Proiectarea Tehnologiei Si a Unor Sdv Uri Necesare Executiei Reperului Capac
REZUMAT
Proiectul de licență este realizat din două părți distincte: o parte tehnică cu titlul “Proiectarea tehnologiei de prelucrare și a SDV-urilor necesare execuției reperului „CAPAC”” și o parte economică cu titlul „Studiu privind inteligența nonverbală la locul de muncă. Studiu de caz: Facultatea de Inginerie”.
În partea tehnică a proiectului este proiectată tehnologia de execuție pentru reperul „capac” realizat din materialul OLC45.
Dintre operațiile prevăzute în filmul tehnologic au fost analizate în cadrul proiectului operațiile 1, 4, 7, 9, 11 și 13. Dintre acestea, operația 1 (strunjire) și operația 7+9 (găurire+adâncire) au fost proiectate în două variante.
Din calculul economic realizat la sfârșitul părții tehnice rezultă că varianta optimă pentru operația 1 este cea cu bare de strunjit, iar pentru operațiile 7+9 (găurire+ adâncire) este varianta cu cap multiax de găurit și cu sculă combinată care să găurească simultan cele 4 găuri.
De asemenea, în cadrul proiectului tehnic a fost proiectat un dipozitiv de găurire pentru operația 7 și un calibru tampon pentru măsurarea cotei Ø 8,5.
Partea economică a proiectului începe cu o prezentare a conceptului de inteligență nonverbală prezentând, de asemenea, și o comparație a elementelor nonverbale din perspectiva a trei autori: Joe Navarro, Vera F Birkenbihl și Horst Rückle.
În final este realizat un studiu de caz care vizează cunoașterea opiniilor studenților cu privire la elementele nonverbale ce au impact asupra lor la Facultatea de Inginerie din Sibiu.
SUMMARY
This project contains two parts: a technical part called ”Determining the manufacturing technology and technological process for the part < Cover> and a market research called ” Analysis regarding nonverbal intelligence at work.“
The technical part referes to the manufacturing of „Cover” made of OLC45 material.
Of operations provided in film technology have been analyzed in the project operations number: 1, 4, 7, 9, 11 and 13. Of these, operation number 1 (turning) and operations number 7 plus 9 (drilling plus deepening) were designed in two versions.
Of economic calculation made in the end of the technical part, the best solution for operation 1(turning) is the one with bars turning and for operations 7+9 (drilling plus deepening) is using a multihead tool. Also, in the technical project was designed a drilling device for operation number 7 and a cylindrical plug gauge for measuring Ø 8,5.
The economic part of the project begins with a presentation of the concept of nonverbal intelligence and also presenting a comparison of the nonverbal elements in terms of three authors: Joe Navarro, Vera F Birkenbihl și Horst Rückle.
Finally a marketing research is conducted on the knowledge of the students opinion regarding nonverbal elements that have an impact on them at the Faculty of Engineering of Sibiu.
PARTEA A
Proiectarea tehnologiei de prelucrare și a SDV-urilor necesare execuției reperului „CAPAC”, desen nr.: MR-00-01
I. STUDIUL TEHNIC
Studiul piesei pe baza desenului de execuție a reperului
Analiza posibilitǎților de realizare a preciziei macro si micro-geometrice (dimensionale, de formǎ de poziție reciprocǎ a suprafetelor si a rugozitǎții) prescrise in desenul de reper se va face pe baza notațiilor din figura de mai jos:
Fig. 1. Numerotarea suprafețelor
Tab.1. Posibilitǎți tehnologice de prelucrare
2. Date privind tehnologia semifabricatului
2.1. Date asupra materialului semifabricatului ( compoziția chimica; proprietăți fizico – mecanice, etc.)
Din desenul de execuție se observă că materialul piesei este OLC 45(Oțel carbon de calitate) cu următoarele caracteristici, conform STAS 880-80.
– caracteristici privind compoziția chimică:
Tab.2 Compoziția chimică OLC 45
-caracteristici fizico-mecanice:
Tab.3 Proprietăți fizico-mecanice OLC 45
-caracteristici tehnologice:
Tab.4 Proprietăți tehnologice
3.2 Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului
Forma și dimensiunea semifabricatului trebuie să fie cât mai apropiate de forma și dimensiunea piesei finite. Având în vedere dimensiunile piesei consider că este economic să adopt semifabricatul matrițat, clasa II de precizie STAS 7670-83.
Matrițarea este procedeul de deformare plasticǎ, la cald sau la rece, prin care materialul este obligat sǎ ia forma și dimensiunile cavitǎții prevǎzute în scula de lucru, în funcție de configurația pieselor ce trebuie executate. Procedeul se aplicǎ la prelucrarea pieselor mici (pânǎ la 300 kg) de configurație complexǎ, în producția de serie micǎ și masǎ. Scula în care are loc deformarea poartǎ denumirea de matrițǎ.
3.3 Tehnologia de obținere a semifabricatului. Tratamente termice primare necesare semifabricatului
1. Recepție material;
2. Încǎlzire în cuptor;
3. Matrițare semifabricat;
4. Răcire semifabricat;
5. Debavurat mecanic ( la presă) semifabricat;
6. Polizat rest bavuri;
7. Șablare cu alice de nisip;
8. Îndreptat la presă- după tratament termic primar
9. CTC final.
Tratamentul termic primar aplicat va fi recoacere de detensionare. Temperatura de încǎlzire va fi cuprinsǎ între 350˚C – 400˚C, menținerea acesteia se realizeazǎ într-un interval cuprins între 15-60 minute, iar rǎcirea se va face în aer.
3.4 Adaosurile totale de prelucrare conform STAS. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului
STAS 7670-83 – cl.II de precizie
-cota 57 – 257+3=
-cota 51 – 2 51+3=
-cota 47 – 2 47+3=5
-cota 30( pe verticală)- 2 30+3=
cota 30(pe orizontală)- 2 12+2,5=
-cota Ø 120±0,1 – 2 120+3=123±1,0
– strunjire de degroșare
-cota Ø- 2 74+3=77
-cota Ø- 2 60+3=63±1,0
-înclinații și raze de racordare – ; R 2,5
3.5 Schița semifabricatului
Fig. 2. Schița semifabricatului
4. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanicǎ
4.1 Procesul tehnologic tip
Reperul face parte din familia “disc” al cǎrei proces tehnologic optim tipizat de prelucrare conține urmǎtoarele operații:
Tab. 5 Operații pentru piese din familia “disc”
4.2 Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic
Ținând cont de procesul tehnologic tipizat și de caracteristicile piesei analizate se propune urmǎtorul proces tehnologic de prelucrare:
Operația 1: Strunjire (degroșare) – S2, S3, S4, S6, S7– SN 320 – universal cu 3 bacuri
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. strunjit frontal – Ø123/ Ø74,4-0,20– la cota l=49,5-0,15– Ac=0,5
3. strunjit frontal – Ø74,4/ Ø60,4-0,20– la cota l=53,3-0,15– Ac=0,7
4. strunjit frontal – Ø60,4– la cota l=59,5-0,15– Ac=0,5
5. desprins semifabricat
6. control
Fig.3 Schița operației 1
Operația 2: Strunjire (degroșare) – S1; S5 – SN 320 – universal cu 3 bacuri
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. strunjit rofrontal– Ø123 pe l=49-0,15-Ac=0,5
3. strunjit rotund exterior – Ø120±0,1 pe l=32,5-2 Ac =3
4. desprins semifabricat
5. control
Fig.4 Schița operației 2
Operația 3: Strunjire(finisare) – S2; S3; S4; – SN320
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. strunjit frontal– Ø120/ Ø74,4 – la cota l=47- Ac=1
3. strunjit frontal – Ø74,4 / Ø 60,4 la cota l=51- Ac=0,8
4. strunjit frontal – Ø60,4 la cota l=57- Ac=1
5. întors semifabricat
6. strunjit frontal– Ø120- la cota l=57- Ac=1
7. desprins semifabricat
8. control
Fig.5 Schița operației 3
Operația 4: Frezare – S9; S10 – FV 320 – masă rotativă
– menghină
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. frezat 2 trepte laterale –= 45*17- la cota 30 pe l=114
3. desprins semifabricat
4. control
Fig.6 Schița operației 4
Operația 5: Găurire – S13, S15– SN320 – universal
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. burghiat gaură centrală – Ø9,8( pt. Ø 10+0,1) – pe h=57
3. teșit – 2,1x 450 – pe Ø9,8
4. desprins semifabricat
5. control
Fig.7 Schița operației 5
Operația 6: C.T.C intermediar
Operația 7: Găurire – S12– G16 – dispozitiv de găurit
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. burghiat 4 găuri- Ø8,5( pt. M10)- pe h=30- situate pe Ø90 la ˂ 30o
3.desprins semifabricat
4.control
Fig.8 Schița operației 7
Operația 8:Găurire – S14, S16 – G16 – dispozitiv de găurit
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. burghiat 2 găuri- Ø 7,8( pt. Ø 8+0,1) – pe h=47 situate pe Ø 90
3. teșit- 2,1x45o-pe 2 găuri Ø 7,8
4. desprins semifabricat
5. control
Fig.9 Schița operației 8
Operația 9: Adâncire – S12 – G25 – menghină
– adâncitor cu cep de ghidare
Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. adâncit 4 găuri- Ø 18- pe h=12- situate pe Ø90 la ˂ 30o
3. desprins semifabricat
4. control
Fig.10 Schița operației 9
Operația 10: Alezare- S13 ;S14 G16- menghină
Fazele operației:
prins semifabricat
alezat gaură centrală- Ø 10+0,1- pe h= 57
alezat 2 găuri- Ø 8+0,1- pe h= 47- situate pe Ø 90
desprins semifabricat
control
Fig.11 Schița operației 10
Operația 11: Filetare- S11-FI16- menghină
Fazele operației:
prins semifabricat
filetat 4 găuri- M10- pe h=18
desprins semifabricat
control
Fig.12 Schița operației 11
Operația 12: Tratament termic( îmbunătățire)
călit-revenit: HRC~ 42÷44
Operația 13: Rectificare- S6; S7- RU200-universal
Fazele operației:
prins semifabricat
rectificat rotund exterior- Ø 60+0,05- pe l=6- 2Ac= 0,4
rectificat rotund exterior- Ø 74+0,05- pe l=4- 2Ac= 0,4
desprins semifabricat
control
Fig.13 Schița operației 13
Operația 14: CTC final
controlat aspect
verificat toate cotele
5. Proiectarea conținutului celor 6 operații de prelucrare mecanică din procesul tehnologic, din care minim 2 operații în minim 2 variante tehnologice.
-cele 6 operații selectate sunt: Operațiile 1 (varianta I, II); 4; 7 (operația 7+9, varianta I, II); 9; 11; 13.
VARIANTA I
Operația 1: Strunjire de degroșare– SN 320 – universal
a) Schița operației
-Ra=12,5 [μm]
Fig.14 Schița operației 1
b) Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. strunjit frontal – Ø123/ Ø74,4-0,20– la cota l=49-0,15
3. strunjit frontal – Ø74,4/ Ø60,4-0,20– la cota l=52,8-0,15
4. strunjit frontal – Ø60,4– la cota l=59-0,15
5. desprins semifabricat
6. control
c) Mașina unealtă și principalele caracteristici – MU
-strung paralel – SN320
-diametrul maxim de prelucrare deasupra patului – 320 [mm]
– diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei – 180 [mm]
-distanța dintre vârfuri – 750 [mm]
-gama de turații (18 trepte ) – 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; 1000; 1250; 1600. [rot/min]
-gama de avansuri (36 trepte) –longitudinale: – 0,03÷3,52 [mm/min]
– transversale: – 0,01÷ 1,17 [mm/min]
-gama de filete metrice: – 0,375÷44[mm]
-avansul pinolei din păpușa mobilă: Morse 3
-cursa maximă a pinolei: – 130 [mm]
-cursa maximă a saniei port-cuțit: – 170 [mm]
-cursa maximă sa saniei port-cuțit transversale: – 200 [mm]
– cursa maximă sa saniei port-cuțit principale (cărucior): – 750 [mm]
-puterea motorului: 3,15 [KW]
d) Scule așchietoare – CM (carburi metalice)
-cuțit lateral- 12X12 STAS 6381-80/P20
-h x b= 12×12 [mm]
-L=100 [mm]
-α =60
-δ =120
– j- plăcuță A10 STAS 6373/1-86
e)Dispozitiv de prindere a semifabricatului
-universal cu 3 bacuri
-bacurile întoarse
f) Dispozitiv de prindere a sculei
– Suportul port-cuțit al masinii cu 3 șuruburi
g) Mijloace de control
-șubler STAS 1373/2-80
h) Adaosuri de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare
-Se va face calculul pt. Diametrul- Ø- pt. Restul de dimensiuni se vor folosi tabelele corespunzătoare.
