Proiectarea Tehnologica a Produsului Jacheta Pentru Femei
CUPRINS
TEMA 1 PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A PRODUSULUI „JACHETĂ PENTRU FEMEI” TRICOTATĂ ÎN STRUCTURĂ INTERLOC CU DESENE JACARD ÎN 3 CULORI, DESTINATĂ SEZONULUI TOAMNĂ-IARNĂ. VP = 1200 PRODUSE/T
Introducere………………………………………………………………………………………………………………….
Capitolul I: PREZENTAREA PRODUSULUI………………………………………………………………
I.1. Prezentarea constructiv-estetică……………………………………………………………………….
I.2. Prezentarea constructive-tehnologică a produsului…………………………………………….
Capitolul II: MATERIA PRIMĂ UTILIZATĂ……………………………………………………………
II.1. Poliesterul – prezentare și proprietăți………………………………………………………………
II.2. Lâna – prezentare și proprietăți……………………………………………………………………….
II.3. Vâscoza – prezentare și proprietăți………………………………………………………………….
II.4. Alpaca – prezentare și proprietăți…………………………………………………………………….
Capitolul III: UTILAJUL FOLOSIT PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI…………..
III.1. Caracteristici tehnice și funcționale……………………………………………………………….
III.2. Prezentarea generală a utilajului……………………………………………………………………
III.3. Prezentarea principalelor mecanisme…………………………………………………………….
III.3.1. Mecanismul de formare a ochiurilor…………………………………………………
III.3.2. Mecanismul de alimentare cu fire…………………………………………………….
III.3.3. Mecanismul de aspirare a scamelor, a pufului sau a prafului……………….
III.3.4. Mecanismul de comandă…………………………………………………………………
III.3.5. Mecanismul de tragere a tricotului……………………………………………………
III.3.6. Mecanismul de control electronic…………………………………………………….
III.4. Analiza posibilităților tehnologice ale utilajului…………………………………………….
III.4.1. Principiul de selectare a acelor…………………………………………………………
III.4.2. Analiza traiectoriilor de tricotare și transfer………………………………………
III.4.3. Exemplificarea posibilităților tehnologice…………………………………………
Capitolul IV: PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A PRODUSULUI……………………………
IV.1. Considerații generale……………………………………………………………………………………
IV.2. Alegerea utilajelor corespunzătoare fazelor de lucru………………………………………..
IV.3. Stabilirea procesului tehnologic……………………………………………………………………..
IV.4. Proiectarea dimensională a panourilor de tricotat…………………………………………….
IV.5. Proiectarea tehnologică a operației de tricotare……………………………………………..
IV.5.1. Întocmirea programului de tricotare „SINTRAL”………………………………
IV.6. Confecționarea produsului tricotat……………………………………………………………….
IV.6.1. Principii de confecționare a produselor tricotate………………………………..
IV.6.2. Stabilirea fazelor tehnologice pentru confecționarea produsului…………..
IV.7. Calculul parametrilor tehnologici la tricotare………………………………………………
IV.7.1. Tensiunea de alimentare a firului……………………………………………………..
IV.7.2. Viteza de alimentare a firului…………………………………………………………..
IV.7.3. Adâncimea de buclare…………………………………………………………………….
IV.7.4. Viteza de tragere a tricotului……………………………………………………………
IV.7.5. Tensiunea de tragere a tricotului………………………………………………………
IV.8. Capacitatea de producție……………………………………………………………………………
IV.8.1. Calculul producției teoretice și producției practice……………………………..
IV.8.2. Calculul normei de producție…………………………………………………………..
IV.8.3. Calculul normei de timp………………………………………………………………….
IV.8.4. Calculul necesarului de mașini de tricotat…………………………………………
IV.8.5. Calculul numarului de munctori………………………………………………………
Capitolul V: CONTROLUL CALITAȚII………………………………………………………………………
V.1. Recepția materiei prime…………………………………………………………………………………
V.2. Controlul pe parcursul procesului tehnologic…………………………………………………..
V.2.1. Controlul efectuat în timpul operației de tricotare……………………………….
V.2.2. Controlul tricotului crud…………………………………………………………………..
V.2.3. Controlul tricotului finisat………………………………………………………………..
V.2.4. Controlul pe parcursul proceselor de croire, confecționare, finisare………
V.3. Controlul final……………………………………………………………………………………………..
Capitolul VI: CONCLUZII…………………………………………………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………….
INTRODUCERE
Cunoașterea procesului tehnologic al fabricării tricoturilor de către muncitorii secțiilor de tricotaje este una din principalele condiții în desfășurarea unei activități productive de mare randament la locul de muncă.
Confecționarea tricotului este ultima fază dintr-un proces tehnologic complex. Necesitatea cunoașterii în general a procesului tehnologic apare ca o condiție de bază în alegerea modului de confecționare a produsului din tricot în funcție de caracteristicile tricotului.
Faptul că tricotul este obținut din diferite tipuri de fire ca : bumbacul, lâna, fire artificiale și sintetice sau în amestec, necesită diferite procese tehnologice de confecționare.
Modul de croire și confecționare a produsului finit diferă în funcție de felul tricotului, de modul de finisare al acestuia, de modul de fixare și stabilizare a dimensiunilor tricotului, de tratamentul umido-termic aplicat.
În funcție de tipurile de mașini folosite în secția de tricotat, se vor aplica diferite procese tehnologice de croire și confecționare a tricotajelor. Astfel, tricotul obținut pe mașini circulare sau rectilinii de tricotat poate fi metraj sau semifasonat, ceea ce implică diferite moduri de croire și confecționare.
Tricotul produs pe mașini de tricotat cu dispozitive Jacquard sau tricotul imprimat comportă un proces tehnologic specific de încadrare a tiparelor și implicit de confecționare a produsului finit.
Pentru muncitorii secțiilor de confecții este deci utilă cunoașterea generală a procesului tehnologic, în toate fazele de fabricație, de la recepția materiei prime, bobinare, tricotare, vopsire, finisare, croire și în funcție de acestea, modul de confecționare a produsului finit.
Cunoașterea proprietăților tricotului, modul de formare al ochiurilor, contextura, tratamentul de fixare și stabilizare folosit sunt obligatorii să fie luate în considerare în procesul tehnologic optim de croire și confecționare.
Capitolul I
PREZENTAREA PRODUSULUI
I.1. PREZENTAREA CONSTRUCTIV-ESTETICĂ
Produsul propus proiectării „Jachetă pentru femei”, a cărui fotografie este prezentată în fig.I.1.1, este realizat pe mașina rectilinie cu două fonturi STOLL CMS330-TC de finețea 12E.
Produsul este realizat în structura interloc 1:1 (pe ace alese) cu desene jacard cu 3 culori la toate reperele, destinat sezonului toamnă-iarnă; realizat din fir având compoziția: 75% poliester, 10% lână, 10% vâscoză, 5% alpaca cu finețea 14/1 Nm. Toate reperele sunt fasonate evitându-se astfel croitul în panou.
Fig.I.1. Prezentarea fotografică a produsului „Jachetă pentru femei”
a)vedere din față; b)vedere din spate;
Produsul este alcătuit din următoarele repere:
față dreapta (1 bucată);
față stânga (1 bucată);
spate (1 bucată);
mânecă (2 bucăți);
guler (1 bucată).
Materiale auxliare: eticheta de marcă (țesută), eticheta de mărime, eticheta de compoziție a firului și modul de întreținere, nasturi 3+1, etichetă de carton, pungă; acestea fiind prezentate în imaginile din fig.I.2.
Fig.I.2
Produs realizat are următoarea gamă de mărimi: S, M, L, XL, XXL.
Dimensiunile reperelor constructive ale produsului finit, pentru fiecare mărime sunt prezentate în tabelul I.1.
Greutatea produsului finit pentru fiecare mărime este prezentată în tabelul I.2.
Produsul „Jachetă pentru femei” este realizat cu 3 culori: negru, maro, alb.
Tabelul I.1. Dimensiunile reperelor constructive ale produsului finit
Tabelul I.2. Greutatea produsului finit
I.2. PREZENTAREA CONSTRUCTIV-TEHNOLOGICĂ A PRODUSULUI
Structura de bază a tricotului este interloc (patent derivat 1:1 pe ace alese) prezentată în figura I.3, structură ce se realizează pe două fonturi.
Fig.I.3. Reprezentare
a)Reprezentare structurală
b)Reprezentarea șirurilor de ochiuri
c)Reprezentare prin semne convenționale
CAPITOLUL II
MATERIA PRIMĂ UTILIZATĂ PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI
Produsul “Jachetă pentru femei” este realizat din trei fire, fiecare din acestea fiind din poliester în amestec cu lână, vâscoză și alpaca, proporția fiind de 75% poliester, 10% lână, 10% vâscoză și 5% alpaca, finețea fiind de 14/1 Nm.
II.1. POLIESTERUL – PREZENTARE ȘI PROPRIETĂȚI
Poliesterul este o categorie de polimeri care conțin grupa funcțională ester în lanțul lor principal. Ca un anumit material, cel mai frecvent se referă la un polietilen tereftalat tip numit (PET). Poliesterii includ produse chimice care apar în mod natural, cum ar fi în cutin de cuticule de plante, precum și sintetice prin polimerizare de tip pas de creștere, cum ar fi polybutyrate.
Poliesterii naturali și cei câțiva sintetici sunt biodegradabili, dar cei mai mulți poliesteri sintetici nu sunt. În funcție de structura chimică, poliesterul poate fi un termoplastic sau termorigid.
Fibrele țesute sau tricotate din fire de poliester sau fire sunt utilizate pe scară largă în îmbrăcăminte, de la tricouri și pantaloni, la jachete și pălării, lenjerie de pat, pături, mobilier tapițat și carpete. Fibrele din poliester de uz industrial, fire și cabluri sunt utilizate în armături de anvelope, țesături pentru benzi transportoare, centuri de siguranță, țesături acoperite și întăriri din plastic cu absorbție de energie înaltă. Fibra de poliester este folosită ca amortizare și ca material izolant în perne, cuverturi și tapițerie. Țesăturile din poliester sunt rezistente împotriva petelor, în fapt, singura clasă de coloranți care poate fi utilizată pentru a modifica culoarea de țesătură de poliester sunt cei cunoscuți sub numele de coloranți dispersați.
În timp ce hainele sintetice, sunt percepute, în general, de mulți ca având un simț mai puțin natural față de țesăturile din fibre naturale (cum ar fi bumbacul si lâna), țesăturile din poliester pot oferi avantaje specifice peste materiale naturale, cum ar fi îmbunătățirea rezistenței materialului la riduri, durabilitate și o retenție mare a culorii. Ca urmare, fibrele de poliester sunt uneori filate împreună cu fibre naturale pentru a produce o bucată cu proprietăți mixte. Fibrele sintetice, de asemenea, au posibilitatea de a crea materiale cu rezistență superioară la apă, vânt și rezistența la mediu în comparație cu fibrele derivate din plante, și sunt uneori redenumite, astfel încât să sugereze similitudinea lor sau chiar superioritatea față de fibrele naturale (de exemplu, mătasea din China, care este un termen în industria textilă pentru o fibră de poliester 100% țesută să semene cu o bucată de mătase și să copieze durabilitatea acesteia).
Poliesterii sunt, de asemenea, folosiți pentru a face sticle, filme, prelate, canoe, ecrane cu cristale lichide, holograme, filtre, filme dielectrice pentru condensatori, izolare de film de sârmă și benzi izolatoare. Poliesterii sunt utilizați pe scară largă ca un finisaj pe produsele din lemn de înaltă calitate, cum ar fi chitare, piane și interioarele autoturismelor sau ale iahturilor.
Principalele utilizări ale fibrei de poliester pe piață:
Figura II.1 Utilizări ale fibrei de poliester
Beneficiile poliesteru-lui:
• respiră ușor
• non iritant
• inodor
• non toxic
• non alergenic
Poliesterul este denumirea fibrei extrudate din polietilen tereftalat (PET), o fibră sintetică utilizată pe scară largă în mod tradițional, în îmbrăcăminte și lenjerie de pat. Majoritatea fibrelor din poliester pe care le folosim au fost reciclate din diferite surse, cum ar fi pungi de plastic și ambalaje. Poliesterul nu eliberează substanțe chimice, iar fibra de poliester folosită în izolare este aceeași cu cea găsită în îmbrăcăminte și în lenjeria de pat. Poliesterul este, de asemenea, utilizat pe scară largă în aplicații medicale datorită naturii sale în condiții de siguranță.
Fibrele de poliester nu conțin și nici nu produc substanțe ce conțin ozon sau gaze. Ele sunt, de asemenea, fără miros și conțin substanțe chimice organice volatile (COV) neglijabile. Poliesterul este clasificat ca fiind "nu mai toxic decât lemnul". Performanțele sale de izolare termică au fost dovedite în Polar Fleece și îmbrăcăminte similară în timpul expedițiilor în cele mai reci locuri de pe pământ. Izolarea care este îmbinată termic rămăne neschimbată de-a lungul timpului, spre deosebire de alte forme de izolație care utilizează lianți chimici care se pot descompune în timp, rezultând o pierdere de performanță. Este, de asemenea, protejat împotriva focului depășind cerințele Codului de Construcții din Australia, fiind testat în conformitate cu AS1530 P3. Izolarea poliesterului este incredibil de ușor de instalat. Nu este necesară îmbrăcăminte sau echipament de protecție și vine în lățimi care se potrivesc la peste 90% din toate încadrările unei case standard. Nu există probleme de sănătate asociate cu fibre de poliester: ele sunt non iritante, non toxice si non alergice.
Proprietățile fizice:
– masa moleculară este de ordinul a 15.000.
– densitatea 1,38 g/cm3.
Umiditatea fibrelor de poliester: repriza este cuprinsă între 0,4% și 1% la
Proprietățile electrice:
Este un izolator electric, acest lucru fiind datorat unui conținut mic de umiditate și se va păstra până la o temperatură de 180°C.
Contracția poliesterului la – aer cald : 12% la 180°C.
– apă fierbinte: între 5 – 9%.
