. Proiectarea Subsistemului de Fabricatie (s.c. Xyz S.a.)

CAPITOLUL 1

ROLUL PROIECTARII IN REALIZAREA OBIECTIVELOR DE INVESTITII

1.1 Proiectarea – proces specific ingineriei sistemelor

Procesul de proiectare poate fi privit ca o dialectica intre proiectant si ceea ce poate fi realizat in scopul descrierii obiectivului proiectat. Proiectarea este complicata de interventia elementelor aleatoare, datorate incercarii de a stabili in prezent evolutiile unor realitati viitoare. Proiectarea fiind doar o etapa din ciclul de viata al sistemului, de cele mai multe ori, cerintele, la nivelul sistemului nu pot fi satisfacute partial, caz in care fie sunt revizuite, fie se reia proiectarea sau se apeleaza la o combinare dintre aceste solutii, deci un compromis intre cei care executa proiectarea si cei care-i fixeaza obiectivele. Activitatea de proiectare trebuie sa realizeze o armonizare intre fazele proiectarii si fazele tehnologice care ii urmeaza si cele stiintifice care ii preced.

In ultimii ani, s-a accentuat din ce in ce mai mult tendinta de integrare a proceselor de proiectare asistate de calculator cu cele de fabricatie asistate de calculator, ultimele constand in executarea si testarea prototipului, programarea automata a masinilor unelte, executia automata a circuitelor electronice integrate, programarea si urmarirea productiei, evidenta stocurilor, planificarea reparatiilor, controlul tehnic de calitate, etc.

Metodologia proiectarii cuprinde o strategie si o tactica. Strategia consta in descompunerea procesului de proiectare in faze, etape si imbinarea lor dupa anumite reguli. Tactica consta in arsenalul metodelor specifice de proiectare si a principiilor de lucru.

Proiectarea S.T.E. este o etapa a fazei de proiectare aferenta proiectului tehnic a obiectivelor de investitii.

Etapele elaborarii proiectului tehnic

Proiectul tehnic sau proiectul de executie este documentatia scrisa si desenata care cuprinde detaliile solutiilor adoptate in studiul de fezabilitate.

Scopul evaluarii proiectului tehnic consta in:

rezolvarea in detaliu a tuturor problemelor privind solutiile functionale, constructive, arhitecturale si tehnologice;

elaborarea documentatiei economice (devize pe cetegorii de lucrari si obiective si a devizului general), a listelor cu utilaje, echipamente, dotari si forta de munca a S.T.E., elaborarea caietelor de sarcini si a specificatiilor tehnice;

stabilirea etapelor de executie a lucrarilor de constructii-montaj;

proiectarea organizarii santierului.

Elaborarea proiectului tehnic impune parcurgerea intr-o succesiune logica si rationala a unor etepe (fig 1.2.1.) ,care permit rezolvarea tuturor problemelor in faza de proiectare concomitent cu elaborarea unor solutii eficiente din punct de vedere tehnic, economic, functional si social.

Succesiunea logica a elaborarii proiectului de executie este determinata de tehnologia procesului de proiectare. Toate datele necesare executiei si care privesc tehnologia, amplasarea obiectelor unele fata de altele, solutiile constructive si functionale, instalatiile, caile de comunicatii nu pot fi solutionate decat prin respectarea stricta a etapelor, fara de care proiectarea obiectivelor de investitii cu caracter industrial ar capata o desfasurare intamplatoare cu modificari importante de solutii pe parcursul executiei. Cu alte cuvinte, in proiectare trebuie respectata o ierarhie a specialitatilor si anume: primii sunt cei care elaboreaza tehnologia, arhitectura si structura de rezistenta si concep efectiv constructiile, iar ceilalati participanti – specialistii in diferite tipuri de instalatii o echipeaza.

Fig. 1.2.1. Etapele elaborarii proiectului tehnic

Proiectarea S.T.E are ca scop: stabilirea subsistemelor si sistemelor partiale in concordanta cu restrictiile si oportunitatile oferite de celelalte S.T.E. in functiune, organizarea in spatiu si dimensionarea subsistemelor si sistemelor partiale; alegerea tehnologiei, determinarea cantitatilor fluxurilor intrarilor si iesirilor din sistem, elaborarea listelor de utilaje si dotari.

In aceasta etapa, solutia de proiect stabilita in studiul de fezabilitate se transpune in desene si parti scrise in care sunt precizate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul.

Conditiile rezulta din specificatiile privind performantele echipamentelor si metodelor de lucru a personalului care va lucra in sistem. Exemple de specificatii privind echipamentele sunt: gabarit, greutate, putere instalata; cerinte privind ambianta: temperatura, umiditate, vibratii, presiune, praf. Exemple de specificatii privind personalul: functia, sarcini de serviciu, insusiri fizice si psihice, experienta, varsta, pregatire.

In aceasta etapa se elaboreaza proiecte de executie ale subsistemelor partiale, se intocmesc listele de echipamente, materiale, forta de munca, utilitati, etc.