-Bibliografie [16]
-Pt. diametrul Ø- fazele tehnologice luate în sens invers sunt următoarele:
-rectificare
-strunjire de degroșare
-matrițare
-2Acmin = 2( Rzp + Sp) + – tb. 1.1- adaos de prelucrare intermediar minim;
-Rz= 25 [μm]; Sp= 25 [μm]- tb. 4.10- suprafața după strunjirea frontal
-𝛒p= e* 𝛒sf=0,06*20=1,2[μm]- al. (1.12)- abatere spațială totală dupa strunjirea de degroșare
-k= 0,06
-𝛒sf= 𝛒def= 𝛥c * L= 0,5*40=20 [μm]- tb. 1.3
-𝛥c = 0,5 [μm/mm]-tb. 1.4
-L=40[mm]- lungime fixată în universal
= [μm]- rel.(1.17)- eroare de așezare
-Ɛb=0- eroare de bazare
-Ɛf=100 [μm]- tb. 1.9- eroare de fixare
-2Acmin=2*(25+25)+2= 300 [μm]
-2Acnom=2Acmin+Tp= 300+200=500 [μm]
-amax=bmax+2Acnom= 60,05+0,5=60,55[mm]
-amin=amax-Tp= 60,55-0,2= 60,35- tb. 2.1-dimensiuni intermediare
-anom= amax(rotunjit)= 60,5 [mm]
-Tp=0,20 [mm]- după strunjirea de degroșare
-Bmax= 60,05 [mm]- după rectificare
-Dar dacă ținem cont și de adaosul de matrițare, în final avem:
-Pt. Ø – 2Ac= 0,4 [mm]- tb. 8.7- pt. rectificare
anom= 60,4-0,20 [mm]- după strunjire
2Ac= 1,1 [mm]- tb. 8.7- pt. strunjire
anom= 63±1 [mm]- după matrițare
-Pt. Ø74+0,05 – 2Ac= 0,4 [mm]- tb. 8.7- pt. rectificare
anom= 74,4- 0,20 [mm]- după strunjire
2Ac= 1,1 [mm]- tb. 8.7- pt. strunjire
anom= 77±1 [mm]- după matrițare
-Pt. suprafața frontală- Ø47-
Ac= 1 [mm]- tb. 8.4- pt. strunjire de finisare
anom= 49,5-0,15 [mm]- după strunjire de degroșare
Ac= 0,5 [mm]- tb. 8.7- pt. strunjire de degroșare
anom= [mm]- după matrițare
-Pt. suprafața frontală – Ø51-
Ac= 0,8 [mm]- pt. strunjire de finisare
anom= 53,3-0,15 [mm]- după strunjire de degroșare
Ac= 0,7 [mm]- pt. strunjire de degroșare
anom= [mm]- după matrițare
-Pt. suprafața frontală – Ø57-
Ac= 1 [mm]- tb. 8.4- pt. strunjire de finisare
anom= 59,5-0,15 [mm]- după strunjire de degroșare
Ac= 0,5 [mm]- pt. strunjire de degroșare
anom= [mm]- după matrițare
i) Regimul de așchiere – bibl.[30] – vol.1
-bibliografie [30]-vol. 1
-t=Ac» t Ø123= t Ø60,4=0,5[mm]; t Ø74,4=0,7[mm]
-tl Ø74,4=3,8[mm]- lungimea tăișului principal
– tl Ø60,4=6,2[mm]
-s=0,50[mm/min]
-V=250*0,62*0,9=139,5[m/min]
-Pz=24,7*1,22*0,9=27,2[daN] -tb. 9.25
-N=1,32*0,76*0,9=0,903[kW]
-n= [rot/min] – rel. 2.8
-nØ123 ==361[rot/min]
-nØ74,4 ==597[rot/min]
-nØ60,4 ==735,2[rot/min]
– Ø123/ Ø74,4 nSN320=315[rot/min]
Vrecalculat ===122 [m/min] – rel.2.9
– Ø74,4/ Ø60,4 nSN320=500[rot/min]
Vrecalculat ===117 [m/min]
– Ø60,4 nSN320=630[rot/min]
Vrecalculat ===119,6 [m/min]
-Pr= [kW] – rel. 2.12
–
-= 0,663[kW] < NSN320=3,15 [kW]
-= 0,677[kW]
j) Metoda de reglare a sculei la cotă
-cu discul gradat
k) Norma tehnică de timp
-bibliografie[17]- vol.1
-Tpî= 33[min]-tb. 5.65- timp de pregătire-încheiere
1o.- Ø123/ Ø74,4
=*1=0,186 [min] – rel.5.10 – timp de bază
l==24,3 [mm] – lungimea de prelucrat
l1=5[mm] – intrare sculă
l2=0[mm] – ieșire sculă
l3=0[mm] – pentru așchia de probă
i=1 – nr. de treceri
ta1=1,5 ; ta2=2,15; ta3=0,5; ta4=0,25 – tb.5.68 și 5.78
ta= tai=4,4[min] – timp ajutător
-Top= tb+ta= 0,186+4,4=4,586[min]- timp operativ
tdl= tdt+ tdo=4,65*10-3+1,86*10-3=6,51*10-3 [min] – timp deservire a locului de muncă
tdt=2,5%*tb=2,5%*0,186=4,65*10-3 – timp de deservire tehnică – tb. 5.79
td0=1%*tb=1%*0,186=1,86*10-3– timp de deservire organizatorică
ton=9%* Top=9%* 4,586=0,413 [min] – timp de odihnă-tb 5.80
tu= Top+ tdl +ton=4,586+6,51*10-3+0,413=5,006 [min] – timp unitar
2o.- Ø74,4
=*1=0,048 [min] – rel.5.10 – timp de bază
l==7 [mm] – lungimea de prelucrat
i=1 – nr. de treceri
ta1=0 ; ta2=0,45; ta3=0,5; ta4=0,25 – tb.5.68 și 5.78
ta=1,2[min] – timp ajutător
-Top= tb+ta= 0,048+1,2=1,248[min]- timp operativ
tdl= tdt+ tdo=4,65*10-3+1,86*10-3=6,51*10-3 [min] – timp deservire a locului de muncă
tdl=(2,5+1)%*0,048=1,68*10-3 – timp de deservire tehnică – tb. 5.79
ton=9%* 1,248=0,112 [min] – timp de odihnă-tb 5.80
tu= Top+ tdl +ton=1,248+1,68*10-3+0,112=1,362 [min] – timp unitar
3o.- Ø60,4
=*1=0,134 [min] – rel.5.10 – timp de bază
l==30,2 [mm] – lungimea de prelucrat
l1=5[mm] – intrare sculă
l2=5[mm] – ieșire sculă
l3=0[mm] – pentru așchia de probă
i=1 – nr. de treceri
i=1 – nr. de treceri
ta1=0 ; ta2=0,45; ta3=0,5; ta4=0,25 – tb.5.68 și 5.78
ta=1,2[min] – timp ajutător
-Top= 0,134+1,2=1,334[min]- timp operativ
tdl=(2,5+1)%*0,134=4,69*10-3 – timp de deservire tehnică – tb. 5.79
ton=9%* 1,334=0,120 [min] – timp de odihnă-tb 5.80
tu= Top+ tdl +ton=1,334+4,69*10-3+0,120=1,459 [min] – timp unitar
În total pt. op.1, avem normați următorii timpi:
Tpî= 33[min]
tb=0,186+0,048+0,134=0,368[min]
ta=4,4+1,2+1,2=6,8[min]
Top=0,368+6,8=7,168
tdl=6,51*10-3+1,68*10-3+4,69*10-3=0,013[min]
ton=0,413+0,112+0,120=0,645[min]
tu=7,168+0,013+0,645=7,83[min]
VARIANTA a II-a
Op. 1:Strunjire de degroșare- utilizăm o bară de strunjit cu 3 cuțite
a) Schița operației
-Ra=12,5 [μm]
Fig.15 Schița operației 1
b) Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. strunjit simultan suprafețele frontale: Ø123/ Ø74,4 la cota 49,5-0,15; Ø74,4/ Ø60,4– la cota 53,3-0,15 și Ø60,4 la cota 59,5-0,15
3. desprins semifabricat
4. control
Figura 8
c) Mașina unealtă și principalele caracteristici – MU
-strung paralel- SN 320
-diametrul maxim de prelucrare deasupra patului – 320 [mm]
-diametrul maxim de prelucrare deasupra saniei – 180 [mm]
-distanța dintre vârfuri – 750 [mm]
-gama de turații (18 trepte ) – 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; 1000; 1250; 1600. [rot/min]
-gama de avansuri (36 trepte) –longitudinale: – 0,03÷3,52 [mm/min]
– transversale: – 0,01÷ 1,17 [mm/min]
-gama de filete metrice: – 0,375÷44[mm]
-avansul pinolei din păpușa mobilă: Morse 3
-cursa maximă a pinolei: – 130 [mm]
-cursa maximă a saniei port-cuțit: – 170 [mm]
-cursa maximă sa saniei port-cuțit transversale: – 200 [mm]
– cursa maximă sa saniei port-cuțit principale (cărucior): – 750 [mm]
-puterea motorului: 3,15 [KW]
d) Scule așchietoare – (carburi metalice)
-Bară de strunjit prevăzută cu 3 cuțite cu plăcuțe din carburi metalice
-j- plăcuță TPUN
e) Dispozitiv de prindere a semifabricatului
-Universal cu 3 bacuri- cu bacurile întoarse
f) Dispozitiv de prindere a sculei
-În port-cuțit- cu 3 șuruburi
g)Mijloace de control
-șubler STAS 1373/2-80
h) Adaosuri de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare
i)Regimul de așchiere – bibl.[30] – vol.1
Obs. Se va adopta de la var. I regimul de așchiere mediu
-s=0,50[mm/rot]
-n=315[rot/min]
-VrØ123 ===122 [m/min]
-VrØ74,4 ===74 [m/min]
-VrØ60,4 ===60 [m/min]
-PrT=0,691+0,421+0,342=1,454 NSN320=3,15
j) Metoda de reglare a sculei la cotă
-cu discul gradat al MU
k) Norma tehnică de timp
-bibliografie[17]- vol.1
-Tpî= 33[min]-tb. 5.65- timp de pregătire-încheiere
=*1=0,255 [min] – rel.5.10 – timp de bază
l==30,2 [mm] – lungimea de prelucrat
l1=5[mm] – intrare sculă
l2=5[mm] – ieșire sculă
l3=0[mm] – pentru așchia de probă
i=1 – nr. de treceri
ta1=1,5 ; ta2=2,15; ta3=0,5; ta4=0,75 – tb.5.68 și 5.78
ta=4,9[min] – timp ajutător
-Top= tb+ta= 0,255+4,9=5,155[min]- timp operativ
tdl=(2,5+1)%*0,255=8,925*10-3 – timp de deservire tehnică – tb. 5.79
ton=9%* 5,155=0,464 [min] – timp de odihnă-tb 5.80
tu= Top+ tdl +ton=5,155+8,925*10-3+0,464=5,63 [min] – timp unitar
Op.4: Frezarea
a) Schița operației
-Ra=12,5 [μm]
Fig. 16 Schița operației 4
b) Fazele operației
1. prins semifabricat
2. frezat 2 trepte laterale –45*17- la cota 30 între ele pe l=114
3. desprins semifabricat
4. control
c) Mașina unealtă și principalele caracteristici – MU
-mașină de frezat verticală FV 320
-suprafața mesei– 320X1400 [mm]
-cursa mesei-longitudinală-1000[mm]
-transversală-320[mm]
-verticală-450[mm]
-cursa maximă a pinolei arborelui principal-100[mm]
-gama de turații (18 trepte ) – 32; 37,5; 40,5; 60; 75; 95; 118; 150; 190; 235; 300; 375; 475; 600; 750; 950; 1180; 1600. [rot/min]
-gama de avansuri (18 trepte) –longitudinale și transversale: – 16÷800 [mm/min]
– verticale: – 5÷ 266 [mm/min]
-puterea electrică instalată: 10,45 [KW]
d) Scule așchietoare
Freză frontală- cu plăcuțe din CM detașabile-A-63X90o STAS 9211/2-86/P20
-plăcuță TPGN 22.04.12; (𝛥) STAS 9130/1-80
l=22[mm]
s=4,760,13[mm]
r=1,20,10[mm]
e) Dispozitiv de prindere a semifabricatului
-Pe masa MU cu 2 bride
f) Dispozitiv de prindere a sculei
-Dorn port-freză-63×22 STAS 8708-79
g) Mijloace de control
-Șubler STAS 1373/2-80
h) Adaosuri de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare
Ac=1,5- adaos pentru matrițare
i)Regimul de așchiere – bibl.[19] – vol.1
– tb. 14.25
-V === 61,2 – tb. 14.30
-T=180-tb. 14.13
– kv=kmv*Ks1*Kχ=()1*0,8*0,89=0,809-rel.(14.25)
-n=== 309,2 – rel.(14.3)
-Vf=sr*n=0,27*300=81- rel. (14.1)
-Ft=* KmF==7953-(rel 14.7)
-CF=8050; KF= 1,1; yF=0,75; UF=1,0; qF=1,3; NF=0,2- tb. 14.7
-KmF=()n=)0,3=0,962-(rel.14.8)
-Ne=(== 9,842˂NFV320=10,45-(rel. 14.4)
j) Metoda de reglare a sculei la cotă
-1÷2 așchii de probă
k) Norma tehnică de timp
-bibliografie[17]- vol.1
-Tpî= 31[min]-tb. 8.1- timp de pregătire-încheiere
=*2=3,516 [min] – tb. 8.6 – timp de bază
l= [mm] – lungimea de prelucrat
l1=13,4[mm] – intrare sculă
l2=2,0[mm] – ieșire sculă
i=2 – nr. de treceri
ta1=1,0 ; ta2=5,21; ta3=0,30; ta4=0,14; ta5=0,36 – tb.8.33
ta=7,01[min] – timp ajutător
-Top= tb+ta= 3,516+7,01=10,526[min]- timp operativ
tdl=4,9%*3,516+3,2%*10,526=0,509 – timp de deservire tehnică – tb. 8.51 și 8.52
ton=3%* 10,526=0,315 [min] – timp de odihnă-tb 5.80
tu= Top+ tdl +ton=10,526+0,509+0,315=11,4 [min] – timp unitar
Operația 7: Găurire
a) Schița operației
-Ra=6,3 [μm]
Fig.17 Schița operației 7
b) Fazele operației:
1. prins semifabricat
2. burghiat 4 găuri- Ø8,5- pe h=30- situate pe Ø90 la ˂ 60o între găuri
3.desprins semifabricat
4.control
c) Mașina unealtă și principalele caracteristici – MU
– mașină de găurit cu coloană G16
– diametrul max. de găurire în oțel 16[mm]
-adâncimea max de găurire în oțel 160 [mm]
– distanța maximă între capătul arborelui principal și masă 630[mm]
– conul arborelui principal Morse 3
-distanța intre axa burghiului și coloană 280 [mm]
– suprafața de prindere a mesei 300×400 [mm]
– gama turațiilor ( 9 trepte )-150;212;315;425;600;850;1180;1700;2360[rot/min]
– gama avansurilor (4 trepte)-0,10;0,16;0,25;0,40[mm/rot]
– puterea electrică instalată 1,65 kW
d) Scule așchietoare – (carburi metalice)
-Burghiu elicoidal cu coadă conică– 8,5 STAS 575-80/Rp5
d=8,5 [mm] ɯ=25±30
L=156[mm] α=10o – STAS R1370-74
l=75 [mm] ѱ=50o
Coadă=morse 1
e) Dispozitiv de prindere a semifabricatului
-dispozitiv de găurit – DG01-01
-bazare semifabricat – cu supafețele plane frezate–laterale-pe 3 bolțuri montați cu ajustaj presat în placa de bază
-orientare semifabricat –lateral cu suprafața cilindrică strunjită – Ø120±0,1 pe o prismă de 90o
-ridicare semifabricat – cu un bolț pe una din suprafețele frezate ale SF
-fixare semifabricat – cu 2 șuruburi(s1;s2) între bucșile de găurire, montați opus în placa port-bucșă și care apasă direct pe SF
f) Dispozitiv de prindere a sculei
– reducție Morse3/Morse 1
g) Mijloace de control
-șubler STAS 1373/2-80
h) Adaosuri de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare
2Ac = 8,5 [mm];– găurire în phi
i)Regimul de așchiere – bibl.[19] – vol.2
t= =4,25[mm] – rel.16.1
S=KS*Cs*D0,6=0,9*0,038*8,50,6=0,12 [mm/rot] – rel.16.3
Ks=0,90; Cs=0,038; – tb.16.8 și 16.9
SG16=0,10 [mm/rot]
V=*Kvp==24,1 [m/min] – rel.16.7
Cv=5,0; Zv=0,4; m=0,2; Yv=0,7 – tb.16.22
T=25[min] – tb.16.6
Kvp=KMV*KTV*Klv*KSV=*1,14*0,85*0,9=0,777 – rel.16.9
n==902,5 [rot/min]
nG16=850 [rot/min]
Vr==22,7 [m/min]
F=CF*DXF*SYF*Kf=630*8,51,07*0,10,72*1,12=1327,5 [N]
Mt=CM*DXM*SYM*KM=67*8,51,71*0,10,84*1,08=406,3[N*m] – rel.(16.12) și (16.13)
CF=630; XF=1,07; YF =0,72; – tb.16.38
CM=67; XM=1,71; YM=0,84;
KF=1,12; KM=1,08 – rel.(16.18) și (16.19)
Ne===0,354 [ kW] < NG16=1,65 [kW] – re.16.20
j) Metoda de reglare a sculei la cotă
– prin cele 4 bucși de găurire a dispozitivului de găurire
k) Norma tehnică de timp– bibliografie [18]- vol.2
=*4=1,618 [min] – timp de bază-tb. 9.2
l=30 [mm] – lungimea de prelucrat
l1=2,89[mm]
l2=1,5[mm]
i=4 – nr. de treceri