Acțiunea căldurii asupra fibrelor de poliester: înmuierea are loc la la 220°C, iar topirea la 260°C , se vor degrada la 300°C.
Proprietățile mecanice specifice pentru fibrele de poliester
Rezistența acestora în stare uscată:
Rezistența standard: 0,37 – 0,50 N/tex;
Rezistență înaltă: 0,73 – 0,83 N/tex;
Alungirea la rupere în stare uscată a fibrelor de poliester :
Alungirea standard: 13-40%;
rezistență înaltă: 11 – 14%;
Modulul de elasticitate pentru fibrele de poliester:
rezistența înaltă: 110 – 195 cN/tex;
elasticitatea standard: 90 – 110 cN/tex;
Proprietăți termice pentru fibrele de poliester
Fibra de poliester este o fibră puțin inflamabilă.Atunci când este în apropierea flăcării începe să se topească, iar apoi la contactul cu flacăra aceasta arde cu topire, obținându-se un reziduu negricios. Pierderea de rezistență la căldura uscatănu este foarte mare.
Proprietățile chimice
Acțiunea -acizilor: rezistența la acizi este bună.
-bazelor: fibrele rezistă bine la acțiunea bazelor.
-oxidanților: este rezistent la acțiunea oxidanților. Acțiunea solvenților asupra fibrelor: se dizolvă la cald în acid sulfuric la 98%. și fenol la 90% și dimetilformamidă.
II.2 LÂNA – PREZENTARE ȘI PROPRIETĂȚI
Lâna este fibra textilă obținută de la oi si alte animale, inclusiv cașmir de la capre, mohair de la capre, de asemenea, obținută de la lame și cămile. Lână are mai multe calități care o disting de păr sau blană: este ondulată, este elastică, și se crește in capse (clustere).
Figura II.2 Lână
Scalarea lânei și sertizarea ei o face mai ușor de rotit, ajutând fibrele individuale să se atașeze reciproc, astfel încât acestea să rămână împreună. Din cauza încrețirii, țesăturile de lână au un volum mai mare decât alte produse textile, și rețin aerul, ceea ce face ca materialul să-și păstreze căldura. Izolația funcționează în ambele sensuri: beduinii și tuaregii foloseau haine de lână pentru a păstra căldura și pentru a proteja organismul.
Finețea fibrelor de lână
O caracteristică de bază care determină filabilitatea.
Este apreciată prin diametrul fibrei, care este exprimat în micrometrii.
Clasificare după finețe:
foarte fine (17 – 19 μm, merinosul extrafin) și fine (19-23 nm), acestea fiind cele mai apreciate.
fibre medii(19-32 μm);
fibre groase (peste 32 μm).
Lungimea fibrelor
Lungimea fibrlor de lână influențează comportarea la frecare, pilozitatea, gradul de netezime, rezistența firelor.
Din punct de vedere al lungimii, fibrele se clasifică astfel:
lungăcu lungimea medie peste 100 mm;
mediecu lungimea medie între 60-100 mm;
scurtăcu lungimea medie între 30-60 mm.
Lâna românească, are lungimea medie, în funcție de rasă:
merinos: între 50 – 80 mm;
stogoșă: între 80- 160 mm;
țigaia: între 60-120 mm;
spancă: între 50- 100 mm
țurcană: între 100-300 mm.
Culoarea fibrelor de lână:
Culoarea lânii – este determinată de pigmenții cuprinși în celulele din coaja fibrei:
albă;
alb-gălbuie;
cenușie (albă și neagră);
neagră
multicoloră (nici neagră, nici roșcată).
Luciul
Luciul fibrelor de lână depinde de uniformitatea fibrei și de gradul de netezime al acesteia, de forma și poziția solzilor, de proprietățile stratului cortical. Luciul lânii spălate depinde de conținutul de apă din lână.Clasificarea luciului: luciu argintiu, mătăsos sau mat.
Ondulația
Gradul de ondulare pe care îl are lâna influențează modul de prelucrare a acesteia, cu efecte asupra capacității de împâslire a țesăturilor (postavurilor) și a caracteristicilor firelor. Ondulațiile pot fi în spațiu, cât și în plan.
Gradul de ondulare depinde de finețea fibrei: lâna groasă are 1-4 ondulații/cm; medie are 7-8 ondulații/cm, iar cea fină are 12-13 ondulații/cm.
Higroscopicitatea
Absoarbe umezeala corpului și o elimină, dar cu moderație.
Rezistența fibrelor
Rezistența lânii se datorează stratului cortical, apreciindu-se:
rezistența la rupere (specifică), în cN/tex.
rezistența la rupere, în cN;
Rezistența la rupere este dependentă de finețea fibrei:
lâna țigaia 16÷26 cN
lâna merinos 6÷18 cN;
lâna spancă 8÷18 cN;
lâna țurcană groasă 48÷80 cN;
lâna stogoșă 27÷28 cN;
Elasticitatea
Elasticitatea oferă materialelor din lână, voluminozitate, moliciune, tușeu, rezistență la uzură și neșifonabilitate. Poate fi categorizată după:
elasticitatea de volum;
elasticitatea ondulațiilor;
elasticitatea la întindere.
II.3. VÂSCOZA – PREZENTARE ȘI PROPRIETĂȚI
Vâscoza este cea mai importantă fibră din categoria fibrelor artificiale celulozice și are o tradiție îndelungată. Cu un secol în urmă, se căuta o fibră de finețe asemănătoare mătasei, care este costisitoare și în procesul de căutare s-a descoperit că firele de celuloză dizolvate pot fi filate. Vâscoza este destinată pentru căptușeli, fiind folosită în industria îmbrăcămintei la rochii, fuste, bluze, tricouri, jachete și pantaloni.
Fibra de vâscoză provine din natură. Materialul principal este celuloza derivată din lemn. Lemnul de pin Southern crescut în Florida este deosebit de potrivit, deoarece conține 60-70% celuloză. Diverse procese transformă celuloza într-o soluție de filare groasă, care este presată prin duze fine. Astfel sunt produse fibre extrem de subțiri continue, utilizate în principal pentru a fi o alternativă a mătasei. Există, de asemenea fibre discontinue de vâscoză, realizate prin tăierea filamentelor în lungimi specifice.
Figura II.3. Fibra de vâscoză
Proprietățile fizice ale vâscozei
Umiditatea: repriza este de 13 %.
Densitatea: 1,50 – 1,52 g/cm3;
Proprietăți electrice:
Vâscoza nu se încarcă cu electricitate statică.
Acțiunea căldurii asupra fibrelor: se descompun la o temperatură de 190°.
Proprietățile mecanice:
Rezistența fibrelor în stare uscată:
rezistența polinozică: 0,16 – 0,83 N/tex;
rezistența normală: 0,13-0,15 N/tex;
rezistența HWM: 0,23 – 0,36 N/tex.
Alungirea la rupere a fibrelor în stare uscată:
alungirea polinozică: 7-11%;
alungirea normală: 14-18%;
alungirea HWM: 13,6-14,6%.
Modulul de elasticitate a fibrelor:
modulul de elasticitate polinozic: 93 cN/tex;
modulul de elasticitate standard: 48 – 68 cN/tex;
modulul de elasticitate HWM: 74-176 cN/tex.
Rezistența fibrelor de vâscoză în mediu umed 44-54 % , pentru cea normală;
56 – 63%, pentru rezistența de tip polinozică;
55 -65 % pentru rezistența de tip HWM.
Alungirea în mediu umed a fibrelor:
7-13 % , polinozică;
16-22 %, pentru normală;
17-18 %, WHM.
Proprietățile chimice specifice vâscozei:
Acțiunea bazelor: vâscoza are o rezistență mică la baze tari.
Acțiunea acizilor: vâscoza are o rezistența mică la acizi tari.
Acțiunea oxidanților: vâscoza are o rezistență mică.
Nu este atacată de molii sau alte insecte.
II.4. ALPACA – PREZENTARE ȘI PROPRIETĂȚI
Lâna de alpaca este fibra naturală recoltată de la o alpaca. Este ușoară sau grea în greutate, în funcție de modul în care este toarsă. Este un suport durabil de lux, având fibrele mătăsoase și moi. Este similară cu lâna de oaie, dar materialul este mai călduros, nu este fileu, și nu are lanolină, ceea ce îl face hipoalergenic. Lâna de alpaca este natural hidrofobă și dificil de aprins. Huacaya, o alpaca care crește fibre moi, spongioase, are sertizare naturală, făcând astfel un fir natural elastic potrivit pentru tricotat. Rasa Suri produce o lână care este mai potrivită pentru mărfurile țesute. Designerul Armani a folosit Suri alpaca la costume de bărbați și femei.
Lâna de alpaca se folosește în diferite produse, de la haine foarte simple și ieftine făcute de comunitățile aborigene până la produse sofisticate, realizate industrial și costisitoare, cum ar fi costumele. În Statele Unite, grupuri de crescători alpaca mai mici s-au unit împreună pentru a crea un "co-op de fibre," pentru a face fabricarea produselor din fibra de alpaca mai puțin costisitoare.
Figura II.4. Lâna de Alpaca
Fibra de alpaca este similar ca structură cu fibra de lână de oaie. Moliciunea sa este datorată unei suprafațe diferite față de lână de oaie. Crescătorii americani au consolidat moliciunea prin selectarea unui diametru de fibre fine, similar cu lâna merinos. Diametrul fibrelor este o trăsatură moștenită atât de alpaca cât și de oi. Diferența baremelor de fibre individuale, comparativ cu lâna de oaie, de asemenea, creează o strălucire lucioasă, care este prețuită la alpaca.
Fibrele de alpaca au o rezistență la tracțiune mai mare decât fibrele de lână. În prelucrare, șuvițele le lipsesc coeziunea, iar mănunchiurilor le lipsesc puterea. Mai multe răsuciri sunt necesare, în special la Suri, iar acest lucru poate reduce moliciunea unei fibre. Alpaca are o lână foarte fină și lucioasă. Ea nu reține apa și poate rezista în mod eficient la radiația solară. Aceste caracteristici garantează animalelor o haină permanentă și adecvată pentru a se proteja împotriva schimbărilor extreme de temperatură.
CAPITOLUL III
UTILAJUL FOLOSIT PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI
III.1. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI FUNCȚIONALE
Articolul proiectat este realizat pe mașini STOLL CMS-330 TC (fig.III.1), cu finețea de 12 E. Acestea fiind mașini de tricotat rectilinii automate, cu două fonturi, cu selectarea electronică a acelor, cu comandă, control și reglare computerizată.
Mașina STOLL CMS-330 TC produce tricoturi în panouri: dreptunghiulare, semiconturate și conturate pentru îmbrăcăminte exterioară.
Fig.III.1. Mașina de tricotat STOLL CMS
Caracteristicile tehnice ale mașinii sunt:
Număr de sisteme: 3 sisteme, la fiecare sistem se poate face selectarea pentru tricotare, acumulare de bucle și reținere;
Lățimea fonturii: 2160 mm;
Finețea: 12 E;
Baterie de rezervă: în cazul unei pene de curent;
Puterea: 300/230 VAC, 50 Hz, 206 KVA;
Greutate: 1670 kg;
Număr de ace pe o fontură : 590.
Caracteristicile funcționale:
Viteza de tricotare: maximum 1,2 m/s, viteză programabilă;
Deplasarea fonturilor: deplasarea este de maxim 4, aceasta fiind programabilă;
Selectarea acelor: selectare electronică cu două poziții de selectare pentru fiecare sistem indiferent de sens;
Platini de închidere: acționate la ambele fonturi;
Mecanisme de tragere: mecanism de tragere principal, mecanism de tragere auxiliar și piaptăn de începere a tricotării pe ace fără ochiuri formate, toate fiind programate individual;
Cleme de prindere și tăiat fir: câte 8 cleme pe o parte și de alta a fonturii;
Conducătoare de fir: 16 aflate pe patru șine duble;
Ace: cu limbă, lamelă de transfer laterală și arc lamelar în articulația limbii;
Dispozitiv de aspirare: 4 dispozitive de aspirare a scamelor;
Senzori: oprirea automată a mașinii în caz de rupere a firului, în caz de noduri în fire, în caz de șoc mecanic;
Protecție: capac de protecție transparent, izolație fonică;
Lampă de atenționare: verde pentru funcționare, galben pentru oprire din cauza unei erori de program, roșu pentru oprire.
III.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UTILAJULUI
Indicativul mașinilor din seria CMS este compus dintr-un grup de trei sau patru cifre având semnficația:
STOLL CMS-330 TC, indicativ: X Y Z A
unde:
X – indică tipul mașinii (3 – compactă, 4 – lată, 5 – automată);
Y – indică numărul de sisteme;
Z – indică numărul de sanii port came care pot fi utilizate concomitent;
A – indică tipul comenzilor posibile (TC – comandă digitală).
Elementele mașinii sunt prezentate în fig.III.2, III.3, iar rolul lor sunt precizate în tabelul III.1.
Fig.III.2. Elementele mașinii față
Tabelul III.1.Utilizarea elementelor mașinii
Fig.III.3 Elementele mașinii spate
Tabelul III.2. Denumirea elementelor
III.3. PREZENTAREA PRINCIPALELOR MECANISME
Mașina de tricotat automată STOLL CMS-330 TC este compusă dintr-o serie de mecanisme și dispozitive, vizualizate generic în fig. III.4, care le vom prezenta, în continuare, pe cele mai importante.
Fig. III.4. Vizualizarea pricipalelor mecanisme și dispozitive
ale mașinii de tricotat STOLL CMS-330 TC
III.3.1. MECANISMUL DE FORMARE A OCHIURILOR
Mecanismul de formare a ochiurilor este alcătuit din totalitatea elementelor ce contribuie la realizarea tricotului. Acele de tricotat și selectoarele acestora poziționate în fontura mașinii de tricotat, precum și sania port-came, care cuprinde camele de acționare asupra călcâielor acelor (sau ale selectoarelor), pentru a imprima acelor mișcările necesare producerii anumitor tipuri de ochiuri (normale, duble sau reținute).