Proiectarea sistemelor tehnico-economice presupune mai intai proiectarea partilor componente ale sistemului si apoi integrarea tuturor subsistemelor si sistemelor partiale in obiectul de ansamblu al S.T.E. Integrarea este de obicei o problema mult mai complexa decat proiectarea fiecarui subsistem, dat fiindca toate subsistemele trebuie sa functioneze coerent intr-un ansamblu de sine statator.

Realizarea ansamblului poate fi dificila daca pe parcursul proiectului nu s-au luat in considerare o serie de probleme cum ar fi:

deosebiri de solutii de proiectare, ca urmare a incredintarii proiectarii unui subsistem (sistem partial) la doua colective de proiectare;

incompatibilitati intre echipamentele prevazute in proiectele subsistemelor (sisteme partiale);

incompatibilitati intre iesirile unui subsistem si intrarile in subsistemele situate in aval.

Pentru a intampina asemenea dificultati la asamblarea proiectelor, subsistemelor, este deosebit de important ca in faza de studiu de fezabilitate a proiectului sa se acorde atentie sporita problemei interfetelor subsistemelor. Interfata reprezinta de fapt, racordarea a doua subsisteme adiacente astfel incat acestea sa se comporte corespunzator specificatiilor privind ansamblul pe care il formeaza impreuna. Interfetele care intereseaza sunt cele care fac legaturile input/output intre subsisteme. Iesirile unui sistem trebuie sa fie compatibile cu cerintele privind intrarile in subsistemul urmator.

Aceasta etapa pune la dispozitia celorlalte etape date referitoare la:

tehnologie- configuratia spatiala a fluxului tehnologic general si a fluxurilor tehnologice partiale aferente fiecarui obiect, a fluxurilor de materii prime, materiale, produse finite, utilitati, deseuri si oameni;

echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologie: amplasare, suprafete si inaltimi utile, scheme de montaj si alimentare cu utilitati, ordinea montarii;

natura procesului tehnologic: conditii de mediu, P.S.I.;

tipul depozitelor, suprafetele si inaltimile utile, conditiile de mediu, P.S.I. si protectia muncii;

mijloacele de transport-manipulare interioare in incinta si interiorul S.T.E. – gabarit, greutate;

forta de munca: numar, specialitati, nivel de pregatire, conditii de munca;

organizarea intretinerii, repararii echipamentelor si utilajelor, dotari, amplasare, suprafete si inaltimi utile;

natura, necesarul de utilitati si modul de asigurare;

conducerea S.T.E. – personal, activitati, dotari.

Elaborarea solutiilor de plan general pune la dispozitia celorlalte etape date referitoare la:

amplasarea cladirilor de productie, a celorlalte constructii, a platformelor, a traseelor cailor de circulatie, a retelelor de utilitati, in stricta concordanta cu fluxul tehnologic general, cu fluxurile tehnologice partiale aferente fiecarui obiect si cu fluxurile de materii prime, materiale, produse finite, utilitati, deseuri si oameni;

terenul de fundare: adancimea de fundare, presiunea admisibila si adancimea de inghet;

cotele de nivel ale terenului, cotele 0.00 ale constructiilor, trotuarelor, drumurilor.

Datele furnizate de cele doua etape constituie date de proiectare pentru elaborarea succesiva a celorlalte etape.

Proiectul de arhitectura are ca scop conceperea de ansamblu a cladirilor si constructiilor din punct de vedere functional si estetic functie de destinatia, amplasamentul si conditiile de exploatare.

In elaborarea proiectului de constructii a unui obiectiv industrial arhitectul are rolul de a coordona proiectarea. Colaborarea dintre arhitect si inginerul structurist trebuie sa se finalizeze in realizarea celor mai eficiente solutii din punct de vedere functional, estetic, al rezistentei, stabilitatii si sigurantei in exploatare.

Conceptia de ansamblu a proiectului de arhitectura a obiectivului de investitii incepe de la analiza fiecarui obiect din punct de vedere al destinatiilor, conditiilor de exploatare a elementelor tehnologice legate functional de solutia constructiva. Solutiile pe obiect precizeaza alcatuirea constructiva pentru structura de rezistenta, elementele de inchidere, materialele, finisajele, pardoseli, tamplarie, etc., tinand cont si de posibilitatile de executie, montaj si de exploatare.

Proiectul de arhitectura a obiectivului de investitii se elaboreaza pe baza urmatoarelor documente:

– studiul de fezabilitate;

– proiectul de executie a S.T.E. parte scrisa si desenata;

– planul general de principiu, completat cu suprafetele si inaltimile utile aferente tuturor sistemelor si subsistemelor partiale ale S.T.E.;

– planul urbanistic de detaliu;

– planul de sistematizare pe verticala a terenului.

Proiectul de arhitectura contine parte scrisa si parte desenata.

Partea scrisa este constituita din:

– centralizatorul obiectelor din cadrul obiectivului de investitii;

– caietul de sarcini;

– devize pe categorii de lucrari aferente fiecarui obiect de constructii.