Tpî = 6 [min] – tb. 9.1 – timp de pregătire-încheiere
ta1=0,33 ; ta2=0,52; ta3=0,32; ta4=0,32 ; – tb.9.50; 9.53
ta=1,49 [min] – timp ajutător
Top = tb + ta = 1,618+1,49= 3,108 [min] – timp operație
tdl= tdt+ tdo=2%*1,618+1%*3,108=0,064[min] – timp deservire a locului de muncă
ton=3%* 3,108=0,093 [min] – timp de odihnă-tb. 9.54 și 9.55
tu= Top+ tdl +ton=3,108+0,064+0,093=3,265[min] – timp unitar
Operația 9: Adâncire
a) Schița operației
-Ra=6,3 [μm]
Fig.18 Schița operației 9
b) Fazele operației
1. prins semifabricat
2. adâncit 4 găuri- Ø 18- pe h=12- situate pe Ø90 la ˂ 60o
3.desprins semifabricat
4.control
c) Mașina unealtǎ
– Mașinǎ de gǎurit cu coloană G25
– diametrul maxim de gǎurire în oțel : 25 [mm]
– adâncimea maximǎ de gǎurire: 224 [mm]
– cursa maximǎ a capului de gǎurire pe coloanǎ: 280 [mm]
– distanța între axă burghiu și coloanǎ: 315 [mm]
– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și masǎ: 710 [mm]
– suprafața de prindere a mesei: 425 x 530 [mm]
– gama de turații(12 trepte) : 40;56;80;112;160;224;315;450;630;900;1250;1800 [rot/min]
– gama avansurilor(9 trepte) : 0,10;0,13;0,19;0,27;0,38;0,53;0,75;1,06;1,5 [mm/ rot]
– puterea electrică instalată-3,15 [kN]
d) Scula așchietoare
– Adâncitor cu cep de ghidare demontabil-coadă conică- STAS 8155/1-78/Rp5
D=18 [mm] Ɯ=15o
d= 8,5±8( [mm] α=8o – STAS R9175-72
L=140[mm] γ=90o
l=25 [mm] h=3[mm]
Coadă=Morse 2
e) Dispozitivul de prindere al semifabricatului
-Menghină cu fălci prismatice
f) Dispozitivul de prindere al sculei
-Reducție Morse 3/ Morse 2
g) Mijloace de control
-Șubler STAS 1373/2-80
h) Stabilirea adaosului de prelucrare
-2Ac = D-d= 18-8,5= 9,5 [mm]
i) Regimul de așchiere
-bibliografie [19]- vol. 2
– Adâncimea de așchiere
–
– Avansul de așchiere
-s = Cs*D0,6 = 0,079*180,6= 0,447 [mm/rot]- (rel. 16.23)
-Cs= 0,079- tb. 16.48
-sG25= 0,38 [mm/rot]
-Viteza de așchiere
-V= == 82,2 [m/min]- rel.(16.24)
-Cv=16,3; zv=0,3; m=0,3; xv=0,2; yv=0,5 – tb.16.49
-T=18 [min]- tb. 16.46
-n== 1453,6 [rot/min]
-nG25= 1250 [rot/min]
-Vr= = 70,70 [m/min]
– F=CFz*tzF*syF*HBnF*KF= 6,2*4,751,3*0,380,7*2500,75*0,88=133,5[N]
-Mt=CMz*DKM*tzM*syM*HBnM*KM=0,183*18*4,750,9*0,380,8*2500,7*0,93=274[N*m]–rel.(16.16)
-CFz=6,2; zF=1,3; yF=0,70; nF=0,75; kM= 1,0 – tb. 16.39 și 16.40
-CMz=0,183; zM=0,90; yM=0,80; nM=0,70
KF= 0,88; KM= 0,93- rel. (16.18) și (16.19)
-[kW]< NG25=3,15[kW]- rel.(16.20)
j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ:
-cu cepul de ghidare al adâncitorului
k) Stabilirea normei tehnice de timp
-Bibliografie [18]- vol. 2
tb=*4=0,118 [min] – timp de bază-tb. 9.2
l=12 [mm] – lungimea de prelucrat
l1=2 [mm]
l2=0 [mm]
i=4 – nr. de treceri
Tpî = 6 [min] – tb. 9.1 – timp de pregătire-încheiere
ta1=0,56 ; ta2=0,38; ta3=0,32; ta4=0,32 – tb.9.50; 9.53
ta=1,58 [min] – timp ajutător
Top = tb + ta = 0,118+1,58= 1,698 [min] – timp operație
tdl= tdt+ tdo=2,5%*0,118+1,3%*1,698=0,025[min] – timp deservire a locului de muncă
ton=3%* 1,698=0,051 [min] – timp de odihnă-tb. 9.54 și 9.55
tu= Top+ tdl +ton=1,698+0,025+0,051=1,774[min] – timp unitar
Deoarece, op.7 și op.9, le vom executa în varianta II împreună, vom însuma timpii respectivi normați:
Tpî=6+6= 12[min]
tb=1,618+0,118= 1,736[min]
ta=1,49+1,58= 3,07[min]
Top=1,736+3,07= 4,806[min]
tdl=0,064+0,025= 0,089[min]
ton=0,093+0,051= 0,144[min]
tu=4,806+0,89+0,144= 5,04[min]
VARIANTA a II-a
Operațiile 7+9: Găurire + Adâncire – se utilizează un cap multiax( 4 axe) + sculă combinată( burghiu + adâncitor)
a) Schița operației
-Ra=6,3 [μm]
Fig.19 Schița operațieiilor 7+9
b) Fazele operației
1. prins semifabricat
2. prelucrat simultan 4 găuri- burghiat Ø 8,5- pe h=30 și adâncit Ø18- pe h=12- găuri situate pe Ø90 la ˂ 60o
3.desprins semifabricat
4.control
c) Mașina unealtǎ
– mașină de găurit cu coloană- G25
– diametrul maxim de gǎurire în oțel : 25 [mm]
– adâncimea maximǎ de gǎurire: 224 [mm]
– cursa maximǎ a capului de gǎurire pe coloanǎ: 280 [mm]
– distanța între axă burghiu și coloanǎ: 315 [mm]
– distanța maximǎ între capǎtul axului principal și masǎ: 710 [mm]
– suprafața de prindere a mesei: 425 x 530 [mm]
– gama de turații(12 trepte) : 40;56;80;112;160;224;315;450;630;900;1250;1800 [rot/min]
– gama avansurilor(9 trepte) : 0,10;0,13;0,19;0,27;0,38;0,53;0,75;1,06;1,5 [mm/ rot]
– puterea electrică instalată-3,15 [kN]
d) Scula așchietoare
– Sculă combinată- burghiu + adâncitor- SC01-02/Rp5
D=18[mm]
d= 8,5[mm]
Coadă=Morse 2
e) Dispozitivul de prindere al semifabricatului
– Cap multiax ( 4 axe) de găurit utilat și cu dispozitiv de găurit
f) Dispozitivul de prindere al sculei
– în conurile Morse 2 ale celor 4 axe ale capului multiax de găurit
g) Mijloace de control
-Șubler STAS 1373/2-80
h) Stabilirea adaosului de prelucrare
-2Ac Ø8,5 =8,5 [mm]
-2Ac Ø18 =9,5 [mm]
i) Regimul de așchiere
Obs. Se va adopta un regim de așchiere de la varianta I cât mai optim posibil și vom face verificările necesare
-t Ø8,5 = 8,5 [mm]
– t Ø18= 4,75 [mm]
-s = 0,38 [mm/rot]
-n=1250[rot/min]
-Vr Ø8,5== 33,4 [m/min]
-Vr Ø18= 70,7 [m/min]
-FT= 4*(1327,5+133,5)= 5844 [N]
-Mt Ø8,5= 678,51,71*0,380,84*1,08=1246,9 [N*m]
– Mt Ø18= 406,3 [N*m]
-NeT= 4*(0,354+0,351)= 2,82[kW]<NG25= 3,15[kW]
j) Metoda de reglare a sculei la cotǎ
-prin bucșile de ghidare ale capului multiax
k) Stabilirea normei tehnice de timp
Bibliografie [18]- vol. 2
Tpî = 9 [min] – tb. 9.1 – timp de pregătire-încheiere
tb=*1=0,051 [min] – timp de bază-tb. 9.2
l=30 [mm] – lungimea de prelucrat- tb. 9.3
l1=2,89 [mm]
l2=1,5 [mm]
i=1 – nr. de treceri
ta1=0,16 ; ta2=0,3; ta3=0,08; ta4=0,32 – tb.9.50; 9.53
ta=0,86 [min] – timp ajutător
Top = tb + ta = 0,051+0,86= 0,911 [min] – timp operație
tdl= tdt+ tdo=2%*0,051+1%*0,911=0,010[min] – timp deservire a locului de muncă
ton=4%* 0,911=0,036 [min] – timp de odihnă-tb. 9.54 și 9.55
tu= Top+ tdl +ton=0,911+0,010+0,036=0,96[min] – timp unitar
Operația 11: Filetare
a) Schița operației
-Ra=6,3 [μm]
Fig.20 Schița operației 11
b) Fazele operației:
1.prins semifabricat
2.filetat 4 găuri- M10- pe h=18- situate pe Ø90 la 30o între ele
3.desprins semifabricat
4.control
c) Mașina unealtă și principalele caracteristici – MU
-mașină de filetat interior-verticală- FI 16
-diametrul maxim de filetat în oțel – 16 [mm]
-cursa maximă a arborelui principal: – 90 [mm]
-distanța dintre ghidaj coloană și axa sculei – 224
-distanța maximă între capăt arbore principal și masă: – 430 [mm]
-suprafața mesei:-200×250 [mm]
-gama de turații (5 trepte ) –150÷600 [rot/min]
-gama de avansuri (36 trepte) – egal cu pasul filetului(10 trepte)- 0,5÷3,5[mm/rot]
-puterea motorului: 1,0 [KW]
d) Scule așchietoare
-Tarod lung de mașină– M10 STAS 1112/8-75/Rp3
D=10 [mm] z= 4
L=108[mm] ϰ=16o – STAS R1112/4-75
l=24 [mm] γ=10o
p=1,5[mm]
e) Dispozitiv de prindere a semifabricatului
– menghină cu fălci prismatice- STAS 8237-80
f) Dispozitiv de prindere a sculei
– menghină- coadă Morse 3
g) Mijloace de control
– Calibru tampon, T-NT- pt M10 CT01-01
h) Adaosuri de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare
-2Ac = D-D1=10-8,5=1,5[mm]
i) Regimul de așchiere – bibl.[19] – vol. 2
-t== 0,75[mm]- înălțime filet
-s=p=1,5[mm/rot]- pasul filetului
-V== [m/min] – tb. 16.80
T=190[min]
-n==238,7 [rot/min]
nFI16=200 [rot/min]
-Vr==6,3 [m/min]
-Mt= 1,3*d1,4*p1,5= 1,3*101,4*1,51,5= 60 [daN*cm]- tb. 16.83
-Ne === 0,563 [kW] ; NFI16= [1 kW]-tb. 16.82
j) Metoda de reglare a sculei la cotă
– prin conul de atac al tarodului
k) Norma tehnică de timp– bibliografie [17,18]- vol.1 și 2
tb=* ( + = ( + [min] – timp de bază- rel. (7.9)
Tpî = 6 [min] – tb. 9.1 – timp de pregătire-încheiere
l=18 [mm] – lungimea de prelucrat
l1=1,5*p= 1,5*1,5=2,25 [mm]
l2=lcil24-6=18 [mm]
n1=1,25*n=1,25*200=250[rot/min]-retragere rapidă
i=4 – nr. de treceri
ta1=0,56 ; ta2=0,52; ta3=0,32; ta4=1,48 – tb.9.50; 9.53
ta=2,88 [min] – timp ajutător
Top = tb + ta = 0,918+2,88= 3,798 [min] – timp operație
tdl= tdt+ tdo=2,0%*0,918+1,2%*3,798=0,064[min] – timp deservire a locului de muncă
ton=3%* 3,798=0,114 [min] – timp de odihnă-tb. 7.26
tu= Top+ tdl +ton=3,798+0,064+0,114=3,98[min] – timp unitar
Operația 13: Rectificare – cu avans transversal (de pătrundere)
a) Schița operației
-Ra=0,8 [μm]
Fig.21 Schița operației 13
b) Fazele operației:
1.prins semifabricat
2. rectificat rotund exterior – – pe l=6 – la cota 51
3. rectificat rotund exterior – – pe l=4 – la cota 47
4.desprins semifabricat
5.control
c) Mașina unealtă și principalele caracteristici – MU
– mașinǎ de rectificat universalǎ RU 200[mm]
– diametrul maxim de rectificare: 200 [mm]
– diametrul maxim al piesei: 270 [mm]
– distanța între vârfuri: 630 [mm]
– cursa mesei: 650 [mm]
– viteza de deplasare a mese( hidraulic): 0,4÷÷4,5[mm/min]
-avansul transversal intermitent al păpușii port-disc: 0,00125÷ 0,025[mm/cursă]
-gama turațiilor arborelui port-piesă(5 trepte): 50÷160[rot/min]
-dimensiunile maxime ale discului-450(De)x203(Di)x40(B)[mm]
-turația discului: 1480÷2060[rot/min]
-puterea electrică instalată: 6,06[kW]
d) Scule așchietoare
-Disc abraziv cu diamant 1 A1 – 200(De)*127(Di)*12(B) – STAS 12295/1-85
e) Dispozitiv de prindere a semifabricatului
-Universal cu 3 bacuri întoarse
f) Dispozitiv de prindere a sculei
-Dorn )
-Șaibă cu Øi40H7) și Øe127h6)
g) Mijloace de control
– 2 calibre potcoavă T-NT- pt.
– Micrometru, STAS 1374 – 80- p.t
h) Adaosuri de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare
2Ac = 0,4 [mm];- tb. 8.7- pentru ambele diametre
i)Regimul de așchiere – bibl.[19] – vol.2
Avansul – longitudinal Sl=0[mm/rot] – lucrăm numai cu avans transversal (de pătrundere)
St=0,009*0,87=7,83*10-3 [mm /rot] – tb.22.5 si 22.6
Vitezele
-Viteza de așchiere (disc)
VD=35[m/sec]=2100 [m/min] – tb.22.9
-Viteza de rotație a piesei
Vp===46,4 [m/min] – rel.22.6
t=8 [min] – tb.22.10
-Turațiile
nD===3342,3[rot/min]
np===246[rot/min]
-Disc nD(RU200)=2060[rot/min] – max.
VrD==1294 [m/min]=21,6 [m/sec]
-Piesă np(RU200)=160[rot/min] – max.
Vrp==38 [m/min]
-Forțe Fz=2,2*3,80,7*1*0,007830,6=1,6 [daN] – rel.22.7
CF=2,2 – oțel călit
-Puterile ND===0,346 [kW]
NP===0,011 [kW] <NRU200=6,06 [kW] – rel.22.10
-Numărul de treceri – i===26 – rel. 22.1
j) Metoda de reglare a sculei la cotă
-Cu discul gradat al MU
k) Norma tehnică de timp– bibliografie [18] – vol. 2
tb==0,199 [min] – tb.12.2 – timp de bază
k=1,25 – finisare
Tpî = 38,7 [min] – tb. 12.1 – timp de pregătire-încheiere
ta1=0,54 ; ta2=0,4; ta5=0,15; – tb.12.8 și 12.9 și 12.10
ta=1,09 [min] – timp ajutător
Top = 0,199+1,09= 1,289 [min] – timp operație
tdt==0,038 [min] – rel.(12.6)
ti=1,4 [min] – îndreptare disc – tb.12.11
tdo=1,5%*1,289=0,019[min] – tb.12.12
tdl= 0,038+0,019=0,057 [min]
ton=3%* 1,289=0,038 [min] – timp de odihnă-tb.12.13
tu=1,289+0,057+0,038=1,38 [min] – timp unitar
tUT= 2*1,38=2,76 [min]- pt. ambele suprafețe
STUDIUL ECONOMIC
Stabilirea caracterului producției
Caracterul producției se determină pe baza calculului coeficientului de sericitate.
– coeficientul de sericitate se determină cu relația:
k
În vederea analizei caracterului producției se ține cont că :
– dacă K = 0 ÷ 2 → producție de masă (M);
– dacă K = 2 ÷ 5 → producție de serie mare (S.M.);
– dacă K = 5 ÷ 10 → producție de serie mijlocie (S.mijl.)
– dacă K = 10 ÷ 20 → producție de serie mică (S.m.)
– dacă K > 20 → producție de unicat (U).
i = numar operație
Td – 4128 ore lucrătoare/an într-un regin de 2 schimburi pe zi
-[min] – timpul unitar pentru operația “i”
N = 25.000buc/an – programa de fabricație anualǎ impusă prin temă
Facem notațiile:
a=x 100% – serie masă (M);
b=x 100% – serie mare (S.M.);
c=x 100% – serie mijlocie (S.mijl.);
d=x 100% – serie mică (S.m.);
e=x 100% – serie unicat (U).
m – numărul total de operații analizate
M – numărul de operații care ies la producția de masă
S.M; S. mijl.; S.m.; U – (serie mare, mijlocie, mică și unicat)
a+b+c+d+e=100%
=50%
În continuare, pentru fiecare operație se vor determina coeficienții de serie:
Kop1(S)= =1,26 – serie masă(M)
Kop4(F)= =0.86 – serie masă(M)
Kop7(G)= =3.03 – serie mare(S.M)
Kop9(Ad)= =5,58 – serie mijlocie(S.mij.)