O privire de ansamblu asupra fonturilor mașinii de tricotat STOLL CMS-330 TC este redată în fig. III.5, iar în tabelul III.4 sunt prezentate elementele componente.
Fig. III.5. Fonturile mașinii de tricotat STOLL CMS-330
Tabelul III.3. Descrierea componentelor din fonturile mașinii
Părțile componente ale saniei-port-came sunt relevate în fig. III.6 și descrise în tabelul III.4, iar camele de acționare sunt prezentate în fig. III.7 și explicitate în tabelul III.5.
Fig. III.6. Părțile componente ale saniei-port-came
Tabelul III.4. Descrierea componentelor saniei-port-came
Fig. III.7. Camele de acționare
Tabelul III.5. Descrierea camelor de acționare
Cu ajutorul plăcuțelor de fixare, camele pot fi poziționate astfel, încât să îndeplinească anumite funcții specifice tricotării structurii dorite, cum ar fi: selectarea anumitor ace, ghidarea anumitor platine, acționarea asupra altor came pentru buclarea firului, transferul parțial sau total al anumitor ochiuri în direcții diferite, reținerea ochiurilor etc.
III.3.2. MECANISMUL DE ALIMENTARE CU FIRE
Mecanismul de alimentare a utilajului (fig. III.8) este alcătuit din sistemul de ghidare (fig. III.9, tabelul III.6), dispozitivul de control al firului (fig. III.10, tabelul III.7), dispozitivul de tensionare a firului (fig. III.11, tabelul III.8), bordul bobinelor (fig.III.12, tabelul III.9) și conducătorii de fir (fig. III.13, tabelul III.10).
Alimentarea cu fire este negativă și se poate face cu maxim 16 conducători de fir plasați pe 4 șine de glisare duble (fig. III.14, tabelul III.11). Firul se desfășoară de pe o bobină plasată pe o masă suport și trece, succesiv, prin următoarele organe: ochiuri de conducere, dispozitiv de tensionare cu talere și arc, dispozitiv de sesizare a prezenței și mărimii nodurilor, mecanism de alimentare prin fricțiune și orificii de alimentare ale conducătorilor de fir.
Explicitarea elementelor componente ale sistemelor și dispozitivelor din ansamblul mecanismului de alimentare este realizată în tabelele corespunzătoare fiecăruia dintre acestea.
Ghidajele de pe ansamblul saniei stabilizează șina prismatică dublă și asigură depunerea firului în siguranță. Antrenorii conducătorilor de fir pot fi cuplați sau decuplați în orice poziție de-a lungul șinei prismatice duble. Această comandă este conținută în programul de tricotare. Aceasta servește la controlul modului de operare a conducătorilor de fir și se realizează în acord cu instrucțiunea „SEN” (zona de tricotare). Acest lucru permite ca programul de comandă a conducătorilor de fir să difere de la rând la rând. Dacă antrenorii sunt decuplați, conducătorii de fir sunt frânați automat. Cuplarea și decuplarea conducătorilor de fir este dată de instrucțiunea „YD” (distanța pentru conducătorul de fir). Acest lucru determină care este poziția cea mai îndepărtată unde ar trebui poziționat conducătorul de fir. De exemplu, conducătorul de fir numărul 1 poate fi limitat la distanța de 52 de pași față de marginea din stânga a tricotului și 58 de pași față de marginea din dreapta. Fiecare pas constă din 1/16 inch. Zona de poziționare este desfășurată de la pasul 1 la 160. Pentru tricotarea în lanț, poziționarea este transmisă și celorlalte panouri.
Fig. III.8. Mecanismul de alimentare a mașinii
Fig. III.9. Sistemul de ghidare a firului
Tabelul III.6. Descrierea elementelor sistemului de ghidare a firului
Fig. III.10. Dispozitivul de control al firului
Tabelul III.7. Descrierea elementelor dispozitivului de control al firului
Fig. III.10. Dispozitivul de tensionare a firului
Tabelul III.8. Descrierea elementelor dispozitivului de tensionare a firului
Fig. III.11. Bordul bobinelor
Tabelul III.9. Descrierea elementelor din bordul bobinelor
Fig. III.12. Conducătorii de fir
Tabelul III.10. Descrierea elementelor conducătorilor de fir
Fig. III.13. Șinele de glisare a conducătorilor de fir
Tabelul III.11. Descrierea elementelor șinelor de glisare
III.3.3. MECANISMUL DE ASPIRARE A SCAMELOR, A PUFULUI SAU A PRAFULUI
Poziționarea spațială a acestui mecanism în ansamblul mașinii de tricotat este prezentată în fig. III.14, iar componentele sale sunt relevate în fig. III.15 și descrise în tabelul III.12.
Fig. III.14. Locul macanismului de aspirare a scamelor în ansamblul mașinii de tricotat
Fig. III.15. Elementele componente ale macanismului de aspirare a scamelor
Tabelul III.12. Descrierea elementelor macanismului de aspirare a scamelor
III.3.4. MECANISMUL DE COMANDĂ
Fig. III.16. Mecanismul de comandă
Sistemul de comandă este amplasat în partea stângă, pe suportul fonturilor cu ace (fig. III.16). Partea frontală a carcasei este prevăzută cu un capac de protecție.
Utilizând software-ul, mecanismul de comandă poate procesa programul de tricotare. Instrucțiunile vor fi scrise ca text (Sintral (R)) și vor fi introduse în sistemul de comandă prin tastatura de la monitor sau de la terminal. Se oferă și alte posibilități, cum ar fi citirea unui program de tricotare prin intermediul unei „Knit-Memory Card” sau printr-o legătură „on-line” cu sistemul de comandă aflat pe mașină. Întrucât programul de tricotare rămâne vizibil în text, pot fi efectuate, rapid, modificări într-un program.
Mecanismul de comandă emite instructiunile sale sub forma unor semnale electrice către motoarele și magneții mașinii, care, pe baza acestora, execută sarcinile care le revin. Cu ajutorul instrucțiunii „SEN" (domeniul de tricotare), comanda optimizează cursa căruciorului saniei. Pentru fiecare rând de tricotare sau de transfer cursa poate fi diferită. Pentru aceasta, la un singur rând va fi parcurs numai traseul de lucru necesar. Acest lucru are ca efect o creștere substanțială a producției. Traseul efectuat de către conducătorul de fir va fi comandat, acesta fiind cuplat sau decuplat în orice punct al traseului.
Se verifică programele introduse și vor fi afișate sub forma unui text (pe ecran sau la terminal) greșelile de la introducerea unui program de tricotare. Programul corectat poate fi transmis înapoi la sistemul de comandă aflat pe mașină, prin legătură „on-line”.
Programarea sistemul de comandă este descrisă în manualul de programare. Cu ajutorul exemplificărilor cuprinse în acesta, este posibilă prelucrarea pentru asimilarea programului în limbaj Sintral.
La mașinile mai noi, transmiterea comenzilor se face prin simpla atingere cu degetul a unor pictograme pe ecranul mașinii.
Unitatea de intrare (fig. III.17, tabelul III.13) este mobil și folosit pentru comunicarea cu mecanismul de comandă. Informațiile pot fi introduse prin intermediul tastaturii. La acest pupitru de comandă se obțin informații privind efectuarea instrucțiunilor programatorului. În afară de acestea, vor fi prezentate reglajele mașinii și încă unele date importante. În caz de necesitate, se poate tasta întregul program de tricotare.
Pupitrul se poate deplasa în lungul întregii mașini (pe toată lățimea mașinii). Astfel, acesta poate fi opri în orice loc pentru a da instrucțiuni sistemului de comandă.
Fig. III.17. Unitatea de intrare
Tabelul III.13. Descrierea elementelor unității de intrare
III.3.5. MECANISMUL DE TRAGERE A TRICOTULUI
Locul ocupat de mecanismul de tragere a tricotului în ansamblul mașinii de tricotat este în precizat fig. III.18. Structura mecanismului și elementele componente ale acestuia sunt prezentate în fig. III.19, respectiv, fig. III.20 și descrise în tabelul III.14, respectiv, tabelul III.15.
Fig. III.18. Locul mecanismului de tragere a tricotului în ansamblul mașinii de tricotat
Fig. III.19. Părțile componente ale mecanismului de tragere a tricotului
Tabelul III.14. Descrierea părților componente ale mecanismului de tragere a tricotului
Fig. III.20. Elementele componente ale mecanismului de tragere a tricotului
Tabelul III.15. Descrierea elementelor componente ale mecanismului de tragere a tricotului
III.3.6. MECANISMUL DE CONTROL ELECTRONIC
Poziționarea mecanismului de control electronic în ansamblul mașinii de tricotat este exemplificată în fig. III.21, iar elementele componente ale unității de control electronic sunt redate în fig. III.22 și explicitate în tabelul III.16.
Fig. III.21. Locul mecanismului de control electronic în ansamblul mașinii de tricotat
Fig. III.22. Elementele componente ale mecanismului de control electronic
Tabelul III.16. Descrierea elementelor componente ale mecanismului de tragere a tricotului
III.4. ANALIZA POSIBILITĂȚILOR TEHNOLOGICE ALE UTILAJULUI
III.4.1. PRINCIPIUL DE SELECTARE A ACELOR
La mașinile de tricotat STOLL, selectarea individuală a acelor se realizeazâ cu ajutorul blocului de selectare electromagnetic 16 (fig. III.23). Acesta este construit dintr-un magnet permanent plasat pe toată lungimea blocului de selectare și din câte un solenoid plasat la fiecare post de selectare, BS1 și BS2. Selectarea acelor se realizează prin transmiterea unor impulsuri, către posturile de selectare BS1 și BS2, în timpul deplasării saniei cu lacăte.
Cama 22, în timpul deplasării saniei-port-came, apasă succesiv asupra piciorușelor tuturor selectoarelor și determină oscilarea lor în sensul orar. Părțile superioare ale selectoarelor sunt oferite magnetului permanent al blocului de selectare, fiind atrase de acesta. Din această cauză, călcâiele inferioare ale selectoarelor sunt înecate în canalul fonturii și nu mai este posibilă acționarea lor cu camele 21a și 21b. Dacă nu se trimit impulsuri la posturile de selectare, selectoarele rămân scoase din funcțiune. Dacă se trimit impulsuri la posturile de selectare BS1 si BS2, câmpurile magnetice induse suprimă forța de atractie a magnetului permanent. Astfel, sub acțiunea arcului, selectoarele oscilează în sensul anti-orar, aducând la suprafața fonturii călcâiele de lucru inferioare. În această situație, selectoarele devin active și este posibilă acționarea călcâielor de lucru inferioare cu ajutorul camelor 21a și 22b.
În cazul selectoarelor scoase din funcțiune, călcâiele inferioare ale platinelor de selectare rămân în poziția de bază, „0” și sunt obligate să parcurgă o traiectorie deterrninată de canalul dintre camele de ghidare 12 si 19. Cama de apăsare 14 apasă călcâiele superioare ale platinelor de selectare, înecându-le, iar cama 12 coboară platinele de selectare până când pragul acestora pătrunde sub șina de acoperire.
Fig. III.23. Principiul de selectare a acelor
Forța de apăsare se transmite și tijelor arcuite ale conducătoarelor de ace, acestea se îndreaptă și determină înecarea călcâielor mediane pe tije.
Astfel, călcâiele conducătoarelor de ace rămân înecate pe toată lățimea activă a sistemului de came, nefiind posibilă acționarea acelor cu care sunt cuplate.
Selectoarele active sunt ridicate de came, nefiind posibilă acționarea acelor cu care sunt cuplate. Selectoarele active sunt ridicate de camele 21a și 21b, până când distanța dintre selectoare și platinele de selectare asociate se anulează și călcâiul median al selectoarelor se plasează la nivelul corespunzător de acțiune, din dreptul camelor 17 sau 18.
Cama 17, prin intermediul selectoarelor alese și activate la postul de selectare BS1, împinge platinele de selectare și le plasează călcâiele inferioare în poziția de desen 2.
Cama 18, prin intermediul selectoarelor alese și activate la postul de selectare BS2, împinge platinele de selectare și le plasează călcâiele inferioare în pozitia de desen l. Poziția de bază „0” este utilă pentru reținerea elementelor tricotate la ciclul anterior. Poziția de desen „1” este utilă pentru tricotarea buclelor sau primirea ochiurilor. Poziția de desen „2” este utilă pentru tricotarea sau predarea ochiurilor.
III.4.2. ANALIZA TRAIECTORIILOR DE TRICOTARE ȘI TRANSFER
Traiectoriile acelor de tricotat vor fi determinate de următoarele date prezentate în tabelul III.17: modul de transmitere a impulsurilor de selectare la cele două posturi de selectare, poziția ansamblului de came de apăsare, 10 și 11, pozițiile camelor de buclare-transfer 5.
Tabelul III.17. Analiza traiectoriilor de tricotaje și transfer
Observație: Datele din tabelul III.17 sunt valabile pentru cazul în care sania-port-came se deplasează de la dreapta la stânga.
III.4.3. EXEMPLIFICAREA POSIBILITĂȚILOR TEHNOLOGICE
Structurile tricotate care pot fi realizate pe mașina electronică STOLL CMS-330 TC, pe lângă transferul total sau parțial al ochiurilor, pe ace învecinate, sunt prezentate în tabelul III.18.
Tabelul III.18. Exemplificarea posibilităților tehnologice
Captilolul IV
Proiectarea Tehnologică a Produsului
IV.1. CONSIDERAȚII GENERALE
Proiectarea tehnologică a unui produs tricotat presupune parcurgerea următoarelor etape:
alegerea utilajelor corespunzătoare fazelor de lucru;
stabilirea procesului tehnologic;
calculul parametrilor tehnologici, al consumului specific, al randamentului și al capacității de producție.
IV.2 ALEGEREA UTILAJELOR CORESPUNZĂTOARE FAZELOR DE LUCRU
Pentru fiecare fază de lucru sau operație care sunt necesare realizării produsului finit, se alege utilajul corespunzător, ale cărui caracteristici și parametri tehnologici sunt compatibile cu rezultatul dorit.
