor ce i-au fost alocate de către coordonator. Nu are dreptul să vadă detalii legate de contract, proiect sau clienți.

Utilizatorul tip Coordonator are dreptul să vizualizeze, să introducă și să modifice legate de contract, proiect sau clienți.

Utilizatorului Admin îi revin drepturile de modificare a conținutului datelor, are dreptul de a efectua toate operațiunile pe care le efectuează Coordonatorul de Proiect. Totodată, el crează departamente și conturi de utilizator, pe care le ține la zi și le poate șterge sau modifică.

.

Capitolul 5

Soluția informatică realizată

5.1. Descrierea funcțiunilor soluției informatice realizate

Programul execută prin intermediul videoformatelor funcții de intrare și de ieșire. Din punct de vedere al datelor de intrare / ieșire aplcația conține patru tipuri de date și anume:

Date de intrare / ieșire a clienților

Date de intrare / ieșire a contractelor

Date de intrare / ieșire a proiectelor

Date de intrare / ieșire de administrare

5.1.1. Prezentrarea datelor de intrare

Datele de intrare se introduc prin intermediul videoformatelor.

Din punct de vede al datelor de intrare avem:

date de intrare ale clienților

date de intrare ale persoanelor de contact aparținând clienților

date de intrare ale contractelor

date de intrare ale etapelor

date de intrare ale facturilor

date de intrare ale proiectelor

date de intrare ale task-urilor

date de intrare a efortului depus

date de intrare a utilizatorilor

date de intrare a departamentelor

Videoformatele de intrare sunt ca tipologie principală axate pe introducerea informațiilor necesare realizării raționamentelor și scopului aplicației.

Opțiunea Adăugare din meniul Clienți rulează formularul Adăugare Client prezentat în pagina 33.

Link-ul Persoana de Contact din meniul Clienți secțiunea Căutare rulează formularul Adăugare Persoana de Contact prezentat la pagina 34.

Opțiunea Adăugare din meniul Contracte rulează formularul Adăugare Contract prezentat în pagina 33.

Opțiunea Etape din meniul Contracte rulează formularul Adăugare Etapă prezentat la pagina 35.

Opțiunea Facturi din meniul Contracte rulează formularul Adăugare Etapă prezentat la pagina 36.

Opțiunea Adăugare din meniul Proiecte rulează formularul Adăugare Proiect prezentat la pagina 37.

Opțiunea Task-uri din meniul Proiecte rulează formularul Adăugare Task-uri prezentat la pagina 38.

Opțiunea Efort din meniul Proiecte rulează formularul Adăugare Efort prezentat la pagina 37.

Opțiunea Adăugare Utilizatori din meniul Admin rulează formularul Adăugare Efort prezentat la pagina 37.

Opțiunea Adăugare Departament din meniul Admin rulează formularul Adăugare Departament prezentat la pagina 47.

51.2. Prezentrarea datelor de ieșire

Datele de intrare se execută prin intermediul videoformatelor și rapoartelor. Din punct de vede al datelor de intrare avem:

date de ieșire ale clienților

date de ieșire ale contractelor

date de ieșire ale facturilor

date de ieșire ale proiectelor

date de ieșire Admin

Videoformatele de ieșire și rapoartele se axează pe întoarcerea informațiilor necesare realizării vizualizării datelor cât și formatarea acestora pentru raportare.

Opțiunea Căutare din meniul Clienți rulează videoformatul Căutare Client prezentat în pagina 39.

Opțiunea Căutare din meniul Contracte rulează videoformatul Căutare Contracte prezentat în pagina 40.

Opțiunea Clienți Activi din meniul Clienți rulează videoformatul Clienți Activi

Opțiunea Raport Întârzieri Plată rulează videoformatul Întârzieri Plată prezentat la pagina 42.

Opțiunea Statistici Clienți din meniul Clienți rulează videoformatul Statistici Clienți .

Opțiunea Statistici Contracte din meniul Contracte rulează videoformatul Statistici Contracte .

Opțiunea Raport Desfășurare din meniul Proiect rulează formularul Raport Desfășurare Proiect.