Kop11Fil(S)= =2,48– serie mare(S.M.)
Kop13(R)= =3,58 – serie mare(S.M.)
m=6
a=x 100% =33,33% serie masă (M);
b=x 100% =50% serie mare (S.M.);
c=x 100% = 16,66% serie mijlocie (S.mijl.);
d=x 100% =0% serie mică (S.m.);
e=x 100%= 0% serie unicat (U).
Am conceput următoarea schemă logică:
NU
Fig.22
Concluzie – Cum reiese din schema logică de mai sus – fig.22 – în cazul celor 6 operații tehnologice proiectate în varianta I – pentru realizarea de 25.000 de bucăți/an de piese, într-un regim de 2 schimburi pe zi, avem o producție de “serie mare”.
Calculul lotului optim de fabricație pentru cele 6 operații proiectate – Bibliografia[41]
Numărul de repere corespunzătoare lotului optim se calculează cu relația:
[buc] – rel(16.1)
Unde:
= 1 – numărul de loturi aflate simultan în prelucrare;
= 0,2÷0,25 – pierderea suportată de economia națională;
N=N+N+N[lei] – programa anualǎ totalǎ de fabricație;
=0,2% – procentul de rebuturi admise;
N = 25.000 buc/an – programa de fabricație anualǎ impusă prin temă;
N+N= 10%*N=10% x 25.000=2.500[buc] – norma pieselor de schimb și de siguranță;
N=25.000+2.500=28.000[buc]
D = D1 + D2 [lei] – cheltuieli dependente de lotul de fabricație;
[lei] – cheltuieli cu pregătirea-incheierea fabricației și cu pregătirea administrativă a fabricației;
D=226,31[lei/lot]
[lei/lot]
[lei/lot]
D = D1+D2 = 226,31 + 96,56 = 322,87 [lei/lot]
p = 150%; regia generala a intreprinderii în procente;
mi = 6; mi -numǎrul de mașini necesare executǎrii operației i;
rmi 7,5[lei/ora] – salariul tarifar orar al muncitorului care realizează operația “i” ;
– costul de întreținere timp de o ora a utilajului;
tpi – timpul de pregatire încheiere [min/lot];
Costul semifabricatului se poate determina cu relația:
Cm = mSF · pc =4,5×16=72[lei]; unde:-mSF – masa semifabricatului [kg];
– pc – costul unui kilogram de material [lei];
mSF= 4,5 [kg]
pc = 16 [lei]
A=[lei] – cheltuieli independente de mărimea lotului de fabricație;
-rel(16.7)
Cm=72[lei]
[lei] – costul manoperei rel(16.8)
[min]
=(3,5÷4,5) x=0,2×23,25=4,65[lei] – cheltuieli indirecte ale secției;
=(20÷25)%([lei]– cheltuieli indirecte generale;
=2,3xx1,4xx[lei] – costul exploatării mașinii unelte – rel(16.10)
=2,3xx1,4xx6x31=8,385 [lei]
2,3x – coeficient în funcție de cota de amortizare a MU pentru o perioadă de amortizare de 12 ani;
1,4 – coeficient în funcție de cheltuielile de întreținere și reparație a MU;
[lei] – costul inițial al MU.
A=99,9+19,98+8,385 =128,26 [lei]
Atunci :
n=
Calculul timpilor pe bucată (norma tehnică de timp) pentru cele 6 operații in varianta I
Timpii pe bucatǎ se calculeazǎ cu relația:
tbuc,i = tui + [min]
Unde: tbuc,i – timpul pe bucată, pentru operația i min/buc;
tui – timpul unitar, pentru operația i min/buc;
tpî – timpul de pregătire-încheiere, pentru operația i min/lot;
n – mărimea lotului optim de fabricație buc;
tbucOp.1(S)=7,83+
tbucOp.4(F)=11,4+
tbucOp.7(G)=3,265+
tbucOp.9(Ad)=1,774+
tbucOp.11(Fil.)=3,98+
tbucOp.13(R)=2,76+
Calculele economice justificative pentru stabilirea variantei economice pentru cele 2 operații tratate în două variante
4.1 Operația 1 – Strunjire
Date inițiale și descriere
Varianta I: -o operație; 3 treceri; 1 scule; 1 MU
-utilizăm un strung normal (SNA 320)
Varianta II: -o operație; 1 trecere; 3 scule; 1 MU
-utilizăm o bară de strunjit cu 3 cuțite
Calculul lotului optim
==72 [lei]
Operațiile 7+9- Găurire+ Adâncire
a) Date inițiale
Varianta I: -2 operații;8 treceri;2 scule;2 M
Varianta II: -o operație;1 trecere;4 scule;1 MU
-utilizăm un cap multiax ( 4 axe) de găurit și 4 scule combinate (burghiu+ adâncitor)
Calculul lotului optim
==72 [lei]
Calculul normei de timp
Costul operației (Cx)
Cx = + B [lei] – rel.(16.7) Unde:A – cheltuieli independente de lot;
x – numarul de piese;
B – cheltuieli speciale.
BI=* 280= 336[lei]
n~14[repere]
k=20[lei/reper] » CDPSFI= 14*20=280[lei]- dispozitiv de găurit
BII== 1056[lei]
n~22[repere]
k=40 lei/reper] » CDPSFII= 22*40=880[lei]- cap multiax
B = CDPsf (DPsc, Sc, V) x [lei] – cheltuielile cu amortizarea și întreținerea SDV-ului necersare operației respective;
i=(20÷30)% – cota de întreținere a SDV-ului.
a=
CDPsf=k x n [lei] – costul dispozitivului de prindere al semifabricatului;
n – numărul de repere al dispozitivului – rel.(16.12)
k=
Unde: k – coeficient echivalent prețului mediu pentru reper;
=0 – la ambele variante nu utilizăm dispozitive speciale
Vom reprezenta grafic aceste 2 ecuații:
Tab. 6
Fig.23
Concluzie: Din grafic fig.23 reiese că pentru operația 1, varianta economică este a II-a (cu bare de strunjit) – chiar de la prima piesă prelucrată.
Economia anuală realizată pentru operația 1 – dacă se aplică varianta economică
[lei/an]
Vom reprezenta grafic aceste 2 ecuații:
Tab.7
Fig.24
Concluzie: Din grafic fig.24 reiese că pentru operația 7+9, varianta economică este a II-a (prelucrarea cu capul multiax de găurit și cu sculă combinată) – începând cu piesa nr. 5.
Economia anuală realizată pentru operația 7+9 – dacă se aplică varianta economică
[lei/an]
Economia anuală totală realizată pentru op.1 și op.2+3 dacă se aplică varianta economică
+=39.500+1.001.574=1.041.074 [lei/an]
PROBLEME DE ORGANIZARE A PROCESULUI TEHNOLOGIC
Calculul numǎrului de mașini unelte necesare și a gradului de încǎrcare a utilajelor pentru cele 6 operații în varianta economică
[ore] – gradul de încărcare al utilajului (MU) “i” la operația “j”.
– numărul de utilaje (MU) “j” necesare pentru operația “i”
4128[ore/an] – numărul aproximativ de ore lucrătoare pe an – într-un regim de 2 schimburi/zi;
n = Nλ = 25.000 [buc/an] – programa anualǎ totalǎ de fabricație
[min] – timpul pe bucată pentru operația “j”.
1.
2.
3.
4.
5.
Concluzie: Pentru realizarea celor 6 operații în variantă economică avem nevoie de următoarele mașini unelte.
1 sstrung paralel – SN320;
2 mașini de frezat verticale – FV320;
1 mașină de găurit cu coloană – G25;
1 mașină de filetat interior(verticală)-FI16;
mașină de rectificat universală – RU200.
Amplasarea mașinilor-unelte in flux tehnologic
Tab. 8
Mǎsuri de tehnica securitǎții muncii pentru cele 2 operații, în varianta economică
3.1 STRUNGURI
– Înainte de începerea lucrului, strungarul va verifica starea strungului și în cazul constatării unor defecțiuni, va anunța imediat maistrul. Începerea lucrului este permisă numai dupǎ remedierea defecțiunilor constatate.
– Strungurile trebuie să funcționeze cu sistemul de frânare în perfectă stare. Se interzice frânarea mandrinei cu mâna.
– Înaintea începerii lucrului, muncitorul trebuie să verifice modul în care este ascuțit cuțitul și dacă profilul acestuia corespunde prelucrării pe care trebuie sǎ o execute, precum și materialului din care este confecționată piesa. Se vor folosi cuțitele de strung cu rag special pentru sfărâmarea așchiei.
– La cuțitele din strung prevăzute cu plăcuțe din carburi metalice se vor controla cu atenție fixarea plăcuței pe cuțit, precum și starea acesteia. Nu se permite folosirea cuțitelor din strung care prezintă fisuri, arsuri sau deformații. Cuțitele cu plăcuțe din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de șocuri mecanice.
– Fixarea cuțitelor de strung în suport trebuie făcută astfel încât înălțimea cuțitului să corespundă procesului de așchiere.
– Lungimea cuțitului care iese din suport nu trebuie să depășească 1,5 ori înălțimea corpului cuțitului pentu strunjirea normală.
– Fixarea cuțitului în suport se va face cu cel puțin două șuruburi, care vor fi bine strânse. În cazul în care se fixează mai multe cuțite în suport, se vor lua măsuri pentru prevenirea contactului cu muchiile ascuțite ale cuțitelor.
– Pentru susținerea pieselor lungi se vor folosi linete.
– Piesa de prelucrare trebuie fixata bine în mandrină sau între vârfuri și perfect centrată, pentru a nu fi smulsă.
– La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenoare) protejate sau șaibe de antrenoare protejate.
– La prelucarea pieselor prinse cu bucșe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucșei se va face numai după oprirea completă a mâinii.
– Aranjarea cuțitului în material trebuie făcută lin, după punerea în mișcare a axului principal. În caz contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau a ruperii cuțitului. La oprire se va îndepărta mai întâi cuțitului și apoi se va opri mașina.
– Dacă în timpul prelucrării se produc vibrații puternice, strungul trebuie oprit imediat, procedându-se la constatarea și înlăturarea cauzelor.
– Atingerea peselor cu mâna, respectiv măsurarea lor în timpul rotirii este interzisă.
– Îndepǎrtarea așchiilor trebuie făcută numai după oprirea completă a mașinii, cu ajutorul unor dispozitive adecvate (cârlige, măturică sau perii). Se interzice curățarea strungului cu jet de aer comprimat.
MAȘINI DE GĂURIT
– Înaintea fixării piesei pe masa mașinii se vor curăța masa și canalele ei de așchii.
– Curățarea mesei de așchii se va face numai după oprirea mașinii, cu ajutorul unui cârlig pentru așchii, peria și măturica. Se interzice suflarea așchiilor cu jet de aer.
– Prinderea piesei pe masa mașinii și desprinderea ei se vor face numai după ce axul principal s-a oprit complet.
– Fixarea piesei pe masa mașinii se va face în cel puțin două puncte iar șuruburile de fixare vor fi cât mai apropiate de piesa de prelucrat.
– Piesa de găurit sau alezat trebuie fixată rigid de masa mașinii, fie cu ajutorul menghinei. Se interzice fixarea și ținerea piesei cu mâna.
– Înaintea pornirii mașinii se va alege regimul de lucru corespunzător operației care se execută, sculei utilizate și materialului piesei de prelucrat.
– Mandrinele de prindere se vor scoate înainte de pornirea mașinii.
– Se interzice frânarea cu mâna a mandrinei în timpul funcționării mașinii pentru strângerea sculei.
– Burghiul sau alezorul introdus în axul principal sau în mandrina de prindere trebuie să fie centrat și fixat.
– Scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.
– Se interzice scoaterea burghielor, alezoarelor sau conurilor cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de ciocan , etc.
– Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în mandrinele universale ale mașinilor-unelte.
– Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucșe conice.
– Se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrina la oprirea mașinii.
IV. Proiectarea SDV-urilor necesare execuției reperului
Proiectarea unui dispozitiv de găurit pentru operația nr.7
Date inițiale necesare proiectării
Datele referitoare la semifabricat (material, compoziție chimică și tehnologie de obținere) sunt prezentate în cadrul părții de tehnologie.
Datele cu privire la operația analizată : schița operației, mașina unealtă, scula, parametrii regimului de așchiere, forțele și momentele de așchiere sunt prezentate în cadrul detalierii operației pentru care se proiectează dispozitivul.
Proiectarea schemei de orientare și fixare
Fig. 25 Schema de orientare și fixare
Condițiile tehnice impuse și gradele de libertate
Tab.9. Identificarea condițiilor tehnice impuse prelucrării
Determinarea erorilor de orientare admisibile și erorile de orientare reale
Tab.10. Calculul erorilor de orientare admisibile oa(Ci)
Determinarea forțelor de fixare
Smin=k*N
k-coeficient de siguranță
N-forța de greutate
N= M/d= = 937,5 [N]
Smin= 1,92*937,5= 1800 [N]
S== =
tgα=== 0,039
tgφ=0,10,15 » 0,1
M= b*Q
Q=25 daN
P=1
d=8
Smax> Smin din ecuația de echilibru
Smin<0
Smax== == 13489,20 [N]
Proiectarea unui calibru tampon
Proiectarea calibrului tampon T-NT pentru controlul dimensiunii pentru M10-VCT 2173-01,operația 7.
conform STAS 510-61 și STAS 5590-62 avem:
d=[mm]
=7.188
=[mm]
p=1.25[mm]
D=[mm]
=7.1880.056[mm]
=[mm]
diametrul mediu „”
===[mm]
===[mm] STAS 5058-64-tb.1
=-0.018=7.132-0.018=7.114[mm]
=-0.006=7.244-0.006=7.238[mm]
diametrul exterior„d”
=[mm]
=0.015=80.015[mm] STAS 5058-64-tb.2
=-0.018=8,5-0.018=8.482[mm]
PARTEA B
STUDIU PRIVIND INTELIGENȚA NONVERBALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ
STUDIU DE CAZ: FACULTATEA DE INGINERIE
INTRODUCERE
Oamenii au diferite moduri de a comunica. Ei își pot exprima orice gând și sentiment fie prin cuvinte vorbite, fie prin cuvinte scrise. La facultate sau la serviciu, cele mai obișnuite mijloace de comunicare devin cuvintele.
S-a constatat că există mai multe tipuri de comunicare, și anume după prezența indivizilor în cadrul procesului de comunicare se identifică următoarele: comunicarea intrapersonală- face referire la felul în care comunicăm cu noi înșine, comunicarea interpersonală- are loc atunci când doi oameni vorbesc unul cu celălalt, comunicarea directă- atunci când se transmit la distanță informații în mod direct și interactiv, comunicarea indirectă- prin intermediul cuvintelor scrise, telefonului, televizorului, comunicarea verbală- are loc în mod oral, prin folosirea cuvintelor, comunicarea nonverbală- se realizează prin intermediul semnalelor nonverbale (mimică, gesturi ale mâinilor, picioarelor, înfățișare fizică), comunicarea paraverbală- informația se prezintă prin elemente vocale ce caracterizează cuvântul( trăsăturile vocii, modul de pronunție), comunicarea incidentală- se realizează când o persoană prezintă informații despre sine fără a avea această intenție, comunicarea consumatorie- este rezultatul stărilor emoționale ale unei persoane (bucurie, mâhnire), felul în care acesta arată ceea ce simte, comunicarea instrumentală- are loc atunci când se urmărește un scop anume, comunicarea heterogenă- om și mașină, om și animale, comunicarea omogenă- ce are loc doar între oameni sau doar între animale, comunicarea ascendentă- are loc atunci când persoanele de la nivelurile joase se adresează persoanelor de la nivelurile înalte, comunicarea descendentă- are loc atunci când persoanele de la nivelurile înalte se adresează persoanelor de la nivelurile joase.
Însă s-a remarcat faptul că mijlocul de comunicare cel mai remarcabil este cel care funcționează fără a folosi cuvintele și anume limbajul nonverbal. În fiecare zi, noi transmitem informații prin mimică, prin felul în care ne mișcăm mâinile, picioarele, prin felul în care ne mișcăm capul, gâtul, umerii, chiar și prin vestimentația noastră. În același timp atunci când ne adresăm unei persoane, sunetul vocii-intensitatea, accentul, ritmul pronunțării cuvintelor au impact asupra a ceea ce spunem.