Din utilajele care participă la realizarea produsului enumerăm următoarele:
mașina de tricotat automată (STOLL CMS-330 TC), pentru tricotarea panourilor conturate corespunzătoare fiecărui reper al produsului;
mașină de încheiat ochi la ochi (KETT E16), pentru ansamblarea reperelor produsului;
mașină de cusut liniară (OVI), pentru montarea materialelor auxiliare;
prese de călcat (Pressing), pentru finisarea produsului.
IV.3. STABILIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operațiilor mecanice, fizice și chimice la care sunt supuse firele textile cu scopul obținerii produsele de îmbrăcăminte.
Numărul și ordinea operațiilor dintr-un proces tehnologic depind de forma produsului și destinația acestuia, de materia primă prelucrată, de structura tricotului și de mașina de tricotat utilizată.
În general, la fabricarea produselor tricotate se disting următoarele operații tehnologice:
pregătirea firelor pentru tricotare;
tricotarea;
confecționarea;
finisarea.
Fiecare operație cuprinde una sau mai multe faze, în funcție de articolul proiectat, utilajul folosit și materia primă.
Principalele stadii prin care trec firele textile în cadrul procesului tehnologic, pentru obținerea unui produs finit sunt următoarele:
recepția și depozitarea materiei prime;
tricotarea;
călcatul intermediar;
croirea;
confecționarea;
finisarea;
călcatul final;
CTC;
ambalarea, etichetarea;
transportul spre beneficiar.
Indiferent de procesul tehnologic aplicat, principala operație tehnologică este tricotarea, în urma căreia, tricoturile realizate consituie baza pentru operațiile următoare.
IV.4. PROIECTAREA DIMENSIONALĂ A PANOURILOR DE TRICOT
Forma și dimensiunile fiecărui reper al produsului, precum și structura tricotată din care este realizat, determină dimensiunile panourilor corespunzătoare acestora.
Astfel, ținând cont de dimensiunile reperelor din tricot crud, specificate în tabelul I.1., pentru mărimea ”XL”, precum și faptul că pe mașină de tricotat cu un gabarit de 590 de ace, putem proiecta numărul și dimensiunile panourilor de tricot necesare pentru obținerea celor 1200 de produse/schimb de lucru, impuse în tema acestei lucrări.
Dimensiunile panourilor tricotate, explictate în rânduri [r] și șiruri [ș], necesare pentru realizarea unui produs sunt specificate în tabelul IV.1. și exemplificate în figururile IV.1 – IV.4.
Aceste valori au fost calculate ținând cont de dimensiunile finale ale produsului, de adaosurile pentru asamblarea reperelor și a celor datorate relaxării tricotului sau finisării produsului.
Numărul de panouri tricotate, necesare pentru obținerea unui produs, respectiv, 1200 de produse finite, este precizat în tabelul IV.2.
Tabelul IV.1. Dimensiunile panourilor tricotate
Tabelul IV.2. Numărul de panouri tricotate
IV.5. PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A OPERAȚIEI DE TRICOTARE
IV.5.1 Întocmirea Programului de tricotare ”SINTRAL”
Programul ”SINTRAL” se încarcă în memoria neprotejată a mașinii, în zona cuprinzând liniile 1-999. În cazul în care programul conține mai multe linii, acesta se poate extinde până la linia 1999. Dacă programul conține mai multe linii, se folosesc funcții pentru comprimarea acestuia.
AUTO-SINTRAL-ul conține linii SINTRAL grupate în funcții pentru realizarea începuturilor tricotului, a zonelor de trecere de la o structură la alta, a zonelor de despărțire și a bordurilor uzuale.
Memoria neprotejată a mașinii de tricotat se șterge la fiecare reîncărcare a unui nou program, automat (la mașinile TC) sau cu comanda EALL (la mașinile CMS.6)
SINTRAL-ul este alcătuit din linii de comandă parcurse succesiv conform numerotării liniilor. În scopul realizării selectării acelor, programul ”SINTRAL” apelează liniile desenului Jacard, întocmit tot cu ajutorul calculatorului.
Liniile de comandă ale programului ”SINTRAL” pot fi clasificate astfel:
linii de comentarii;
linii cu instrucțiuni executabile.
Un exemplu al programului ”SINTRAL”, alături de o parte a reprezentării grafice care apare pe interfața unității de intrare a datelor (fig IV.1 – fig IV.4), corespunzător fiecărui panou/reper al produsului tricotat proiectat, este următorul:
pentrul panourile reperelor față dreapta și față stânga:
Fig.IV.1. Captarea unei părți a imaginii structurii proiectate, pentru panourile reperelor față dreapta și față stânga de pe stația grafică a mașinii de tricotat STOLL CMS-330 – detaliu structural
pentru panoul reperului SPATE:
Fig.IV.2. Captarea unei părți a imaginii structurii proiectate, pentru panoul reperului SPATE de pe stația grafică a mașinii de tricotat STOLL CMS-330.
pentru panoul reperului MÂNECĂ:
Fig.IV.3. Captarea unei părți a imaginii structurii proiectate, pentru panoul reperului MÂNECĂ de pe stația grafică a mașinii de tricotat STOLL CMS-330
pentru panoul reperului GULER:
Fig.IV.4. Captarea unei părți a imaginii structurii proiectate, pentru panoul reperului GULER de pe stația grafică a mașinii de tricotat STOLL CMS-330
Exemplu al programului SINTRAL pentru reperul SPATE:
1 C CMS330:6_50.75830-SPATE-XL-18 E12 / 31/03/2015 20.29.30 <S1> 02.00 (It 2.00) #136=512 #156=0
2 C–––––––––––––––––––––––-I
3 C * * * * *………………………………….* * * * * I
4 C–––––––––––––––––––––––-I
5 C TYPE-ARTICOL : ……. I
6 C MASCHINE : ……. GAUGE-FINEZZA : 12 I
7 C CLIENT: ………….. DATEN-TIMEN : 31/03/2015 20.29.30 I
8 C–––––––––––––––––––––––-I
9 C COMMENT : I
10 C RS15=0 C Safety rows
11 C RS17=0 C Used if first piece with comb
12 C RS18=0 C ! ! ! ! Esecuzione – Execution CLOTH ! ! ! !
13 C NP1=9.5 C RETE
14 C NP2=11.0 C TUBOLARE
15 C NP5=11.3 C LAV ANT
16 C NP6=11.3 C LAV POST
17 C NP7=12.5 C GIRO LENTO
18 C NP8=11.0 C SEP.FINALE
19 C NP9=9.5 C SCHIENA M.U
20 IF #137= 25 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=12.0 NP25=14.5 C INITIAL VALUES COMB E2.5!
21 IF #137= 3 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=13.0 NP25=14.5 C INITIAL VALUES COMB E 3!
22 IF #137= 35 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=13.0 NP25=14.5 C INITIAL VALUES COMB E 3.5!
23 IF #137= 4 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=12.5 NP25=14.5 C INITIAL VALUES COMB E 4!
24 IF #137= 5 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E 5!
25 IF #137= 7 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E 7!
26 IF #137= 8 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E 8!
27 IF #137=10 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=11.0 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E10!
28 IF #137=12 NP19=11.5 NP20=11.5 NP21=10.0 NP22=11.0 NP23=11.5 NP24=11.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E12!
29 IF #137=>14 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=11.5 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=19.0 C INITIAL VALUES COMB E14+E16!
30 IF #137=>18 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=12.0 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=19.0 C INITIAL VALUES COMB E18+E20!
31 IF #137=252 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=12.0 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E2.5.2!
32 IF #137=352 NP19=11.0 NP20=12.0 NP21= 9.9 NP22=11.0 NP23=12.0 NP24=13.0 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E3.5.2!
33 IF #137= 52 NP19=11.5 NP20=12.0 NP21=10.0 NP22=11.0 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E5.2!
34 IF #137= 62 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=11.0 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E6.2!
35 IF #137= 72 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=11.5 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E7.2!
36 IF #137= 82 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=12.0 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=18.0 C INITIAL VALUES COMB E8.2!
37 IF #137= 92 NP19=11.5 NP20=12.5 NP21=10.0 NP22=12.0 NP23=12.5 NP24=12.5 NP25=19.0 C INITIAL VALUES COMB E9.2!
38 C YD1=24-24
39 C YD2=8-8
40 C YD3=12-12
41 C YD4=16-16
42 C YD5=20-20
43 C YD6=24-24
44 C YD7=28-28
45 C YD8=32-32
46 C MSEC=0.80 MSECI=0.70
47 IFRS18=0 IF #L=0 #L=15 IF #R=0 #R=303
50 START
51 ML0
52
53 PF0
54 Y-CR0
55 WMF1 C LAVORO
56 YG: 8F=B / 1F=L 3F=W 4F=Z 5F=E 6F=Y;
57 YDF=3
58 C–––––––––––––––––––––––-
59 C LINKS – LEFT – SINISTRA | RECHTS – RIGHT – DESTRA |
60 C–––––––––––-|–––––––––––-|
61 C 8A=(B) Separazione Nylon | 6A=(Y) COL.3 |
62 C | 5A=(E) COL.2 |
63 C | 4A=(Z) COL.1 |
64 C | 3A=(W) SEP |
65 C | 1A=(L) COL.7 |
66 C–––––––––––––––––––––––-
67 IFRS18=0 #74=314 C Needles Of Fabric:314
68 F:!-HALFCLOTH-; F1=1-#74 SEN=#83-#82 #99=0
69 PM: #141:F1; PA:<A>;
70 IFRS18=0 F:!-CLOTH-1; C Needles Of Fabric:314
71 END
72 C––– FNZ: ASSIGNMENT YARN –––––––––––––––––
73 FBEG:!-ASSIGNEYARN-;
74 Y-8A:F1B; Y-1A:F1L; Y-3A:F1W; Y-4A:F1Z; Y-5A:F1E; Y-6A:F1Y;
75 Y-1A:HL1G; Y-1A:HR1G; Y-3A:HL1G; Y-3A:HR1G;
76 Y-4A:HL1G; Y-4A:HR1G; Y-5A:HL1G; Y-5A:HR1G;
77 Y-6A:HL1G; Y-6A:HR1G; Y-8A:HL1G; Y-8A:HR1G;
78 FEND
79 C––– FNZ: HORIZONTAL DEVELOPMENT –––––––––––––––
80 FBEG:!-SVIL-ORR-1;
81 IF RS15=1 F:!-PICKUP-AFTER;
82 F:!-BEGINNING; F:!-ASSIGNEYARN-; PF0
83 PA:JA1;
84 PAI:JA1;
85 #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54
86 FEND
87 C––– FNZ: YARN CORRECTION AND ASSIGNE YARN INTARSIA ––––––––-
88 FBEG:!-YARNCORRINT-;
89 C Y-8A:K12-12;C Y-1A:K12-12;C Y-3A:K12-12;C Y-4A:K12-12;C Y-5A:K12-12;
90 C Y-6A:K12-12;
91 FEND
92 C––– FNZ: CLOTH ––––––––––––––––––––-
93 FBEG:!-CLOTH-1;
94 F:!-YARNCORRINT-;
95 F:!-ASSIGNEYARN-;
96 #51=15 #52=303 #53=0 #54=0
97 F:!-YARNCORRINT-;
98 S0Y PRINT/CHECK YARN CARRIERS/
99 F:!-SVIL-ORR-1; #72=1
100 JA1=4036(1300-4036) F:!-SINTRAL-1; C Course 1…554
101 #L=48 #R=270 #LM=0 #RM=0
102 F:!-BEGINNING; F:YG-HOME; #72=0
103 FEND
104 C––– FNZ: POSITIONING CLOTH ––––––––––––––––-
105 FBEG:!-HALFCLOTH-;
106 F:!-NEEDLESMAX-;
107 #81=#77-#74 IF#81<2 #83=1 GOTO#123+2 C Empty Needles Out Fabric
108 #83=60 PRINT/NeedleOfBeginningOnTheNeedlebed/
109 #82=#83+#74 #82=#82-1
110 IF #74>#77 MS PRINT/!!! <<- ATTENTION Fabric To Big ->> !!!/
111 FEND
112 C––– FNZ: NEEDLES MAX WORKS ––––––––––––––––-
113 FBEG:!-NEEDLESMAX-;
114 #10=#156 IF#156<28 #10=1
115 IF#137 <35 #78=#137 PRINT/Gauge Normal/ GOTO#123+3 C #78=Counter For Gauge
116 IF#137 <200 #78=#137*10 #78=#78/50 PRINT/Multi Gauge/ GOTO#123+2 C #78=Counter For Gauge
117 IF#137 >200 #78=#137/50 PRINT/Multi Gauge Big/ C #78=Counter For Gauge
118 IF#137=25 #77=#138 PRINT/Gauge Big/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
119 IF#137=35 #77=#138 PRINT/Gauge Big/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
120 IF#139=538 #77=#138 PRINT/CMS311TC-L/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