Opțiunea Raoarte din meniul Rapoarte din meniul Rapoarte rulează formularul Rapoarte prezentat la pagina 44.

5.1.3. Prezentarea mesajelor de eroare

Mesajele de erooare ale aplicației sunt mesaje care indică exact eroarea unde există.

Aceste mesaje sunt afișate de către procediri de validare a datelor de intrare și sunt realizate cu limbajul de scripting JavaScript.

Mesajele de eroare sunt realizate cu ajutorul funcției “Alert(mesaj)” și se afișează în felul următor:

Aceasta este forma de bază a mesajului de erooare;

Capitolul 6

Implementarea și eficiența programului

6.1. Implementarea soluției

Premergător implementării aplicației , se execută o testare atentă a soluției informatice folosind date diversificate pentru eliminarea anomaliilor ce pot apărea în utilizare.

Înaintea implementării soluției informatice la compania SSD S.R.L trebuie asigurată platforma informatică necesară. Aceasta se compune din:

Pentru server:

Sistem de Operare Windows 2000/XP sau Linux RedHat 9.0 sau SuSe 9.2

PHP vers. 4.3.3

WebServer Apache 1.3.12 sau mai nouă

Librăria grafică jpgraph – gd2 pentru grafice Gant

Internet explorer 6.0

Pentru clienți:

Internet explorer 6.0

Mozilla 1.4

Odată pregătită platforma informatică urmează instalarea aplicației urmată de faza de instruire a personalului prin mai multe ședințe de trainning.

Instalarea aplicației se realizează prin următorii pași

Instalarea bazei de date prin executarea scriptului crm_1.0.sql și sequences.sql

Copierea aplicației în DocumentRoot – ul serverului web

Introducerea utilizatorului bazei de date intern

Introducerea unui utilizator direct în baza de date prin sql cu drepturi de administrator

crearea departamentelor și a utilizatorilor aplicației

încărcarea bazei de date

Problemele apărute în utilizarea aplicației sunt remediate de către producătorul acesteia în timp relativ.

Comercializarea aplicației se efectuează pe baza unui contract stability între părți. Orice modificare funcțională sau redezvoltare face obiectul unui contract viitor.

Eficiența programului

Programul realizat răspunde necesităților clientului. El este un pas înainte pentru gestiunea activității de desfășurare a contractelor pentru acesta. Avantajele oferite sunt multiple:

Viteza de desfășurare a organizării realizării contractelor

Structurarea contractelor în etape și proiecte ușor de urmărit

Segmentarea ierarhică a sarcinilor de îndeplinit

Alocarea automată și facilă a personalului pentru proiecte

Stocarea informațiilor legate de clienți și de conduita acestora în contracte

Flexibilitate prin posibilitatea adăugării într-un text box special a comentariilor particulare în cadrul tuturor videoformatelor de intrare

Posibilitatea creării unei arhive electronice din copii electronice a originalului contractelor încheiate

Realizarea de rapoarte dinamice și în timp real

Control logic al corectitudinii datelor introduse

Generarea de rapoarte parametrizate

Protejarea datelor prin accesul a numai anumitor utilizatori cu drepturi strict alocate

Administrarea și realizarea unui management al modificării structurii departamentale ușor

BIBLIOGRAFIE

Proiectarea Sistemelor Informatice

Editura : Sylvi 2002

Autori: V. Chichernea, C. Botezatu, I. Iacob

Designing Web Usability

Editura: New Riders

Autor: Jakok Nielsen

Sisteme Informatice în Eonomie

Editura : Sylvi 2001

Autori: V. Chichernea

PHP Official Manual

Editura : PHP Documentation Group

Autori: Stig Sæther Bakken, Alexander Aulbach, Egon Schmid, Jim Winstead, Lars Torben Wilson, Rasmus Lerdorf, Andrei Zmievski, Jouni Ahto

Apache The Definitive Guide

Editura: Oreilly

Autor: Ben Laurie, Peter Laurie

SGBD Oracle

Editura: ALL

Autori: Ion Lungu, Manole Velicanu, Constanța Badea, Cristina Ioniță

PHP Pocket Reference

Editura: Oreilly

Autor: Rasmus Lerdorf