Stările sufletești sunt legate de expresiile corpului, încât ele nu pot exista separat. Dacă nu există un acord între vorbele rostite și gesturile corpului, atunci cel care participă la discuție este capturat de îndoială. Din această cauză, actorii trebuie să reliefeze rolurile care le primesc printre-un limbaj conform corpului.
Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole, după cum urmează:
I Comunicarea umană
II Descifrarea elementelor nonverbale
III Studiu de caz
Primul capitol abordează subiecte precum: conceptul de inteligență nonverbală, rolul limbajului trupului de muncă, comportamentul nonverbal în relațiile cu studenții, greșeli de comunicare la locul de muncă.
În al doilea capitol se urmărește o comparație între gesturile mâinilor, a brațelor, gesturile feței, poziția picioarelor conform autorilor Joe Navarro, Vera F Birkenbihl și Horst Rückle și o scurtă prezentare a modului cum vestimentația influențează imaginea pe care și-o formează oamenii din jur despre noi.
Al treilea capitol este destinat studiului de caz care vizează cunoașterea opiniilor studenților cu privire la elementele nonverbale ce au impact asupra lor la facultate.
CAPITOLUL I
COMUNICAREA UMANĂ
1.1 Conceptul de inteligență nonverbală
Putem spune că prin intermediul celor cinci simțuri înțelegem lumea în care trăim. Primim mesaje pe care ajungem să le transformăm în sunete, imagini, gusturi, mirosuri sau chiar senzații. O parte din oameni „simt” anumite lucruri, pe când altă parte le „văd”. Restul le „aud”. Fiecare dintre noi are un stil aparte de a-și folosi simțurile. Sunt situații când folosim toate simțurile odată, dar în mod cert unul este predominant.
Putem întemeia cu ceilalți relații fondate pe înțelegere și respect dacă deosebim și reacționăm la particularitățile pe care ni le prezintă aceste elemente comportamentale.
Inteligența nonverbală reprezintă capacitatea unei persoane de a înțelege și de a utiliza elementele nonverbale, de a recunoaște gândurile și emoțiile altor persoane.
În mod inconștient, adeseori fiecare individ folosește anumite gesturi pentru a capta atenția, pentru a disimula sau pentru a pune în evidență ceea ce nu pot face cuvintele.
Inclusiv comunicarea verbală are și o parte nonverbală cum ar fi puterea vocii, tonul sau maniera care sunt la fel de esențiale ca și informația exprimată în mod clar.
În mod evident transmitem mesaje prin mișcări, prin mimica feței, dar totodată elementele nonverbale reies și din accesoriile pe care le purtăm, prin coafură, prin felul cum ne așezăm mâinile, picioarele (figura 1).
Figura nr. 1
Fiecare detaliu contează , faptul că utilizăm anumite culori într-o prezentare Power Point sau felul în care preferăm să ne îmbracăm poate spune foarte multe despre personalitatea fiecăruia.
În lucrarea „Secretele comunicării nonverbale”, Joe Navarro consideră că pentru a observa iscusința comuncării nonverbale este suficient de a urmări membrii din politică sau din orice industrie. Atunci când le apreciem calitățile și puterea de a face față situațiilor cu care se confruntă de fapt ne referim adeseori la gesturile nonverbale.
Inteligența nonverbală reiese încă de la primul contact cu o persoană necunoscută. Indiferent de circumstanțe, prima impresie contează. Anumite gesturi pot da de gol anumite trăsături pe care preferăm să le ținem ascunse.
În cazul de față ar trebui ca toate emoțiile să fie bine controlate și persoana să se axeze pe evidențierea calităților și nu a defectelor.
Este nevoie de o atenție deosebită în ceea ce privește postura, contactul vizual și felul în care ne mișcam mâinile, picioarele și orice ține de limbajul trupului.
Elementele nonverbale influențeaza aproape orice relație pe care o avem cu persoanele din jur, ele ne ajută să stabilim legături , dar pot de asemenea să ne și înstrăineze.
Se poate afirma că inteligența nonverbală reprezintă cheia succesului în orice mediu politic, social, economic, cultural.
1.2 Rolul limbajului trupului la locul de muncă
Elementele nonverbale conțin o gamă diversificată de mișcări de la cele mai mici, ca o ridicare a unei sprâncene, de la mișcarea unei deget până la direcția în care ne îndreptăm picioarele.
Joe Navarro afirmă că multe persoane spun că nu îi preocupă aparențele, că mulți sunt interesați de modul în care arată, de felul cum se îmbracă la locul de muncă. La locul de muncă oamenii remarcă și-și formează propriile impresii bazate pe comportamentul dumneavoastră. Ei observă la ce oră ajungeți, câte pauze vă luați, cât timp petreceți vorbind la telefon, nivelul la care munciți. Este o amăgire dacă credeți contrariul.Orice acțiune negativă poate dăuna negativ atât angajatorului cât și persoanei aflate în cauză.
Felul în care vă aranjați spațiul unde munciți va produce o anumită părere despre caracterul dumneavoastră și despre ce atitudine aveți față de profesia pe care o exercitați.
La locul de muncă este foarte important și contactul vizual. Privind persoana în ochi îi acorzi acestuia respect, dar și certitudinea că ai primit informația care a dorit-o.
Totodată pentru a vă atinge țelurile profesionale , vă puteți comporta într-un anume fel. De exemplu dacă veți dovedi că sunteți accesibil și prietenos, persoanele din jurul dumneavoastră vor răspunde pozitiv. Dacă veți părea o persoană organizată și eficientă în ceea ce face, oamenii vor reacționa în funcție de aceste calități.
Dar nu trebuie să credeți că simpla cunoaștere a limbajului nonverbal vă pune la dispoziție o metodă perfectă prin care vă veți putea acoperi adevăratele calități și abilități. Și de asemenea, nu trebuie să aveți impresia că veți putea să citiți ce gândesc ceilalți și să cunoașteți
cum sunt ei cu adevărat, care sunt de fapt intențiile lor după gesturile nonverbale pe care le recepționați.
Fiecare dintre noi a reușit sa-și dezvolte noi abilități și atitudini conform cerințelor societății. De exemplu, atunci când veți trebui să susțineți un proiect, intenția dumneavoastră este de a transmite încredere, deoarece aceasta constituie succesul lucrării, dar spre neașteptarea dumneavoastră veți fi copleșit de emoții pe care va trebui să le stăpâniți foarte bine. Un alt exemplu ar fi dacă în departamentul pe care îl supravegheați se întâmplă un accident, atitudinea pe care doriți să o transmiteți ar fi de liniște, de capacitatea de a fi stăpân pe situație, fără a acorda importanță faptului că sunteți cuprins de panică.
Cele mai mici semnale nonverbale pot transmite stări emoționale precum nervozitate, frică, neliniște. Atunci când vă jucați cu un accesoriu, cu o bijuterie sau clipiți mai des, informațiile transmise pot fi în opoziție cu ceea ce spuneți. Este posibil ca intuițiile pe care le avem în legătură cu diferite persoane pot fi de cele mai multe ori rezultatul citirii acestor semnale în mod subconștient.
În situația când semnalele nonverbale corespund cu vorbele noastre, dăm dovadă de o comunicare bună, eficientă.
Gesturile nonverbale nu pot fi citite separat, ci doar în combinații. Este probabil, ca acțiunile desfășurate de către cineva să fie simple reacții fizice, cum ar fi de exemplu schimbarea poziției în bancă poate fi o încercare de a sta mai confortabil. Ați putea să stați cu capul în piept sau să stați cu umerii aplecați. Aceste poziții evocă lipsa de încredere în sine. Pe când o poziție echilibrată, cu capul drept transmite respect și încredere în sine.
Informații despre dumneavoastră pot rezulta și din stilul vestimentar. Cei din jurul dumneavoastră vor analiza felul cum arătați și vor trage concluzii despre diferite elemente, cum ar fi personalitatea dumneavoastră sau meseria pe care o aveți indiferent de cauzele pe care le aveți pentru a purta o haină aparte. De asemenea, dumneavoastră veți trage anumite concluzii despre cei din jur din felul în care se îmbracă. Poate că nu vă este cunoscut faptul că, hainele au propriul lor limbaj și coduri, conform cărora anumite valori sunt alăturate unor aspecte specifice. Anumite stiluri de îmbrăcăminte sunt conform unor situații specifice. Dacă tipul de îmbrăcăminte pe care-l tratați este distinct de ce își imaginează ceilalți, persoanele din jur se vor întreba, în majoritatea cazurilor, ce v-a determinat să faceți alegerea respectivă, și în anumite circumstanțe s-ar putea să se supere sau să se simtă amenințați.
Cu toții cunoaștem, care este cel mai adecvat stil de îmbrăcăminte pentru serviciu. Adeseori, putem constata acest lucru doar când, într-o măsura sau alta, așteptările nu sunt cele pe care le-am prevăzut. Totodată, tindem să asociem felul cum arată oamenii cu capacitățile lor și în cele mai multe cazuri avem încredere în persoanele a căror îmbrăcăminte este elegantă și exprimă profesionalism.
Uniformele de lucru au ca și scop să arate meseria pe care o are o persoană. Lucrătorii din sectorul medical, polițiștii, vânzătorii, agenții de ordine sunt câteva exemple de tipuri de slujbe în care îmbrăcămintea informează rolul unei persoane(figura 2).
Figura nr. 2
Deși de-a lungul anilor au loc schimbări în ceea ce privește uniformele, rolul acestora este de recunoaștere, și nu de respectare a cerințelor modei. Cum este și în cazul îmbrăcămintei, există de cele mai multe ori și pretenții legate de accesorii, bijuterii, coafuri care sunt considerate adecvate. Pe lângă toate acestea mai există o serie de obiecte personale care ajută la formarea impresiei pe care o produceți. Tipul de telefon mobil pe care îl dețineți, sunetul de apel pe care îl aveți, tipul de stilou cu care scrieți, mașina pe care o conduceți, sau felul cum vă aranjați biroul la locul de muncă vor determina diferite reacții din partea celor din jur.
Materialele de prezentare și publicitatea care i se face unei companii conduce la crearea primei impresii care și-o fac oamenii. Imaginile, culorile care apar pe broșurile , pliantele și paginile web ale companiilor arată felul în care se percepe pe sine.
Un birou de recepție cu o atmosferă plăcută, deschisă arată că politica pe care se axează compania este îndreptată către oameni, pe când un mod de prezentare mai rigid are rol să arate ca cel mai important lucru este produsul.
În funcție de felul cum încheiem o convorbire sau felul cum salutăm o persoană, transmitem anumite informații.
În majoritatea cazurilor, persoanele cu funcție înaltă este cea care întinde mâna pentru început și apoi vă indică locul unde să vă așezați (figura 3). Se obișnuiește ca la venire și la plecare să se strângă mâna.
Dorința de a se dovedi superior rezultă din așezarea mâinii peste mâna celeilalte persoane cu palma în jos (figura 4).
Gestul acesta reprezintă dorința de control. Dacă veți da mâna cu palma în sus indică faptul că sunteți de acord cu dominația celeilalte persoane.
Figura nr. 3 Figura nr. 4
În majoritatea situațiilor la locul de muncă vi se cere să fiți atent la ce se spune. Este probabil să aveți de ascultat idei, plângeri sau sugestii. În timp veți reuși să vă îmbunătățiți capacitate de a asculta eficient, astfel reușind să vă dezvoltați, toate aspectele vieții profesionale.
Utilizăm mărimea și spațiul pentru a arăta cât de de importante sunt anumite lucruri. Locuințele spațioase, birourile, mașinile reprezintă caracteristici ai statutului social. Persoanele care doresc să impresioneze încearcă să ocupe cât mai mult spațiu, pe când persoanele care nu au încredere în sine doresc să ocupe cât mai puțin spațiu.
Dacă doriți să vorbiți cu cineva care lucrează, trebuie să vă opriți la limita spațiului său personal. Nu trebuie să vă aplecați asupra ei, ci trebuie să spuneți ceva pentru a vă anunța prezența. Dacă vă apropiați de un bărbat, încercați să o faceți dintr-o parte și nu frontal, pentru ca acesta să nu considere gestul amenințător. Dacă vă apropiați de o femeie, încercați să veniți din față pentru ca aceasta să nu intre în panică.
Atunci când doriți să comunicați cu o persoană care vorbește mult mai repede sau mult mai rar ca dumneavoastră, vă schimbați în mod sigur, inconștient, ritmul vorbirii.
Dacă modul cum respirați este la fel ca persoana cu care vorbiți, scoateți în evidență faptul că sunteți atent la ceea ce spune, și prin urmare, va fi creată o stare de relaxare pentru aceasta.
1.3 Comportamentul nonverbal în relațiile cu studenții
Comunicarea nonverbală are un rol esențial în mediul universitar. Locul ei începe să devină din ce în ce mai important, constatându-se astfel că ea nu poate fi separată de comunicarea didactică.
Felul în care studenții comunică atât între ei, cât și cu profesorii este destul de diferit și s-a observat că, în cele mai multe cazuri comunicarea verbală nu este suficientă. Este necesar să se reunească și cu elementele referitoare la limbajul nonverbal pentru ca mesajul primit de la studenți sau de la profesori să fie întreg. Atunci când profesorii oferă explicații studenților, pe lângă limbajul verbal trebuie sa le susțină și să le acordă importanță prin tonul și ritmul vocii, prin gesturi sau prin mimică ( vezi figurile 5, 6).
Figura nr.5 Figura nr. 6
Fața are rolul de a reflecta atitudini, păreri și stări emoționale, indică asemănarea cu rudele de sânge. În ceea ce privește emoțiile , fața noastră este cel mai eficient mijloc de a le arăta. Având o serie de mușchi care controlează fruntea, nasul, ochii, buzele, gura, fața umană este înzestrată pentru a înfățișa o diversitate de gesturi.
Înroșirea feței datorită timidității, rușinii sau furiei este felul prin care ne manifestăm atunci când realizăm o prezentare pentru un proiect și suntem nevoiți să o susținem în fața colegilor de facultate sau a profesorilor.
Printre mișcările cadrului didactic pot fi: fixarea privirii spre un anumit student pentru a oferi un răspuns, mișcarea capului pentru a afirma sau nega spusele studentului în timp ce răspunde, îndreptarea privirii asupra studenților din sală, indicarea spre tablă. În acest ultim caz atunci când profesorul are degetele mâinii, cu care arată, lipite, el dorește să arate că subiectul prezentat este mult mai important decât persoana.
Totodată și studenții apelează la limbajul nonverbal: capul susținut de palmă care reprezintă dezinteres sau plictiseală, pumnii strânși ce arată stres sau furie, încruntarea frunții poate însemna concentrare, dar și mânie. Când un student își încrucișează brațele la piept este un gest de retragere , de incapacitate de a se apăra, dar semnifică și reținerea acestuia. În schimb, brațele deschise simbolizează siguranță și relaxare.
Nu întotdeauna, cei care iau parte la discuții (studenții) vor să fie activi. În cazul în care cel care ascultă este absent sau cu gândul în altă parte, aceasta se poate evidenția din următoarele: capul plecat, brațele sau mâinile lăsate pe picioare, evitarea contactului vizual. Pentru a nu ajunge să fie activ, se utilizează mișcări și gesturi de reținere.
Cel care vorbește (cadrul didactic) hotărăște dacă dorește ca participantul să ia cuvântul.
Pentru a atrage atenția studenților, cadrele didactice folosesc diferite modalități ale limbajului nonverbal precum: schimrea modului de prezentare folosind videoproiectorul, schimbrea poziției din care vorbește, utilizarea gesturilor care atrag atenția (mișcări mai lente sau mai rapide ale mâinilor, semne cu degetul arătător).
Pentru a întări vorbele adresate studenților, cadrele didactice schimbă variația tonului vocii, fac anumite pauze în vorbire și apelează la adresarea directă.