121 IF#139=529 IF#10<>1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 PRINT/CMS311L-TAN/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
122 IF#139=529 IF#10=1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 #77=#77+#78 PRINT/CMS311L/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
123 IF#139=520 IF#10<>1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 PRINT/CMS311-TAN/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
124 IF#139=520 IF#10=1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 #77=#77+#78 PRINT/CMS311/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
125 IF#139=575 IF#10=1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 #77=#77+#78 PRINT/CMS420E/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
126 IF#139=577 IF#10=1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 #77=#77+#78 PRINT/CMS420 MG/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
127 IF#138/#78<84 #77=#138 PRINT/Kompact-tandemTC / GOTOFEND C #77=Max SEN Area
128 IF#10<>1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 PRINT/Kompact-tandem:6 / GOTOFEND C #77=Max SEN Area
129 IF#10=1 #77=#10*#78 #77=#138-#77 #77=#77+#78 PRINT/Big/ GOTOFEND C #77=Max SEN Area
130 FEND
131 C––––––––––– BEGINNING –––––––––––
132 FBEG:!-BEGINNING;
133 IF #LM<=#53 IF #RM=>#54 IF #RM-#LM>2 S0Y
134 IF #LM<=#53 IF #RM=>#54 IF #RM-#LM>2 F:!-WIDENING-V; PRINT/WASTE FOR OPEN MIDDLE/ GOTO#123+2
135 IF #LM=0 IF#RM=0 IF#53<>0 IF#54<>0 IF#72=1 F:!-WIDENING-V; PRINT/WASTE FOR OPEN MIDDLE/
136 IF #L=#51 IF #R=#52 GOTO FEND
137 IF #L<=#51 IF #R>=#52 F:!-PRESS-OFF-L; PRINT/WASTE/ GOTO FEND
138 IF #L>=#51 IF #R<=#52 F:!-WIDENING; PRINT/WASTE/ GOTO FEND
139 IF #L<>#51 IF #R<>#52 F:!-PRESS-OFF-L; F:!-WIDENING; PRINT/WASTE/
140 FEND
141 C––––––––––– PRESS-OFF –––––
142 FBEG:!-PRESS-OFF-L;
143 PA:#L:<TI#R>; PF0 MSEC=0.70
144 S0Y
145 #LM=0 #RM=0
146 C predisposition IF RIP SX
147 C predisposition IF RIP SX
148 << S0W0
149 >> S:UVSD.I/UVSDI.; SX W0 ML
150 << SX W0 ML
151 C predisposition IF NYL DX
152 <> S:R(22)-D.I(21); V0 Y:=BS; SX ML
153 IF#149=1 GOTO#123+3
154 <> S:0-R/R(24)-0; Y:0/=B!; SXSX ML
155 GOTO#123+4
156 <> S:0-R; Y:0; SX
157 <> S0W0
158 <> S:R(24)-0; Y:=B!; SX ML
159 C predisposition IF NYL DX
160 C predisposition IF RIP SX
161 >>S0W0
162 << S:TI(23)-0; Y:=L; SX
163 REP*4
164 >> S:TI(23)-0; SX
165 << SX
166 REPEND
167 >> Y:=L; SX
168 PA:#L:<T#51>#51:<A#52><O#R>;
169 IF#149=1 GOTO#123+4
170 << S:N(23)-0/O-0; Y:=L/0; SX SX
171 >> S:NO-0/T-0; Y:=L!/0; SX SX
172 GOTO#123+7
173 << S:N(23)-0/O-0; Y:=L/0; S1
174 >> S1
175 <<S0W0
176 >> S:NO-0/T-0; Y:=L!/0; S1
177 << S1
178 >>S0W0
179 IF#L<#51 #L=#51
180 IF#R>#52 #R=#52
181 PL:; PR:;
182 C predisposition IF RIP SX
183 C predisposition IF RIP SX
184 FEND
185 C––––––––––– WIDENING –––––
186 FBEG:!-WIDENING;
187 WMF0 #89=#R-#L WMN=#89
188 PA:#L:<A#R>; #LM=0 #RM=0
189 MSEC=0.70
190 S0Y
191 IF#149=1 GOTO#123+37
192 C predisposition IF RIP SX
193 C predisposition IF RIP SX
194 << S0W0
195 >> S:UVSD.I/UVSDI.; SX W0 ML
196 << SX W0 ML
197 C predisposition IF NYL DX
198 <> S:R(22)-D.I(21); V0 Y:=BS; SX ML WM=3 WMI=3
199 <> S:0-R/R(24)-0; Y:0/=B!; SXSX ML
200 C predisposition IF NYL DX
201 C predisposition IF RIP SX
202 >>S0W0
203 << S:R(23)-0; Y:=LS; SX
204 >> S:R(23)-0; Y:=L; SX PA:<AY>;
205 << S:U^SY; VR1 SX W0 ML
206 >> S:UVSAY; V0 SX W0 ML
207 << S:A-0; SX
208 >> S:A-0; SX
209 PF1
210 IF #R<#52 #R=#R+2 IF #R>#52 #R=#52
211 << S:LPA(19)-PA(21)/Y-LA; Y:=L/0; PL:'LL.L'; PR:'P.PP';SX SX
212 IF #L>#51 #L=#L-2 IF #L<#51 #L=#51
213 >> S:LPA-LA/Y-PA; SX SX
214 IF #L>#51 GOTO #123-4
215 IF #R<#52 GOTO #123-5
216 PL:; PR:;
217 << S:0-R/R(20)-0; V0 Y:0/=L; SX SX
218 >> S:R(20)-0; Y:=L; SX
219 RBEG*RS16
220 << S:R(20)-0; Y:=L; SX
221 >> SX
222 REND
223 << S:R(20)-0; Y:=L; S1
224 >> Y:=L!; S1
225 C predisposition IF RIP SX
226 C predisposition IF RIP SX
227 GOTO#123+29
228 C predisposition IF RIP SX
229 C predisposition IF RIP SX
230 << S:R(22)-R(22); Y:=LH; SX ML WM=6 WMI=3
231 >> S:UVSD.I/UVSDI.; S1 W0 ML
232 << S1 W0 ML
233 C predisposition IF NYL DX
234 <> S:R(22)-D.I(21); Y:=BS; S1 ML
235 <> S:0-R; Y:0; S1 ML
236 <> S0 W0
237 <> S:R(24)-0; Y:=B!; S1 ML
238 C predisposition IF NYL DX
239 >> S:R(23)-0; Y:=L; S1
240 PA:<A>;
241 PL:'Y+'; PR:'.T'; PF1
242 IF #R<#52 #R=#R+2 IF #R>#52 #R=#52
243 << S:Y+AT(20)-0; Y:=L; S1
244 IF #L>#51 #L=#L-2 IF #L<#51 #L=#51
245 >> S:YA.T-0; Y:=L; S1
246 IF #L>#51 GOTO #123-4
247 IF #R<#52 GOTO #123-5
248 RBEG*RS16
249 << S:R(20)-0; Y:=L; S1
250 >> Y:=L; S1
251 REND
252 << S:R(20)-0; Y:=L; S1
253 >> Y:=L!; S1
254 C predisposition IF RIP SX
255 C predisposition IF RIP SX
256 PL:; PR:;
257 PF0
258 FEND
259 C––––––––- W-LM2 ––––––
260 FBEG:!-W-LM2;
261 PA:1:<AIAL> #L:<. #11>#11:Z #12:<O #R>#12:H;#LM=0 #RM=0
262 << S0 W0
263 >> S:.Z(21)-.(21); Y:=BS; S1 ML WM=4 WMI=3
264 << S:0-Z; SX
265 >> S:IH(8.5)-0; SX
266 << S:0-H; SX
267 >> S:O(21)-O(21)/0-.OHZ; Y:=BS/0; SXSX
268 << S:HO(23)-0; Y:=BS; SX
269 >> S:0-H; Y:=BS/0; SXSX
270 << S:LZ(8.5)-0; Y:=BS; SX
271 >> S:0-Z; Y:=BS/0; SXSX
272 << S:.(23)-0; Y:=BH; SX
273 >> S0 W0
274 C predisposition IF NYL DX
275 C predisposition IF NYL DX
276 C predisposition IF NYL DX
277 C predisposition IF NYL DX
278 C predisposition IF NYL DX
279 C predisposition IF NYL DX
280 C predisposition IF NYL DX
281 C predisposition IF NYL DX
282 C predisposition IF NYL DX
283 C predisposition IF NYL DX
284 C predisposition IF RIP SX
285 C predisposition IF RIP SX
286 C predisposition IF RIP SX
287 << S:.AZOH(22)-0/IL-0; Y:=LS/0; SXSX
288 >> S:.IOLZH(22)-0; Y:=L; SX
289 C predisposition IF RIP SX
290 FEND
291 C––––––––- W-LM1 ––––––
292 FBEG:!-W-LM1;
293 PA:1:<AIAO> #L:<. #11> #12:<. #R>;#LM=0 #RM=0
294 << S0 W0
295 <> S:.I(21)-.(21); Y:=BS; S1 ML WM=4 WMI=3
296 <> S:.O(23)-0/0-.; Y:=BH/0; S1
297 <> S1
298 <> S0 W0
299 <> S0W0
300 C predisposition IF RIP SX
301 C predisposition IF RIP SX
302 C predisposition IF RIP SX
303 C predisposition IF RIP SX
304 C predisposition IF RIP SX
305 << S:.A(22)-0/IO-0; Y:=LS/0; S1
306 >> S1
307 << S0W0
308 >> S:.IO(22)-0; Y:=L; S1
309 C predisposition IF RIP SX
310 FEND
311 C––––––––- 0-LM1 ––––––
312 FBEG:!-0-LM1;
313 PA:<AY>;
314 <<S:A(22)-0; Y:=LS; SX
315 >>S:Y-0; SX
316 FEND
317 C–––––––––-WIDENING-V ––––
318 FBEG:!-WIDENING-V;
319 PF0 MSEC=0.70 PA:<AY>;
320 <>S:UVSD.I/UVSDI.; S1 W0 ML
321 <> S1 W0 ML
322 C
323 IF#LM<>0 IF#RM<>0 #11=#LM #12=#RM PL:; PR:; PLM:; PRM:; PF1
324 IF#149=1 GOTO#123+34
325 C predisposition IF RIP SX
326 C predisposition IF RIP SX
327 IF#LM=0 IF#RM=0 IF#72=1 F:!-0-LM1*5; GOTO#123+2
328 F:!-W-LM2; F:!-0-LM1*5;
329 WMF0 #89=#R-#L WMN=#89
330 REP*2
331 << S:R(23)-0; Y:=L; SX ML
332 >> Y:=LH; SX
333 REPEND
334 PA:<AY>; IF#L=#51 IF#R=#52 GOTO#123+48
335 << S:U^SY; VR1 SX W0 ML
336 >> S:UVSAY; V0 SX W0 ML
337 << S:A-0; SX
338 >> S:A-0; SX
339 PF1
340 IF #R<#52 #R=#R+2 IF #R>#52 #R=#52
341 << S:LPA(19)-PA(21)/Y-LA; Y:=L/0; PL:'LL.L'; PR:'P.PP'; SX SX
342 IF #L>#51 #L=#L-2 IF #L<#51 #L=#51
343 >> S:LPA-LA/Y-PA; SX SX
344 IF #L>#51 GOTO #123-4
345 IF #R<#52 GOTO #123-5
346 PL:; PR:;
347 << S:0-R/R(20)-0; V0 Y:0/=L; SX SX
348 >> S:R(20)-0; Y:=L; SX
349 RBEG*RS16
350 << S:R(20)-0; Y:=L; SX
351 >> SX
352 REND
353 << S:R(20)-0; Y:=L; S1
354 >> Y:=L!; S1
355 C predisposition IF RIP SX
356 C predisposition IF RIP SX
357 GOTO#123+25
358 C S1
359 C predisposition IF RIP SX
360 C predisposition IF RIP SX
361 IF#LM=0 IF#RM=0 IF#72=1 F:!-0-LM1*5; GOTO#123+2
362 F:!-W-LM1; F:!-0-LM1*5;
363 WMF0 #89=#R-#L WMN=#89
364 << S:R(24)-0; Y:=L; S1 ML
365 >> S:R(23)-0; Y:=LH; S1
366 PA:<A>;
367 PL:'Y+'; PR:'.T'; PF1 IF#L=#51 IF#R=#52 GOTO#123+15
368 IF #R<#52 #R=#R+2 IF #R>#52 #R=#52
369 << S:Y+AT(20)-0; Y:=L; S1
370 IF #L>#51 #L=#L-2 IF #L<#51 #L=#51
371 >> S:YA.T-0; Y:=L; S1
372 IF #L>#51 GOTO #123-4
373 IF #R<#52 GOTO #123-5
374 RBEG*RS16
375 << S:R(20)-0; Y:=L; S1
376 >> Y:=L; S1
377 REND
378 << S:R(20)-0; Y:=L; S1
379 >> Y:=L!; S1
380 C predisposition IF RIP SX
381 C predisposition IF RIP SX
382 PL:; PR:; #11=0 #12=0
383 PF0
384 C
385 FEND
386 C––––––––––YG-HOME–––––––-
387 FBEG:YG-HOME;
388 #73=0 #73=#149
389 IF#124=0 S0W0
390 C
391 IF#LM<#53 IF#RM>#54 IF#RM-#LM>2 F:!-WIDENING-V;
392 <> S:UVSR;SX ML
393 V0
394 #96=0
395 IF#G<0 S0W0
396 IF#G=0 IF#124=0 S0 GOTOFEND
397 IF#G=0 GOTOFEND
398 S:R(20)-0; V0
399 SBEG
400 IF#G>0 Y:#GH; SX #96>1
401 IF#96<#73 IF#G>0 GOTO#123-1
402 SEND ML
403 GOTO#123-9
404 FEND
405 C––––––––––PICKUP-AFTER––––––-
406 FBEG:!-PICKUP-AFTER;
407 #LM=0 #RM=0 PA:<.A>;
408 PF0
409 REP*60
410 << S:A(9.8)-.(9.8)/.-A; Y:=LS; S1 W07 WS0
411 >> SX W07
412 REPEND
413 ML
414 REP*999
415 << S:N(15)-N(15); Y:=L; SX W07
416 >> SX W07
417 REPEND
418 MS PRINT/StopAfterPick-UP/
419 FEND
420 C––– S1 SINTRAL ––––––––––––––––––––-
421 FBEG:!-SINTRAL-1;
422 Y-1A:HL1G;
423 <<S:<1-><L>A(23)-Y(23); Y:=L; F:!-WM-1; MSEC2 V0 S1 ML1
424 Y-1A:HR1G;
425 >>S:<1-><L>A(23)-Y(23); Y:=L; F:!-WM-1; MSEC2 V0 S3
426 << V0 S1
427 >>S:<1-><L>A(23)-Y(23)/<1->UVS+/UVS.; MSEC9 V0 VU S1 S2 S3
428 <<S:<1-><L>AH(21)-H(22)/<1-><q>0-Y(22); Y:=L/0; V0 S1 S2
429 Y-8A:HR1G;
430 >>S:<1-><L>AH(22)-H(22)/<1-><B>g(21)-Y(22)/<1->UVS+; Y:=L/=B; V0 VU S1 S2 S3
431 Y-4A:HL1G; Y-8A:HL1G;
432 <<S:<1-><Z>AH(21)-H(22)/<1-><q>0-Y(22)/<1-><B>A(24)-0; Y:=Z/0/=B!; V0 S1 S2 S3
433 Y-4A:HR1G;
434 >>S:<1-><Z>H(1)-H(1); Y:=Z; MSEC2 V0 S1
435 <<S:<1-><Z>A(2)-0; V0 V# S3
436 >>S:<1-><Z>0-Y(2); V0 V# S1
437 Y-5A:HL1G;
438 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6); Y:=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S3
439 >>W0 S0
440 Y-6A:HL1G;
441 <<S:<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=Y/=Z; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S2 S3
442 Y-5A:HR1G; Y-6A:HR1G;
443 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3 ML0
444 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
445 REP*19
446 F:!-SUBKNIT-8;
447 REPEND
448 F:!-SUBTRA-1;
449 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
450 REP*17
451 F:!-SUBKNIT-9;
452 REPEND
453 REP*5
454 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
455 F:!-SUBTRA-2;
456 F:!-SUBKNIT-10;
457 F:!-SUBTRA-3;
458 F:!-SUBKNIT-10;
459 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
460 F:!-SUBKNIT-11;
461 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
462 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
463 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
464 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
465 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
466 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
467 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
468 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
469 F:!-SUBKNIT-11;
470 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
471 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
472 REPEND
473 REP*7
474 F:!-SUBKNIT-9;
475 REPEND
476 REP*5
477 F:!-SUBTRA-1;
478 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
479 F:!-SUBTRA-1;
480 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
481 REPEND
482 F:!-SUBTRA-1;
483 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
484 F:!-SUBTRA-4;
485 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
486 F:!-SUBTRA-2;
487 REP*15
488 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
489 F:!-SUBTRA-5;
490 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
491 F:!-SUBTRA-6;
492 REPEND
493 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
494 REP*38
495 F:!-SUBKNIT-8;
496 REPEND
497 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
498 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; F:!-WM-6; V0 S1 S2 S3
499 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
500 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg%O(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
501 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH%O(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
502 <<S:<1-><E>Hg%O(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
503 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH%O(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
504 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg%O(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
505 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH%O(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
506 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg%O(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
507 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH%O(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
508 <<S:<1-><E>Hg%O(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
509 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH%O(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
510 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg%O(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
511 >>S:<1-><Z>gH%O(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
512 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg%O(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
513 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH%O(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
514 <<S:<1-><E>Hg%O(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
515 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH%O(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
516 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
517 >>S:<1-><Z>0-Y(7)/<1->UVS+/UXSA-.; Y:=Z; V0 S1 S2 S3
518 Y-3A:HL1G;
519 <<S:<1-><Z>A(7)-Y(7)/<1-><W>A(9)-Y(9); Y:=Z/=W; V0 S1 S3
520 Y-3A:HR1G;
521 >>S:<W>A(9)-Y(9)/<1->U^ST; Y:=W; F:!-WM-2; V0 S1 S2
522 <<S:<1-><W>A(8)-Y(8); V0 S2
523 >>S:<W>A(8)-Y(8); V0 S2
524 F:!-SUBTRA-7;
525 <<S:<1-><W>A(8)-Y(8); F:!-WM-2; MSEC3 V0 S3
526 >>S:<W>A(8)-Y(8); V0 S1
527 REP*3
528 << V0 S3
529 >> V0 S1
530 REPEND
531 << V0 S3
532 >>S:<W>A(9)-Y(9)/<1->UVS+; V0 S1 S2
533 <<S:<1-><W>A(9)-0; V0 S2
534 REP*2
535 >>S:<1-><W>gA(9)-0; V0 S2
536 <<S:<1-><W>Ag(9)-0; V0 S2
537 REPEND
538 >>S:<1-><W>A(9)-0/<1-><Z>A(9)-0/<1-><E>A(9)-0; Y:=W/=Z/=E; V0 S1 S2 S3
539 <<W0 S0
540 >>S:<1-><Y>A(9)-0; Y:=Y; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1
541 FEND
542 C––– FNZ: TAKEDOWN –––––––––––––––––––-
543 FBEG:!-WM-1;
544 WMF1 C LAVORO
545 FEND
546 FBEG:!-WM-2;
547 WMF2 C FUSTI
548 FEND
549 FBEG:!-WM-3;
550 WMF3 C CALATI-FUSTI
551 FEND
552 FBEG:!-WM-4;
553 WMF4 C MANICA
554 FEND
555 FBEG:!-WM-6;
556 WMF6 C
557 FEND
558 C––– FNZ: TRANSFER –––––––––––––––––––-
559 FBEG:!-SUBTRA-1;
560 S:<1->UXST-+; F:!-WM-4; MSEC4 VR1 S1
561 VL1 S3 #L>1 #R<1
562 FEND
563 FBEG:!-SUBTRA-2;
564 S:<1->U^ST; F:!-WM-4; MSEC4 VR1 S1
565 S:<1->UVS+; VL1 S3 #R<1
566 FEND
567 FBEG:!-SUBTRA-3;
568 S:<1->UVS+; F:!-WM-4; MSEC4 VR1 S1
569 S:<1->U^ST; VL1 S3 #L>1
570 FEND
571 FBEG:!-SUBTRA-4;
572 S:<1->UXST-+; F:!-WM-4; MSEC4 VR1 S1
573 VL1 S3 #L>1
574 FEND
575 FBEG:!-SUBTRA-5;
576 S:<1->UVS+; F:!-WM-3; MSEC4 VR1 S1
577 S:<1->U^ST; VL1 S3 #L>1
578 FEND
579 FBEG:!-SUBTRA-6;
580 S:<1->U^ST; F:!-WM-3; MSEC4 VR1 S1
581 S:<1->UVS+; VL1 S3 #R<1
582 FEND
583 FBEG:!-SUBTRA-7;
584 S:<1->UVS+; F:!-WM-3; MSEC4 VL1 S2
585 <>W0 S0
586 FEND
587 C––– FNZ: KNITTING –––––––––––––––––––-
588 FBEG:!-SUBKNIT-8;
589 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
590 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
591 FEND
592 FBEG:!-SUBKNIT-9;
593 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
594 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
595 FEND
596 FBEG:!-SUBKNIT-10;
597 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; F:!-WM-2; MSEC3 V0 S1 S2 S3
598 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
599 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
600 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
601 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
602 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
603 FEND
604 FBEG:!-SUBKNIT-11;
605 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
606 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
607 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
608 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
609 <<S:<1-><E>Hg(5)-H(6)/<1-><Y>Hg(5)-H(6)/<1-><Z>Hg(5)-H(6); Y:=E/=Y/=Z; V0 S1 S2 S3
610 >>S:<1-><Z>gH(5)-H(6)/<1-><Y>gH(5)-H(6)/<1-><E>gH(5)-H(6); Y:=Z/=Y/=E; V0 S1 S2 S3
611 FEND
612 C––– FNZ: CUSTOM ––––––––––––––––––––
613 FBEG:!-TR-LR-730S;
614 IF#L1<>0 F:!-TR-DOUB-730S; GOTOFEND
615 IF#124=0 F:!-TR-RIGHT-730S; GOTOFEND
616 IF#124=1 F:!-TR-LEFT-730S;
617 FEND
618 FBEG:!-TR-LEFT-730S;
619 <<S0W0
620 #L=1 F1=1-#75 SEN1=1-#75 #R=#75 #76>1
621 IF #137=52 PA:1:<N> 1:<OT.+ZT.+#76>#76:*I*I*I*I;
622 IF #137=62 PA:1:<N> 1:<OT.+ZT.+#76>#76:*I*I*I*I;
623 IF #137=72 PA:1:<N> 1:<OT.+ZT.+#76>#76:*I*I*I*I;
624 IF #137=92 PA:1:<N> 1:<.+OT.+.TZ+.T#76>#76:*I*I*I*I;
625 >>S:UXS*%+-I%T/O-Z/Z-O; Y:0; S1S2S3 W0
626 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #76<1
627 FEND
628 FBEG:!-TR-RIGHT-730S;
629 >>S0W0
630 #L=#L+#83-1 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R=#77 #75<7
631 IF #137=52 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<OT.+ZT.+>;
632 IF #137=62 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<OT.+ZT.+>;
633 IF #137=72 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<OT.+ZT.+>;
634 IF #137=92 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<.+OT.+.TZ+.T>;
635 <<S:UXS*%+-I%T; Y:0; S1 W0
636 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #75>7
637 FEND
638 C
639 FBEG:!-TR-DOUB-730S;
640 IF#124=0 F:!-TR-RI-730S-DO; GOTOFEND
641 IF#124=1 F:!-TR-LE-730S-DO;
642 FEND
643 FBEG:!-TR-LE-730S-DO;
644 <<S0W0
645 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R2=#77 #91>1 #L1=1 #R1=#92
646 PA:1:<N> 1:<++T#91>#91:I*I*I*I*;
647 >>S:UXS*%+-I%T; SX W0
648 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L1=#55+1 #R1=#56 #LM1=#57 #RM1=#58 #L2=#59 #R2=#60 #LM2=#61 #RM2=#62 #91<1
649 FEND
650 FBEG:!-TR-RI-730S-DO;
651 >>S0W0
652 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R2=#77 #94<8
653 PA:1:<N> #94:*I*I*I*I<++T>;
654 <<S:UXS*%+-I%T; SX W0
655 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L1=#55 #R1=#56 #LM1=#57 #RM1=#58 #L2=#59 #R2=#60 #LM2=#61 #RM2=#62 #94>8
656 FEND
657 FBEG:=W=+=C=;
658 IF#140=1 GOTOFEND
659 <> S0 =W= ML
660 <> S0 =C= ML
661 FEND
662 FBEG:CR0L;
663 C <>Y-RALL; S0
664 C <>Y-CR0L; S0
665 FEND
666 FBEG:CR0R;
667 C <>Y-RALL; S0
668 C <>Y-CR0R; S0
669 FEND
670 FBEG:!-TR-LR-POFF;
671 IF#124=0 F:!-TR-RIGHT-POFF; GOTOFEND
672 IF#124=1 F:!-TR-LEFT-POFF;
673 FEND
674 FBEG:!-TR-LEFT-POFF;
675 <<S0W0
676 #L=1 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R=#77 #76>1
677 PA:1:<N> 1:<++T#76>#76:I*I*I*I*;
678 >>S:UXS*%+-I%T; S1 W0
679 <<S:+T-+T; Y:0; S1 W0
680 >>S0W0
681 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #76<1
682 FEND
683 FBEG:!-TR-RIGHT-POFF;
684 >>S0W0
685 #L=#L+#83-1 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R=#77 #75<7
686 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<++T>;
687 <<S:UXS*%+-I%T; S1 W0
688 >>S:+T-+T; Y:0; S1 W0
689 <<S0W0
690 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #75>7
691 FEND
692 FBEG:!-TR-LR;
693 IF#L1<>0 F:!-TR-DOUBLE; GOTOFEND
694 IF#124=0 F:!-TR-RIGHT; GOTOFEND
695 IF#124=1 F:!-TR-LEFT;
696 FEND
697 FBEG:!-TR-LEFT;
698 <<S0W0
699 #L=1 F1=1-#75 SEN1=1-#75 #R=#75 #76>1
700 PA:1:<N> 1:<++T#76>#76:I*I*I*I*;
701 >>S:UXS*%+-I%T; S1 W0
702 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #76<1
703 FEND
704 FBEG:!-TR-RIGHT;
705 >>S0W0
706 #L=#L+#83-1 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R=#77 #75<7
707 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<++T>;
708 <<S:UXS*%+-I%T; S1 W0
709 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #75>7
710 FEND
711 C
712 FBEG:!-TR-DOUBLE;
713 IF#124=0 F:!-TR-RIGHT-DO; GOTOFEND
714 IF#124=1 F:!-TR-LEFT-DO;
715 FEND
716 FBEG:!-TR-LEFT-DO;
717 <<S0W0
718 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R2=#77 #91>1 #L1=1 #R1=#92
719 PA:1:<N> 1:<++T#91>#91:I*I*I*I*;
720 >>S:UXS*%+-I%T; SX W0
721 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L1=#55+1 #R1=#56 #LM1=#57 #RM1=#58 #L2=#59 #R2=#60 #LM2=#61 #RM2=#62 #91<1
722 FEND
723 FBEG:!-TR-RIGHT-DO;
724 >>S0W0
725 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R2=#77 #94<8
726 PA:1:<N> #94:*I*I*I*I<++T>;
727 <<S:UXS*%+-I%T; SX W0
728 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L1=#55 #R1=#56 #LM1=#57 #RM1=#58 #L2=#59 #R2=#60 #LM2=#61 #RM2=#62 #94>8
729 FEND
730 FBEG:!-TR-LR2;
731 IF#124=0 F:!-TR-RIGHT2; GOTOFEND
732 IF#124=1 F:!-TR-LEFT2;
733 FEND
734 FBEG:!-TR-LEFT2;
735 <<S0W0
736 #L=1 F1=1-#75 SEN1=1-#75 #R=#75 #76>1
737 PA:1:<N> 1:<++T#76>I*I*I*I*;
738 >>S:UXS*%+-I%T; S1 W0
739 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #76<1
740 FEND
741 FBEG:!-TR-RIGHT2;
742 >>S0W0
743 #L=#L+#83-1 F1=1-#77 SEN1=1-#77 #R=#77 #75<7
744 PA:1:<N> #75:*I*I*I*I<++T>;
745 <<S:UXS*%+-I%T; S1 W0
746 #L=#51 F1=1-#74 SEN=#83-#82 PA:JA1; PAI:JA1; #L=#51 #R=#52 #LM=#53 #RM=#54 #75>7
747 FEND
999 V0 S0 W0
IV.6. CONFECȚIONAREA PRODUSULUI TRICOTAT
În secția de confecții, din cadrul firmei, se ocupă cu asamblarea reperelor pentru obținerea produsului finit a produselor tricotate.