În timpul discuțiilor, unii dintre participanți doresc să-și exprime părerea, să spună dacă sunt de acord sau nu cu spusele cadrului didactic. Această situație se poate recunoaște prin următoarele: persoana își ține respirația, capul este ridicat, mâna sau instrumentul de scris sunt ridicate, persoana tinde să se încline înainte ( vezi figura 7).
Figura nr. 7
1.4 Greșeli de comunicare la locul de muncă
Imaginea fiecărei persoane la locul de muncă constituie felul cum vă înțeleg ceilalți. Deși puteți considera că ceilalți nu și-au făcut o părere despre dumneavoastră, acest lucru este aproape imposibil deoarece în fiecare zi comunicați anumite lucruri despre voi înșivă. Acest lucru se aplică atât pentru cei care lucrează în apropierea dumneavoastră cât și pentru cei cu care nu ați avut de-a face poate niciodată.
Imaginea pe care o formați ține cont în mare parte de comportamentul dumneavoastră nonverbal.
O comunicare bună atrage după sine un efort din partea transmițătorului cât și a receptorului. Atunci când nu sunteți conștient de impresia pe care o produceți sau în situațiile când credeți că oamenii vă văd într-un anumit fel, dar de fapt nu sunteți perceput într-un totul așa cum vă doriți, ies în evidență neînțelegerile.
Cunoașterea gesturilor nonverbale pe care le transmiteți și pe care le receptați vă poate fi de folos în a vă crea o anumită impresie la locul de muncă. Vă puteți controla comportamentul, în așa mod încât să comunicați doar acele informații pe care le doriți și să combinați intențiile pe care le aveți cu aspectul exterior.
Când sunteți de acord cu ce spune un coleg de muncă sau chiar directorul organizației, încercați să evitați aprobarea spuselor acestora dând din cap foarte des deoarece veți părea o persoană supusă și fără o părere proprie.
Puteți fi considerat o persoană ușor de manipulat și fără a avea nimic de spus dacă gesturile nonverbale emit semnale de supunere.
O postură agitată, umilă și refuzul de a menține contactul vizual pot fi înțelese ca semne de supunere. Dacă atunci când sunteți cuprins de furie, zâmbiți, lăsați impresia că dați înapoi într-o situație de neînțelegere.
Atunci când vi se pun întrebări, evitați încrucișarea mâinilor deoarece veți părea o persoană defensivă, iar dacă le țineți pe șolduri veți da impresia că sunteți o persoană ofensivă.
Degetul arătător îndreptat către cineva sau brațele ținute încrucișat pot sugera o stare de neînțelegere, iar pumnul ținut strâns pun în evidență dușmănia. Tendința de apropiere exagerată de către o persoană poate fi interpretată ca un semn de agresivitate.
Evitați să vă uitați la telefon sau la ceas atunci când luați parte la o discuție la locul de muncă deoarece veți da impresia că sunteți neinteresat de informațiile care vă sunt prezentate (vezi figura 8).
Figura nr.8
Expresia feței poate fi asociată cu anumite caracteristici personale. Fără să realizați, puteți fi considerată o persoană neliniștită, distantă sau posomorâtă. Primul lucru pe care îl observă cineva este expresia feței.
Zâmbetele prefăcute pot fi descoperite prin alte gesturi nonverbale. Când avem un zâmbet sincer, colțurile gurii ni se ridică brusc, iar în colțurile ochilor facem mici riduri. Zâmbetele prefăcute se trădează printr-o gură încordată, iar în zona ochiilor nu apare nicio schimbare.
Atunci când aveți de prezentat un proiect sau vreți să vă spuneți părerea s-ar putea să credeți că aveți o vorbire clară, iar cel care vă ascultă poate fi pus în situația de a nu vă înțelege bine cuvintele. Efortul despus pentru a distinge ce cuvinte rostiți poate deveni supărător, uneori chiar obositor. Trebuie să aveți grijă să păstrați sunetele de la sfârșitul cuvintelor și să încercați să pronunțați corect.
Modul în care cuvintele sunt intepretate este influențat de cât de tare sau de încet le pronunțăm. O persoană care vorbește mai încet arată nesigurață și frica de a se încrede în cineva. O persoană care vorbește tare sugerează entuziasmul sau furia, mânia. Trebuie să încercați să potriviți volumul vocii în funcție de situații distincte.
În timpul unei comunicări față în față, oamenii pot deveni suspicioși dacă nu vă țineți mâinile în față, la vedere. Probabil ați observat că atunci când ați vorbit cu o persoană care își ascundea mâinile sub masă sau sub birou, ați avut o senzație oarecum stânjenitoare din timpul acelei discuții. De cele mai multe ori ne așteptăm ca atunci când purtăm o conversație cu o persoană, să-i vedem mâinile deoarece în mod contrar onestitatea și calitatea mesajului transmis are de suferit.
CAPITOLUL II
DESCIFRAREA ELEMENTELOR NONVERBALE
2.1 Gesturi ale mâinilor, brațelor, degetelor
Mâinile omului sunt au un talent unic, atât prin felul în care comunică cât și prin ceea ce pot realiza. Mâinile pot cânta la pian, pot manipula diferite instrumente medicale, pot scrie poezii, pot picta Nuferii. Ele pot împinge, lovi, ridica, simți, confecționa, influența lumea ce ne înconjoară. Mâinile noastre sunt extrem de sugestive, pot transmite mesaje prin limbajul semnelor pentru oamenii surzi, ne pot folosi pentru a spune povești sau să descopere gândurile secrete ale oamenilor.
Dat fiind faptul că mâinile realizează mișcări foarte grațioase, ele au puterea de a reda nuanțe foarte amănunțite ale creierului. Este necesar pentru descifrarea comportamentelor nonverbale să se înțeleagă mesajele transmise de către mâini deoarece nimic din ceea ce efectuează mâinile nu se face fără controlul creierului.. De aceea, trebuie să acordăm atenție mâinilor indiferent că oamenii vorbesc sau nu, pentru că ele reprezintă o sursă valoroasă de sensuri nonverbale, care ne pot folosi să observăm sentimentele și gândurile celorlalți.
Nu doar că mâinile celorlalți ne transmit informații foarte importante, dar pe lângă asta felul în care ne mișcăm propriile noastre mâini au influență asupra modului în care oamenii ne percep.
Creierul nostru simte cele mai mici mișcări ale degetelor și mâinilor. Comparativ cu restul corpului, creierul uman acordă o atenție disproporționată degetelor, palmelor și încheieturilor. După ce creierul nostru a evoluat, mâinile noastre au devenit mai sugestive, mai iscusite, dar și mult mai periculoase.
Oamenii reacționează pozitiv la mișcările pozitive ale mâinilor. Dacă doriți ca vorbele rostite să fie mai convingătoare acasă sau la serviciu, trebuie să faceți pe cât posibil să deveniți mai sugestiv prin mișcările mâinilor. Pentru o parte din oameni, este un dar natural să se ajute de mâini pentru o comunicare eficientă și nu are nevoie de efort de gândire sau de educare în acest sens. Pentru alți oameni această comunicare trebuie să implice instruire și concentrare. Indiferent că vorbiți natural cu ajutorul mâinilor sau nu, trebuie să admiteți că ne expunem mai bine ideile când ne folosim și mâinile.
Vom analiza mai departe gesturile mâinilor, brațelor și degetelor cu ajutorul a trei autori importanți: Joe Navarro, Vera F. Birkenbihl și Horst Rückle.
Din perspectiva celor trei autori menționați mai sus brațelor nu li se acordă atenție îndeajunsă în interpretarea limbajului corpului.
Autorul Joe Navarro este de părere că accentul este pus mai mult asupra mâinilor și a feței.
Brațele pot fi considerate cele prin care se transmit majoritatea semnalelor de încredere, confort, disconfort sau alte categorii de sentimente.
Brațele au fost libere încă de pe vremea strămoșilor noștri, reușind să fie folosite în cele mai remarcabile feluri. Astfel ele cu ajutorul mâinilor și a degetelor apucă obiecte, cară greutăți sau ne ajută să ne ridicăm de pe sol. La fel ca și picioarele, brațele au o reacție destul de rapidă și rolul lor este de a ne apăra.
Felul în care ne mișcăm brațele este cel mai potrivit indicator pentru a ne exprima sentimentele și atitudinele. Când suntem bucuroși și mulțumiți, brațele realizează mișcări libere. Dacă o să priviți copii care se joacă o să observați că ele fac mișcări fără efort, arată și ridică obiecte și fac semne cu mâna (figurile 10, 11).
Figura nr. 10 Figura nr.11
Când oamenii sunt într-adevărat fericiți, mișcările mâinilor se opun gravitației, ele fiind asociate cu sentimente pozitive. Dacă o persoană are încredere în sine, în timpul mersului își leagănă amplu brațele pe lângă el. Pe când o persoană nehotărâtă își controlează fără să vrea mișcarea brațelor.
Atunci când suntem cuprinși de teamă sau de supărare, avem tendința de a ne retrage brațele. Atunci când suntem îngrijorați, răniți, amenințați, brațele noastre se strâng la nivelul pieptului sau stau aproape de extremitățile corpului.
Când două persoane sunt implicate într-o ceartă, s-ar putea să remarcăm la ambele același gest de a dori să retragă brațele, care este un semn de apărare, dar de care niciuna dintre persoane nu-și dă seama.
Pe lângă rolul de ținere a oamenilor la distanță și de apărare, brațele pot fi utilizate și pentru fixarea limitelor unui teritoriu. Oamenii care au încredere în sine sau cu o poziție înaltă vor ocupa mai mult spațiu pentru brațe față de cei mai puțin încrezători și de condiție mai modestă.
Pentru impunerea dominației și pentru afișarea unei imagini autoritare cel mai potrivit gest, este cel al mâinilor ținute pe șolduri (figura 12). Dacă veți fi atenți la cei din armată sau din poliție veți realiza că ei foarte des își vor ține mâinile pe șolduri. Deși face parte din pregătirea lor pentru afirmarea autorității, în zona privată nu arată prea bine.
Figura nr. 12
Pentru persoanele de gen feminin, mâinile plasate pe șolduri au un folos aparte. Se întâmplă ca în majoritatea cazurilor femeile care abia își încep activitatea profesională să fie cuprinse de timiditate atunci când vorbesc cu bărbați care își țin mâinile în șolduri pentru a-și manifesta dominația. Folosirea de către femei a aceluiași comportament încă de la început le poate fi de folos pentru a se situa pe aceeași poziție cu bărbații (figura 13).
Figura nr.13 Figura nr. 14
Un alt gest similar cu cel al așezării mâinilor în șolduri, poate fi observat în timpul unor evenimente sociale sau la întâlnirile de afaceri, când o persoană care stă pe scaun se lasă pe spate, își pune brațele în dreptul cefei și își împletește degetele. Acest gest are ca și scop să facă o persoană să pară mai impunătoare (figura 14).
Se spune că succesul poate fi asigurat de către gesturile mâinilor. Primul contact fizic pe care îl avem cu o altă persoană este strângerea de mână. Modul în care facem acest gest poate influența felul în care suntem percepuți de cei cu care intrăm în contact. Pe lângă întâmpinare și salut, unele persoane utilizează gestul acesta pentru a-și determina postura specifică.
În opinia celor trei autori Joe Navarro, Vera F. Birkenbihl și Horst Rückle, mâinile se pot utiliza pentru a ne delimita spațiul mai ales atunci când participăm la ședințe sau întruniri cu diferite persoane.
În concepția lui Joe Navarro, unirea vârfurilor degetelor ambelor mâini este asemănată cu turla unei biserici și poate fi interpretată ca fiind un indiciu foarte puternic în ceea ce privește încrederea în sine. Femeile tind să-și unească mâinile în zona taliei, fapt ce face ca gestul să fie mai greu de sesizat. Bărbații își unesc mâinile în zona pieptului, gestul ajungând să fie mai puternic și vizibil.
În opinia lui Horst Rückle, degetele care se ating la vârfuri sunt asemănate cu un „plug de gheață” sau un „spărgător de gheață”. Degetul mare ridicat exprimă refuzul de a auzi și alte argumente.
Figura nr. 15 Figura nr.16
În concepția lui Vera F. Birkenbihl mâna ridicată cu degetul arătător și cel mijlociu depărtate reprezintă „semnul victoriei” , dar în vechiurile timpuri el avea un înțeles diferit, deosebit de ordinar față de cel de acum (figura 15).
Conform autorului Horst Rückle atingerea degetului inelar cu degetul arătător are și o semnificație religioasă ce înseamnă „Iisus câștigă”. Dar simbolul acestui gest exprimă faptul că câștigul se realizează prin sentimente, nu prin putere sau dominare (figura 16).
De asemenea atunci când mâinile se împreunează, cu degetele mai puțin sau mai mult întinse, conform autorului Horst Rückle, ele realizează un fel de „arici”, exprimând faptul că simțim nevoia de a ne feri de ceea ce vine din exterior.
Autorul Joe Navarro consideră că atunci când degetele se împreunează și se freacă unele de altele, ele fac referire la creierul nostru care solicită o atingere fizică suplimentară a membrelor superioare pentru a-și stăpâni grijile sau anxietatea.
În opinia lui Vera F. Birkenbihl, mișcările mâinii duse spre gură pot deveni foarte interesante. Foarte mulți oameni își acoperă adesori gura atunci când vorbesc. În primul rând acest gest poate fi interpretat ca o tendință de a se închide în sine. În al doilea rând, îi obligă pe ceilalți să depună mai mult efort pentru a le înțelege cuvintele. În al treilea rând, în cele mai multe cazuri ei se încred în acest lucru, astfel încât trebuie analizate și aspectele unei gestici închise. În contextul acesta, în mod cert ducerea mâinii spre gură este un semnal al deciziei de a se închide în sine( figura 17).
Horst Rückle este de acord cu afirmația lui Vera F. Birkenbihl în ceea ce privește gestul mâinilor duse în fața gurii. Cea mai importantă semnificație este dorința de a tăcea, astfel încât gurii să nu-i scape nimic compromițător.
Figura nr. 17
Un alt gest deosebit este refuzul contactului vizual. În opinia lui Joe Navarro acest gest reprezintă un instrument puternic de punere în evidentă a neîncrederii sau dezaprobării (figura 18).
În ceea ce-l privește pe Horst Rückle, el este de părere că frecarea ochilor sau a urechilor sugerează neplăcere, sfială sau supărare.
Figura nr. 18
Gesturi ale feței
Ceea ce simțim se transmite imediat prin intermediul feței. Acest lucru ne face mai deosebiți față de celelalte specii și mai mult decât orice altceva, expresiile faciale sunt ca un limbaj universal cunoscut oriunde în lume.
Când observați pe cineva mergând pe stradă, puteți să vă dați seama imediat cum se simte: poate fi trist, surprins, obosit, fericit, frustrat, încordat sau preocupat.
Fiind caracterizate printr-o serie de mușchi care au control asupra buzelor, nasului, gurii, ochilor, obrajilor, frunții, fețele oamenilor produc o largă diversitate de expresii faciale.
În opinia celor trei autori menționați mai sus atât emoțiile pozitive- bucurie, curaj, simpatie cât și emoțiile negative – dezgust, frică, antipatie, furie se manifestă în interiorul corpului în mai multe feluri, dar fața umană surprinde cel mai bine aceste mici gesturi provocate de către o stare emoționala. Un om poate să nu zică nimic despre starea lui tensionată, dar dacă sesizăm aceste mici gesturi nu mai avem nicio îndoială că este mâhnită și trece printr-o situație neplăcută.
Este posibil ca într-o discuție obișnuită, gesturile subtile pot să nu aibă prea mare importanță, dar în relațiile cu părinții, prietenii, iubiții și copii, aceste semnale nonverbale pot trezi un conflict emoțional puternic.
Numeroase gesturi nonverbale de bucurie sunt ușor de recunoscut, dar aceste indicii pot fi ascunse dintr-o diversitate de motive, care le fac mai greu de recunoscut. De exemplu, în mod sigur nu am dori să se afle de către colegii de birou atunci când ni se acordă o primă mai mare sau când la o partidă de poker avem mână bună.
Un prim gest analizat este gura închisă cu buzele strânse, care în concepția celor trei autori Joe Navarro, Vera F. Birkenbihl și Horst Rückle, semnificația diferă.