Alegerea sistemului de lucru de confecționare a unui produs are o deosebită importanță, având în vedere varietatea de produse ce pot fi executate, în funcție de utilajele folosite în secție și de cerințele pieței.
Fiecare produs are, în general, propriu proces tehnologic, prin care se obțin produse cu indicatori tehnici și economici superiori.
Pentru a asigura un consum cât mai mic este foarte importantă încadrarea șabloanelor pe șpanul sau panoul ce urmează a fi croit. În cazul articolului „Jachetă pentru femei”, datorită formelor reperelor (conturate) nu este necesară croirea.
IV.6.2 STABILIREA FAZELOR TEHNOLOGICE PENTRU CONFECȚIONAREA
PRODUSULUI
Fazele tehnologice stabilesc modul în care se prelucrează și se asamblează un produs prin etapele:
constituirea reperelor de produs;
unirea reperelor;
finalizarea produsului.
Deoarece unui reper îi pot corespunde mai multe variante tehnologice, pentru varianta optimă se ia în considerare:
timpul de realizare;
posibilitățile tehnologice ale utilajelor;
restricțiile impuse de materia primă și de produs.
Informațiile referitoare la faze și succesiunea acestora sunt prezentate sub formă tabelară (tabelul IV.3).
Tabelul IV.3. Fazelte tehnologice și succesiunea acestora
IV.7. CALCULUI PARAMETRILOR TEHNOLOGICI LA TRICOTARE
IV.7.1 Tensiunea în fire la alimentare
Tensiunea în fire la alimentare Ta (cN) reprezintă forța axială existentă în fir în faza formării noilor ochiuri. Tensiunea în fire trebuie să fie constantă atât pe lungimea acestora cât și pentru firele aparținând aceluiași sistem deoarece variația acesteia poate modifica lungimea firului din ochi, cu consecințe asupra uniformității și calității tricotului.
În funcție de natura materiei prime se stabilesc limite de variație a tensiunii în fir la alimentare, limite care se recomandă să fie cuprinse în intervalele:
Ta = 0,15-0,20 cN/Tden – pentru firelel naturale și firele chimice din polimeri naturali;
Ta = 0,1-0,15 cN/Tden – pentru firele chimice din polimeri sintetici
Având în vedere că în compoziția firului avem: 75% poliester, 10% lână, 10% vâscoză, 5% alpaca, s-a ales: Ta = 0,12 cN/Tden.
Datorită structurii tricotului neavând desimi variabile, tensiunea de alimentare rămâne la fel pentru toate reperele.
IV.7.2 VITEZA DE ALIMENTARE A FIRULUI
Viteza de alimentare reprezintă cantitatea de fir alimentată organelor producătoare de ochiuri în unitate de timp
Pentru toate reperele s-a ales valoarea de n = 0,8m/s.
IV.7.3. ADÂNCIMEA DE BUCLARE
Adâncimea de buclare reprezintă distanța dintre capul acului și linia de aruncare, determinată fie pe linia dinților de aruncare, fie pe bărbiile platinilor de aruncare-închidere. Adâncimea de buclare este un parametru al tricotării deosebit de important, deoarece influențează în mare măsură desimea, uniformitatea și aspectul tricotului realizat.
Relația de calcul a adâncimii de buclare este de două tipuri:
pentru mașini cu o fontură (tricotul este realizat pe o fontură):
, [mm] (IV.1)
pentru mașini cu două fonturi:
, [mm] (IV.2) (IV.3)
unde:
– lungimea ochiului în stare întinsă
– alungirea firului la buclare
E – ecartamentul fonturilor
K = 12E, adică 12 ace/țol
E = 25,4/12 = 2,11mm1T
Pentru calculul lungimii ochiului în stare întinsă, s-au considerat valorile lungimilor ochiurilor normale obținute în urma calculelor de proiectare structurală.
Produsul proiectat este compus din structuri tricotate realizate pe două fonturi, astfel că algoritmul de calcul se bazează pe utilizarea relației matematice (IV.3) și (IV.2).
Pentru toate reperele:
zona corpului panourilor (interloc):
= 0,50,5
IV.7.4 VITEZA DE TRAGERE A TRICOTULUI
Viteza de tragere a tricotului reprezintă lungimea de tricot în stare întinsă, deplasată în zona de formare a ochiurilor, în unitatea de timp sub acțiunea mecanismului de tragere.
Pentru a evita tensionarea excesivă a tricotului, se recomandă ca viteza de tragere să fie mai mică decât viteza de debitare a tricotului în stare întinsă, pentru a nu influența desimea tricotului:
(IV.4)
unde:
n – viteza de tricotare;
s – numărul de sisteme al mașinii (3 sisteme);
z – numărul de sisteme necesar tricotării unui rând (3 sisteme/rând pentru structura interlock și 1 sistem pentru patent 1:1);
Bî – înălțimea ochiului în stare întinsă:
(IV.5)
– lungimea firului din ochi în stare întinsă.
(IV.6)
(IV.7)
c1=1,03-1,7; adoptăm c1=1,3
Nm = 14/1
Tex = 1000/14 = 71,42
Mașina de tricotat se alimentează cu un fir pe sistem deci:
Pentru toate reperele:
IV.7.5.TENSIUNEA DE TRAGERE A TRICOTULUI
Tensiunea de tragere reprezintă forța care acționează în fiecare șir al tricotului în momentul tragerii.
Stabilirea valorii tensiunii de tragere, Tt, se face pe baza valorii tensiunii de alimentare, Ta, a firului:
Tt[cN/fir] = 2 (IV.8)
Tt[cN/șir] = 2Tt,[cN/șir] (IV.9)
Tt[cN/tricot] = Nș Tt[cN/șir] (IV.10)
Tt[cN/tricot] = 4 Nș Ta[cN/fir] (IV.11)
unde:
Nș – numărul de șiruri al fiecărui panou tricotat, corespunzător fiecărui reper al produsului.
Tensiunea de alimentare a firului este în concordanță cu viteza de alimentare a acestuia, care depinde de structura tricotată, astfel că, pentru fiecare dintre reperele produsului, vor exista valori diferite ale tensiunii de alimentare a firului. Aceste valori alături de valorile factorilor componenți, sunt precizate pentru fiecare dintre reperele produsului, în tabelul IV.4.
Tabelul IV.4. Valorile tensiunii de tragere a tricotului Tt
IV.8 CAPACITATEA DE PRODUCȚIE
Capacitatea de producție a unui utilaj reprezintă toate datele legate de producția teoretică și volumul acesteia, numărul mașinilor de tricotat necesare pentru realizarea producției, precum și numărul de muncitori necesari pentru obținerea produselor, ținând cont de factorii care influențeză indicatorii economici
În subcapitolele următoare se vor efectua calculele pentru producția teoretică, norma de producție, norma de timp, norma de deservire și numărul de muncitori, rezultatele acestorindicatori fiind centralizate în tabelul IV.5.
IV.8.1 CALCULUL PRODUCȚIEI TEORETICE ȘI PRODUCȚIEI PRACTICE
Producția teoretică reprezintă producția posibil de realizat pe mașina de tricotat, în condițiile în care aceasta ar funcționa fără opriri. Producția teoretică este dependentă de tipul mașinii și de forma tricotului ce se realizează.
Pe mașiniile rectilinii de tricotat se pot realiza tricoturi sub formă de metraj sau detalii conturate, semiconturate și panouri iar în funcție de aceasta se calculează în metri, metri pătrați, kg sau bucăți.
Producția teoretică se exprimă în serii/T, bucăți/T și produse/T.
La tricoturile sub formă de detalii conturate, semiconturate și panouri producția teoretică se calculează în bucăți și kg, cu următoarele relații:
(IV.12)
unde:
T – durata unui schimb de lucru (480 min)
tm – timpul mașinii, necesar producerii unei bucăți(min/buc)
unde:
Nri – numărul de rânduri de ochiuri pe față pe porțiuni;
zi – numărul de sisteme necesare tricotării unui rând pe față în diferite zone ale detaliului;
ni – viteza de tricotare pentru porțiunile respective;
Si – numărul de sisteme cu care lucrează mașina în diferite zone ale detaliului;
Ndg – numărul de deplasări în gol;
ng – viteza de deplasare în gol a saniei cu lacăte.
Pentru reperele FAȚĂ DREAPTA și FAȚĂ STÂNGA avem următoarele date:
Si = 3
Ndg = 20
ng = 0,8 m/s = 48 m/min
Nri = 428
zi = 3
ni = 0,8 m/s = 48 m/min
Înlocuind datele de mai sus în relația (IV.13), obținem valoarea lui tm, pentru o bucată de FAȚĂ DREAPTA SAU FAȚĂ STÂNGA:
Pentru reperul SPATE avem următoarele date:
Si = 3
Ndg = 30
ng = 0,8 m/s = 48 m/min
Nri = 414
zi = 3
ni = 0,8 m/s = 48 m/min
Înlocuind datele de mai sus în relația (IV.13), obținem valoarea lui tm, pentru o bucată de SPATE:
Pentru reperul MÂNECĂ avem următoarele date:
Si = 3
Ndg = 12
ng = 0,8 m/s = 48 m/min
Nri = 348
zi = 3
ni = 0,8 m/s = 48 m/min
Înlocuind datele de mai sus în relația (IV.13), obținem valoarea lui tm, pentru o bucată de Mânecă:
Pentru reperul GULER avem următoarele date:
Si = 3
Ndg = 5
ng = 0,8 m/s = 48 m/min
Nri = 60
zi = 3
ni = 0,8 m/s = 48 m/min
Înlocuind datele de mai sus în relația (IV.13), obținem valoarea lui tm, pentru o bucată de GULER:
Producția teoretică a utilajului, pentru fiecare bucată, se calculează cu ajutorul relației matematice (IV.12), folosind valoarea timpului mașinii corespunzător fiecărui reper a produsului.
Calculul producției practice
Dacă se ține sema și de opririle utilajelor, pe termen lung, se obține producția practică.
(IV.14)
unde:
CUM – reprezintă coeficientul de utilizare al mașinii.
Coeficientul de utilizare al mașinii ține cont de toți timpii de oprire ai mașinii în timpul procesului tehnologic și se calculează cu relația:
(IV.15)
unde:
CTU – coeficientul timpului util;
CUF – coeficientul utilajului în funcțiune.
Coeficientul timpului util se determină luând în considerare timpii neproductivi datorați executării operațiilor tehnologice și de deservire a utilajului.
Coeficientul utilajului în funcțiune cuprinde timpii neproductivi de staționare ai utilajului datorați reparațiilor planificate, opririlor accidentale, curățeniei săptămânale etc. deci, opriri de durată mai îndelungată și se calculează cu relația:
(IV.16)
unde:
P – reprezintă procentul de timp neproductiv al utilajului și se calculează cu relația:
(IV.17)
unde:
P1 – procentul timpului neproductiv cauzat de revizia tehnică;
P2 – procentul timpului neproductiv cauzat de reparația curentă de gradul I;
P3 – procentul timpului neproductiv cauzat de reparația curentă de gradul II;
P4 – procentul timpului neproductiv cauzat de reparația capitală;
P5 – procentul timpului neproductiv cauzat de curățenia săptămânală;
P6 – procentul timpului neproductiv cauzat de opriri accidentale.
Calculul procentelor de timp, se face cu relația:
(IV.18)
unde:
Tst – timpul de staționare în reparații;
CR – ciclul de reparații, în ore de staționare.
Pentru un randament bun al utilajului, CTU și CUF trebuie să fie cuprinse în următoarele intervale de variație:
Înlocuind datele în relațile (IV.18), (IV.17), (IV.16):
Producția practică a utilajului, pentru fiecare bucată, se calculează cu ajutorul relației matematice (IV.14), folosind valoarea timpului mașinii corespunzător fiecărui reper a produsului.
IV.8.2 CALCULUL NORMEI DE PRODUCȚIE
Norma de producție reprezintă cantitatea de produse ce poate fi realizată în unitate de timp în anumite condiții tehnice și de organizare a locului de muncă de către un muncitor calificat corespunzător. Un muncitor poate să lucreze la mai multe mașini de tricotat, fapt ce se exprimă prin norma de deservire – Nd (mașini/muncitor).
(IV.19)
(IV.20)
(IV.21)
(IV.22)
unde:
Tpî – timpul de pregătire și încheiere ce conține durata de pregătire a locului de muncă pentru începerea schimbului de lucru și, respectiv, pentru strângerea lucrului la sfârșitul schimbului.
Tpî = 15 min
Tdl – timpul de deservire a locului de muncă pe durata căruia se execută:
primirea și predarea firului și bucăților tricotate;
îndreptarea și schimbarea acelor defecte;
schimbarea bobinei;
lichidarea ruperilor de fire;
mici reparații;
scoaterea tricotului din mașină și extragerea firului despărțitor;
ungerea mașinilor cu ulei și curățenia la locul de muncă;
măsurarea dimensiunilor panourilor tricotate;
completarea documentației și pontarea la locul de muncă;
controlarea tricotului produs și legarea comenzilor;
Tdl = 20 min
Ton – timpul de odihnă și necesități firești, timp din durata schimbului în cursul căruia munca este întreruptă în scopul menținerii capacității de muncă și al satisfacerii necesităților fiziologice și de igienă personală a muncitorilor;
Ton = 15 min
Tss – timp de staționări simultane – timp din durata unui schimb în cursul căruia o mașină sau mai multe nu funcționează când un muncitor deservește două sau mai multe mașini de tricotat;
Tss = 35 min
Nd – norma de deservire – numărul maxim de mașini de tricotat deservite de un muncitor cu calificare corespunzătoare în condiții tehnice și organizatorice date.
Nd = 5 maș/munc
Înlocuind datele în relațiile matematice (IV.19) obținem:
Pentru reperele FAȚĂ DREAPTA și FAȚĂ STÂNGA:
Pentru reperul Spate:
Pentru reperul Mânecă:
Pentru reperul Guler:
IV.8.3. CALCULUL NORMEI DE TIMP
Norma de timp reprezintă timpul necesar pentru efectuarea rațională a lucrului la mașinile de tricotat, în anumite condiții tehnice și organizatorice ale locului de muncă, de către un executant care are calificarea corespunzătoare
(IV.23)
(IV.24)
Normele de timp se folosesc la calculul valorii manoperei ce se acordă pentru realizarea unui produs.
Înlocuind datele necesare în expresiile de mai sus (IV.23), obținem următoarele valori
Pentru reperele FAȚĂ DREAPTA și FAȚĂ STÂNGA:
Pentru reperul SPATE:
Pentru reperul MÂNECĂ:
Pentru reperul GULER:
IV.8.4. CALCULUL NECESARULUI DE MAȘINI DE TRICOTAT
Numărul de mașini necesare depinde de volumul producției planificate și de producția practică a mașinii pe care este realizat produsul respectiv.
Numărul de mașini de tricotat necesare pentru realizarea unui volum al producției de 1200 produse/T (impus în tema proiectului) se calculează cu relația matematică:
(V.25)
Pentru reperele FAȚĂ DREAPTA și FAȚĂ STÂNGA:
Sunt necesare 1200 de bucăți de față dreapta și 1200 de bucăți de față stânga
Vp[buc/T] = 2400
Np[buc/T] = 195
Nmtfd = 1200/195 = 6,15
Nmtfs = 1200/195 = 6,15
Nmtfd = 7 mașini de tricotat
Nmtfs = 7 mașini de tricotat
Pentru reperul SPATE:
Sunt necesare 1200 de bucăți de spate
Vp[buc/T] = 1200
Np[buc/T] = 195
Nmts = 1200/195 = 6,15
Nmts = 7 mașini de tricotat
Pentru reperul MÂNECĂ:
Sunt necesare 2400 de bucăți de mânecă
Vp[buc/T] = 2400
Np[buc/T] = 250
Nmtm = 2400/250 = 9,6
Nmtm = 10 mașini de tricotat
Pentru reperul GULER:
Sunt necesare 1200 de bucăți de guler
Vp[buc/T] = 1200
Np[buc/T] = 1350
Nmtg = 1200/1350 = 0,88
Nmtg = 1 mașini de tricotat
IV.8.5. CALCULUL NUMĂRULUI DE MUNCITORI
Necesarul de muncitori direct productivi este în funcție de numărul de mașini necesare realizării unui anumit volum al producției și norma de deservire.
Pentru realizarea unui volum al producției de 1200 de produse într-un schimb de lucru, se calculează cu formula:
(IV.26)
Pentru reperele FAȚĂ DREAPTA, FAȚĂ STÂNGA și GULER:
Pentru reperele SPATE și MÂNECĂ:
Tabelul IV.5. Valorile indicatorilor de producție
Capitolul V
Controlul calității
Prin calitate se înțelege totalitatea proprietăților pe care le posedă un produs, expresie a măsurii, în care se satisfac necesitățile societății, având în vedere parametrii tehnico-economici și estetici, gradul de utilizare și eficiență economică în exploatare.
Însușirile calitative ale produselor se crează în procesul de producție, ele manifestându-se în sfera consumului productiv sau neproductiv.
În această situație se observă că există o deosebire între calitatea mărfurilor privită din punctul de vedere al procesului de fabricație și pe care o numim calitatea producției, și calitatea acestora privită din punctul de vedere al consumatorului și care se numește calitatea produselor.
Calitatea producției reflectă calitatea proceselor de fabricație, activitatea de concepție, tehnologie și organizare a producției
Controlul calității produselor poate fi definit ca totalitatea activităților de verificare a calității și de urmărire a evoluției acesteia în timp, în scopul obținerii informațiilor necesare și luării decizilor care se impun în cooperarea cu furnizorii de materii prime și auxiliare, pentru îmbunătățirea progresivă a nivelului calității produselor livrate beneficiarilor.
V.1.RECEPȚIA MATERIEI PRIME
Recepția materiei prime are ca obiectiv principal acceptarea sau respingerea lotului de materii prime și auxiliare în funcție de controlul cantitativ și controlul calitativ efectuat de către comisiile speciale de recepție. La controlul cantitativ se verifică, mai întâi, ambalajele în care au fost expediate firele și materiile auxiliare, care trebuie să corespundă cerințelor din actele întocmite la expediție de către expeditor. Controlul calitativ se ocupă cu verificarea stării materialelor după transportul acestora, de la furnizori la beneficiar. Astfel orice abatere de la normele calitative este corectată sau scoasă efectiv din etapele de producție.
La recepția bobinelor se urmăresc următoarele defecte:
bobine cu capete de fir înodate;
bobine cu forme neregulate;
bobine murdărite;
bobine în care firul este ros sau rupt;
bobine cu fire amestecate;
bobine înfășurate cu fir de diferite desimi.
Aceste defecte se urmăresc la recepția bobinelor cât și în cazul bobinării unde se realizează tricotarea.
Verificarea calității se face prin sondaj, la o mică parte din materia primă și a materialelor auxiliare sosită în interprindere (10-15%), folosindu-se probele de laborator realizate conform standardelor și normelor interne în vigoare.
La controlul de recepție a firelor se prelevă două probe de 10% din unitățile de ambalaj ale lotului:
prima probă servește la determinarea umidității și se formează extrăgându-se la întâmplare minimum de 6 formate din ambalaje diferite; de pe fiecare format se extrag circa 100g de fir, care se introduc în vase sau pungi de polietilenă;
a doua probă se formează extrăgându-se, la întâmplare, câte două formate simple și un format pentru fire răsucite din 5 unități de ambalaj, având în vedere că lotul nu depășește 5000 de kg.
V.2. CONTROLUL PE PARCURSUL PROCESULUI TEHNOLOGIC
V.2.1. CONTROLUL EFECTUAT ÎN TIMPUL OPERAȚIEI DE TRICOTARE
Următoarele operații de control se efectuează pe parcursul operației de tricotare:
controlul organelor producătoare de ochiuri, înainte de montarea acestora și durata de exploatare atunci când se constată apariția de defecte în tricot;
controlul periodic al parametrilor de tricotare;
depistarea și corectarea sau înlăturarea defector din timpul tricotării.
Pe parcursul procesului de tricotare, un rol important în asigurarea calității îl are buna funcționare a dispozitivelor: platinele în faza de buclare, senzorul de oprire a mașinii în caz de ruperea firului sau subtensinoarea acestuia, senzorul de oprire a mașinii în caz de lovire a fonturii.
La controlul periodic al procesului de tricotare sau la programarea unui nou tricot pe mașină, se verifică următoarele aspecte:
verificarea tensionometrelor pentru fire la alimentare;
poziția conducătoarelor de fir față de ace și cursa acestora;
poziția platinelor, în faza de buclare, la mașinile ce lucrează după procedeul cu buclare prealabilă;
tensiunea la tragere aplicată tricotului;
ecartamentul fonturilor.
Ca urmare a stării necorespunzătoare a organelor de formare a ochiurilor, a calității necorespunzătoare a firelor, apar numeroase defecte, cum ar fi: ochiuri scăpate, găuri în tricot, ochiuri duble, înclinări ale șirurilor sau rândurilor de ochiuri, dungi transversale sau longitudinale, pete de ulei, dungi cauzate de fire murdare.
Acestea se pot elimina prin înlocuirea acelor rupte, reglarea tragerii tricotului, reglarea poziției conducătoarelor de fir și a periilor de deschidere a limbilor acelor, reglarea tensiunii firelor, reglarea adâncimii de buclare precum și întreținerea mașinii.
După tricotare, tricoturile sunt supuse la control, iar unele defecte pot fi remediate la operația de repasare.
V.2.2. CONTROLUL TRICOTULUI CRUD
Controlul tricotului crud este efectuat de muncitorul care lucrează la mașina de tricotat, pe mesele de control a secției și acesta urmărește:
existența de găuri în tricot;
prezența ochiurilor scăpate;
conformitatea tricotulului cu modelul mostrei etalon;
dimensiunile tricotului sunt conform datelor din caietul tehnologic;
uniformitatea ochiurilor, ca mărime
în cazul tricoturilor cu mai multe fire, verificarea prezenței firelor în tricot.
V.2.3. CONTROLUL TRICOTULUI FINISAT
Acest control urmărește rezultatul tratamentului umidotermic ce ar influența negativ calitatea produsului.
V.2.4. CONTROLUL PE PARCURSUL PROCESELOR DE CROIRE, CONFECȚIONARE, FINISARE
Având în vedere că reperele sunt conturate, procesul de croire este minimal, croirea se face doar în cazul în care reperele depășesc lungimile sau lățimile necesare realizării unei bucăți conform mostrei etalon.
Controlul efectuat la asamblarea detaliilor începe odată cu alimentarea locului de muncă, unde se mai pot depista greșeli de fabricație ca: variații de culoare, piese care nu se împerechează. Tot aici se iau măsuri de corectare sau înlăturare a defectelor.
Controlul calității după confecționare este un control specializat, aparținând cadrelor compartimentului C.T.C. Acestea vizează verificarea execuției operației de confecționare cât și verificarea dimensiunilor produselor confecționate.
Scopul controlului pe parcursul procesului de finisare a produselor confecționate este ca niciun produs cu defecte să nu fie ambalat și expediat la beneficiar. Se previn defecte ca:
aspect necorespunzător;
necurățirea produsului de corpuri străine.
V.2.5. CONTROLUL FINAL
Controlul final este realizat de către personalul calificat al compartimentului C.T.C. Acesta se efectuează bucată cu bucată, iar calitatea produselor este atestată prin aplicarea ștampilei de verificare.
Împărțirea tricoturilor pe clase de calitate se face, în primul rând în funcție de materia primă utilizată și gradul de noutate. La clasa de calitate lux nu se admit defecte. Constatarea unor defecte impune clasificarea produselor de calitate: extra, superior și de masă.
Principalele defecte întâlnite la controlul confecțiilor de tricot sunt: ochiuri separate, ochiuri necusute, defecte de coasere, dungi longitudinale sau transversale, pete de ulei sau murdărie, variații de nuanțe, fire trase.
După controlul final se realizează ambalarea și depozitarea produselor în magazia de produse finite, iar apoi, expedierea lor la beneficiar.
Capitolul VI
CONCLUZII
Această lucrare abordează problematica de proiectare tehnologică a unui produs tricotat de îmbrăcăminte exterioară pentru femei, destinat sezonului toamnă iarnă, realizat prin algoritmul de proiectare, specific mașinilor de tricotat rectilinii automate, aspecte tratate din literatura de specialitate și însușirile de pe parcursul studiilor universitare, în corcondanță cu caracteristicile structurale ale tricotului.
Principala destinație a tricotului este confecționarea produselor de îmbrăcăminte, astfel că trebuie asigurate funcțiile de design și comfort, cât și cele de protecție împotriva factorilori externi. Posibilitățile de controlare a proprietățiilor unui tricot are o importanță deosebită în obținerea produselor de calitate, în condiții de eficiență economică ridicată și de protecție a mediului.
Structura tricotată supusă proiectării tehnologice – interloc se bazează pe un algoritm de lucru laborios. Analiza materiei prime, particularitățiile utilajului, confecționare tricotului, calculele tehnologice și capacitatea de producție constituie activitatea de proiectare tehnologică a produsului.
Cele 85 de reprezentări grafice, tabele și relații matematice care se găsesc în componența acestei lucrări contribuie la întelegerea algoritmului de lucru, precum și aspectul tehnic necesar oricărui proiect.
În concluzie, toate datele și calculele, efectuate în această lucrare sunt necesare pentru realizarea unui produs tricotat, iar inginerului proiectant îî revine sarcina de a alege caracteristicile acestuia prin implementarea acelor parametrii.
Elementele tratate în această lucrare:
analiza prorietăților și caracteristicilor fibrelor de poliester, lână, vâscoză și alpaca necesare tricotării produsului;
caracteristicile, mecanismele și parametrii tehnologici ai mașinii de tricotat STOLL CMS-330 TC;
realizarea produsului „Jachetă pentru femei” mărimea XL.
Bibliografie
Budulan Rodica, „BAZELE TEHNOLOGIEI TRICOTURILOR”, Iași, editura ROTAPRINT, 1990
Bordeaianu Demetra Lăcrimioara, „FIBRE TEXTILE”, Oradea, editura Universității din Oradea, 2005
Mâlcomete Otilia, Blașcu Vasile, „FIBRE TEXTILE”, Iași, editura Performantica, 2000
Ionescu Daniela Smaranda, Budulan Costea, „ELEMENTE DE AUTOMATIZARE A MAȘINILOR DE TRICOTAT”, București, editura MatrixRom, 2010
Ionescu Daniela Smaranda, „PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN TRICOTAJE”, București, editura MatrixRom, 2010
MANUALUL TEHNIC AL MAȘINII DE TRICOTAT STOLL CMS-330 TC
MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST, editura Agir, București, 2003
Tripa Simona, Indrie Liliana, „STRUCTURA TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ ȘI REPREAZENTAREA ACESTORA ÎN CORELDRAW”
DECLARIAȚIE DE AUTENTICITATE
PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
Titlul proiectului de diplomă:
TEMA: Proiectarea tehnologică a produsului „Jachetă pentru femei” tricotată în structura interloc cu desene jacard cu 3 culori, destinată sezonului toamnă-iarnă
Autorul proiectului de diplomă:
Tiba Radu Marian
Proiectul de diplomă este elaborat în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor, organizat de către Facultatea de Inginerie Energetică și Management Industrial, din cadrul Universității din Oradea, în sesiunea septembrie a anului unicersitar 2014-2015.
Prin prezentă, subsemnatul, Radu-Marian TIBA, CNP:[anonimizat], declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost elaborată de către mine, fără niciun ajutor neautorizat și că nicio parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de către alți autori.
Declar, de asemnea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale, privin drepturile de autor.
Oradea, 07.08.2015 Semnătura,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea Tehnologica a Produsului Jacheta Pentru Femei (ID: 123277)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.