Atât Joe Navarro cât Vera F Birkenbihl sunt de părere că atunci când presăm buzele, este ca și cum nu mai permitem ca nimic să pătrundă în corp, deoarece avem parte de probleme serioase în acel moment. Acest gest reprezintă un indicator care sugerează sentimentele negative, cum ar fi o stare de stres. Atunci când colțurile gurii se lasă în jos este clar că avem de a face cu un grad înalt de disconfort ( figura 19).
Figura nr. 19 Figura nr. 20
Horst Rückle afirmă faptul că presarea buzelor produce o stare de tensiune crescândă. Cine are o astfel de expresie, arată că are de rezolvat probleme dificile.
Buzele presate fac referire și la „gura legată” ce are ca semnificație închiderea în sine, până la separarea dureroasă de lume.
În opinia celor trei autori buzele țuguiate semnifică dezacordul cu ceva sau cineva sau posibilitatea de a găsi o altă alternativă la informațiile prezentate.
Alt gest cu semnificație diferită în opinia lui Joe Navarro și Horst Rückle este scoaterea limbii ( figura 20).
Joe Navarro este de părere ca scoaterea limbii printre dinți poate fi constatată atunci când cineva este prins făcând un lucru care nu este permis și reușește să scape fără a fi prins într-o situație dificilă.
În opinia lui Horst Rückle, limba scoasă printre buze face parte dintr-un comportament supărător, jignitor.
În concepția autorilor menționați mai sus un zâmbet adevărat implică ridicarea obrajilor, a colțurilor gurii și formarea ridurilor la coada ochilor. Pe când în cazul unui zâmbet fals, chinuit, colțurile gurii nu se ridică, se mișcă doar către urechi, ochii exprimă puțină emoție, iar buzele rămân drepte și lipite ( figurile 21, 22) .
Figura nr. 21 Figura nr. 22
Un alt gest important este încrețirea frunții, care în opinia lui Joe Navarro de cele mai multe ori atunci când cineva se găsește într-o situație nefavorabilă, de care nu poate scăpa atât de ușor (figura 23).
Conform autorului Horst Rückle, o frunte cu cute încrețite corespunde mai multor lucruru. Unul dintre ele ar fi faptul că informațiile deținute nu sunt înțelese sau încă nu sunt preluate. Aceeași expresie apare și la oamenii care sunt obosiți, care foarte greu reușesc să-și țină ochii deschiși.
Vera F. Birkenbihl asociază ridurile orizontale ale feței cu: teamă, uimire, spaimă, incapacitatea de a înțelege, confuzie și surprindere.
Figura nr. 23
Un alt aspect important se referă la gradul de deschidere a ochilor. Toți autorii sunt de acord în ceea ce privește înțelesul ochilor deschiși. Oamenii care prezintă interes pentru ce se întâmplă în jurul lor, ochii se deschid larg, iar pupilele se măresc foarte rapid.
Atunci când privirea se îngustează, Joe Navarro mărturisește că acet lucru reprezintă o încercare de a bara imaginile care nu ne fac plăcere sau sunetele supărătoare din jur.
Vera F. Birkenbihl consideră că o îngustare a pupilelor poate însemna dezinteres, dar de asemenea ea afirmă că și un om care ar dori să se gândească la informațiile noi pe care le-a primit face același lucru.
Horst Rückle este de părere că acest semnal nonverbal exprimă: tensiunea nervoasă, oboseala și plictiseala.
Poziția picioarelor
Picioarele au un rol foarte important în viața noastră. El ne ajută la mers și ne arată cu probabilitatea cea mai mare care sunt cu adevărat intențiile unei persoane.
Picioarele sunt principalele mijloace care ne dau voie să mergem, să alergăm, să ne întoarcem, să simțim, să lovim, să apucăm și să ne jucăm.
Dacă vreți să vă dați seama de onestitatea picioarelor, este îndeajuns să urmăriți copii și felul cum își mișcă picioarele. Dacă un copil care stă la masă să maănânce, dar are intenția de a iesi afară să se joace cu prietenii lui, o să remarcați felul cum își leagănă picioarele pe sub masă sau cum încearcă să se îndepărteze puțin câte puțin de lângă masă.
O serie de sentimente precum: plictiseala, fericirea, nerăbdarea, stresul, nervozitatea, timiditatea, umilința, încrederea, depresia, senzualitatea, joaca se pot exprima prin intermediul tălpilor și picioarelor (figurile 24, 25).
Figura nr. 24 Figura nr. 25
Dacă doriți să descifrați lumea ce ne înconjoară și să înțelegeți în mod corect limbajul corpului, trebuie să fiți atenți la picioarele oamenilor. Ele sunt cu adevărat corecte și remarcabile prin informațiile ce le transmit. Picioarele trebuie considerate ca fiind o parte importantă a corpului uman de la care să extragem informații nonverbale.
În cele ce urmează se va analiza semnificația gesturilor realizate de membrele inferioare în opinia autorilor: Joe Navarro, Vera F. Birkenbihl și Horst Rückle.
Horst Rückle consideră că modul în care merge cineva pe drumul său este influențat de scopul propus și de ce are în față. El definește mai multe tipuri de mers, precum: mersul ritmic care rezultă în urma bucuriei, trăirilor plăcute; mersul sacadat care apare atunci când o persoană reacționează la un stimul și urmărește o țintă; mersul cu trunchiul țeapăn produce o impresie de om mândru, încrezut; mersul rapid sau încet depinde de motivațiile care ne așteaptă, poate fi ceva plăcut sau neplăcut; mersul cu „pași de uriaș” exprimă capacitatea de a trata în forță ceea ce urmează; mersul cu pași mici indică faptul că avem de a face cu un om precaut, calculat; mersul împiedicat exprimă nesiguranța și impulsurile contrarii; mersul relaxat poate fi cauzat de anularea unei situații dificile sau de găsirea unor soluții la problemele avute; mersul legănat reflectă lipsa de griji, siguranța de sine și mersul nepotrivit conform căruia se pare că se vrea consumarea energiei de care persoana dispune, astfel acesta arătând lipsa de preocupare.
Joe Navarro este de părere că o schimbare a emoțiilor și gândurilor unei persoane va fi urmată de o modificare a mersului. Veștile triste pot face o persoană să iasă afară din casă, disperată să ofere ajutor sau pot face să-și târască picioarele cu greu, de parcă ar fi năpustit asupra lui cea mai mare greutate din lume.
O schimbare a stilului de mers ne atrage atenția asupra motivului modificării, mai ales în cazul în care putem utiliza informația în relația pe viitor cu persoana respectivă.
Vera F. Birkenbihl afirmă faptul că direcția privirii unui om care merge exprimă foarte mult despre acesta. Așadar un introvertit merge cu capul plecat și nu sesizează drumul sau obstacolele ce intervin în calea lui. În timp ce un om extrovertit are privirea înainte, atât la drumul pe care înaintează cât și la celelalte lucruri interesante întâlnite.
Mersul cu vârfurile picioarelor aruncate înainte exprimă curajul. O persoană care merge în felul acesta urmărește un scop care vrea sa-l îndeplinească.
În contrast cu acest fel de a merge este cel care exprimă nesiguranța sau precauția. O persoană care merge în felul acesta, își trage genunchiul înainte, în așa fel încât acesta iese primul în evidență.
Statul pe scaun reprezintă un alt gest din care putem afla informații importante.
În concepția lui Vera F. Birkenbihl, există trei poziții în care putem să stăm pe scaun și anume: poziția de fugă- un om care are o astfel de atitudine, ține mereu să fugă, chiar și pe plan psihic; el aude numai o parte din informația transmisă, atitudinea flexibilă- cineva care stă în acest mod, este dispus să lase lumea din jur să se apropie de ea, atitudinea ținutei pline de sine care are mai multe înțelesuri deoarece trebuie să luăm în considerare și semnalele celelalte asociate, ea poate exprima și înfumurare, dar poate fi și o încercare de a sta mai comod ( vezi figura 26 ) .
Figura nr. 26
În opinia lui Joe Navarro, mai există și alte poziții ale statului pe scaun. O imobilizare imediată a picioarelor poate exprima insecuritate sau disconfort. Persoanele experimentate au observat că oamenii care mint nu-și mișcă picioarele sau și le așează într-un mod care îi limitează mișcările ( vezi figura 27).
Figura nr. 27 Figura nr. 28
De asemenea disconfortul, grija sau anxietatea se manifestă prin trecerea imediată a gleznelor prin spatele picioarelor scaunului (figura 28).
În ceea ce-l privește pe Horst Rückle, el este de părere că atunci când evaluăm ținuta stând pe scaun, trebuie să ținem cont și de semnalele colaterale.
El susține că există mai multe tipuri de stat pe scaun și anume: cu picioare încrucișate- această poziție exprimă frica, cu trunchiul puțin aplecat în față sau drept- această poziție indică o stare tensionată dar și dorința de activitate, cu picioarele întinse- această poziție exprimă siguranța, cu picioarele strânse- este specific elevului sau subordonatului lipsit de ajutor, cu picioarele îndoite- acest stil sugerează pregătirea de a acționa, cu picioarele îndepărtate- această poziție indică indiferența, lipsa de disciplină, dorința de a sta comod, picior peste picior- la această poziție este important cum sunt picioarele așezate unul peste altul și în ce punct se intersectează.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
3.1 Descrierea studiului de caz
Cercetarea își propune identificarea opiniilor studenților cu privire la elementele nonverbale ce au impact asupra lor la Facultatea de inginerie din Sibiu.
3.2 Obiective
Cunoașterea elementelor care atrag atenția studenților la cadrul didactic;
Evidențierea modului de reacție a studenților când interacționeaza cu acei colegi cu care nu se înțeleg foarte bine;
Evidențierea importanței accesoriilor în vestimentația lor;
Modul în care preferă să stea în săli în timpul examenelor;
Felul în care atrag atenția celoralați colegi față de cuvintele proprii;
Durata contactului vizual în timpul unei conversații;
Evidențierea importanței manierelor în viața de zi cu zi;
Evidențierea stilului de îmbrăcăminte abordat;
Reliefarea părerilor despre propria persoană;
Recomandarea unor soluții pentru luarea celor mai bune decizii cu privire la personalitate, mișcările corpului, îmbrăcăminte, contact vizual și la eliminarea barierelor între student și audiență în cadrul unui discurs.
3.3 Metodologie
Metodologia prin care s-au cules informațiile a fost metoda sondajului clasic, prin intermediul chestionarului aplicat în mod direct, în format tipărit studenților din cadrul Facultății de inginerie din Sibiu. Culegerea datelor s-a realizat în perioada mai-iunie 2015.
Eșantionul a fost alcătuit dintr-un numar de 205 de studenți de la Facultatea de inginerie din Sibiu. Interpretarea datelor s-a realizat cu ajutorul programului Statistical Package for the Social Sciences (SPSS).
Prezentarea rezultatelor și interpretarea lor
În urma completării tuturor chestionarelor, s-au analizat răspunsurile pentru fiecare întrebare, și s-au realizat grafice pe baza tabelelor de analiză, obținând astfel o serie de rezultate.
Dintre cei 205 de studenți chestionați, la 57,07% dintre aceștia le atrage atenția mimica feței în mare măsură, la 21,95% le atrage atenția în foarte mare măsură, în timp ce la 10 % dintre ei în mai mică măsură( figura 29).
Figura nr. 29
Dintre studenții respondenți, 51,71% sunt atrași de tonul vocii în foarte mare măsură, la 41,46% le atrage atenția tonul vocii în mare măsură, iar la 6,82% le atrage atenția tonul vocii în mai mică măsură (vezi figura 30).
Figura nr. 30
De asemenea și privirea este un element nonverbal care atrage atenția: la 48,29% atrage atenția în mare măsură, la 25,85% din studențiatrage atenția în foarte mare măsură, la 24,39% atrage atenția într-o mai mică măsură, iar la 1,46% nu atrage atenția studenților( figura 31).
Figura nr. 31
Totodată un rol important îl are ținuta cadrului didactic. Așadar la 31,71% din studenții le este atrasă atenția de către ținută în foarte mare măsură, iar la 1,95% nu le este atrasă atenția deloc( figura 32).
Figura nr. 32
La 54,15% din studenți le este atrasă atenția în mare măsură de către mișcările mâinilor, iar la 0,97% nu le este atrasă deloc atenția( figura 33).
Figura nr. 33
Totodată vocabularul este un element nonverbal care atrage atenția: la 50% atrage atenția în foarte mare măsură și la 50% atrage atenția în mare măsură.( vezi tabel nr. 1)
Tabel nr. 1
De asemenea coerența limbajului atrage atenția într-un procent de 50% în foarte mare măsură și într-un procent de 50% în mare măsură( tabel nr. 2).
Tabel nr. 2
Legat de felul cum se comportă studenții atunci când li se cere să formeze o echipă cu un coleg cu care nu se înțeleg foarte bine, s-a observat o serie de răspunsuri diferite, după cum se poate observa în tabelul 1, în funcție de specializări( tabel nr. 3).
Tabel nr. 3
Dintre studenții respondenți, 29,76% afirmă că își fac remarcată prezența prin ceas în foarte mare măsură, 31,22% sunt de părere ca în mare măsură iși fac remarcată prezența prin ceas, 32,20% consideră că ceasul este un accesoriu prin care își fac remarcată prezența în mai mică măsură, iar 6,83 consideră că ceasul nu este un accesoriu important ( vezi figura 34).
Figura nr. 34
Dintre studenții respondenți, 15,12% afirmă că își fac remarcată prezența prin genți/poșete în foarte mare măsură, 36,10% sunt de părere ca în mare măsură iși fac remarcată prezența prin genți/poșete, 32,68% consideră că gențile/poșetele sunt accesorii prin care își fac remarcată prezența în mai mică măsură, iar 16,10% consideră că genșile/poșetele nu sunt accesorii importante( figura 35).
Figura nr. 35
Dintre studenții respondenți, 27,80% afirmă că își fac remarcată prezența prin telefonul mobil în foarte mare măsură, 43,41% sunt de părere ca în mare măsură iși fac remarcată prezența prin telefonul mobil, 22,93% consideră că telefonul mobil este un accesoriu prin care își fac remarcată prezența în mai mică măsură, iar 5,85% consideră că telefonul mobil nu este un accesoriu important( figura 36).
Figura nr. 36
Dintre studenții respondenți, 27,80% afirmă că își fac remarcată prezența prin pantofi în foarte mare măsură, 43,41% sunt de părere ca în mare măsură iși fac remarcată prezența prin pantofi, 22,93% consideră că pantofii sunt accesorii prin care își fac remarcată prezența în mai mică măsură, iar 5,85%% consideră că pantofii nu sunt accesorii importante( figura 37).
Figura nr. 37
Dintre studenții respondenți, 30,73% afirmă că își fac remarcată prezența prin accesorii de îmbrăcăminte în foarte mare măsură, 44,39% sunt de părere ca în mare măsură iși fac remarcată prezența prin accesorii de îmbrăcăminte, 22,93% consideră că prin accesoriile de îmbăcăminte își fac remarcată prezența în mai mică măsură, iar 1,95% consideră că accesoriile de îmbrăcăminte nu sunt atât de importante( figura 38)
Figura nr. 38
Referitor la felul cum preferă să se așeze în bănci, majoritatea aleg să stea alături de prietenii din ultima bancă(48,78%), 47,32% preferă să stea în primul rând alături de alți colegi deoarece nu au emoții și au învățat, iar 3,90% aleg să stea lângă geam alături de colegii care au învățat foarte bine în timpul anului( figura 39).
Figura nr. 39
În tabelul nr. 4 s-a realizat o clasificare în funcție de specializări și s-a remarcat că majoritatea studenților aleg să stea alături de prietenii care stau în ultima bancă.
Tabel nr. 4
Atunci când studenții nu pot rezolva un exercițiu, s-a observat că 88,78% preferă să ceară ajutorul, iar 11, 22% preferă să caute altă variantă deoarece acest lucru i-ar face să pară slabi( figura 40).
Figura nr. 40
Tabel nr. 5
Atunci când se dorește păstrarea atenției oamenilor față de cuvintele lor 54,63 % ridică volumul vocii, pentru a avea mai multă putere de convingere, 18,05% schimbă intonația și face mai multe pauze în vorbire, 14,15% reduce intensitatea vocii apelând la un ton coborât, apăsat, 13,17% accelerează ritmul pronunțării cuvintelor( figura 41).
Figura nr. 41
Legat de păstrarea contactului vizual în timpul unei conversații, s-a observat că 67,80% mențin contactul până când persoana respectivă termină de vorbit, 25,85% sunt atenți doar primele 8-9 secunde, apoi privesc în altă parte, iar 6,34% înceracă să evită pe cât posibil contactul vizual( figura 42).
Figura nr. 42
Tabel nr. 6
Legat de importanța manierelor, 52,68 % spun de fiecare dată când este necesar „te rog” și „mulțumesc”, 44,39% ajută oamenii care au nevoie de ajutorul lor, iar 2,92% își întrerup interlocutorul întotdeauna când vorbesc( figura 43).
Figura nr. 43
În tabelul nr. 7 se poate observa și o analiză pe genuri la întrebarea de mai sus: feminin și masculin.
Tabel nr. 7
Legat de părerea celorlalți colegi, 42,44% dintre ei se consideră a fi o persoană drăguță, cu un simț al umorului dezvoltat, 33,66% se consideră a fi o persoană serioasă, iar 23,90% se consideră a fi o persoană sensibilă, cu mult bun simț, inteligentă( figura 44).
Figura nr. 44
Legat de stilul de îmbrăcăminte abordat 47,32 % au optat pentru un stil de îmbrăcăminte în care se simt bine în pielea lor,29,27% se îmbracă în funcție de mediu, 15,61% abordă un stil de îmbrăcăminte elegant, iar 7,80% sunt pentru un stil de îmbrăcăminte casual (figura 45).
Figura nr. 45
CONCLUZII
În urma analizei, se observă că marea majoritate a studenților pun accent pe vestimentația lor și pe accesorii. Acest lucru este foarte important deoarece atât îmbrăcămintea cât și accesoriile pe care le alegi în fiecare zi vor transmite mesaje pozitive, dar poate și negative despre personalitatea fiecăruia. Studenții trebuie să fie conștienți că absolut tot ceea ce îi înconjoară îi va face pe ceilalți să-și creeze o anumită impresie, dar ține de ei să influențeze în parte percepțiile acestea.
S-a observat că studenții pun foarte mare accent pe mimica feței cadrului didactiv, pe mișcările mâinilor, pe privirea sa și mai puțin pe tonul vocii și ținută.
De asemenea studenți de la specializări precum Calculatoare și Inginerie economică în domeniul mecanic au oferit și alte răspunsuri pe listă precum coerența limbajului și vocabularul cadrului didactic.
Legat de felul cum se comportă studenții atunci când li se cere să formeze o echipă cu un coleg cu care nu se înțeleg foarte bine, s-a observat o serie de răspunsuri diferite, dar majoritatea susțin varianta că lasă deoparte neînțelegerile și se implică atât cât ține partea lor. Este de remarcat faptul că studenții iau parte la proiect în pofida neînțelegerilor și acordă atenție acestuia.
Referitor la felul cum preferă să se așeze în bănci, majoritatea studenților aleg să stea alături de prietenii din ultima bancă, dar un procent semnificativ preferă să stea și în primul rând alături de alți colegi deoarece nu au emoții și au învățat. Acest lucru arată pe de o parte că studenții aleg și calea de a trișa la examene alături de prieteni, dar pe de altă parte se observă și faptul că unii dintre ei sunt cinstiți și aleg să arate ce au învățat fără a fi nevoiți să apeleze la alte mijloace de a promova examenele.
Atunci când studenții nu pot rezolva un exercițiu, s-a observat că cea mai mare parte dintre ei preferă să ceară ajutorul, dar o parte minoră încearcă să caute și altă variantă deoarece acest lucru i-ar face să pară slabi. Faptul că studenții cer ajutorul arată că sunt interesați de a înțelege și a învăța. Totodată ei arată că se pot integra foarte ușor în mediu, astfel ei reușind să-și dezvolte abilitățile de comunicare.
Atunci când se dorește păstrarea atenției persoanelor față de cuvintele proprii, majoritatea aleg să ridice volumul vocii, pentru a avea mai multă putere de convingere, o parte dintre ei schimbă intonația și fac mai multe pauze în vorbire, o parte reduce intensitatea vocii apelând la un ton coborât, și alții aleg să accelereaze ritmul pronunțării cuvintelor.
În ceea ce privește păstrarea contactului vizual în timpul unei conversații, s-a observat că majoritatea studenților mențin contactul până când persoana respectivă termină de vorbit, o parte din ei sunt atenți doar primele 8-9 secunde, apoi privesc în altă parte, o parte minoră încearcă să evită pe cât posibil contactul vizual. Menținerea contactului îi va determina și pe cei cu care vorbești să devină mai atenți la tine.
Legat de importanța manierelor, majoritatea studenților afirmă că de fiecare dată când este necesar spun „te rog” și „mulțumesc”, o parte semnificativă ajută oamenii care au nevoie de ajutorul lor, iar puțini dintre ei își întrerup interlocutorul întotdeauna când vorbesc.
Referitor la părerea celorlalți colegi, o parte semnificativă se consideră a fi persoane drăguțe, cu un simț al umorului dezvoltat, altă parte se consideră a fi persoane serioase, iar puțini dintre ei aleg să fie persoane sensibile, cu mult bun simț, inteligente.
Legat de stilul de îmbrăcăminte abordat, cea mai mare parte a optat pentru un stil de îmbrăcăminte în care se simt bine în pielea lor, unii dintre studenți se îmbracă în funcție de mediu, o parte abordă un stil de îmbrăcăminte elegant, și puțini dintre ei sunt pentru un stil de îmbrăcăminte casual. Hainele influențează foarte mult felul în care ceilalți se comportă față de noi.
În concluzie studenții ar trebui să pună accent mai mult pe aceste elemente nonverbale în viața de zi cu zi atât la facultate, dar și în relațiile cu prietenii, familia deoarece orice mic detaliu, aprent inofensiv poate să influențeze modul de gândire al celorlalți.
RECOMANDĂRI
Studenții ar trebui să aibă un stil propriu al vestimentației prin care își pot exersa gândirea creativă atâta timp cât felul lor de a se îmbrăca rămâne adecvat facultății.
Studenții are trebuie să prezinte interes mai mult față de examenele susținute la sfârșitul fiecărui semestru și să dea dovada că pot să promoveze cinstit, pe baza informației acumulate de-a lungul anului.
Se recomandă ca atunci când un student întâmpină o problemă să o rezolve cu ajutorul colegilor în cazul când acest lucru este posibil, deoarece acest lucru nu exprimă slăbiciune, din contră e o modalitate de a stabili relații bune cu colegii și de a-și dezvolta astfel abilitatea de a lucra într-o echipă.
Referitor la situația în care nu reușiți să mențineți contactul vizual pentru că nu vă este caracteristic, vă intimidați de la discurs, puteți fixa puncte de reper în sală și pe parcurs să reușiți să priviți persoana în ochi.
Nu este recomandat să întrerupeți interlocutorul când vi se adresează. Acest este un gest nepoliticos și este de preferat să așteptați până când aceasta își exprimă puctul de vedere
Referitor la modul în care ceilalți vă percep, este foarte important de a menține această părere pozitivă pe care v-ați creat-o și de a dovedi că sunteți o persoană sensibilă, serioasă și cu un simț al umorului dezvoltat.
BIBLIOGRAFIE
1. Albu, I., ș.a. – Proiectarea asistată de calculator a mașinilor-unelte, Editura Tehnică, București, 1984;
2. Ciocîrdia, C. – Tehnologia prelucrării carcaselor, Editura Tehnică, București, 1982;
3. Ciocîrdia, C. – Tehnologia construcțiilor utilajului agricol, Editura Tehnică, București, 1982;
4. Domșa, A., ș.a. – Materiale metalice în construcția de mașini, Editura tehnica, București, 1980;
5. Draghici, Ghe. – Bazele teoretice ale proiectării proceselor tehnologice în construcția de mașini, Editura Tehnică, București, 1971;
6. Drogu, D. – Toleranțe și măsurători tehnice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980;
7. Dușe, D. – Bologa, O., Tehnologii de prelucrare tipizate. Editura Universității din Sibiu, 1995;
8. Epureanu, Al. – Tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980;
9. Gavrilaș, I., Voica, N. – Tehnologia pieselor de tip arbore, bucșă și disc pe mașini unelte-clasice și cu comandă program, Editura Tehnică, București, 1975;
10. Georgescu, G.S. – Îndrumător pentru atelierele mecanice, Editura Tehnică, București, 1978;
11. Lăzărescu, I., Ștețiu Gr. – Cotarea tehnologică și cotarea funcțională, Editura Tehnică, Editura Tehnică, București, 1973;
12. M.I.C.M. – Normative unificate de timpi auxiliari la mașini-unelte;
13. M.I.C.M. – Norme de tehnică a securității muncii în întreprinderile constructoare de mașini.
14. Oprean, C., Lăzărescu L., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea sculelor așchietoare I, Edituara Universității din Sibiu, 1994;
15. Petriceanu, Gh. – Proiectarea proceselor tehnologice și reglarea strungurilor automate. Editura Tehnică, București, 1979;
16. Picoș, C., ș.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere, Editura Tehnică, București, 1974;
17. Picoș, C., ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. I, Editura Tehnică, București, 1979;
18. Picoș, C., ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. II, Editura Tehnică, București, 1982;
19. Picoș, C., ș.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere, vol. II, Editura Universitas, Chișinău, 1992;
20. Popescu, I., Fetche, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. I, I.Î.S., Sibiu, 1980;
21. Popescu, I., Dîrzu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. II, I.Î.S., Sibiu, 1980;
22. Popescu, I. – Tehnologia construcțiilor de mașini. Bazele teoretice, vol. I, vol. II, I.Î.S., Sibiu, 1980;
23. Popescu, I., Dîrzu, V., Radu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. III, I.Î.S., Sibiu, 1982;
24. Pruteanu, O., ș.a. – Tehnologia fabricării mașinilor, Editura didactică și pedagogică, București, 1981;
25. Ștețiu, Cosmina Elena – Control tehnic, Editura didactică și pedagogică, București, 1980;
26. Ștețiu, Cosmina Elena, Oprean, C. – Măsurători geometrice în industria constructoare de mașini, Editura științifică și enciclopedică, București, 1988;
27. Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Elemente de teoria așchierii metalelor, Editura Universității din Sibiu, 1994;
28. Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea sculelor așchietoare II, Editura Universității din Sibiu, 1994;
29. Urdaș, V. – Tratamente termice, I.Î.S, Sibiu, 1978;
30. Vlase, A., ș.a. – Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp, vol. I, Editura Tehnică, București,1984, vol. II, Editura Tehnică, București, 1985;
31. Vlase, A., ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Îndrumar de proiectare, Editura Tehnică, București, 1989;
32. Vlase, A., ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe mașini de găurit. Îndrumar de proiectare, Ed. Tehnică, București, 1994;
33. Vlase, A., ș.a. – Tehnologia constructiilor de mașini, Editura Tehnică, București, 1989;
34. ***– Fonte și oțeluri. (Standarde și comentarii), Editura Tehnică, București, 1980;
35. *** – Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii., Editura Tehnică, București, 1980;
36. *** – Scule așchietoare și portscule, Colecția STAS, vol. I, și vol. II, Editura Tehnică, București, 1987;
37. ***– Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii., Editura Tehnică, București, 1973;
38. Duse, D„ Dirzu, V., Tehnologii de prelucrare, Vol. I, Ed. Universitatii din Sibiu,2001.
39. Popescu, I, Dușe, D. – Tehnologii moderne de fabricație a produselor, vol. I, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.
40. Popescu, I., Minciu, C., Tănase, I, Brîndașu, D., ș.a. – Scule așchietoare. Dispozitive de prindere a semifabricatelor. Mijloace de măsurare, Elemente pentru proiectarea tehnologiilor., vol. I, Editura Matrix, București, 2005;
BIBLIOGRAFIE:
Horst Rückle- Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnică București, 2000
Joe Navarro- Secretele comunicării nonverbale, Editura METEOR PRESS, 2008
Vera F. Birkenbihl- Semnalele corpului, cum să înțelegem limbajul corpului, Editura GEMMA PRES, 1999
Mary Hartley- Limbajul trupului la serviciu, Editura POLIROM, 2003
***http://anatolbasarab.ro/principalele-forme-ale-comunicarii/
***http://www.linkmania.ro/topic/264043-lie-to-me/
***https://www.google.ro/search?q=gesturi+lie+to+me&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=D2mIVcPHLcK9UZuFsqAP&ved=0CAYQ_AUoAQ#tbm=isch&q=medicii+&imgrc=l42XUIwAXHLRrM%253A%3B6jdGgBCCtskL_M%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.cugetliber.ro%252Fimagini%252Fmari%252Fmedicii-1386521375.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.cugetliber.ro%252Fstiri-sanatate-cum-isi-fura-medicii-de-familie-pacientii-unii-altora-204074%3B660%3B380
***http://www.artamedierii.ro/negociere
***http://www.scritub.com/sociologie/Gesturi134143222.php
***http://www.studentie.ro/campus/5_lucruri_pe_care_orice_profesor_de_facultate_le_asteapta_de_la_studen/c-70-a-204962
***http://www.studentie.ro/campus/nu_ai_chef_sa_mergi_la_cursuri_iata_de_ce_ar_fi_mai_bine_sa_mergi_tot/c-70-a-215282
***http://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-1844-4679-ianuarie-2010/266_rolul-comunicarii-nonverbale-in-mediul-scolar-stoica-aura-scoala-cu-clasele-i-viii-tuglui-jud-dolj-specialitatea-istorie
***http://www.romaniatv.net/studentii-incep-astazi-noul-an-universitar_173755.html
***http://www.cosmopolitan.ro/tu-cu-tine/interviul-de-angajare-gesturi-care-te-tradeaza- 1755319
***http://www.andreearaicu.ro/dezvoltare-personala/cariera-dezvoltare-personala/limbajul- trupului-gesturi-ce-spun-despre-tine-mai-mult-decat-vrei
***http://www.manager.ro/articole/afla/7-gesturi-interzise-in-timpul-unui-interviu-25290.html
***http://81px.com/imagini-cu-copii-din-diferite-tari.html
***http://www.danadumitrache.ro/copilul-empatic-si-altruist/
***http://www.bodylanguageproject.com/dictionary/tag/steeple
***http://blog.revistarespiro.ro/stiri/semnificatia-gesturilor/
***https://www.google.ro/search?q=degetele+impreunate&biw=1366&bih=623&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=TkeJVeX4M6ac7gaWhITwBw&ved=0CAYQ_AUoAQ#tbm=isch&q=degetul+mare+si+aratatorul+unite&imgrc=NfQifRiVzPjC5M%253A%3BgdreQnOUz77isM%3Bhttp%253A%252F%252F4.bp.blogspot.com%252F-JLMp_jhO-Ac%252FT0Y1awqXXLI%252FAAAAAAAAAng%252FkgmT2Nr1UR0%252Fs200%252Fmudra%252B2.png%3Bhttp%253A%252F%252Fvictorvis55.blogspot.com%252F2012%252F02%252Fmudras-sau-terapia-prin-degete.html%3B187%3B153
***http://www.scritub.com/sociologie/Gesturi134143222.php
***http://929nin.com/bradley-cooper-up-for-crow-remake/celebrities-visit-late-night-with-jimmy-fallon-march-18-2011/
***http://www.insider.com.ro/dev/2014/03/lectia-nr-1-cum-stim-daca-un-zambet-este-autentic-sau-fals/
***https://adrianamirza.wordpress.com/2010/05/26/7-emotii-de-baza-surprinderea/
***http://webneel.com/walk-cycle-animation
***https://www.pinterest.com/pin/151855818660123439/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea Tehnologiei Si a Unor Sdv Uri Necesare Executiei Reperului Capac (ID: 163163)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.