Parea desenata contine:

– planul de amplasare a fiecarui obiect;

– planul general de amplasare a obiectivelor de constructii cu cotele de nivel si pozitii, cotele 0.00, cotele trotuarelor;

– planurile tuturor nivelelor, teraselor, acoperisurilor, sectiuni, fatade aferente fiecarui obiect.

Categoriile de lucrari aferente proiectului de arhitectura cuprind toate lucrarile aferente elementelor de constructii nestructurale: pereti de inchidere si de compartimentare, izolatii, invelitori, finisaje, tamplarii, pardoseli.

Prin proiectul de instalatii se concepe echiparea tehnica a cladirilor in scopul de a asigura functionalitatea acestora prin crearea confortului, ambiantei, sigurantei, igienei, functie de destinatie si de cerintele de procesele tehnologice, precum si transportul utilitatilor in vederea alimentarii echipamentelor tehnologice pentru desfasurarea normala a procesului de productie.

In cadrul unui obiectiv de investitii se intalnesc urmatoarele categorii de instalatii:

– instalatii electrice;

– instalatii de incalzire;

– instalatii sanitare;

– instalatii de ventilare;

– instalatii apa-canal;

– instalatii de telecomunicatii.

Proiectul de instalatii se elaboreaza pe baza urmatoarelor documente:

– studiul de fezabilitate;

– proiectul de arhitectura, planul de ridicare topografica;

– proiectul de drumuri si C.F. uzinale;

– planul de sistematizare pe verticala;

– proiectul sistemului de gospodarirea utilitatilor si protectia mediului;

– planul de amplasament al utilajelor si echipamentelor.

Proiectul de instalatii cuprinde parte scrisa si parte desenata.

Partea scrisa este constituita din caietul de sarcini si devizul pe categorii de lucrari.

Partea desenata cuprinde: planurile de amplasament ale utilajelor si echipamentelor cu schemele aferente de instalatii hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, instalatii interioare de energie termica, apa, iluminat si instalatii tehnologice aferente fiecarui obiect; planul retelelor de utilitati exterioare supraterane si subterane cu indicarea cotelor de nivel; sectiuni, vederi.

Proiectul de instalatii este constituit din doua parti: retele exterioare si retele interioare.

Retelele exterioare au rolul de a asigura racordarea si transpol de sarcini;

– devize pe categorii de lucrari aferente fiecarui obiect de constructii.

Parea desenata contine:

– planul de amplasare a fiecarui obiect;

– planul general de amplasare a obiectivelor de constructii cu cotele de nivel si pozitii, cotele 0.00, cotele trotuarelor;

– planurile tuturor nivelelor, teraselor, acoperisurilor, sectiuni, fatade aferente fiecarui obiect.

Categoriile de lucrari aferente proiectului de arhitectura cuprind toate lucrarile aferente elementelor de constructii nestructurale: pereti de inchidere si de compartimentare, izolatii, invelitori, finisaje, tamplarii, pardoseli.

Prin proiectul de instalatii se concepe echiparea tehnica a cladirilor in scopul de a asigura functionalitatea acestora prin crearea confortului, ambiantei, sigurantei, igienei, functie de destinatie si de cerintele de procesele tehnologice, precum si transportul utilitatilor in vederea alimentarii echipamentelor tehnologice pentru desfasurarea normala a procesului de productie.

In cadrul unui obiectiv de investitii se intalnesc urmatoarele categorii de instalatii:

– instalatii electrice;

– instalatii de incalzire;

– instalatii sanitare;

– instalatii de ventilare;

– instalatii apa-canal;

– instalatii de telecomunicatii.

Proiectul de instalatii se elaboreaza pe baza urmatoarelor documente:

– studiul de fezabilitate;

– proiectul de arhitectura, planul de ridicare topografica;

– proiectul de drumuri si C.F. uzinale;

– planul de sistematizare pe verticala;

– proiectul sistemului de gospodarirea utilitatilor si protectia mediului;

– planul de amplasament al utilajelor si echipamentelor.

Proiectul de instalatii cuprinde parte scrisa si parte desenata.

Partea scrisa este constituita din caietul de sarcini si devizul pe categorii de lucrari.

Partea desenata cuprinde: planurile de amplasament ale utilajelor si echipamentelor cu schemele aferente de instalatii hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, instalatii interioare de energie termica, apa, iluminat si instalatii tehnologice aferente fiecarui obiect; planul retelelor de utilitati exterioare supraterane si subterane cu indicarea cotelor de nivel; sectiuni, vederi.

Proiectul de instalatii este constituit din doua parti: retele exterioare si retele interioare.

Retelele exterioare au rolul de a asigura racordarea si transportul utilitatilor de la sursele de consumatori, precum si evacuarea apelor uzate.

Retelele interioare sunt constituite din echipamente tehnice si retele de distributie si alimentare interioara.

Prin proiectul de drumuri si cai ferate se concepe reteaua de transport in incinta obiectivului de investitii, in scopul de a asigura servirea directa a cladirilor de productie si depozitelor de catre mijloacele de transport din interiorul si exteriorul obiectivului de investitii.

La elaborarea proiectul de drumuri si cai ferate trebuie sa se tina cont de urmatoarele elemente:

– conceperea unor trasee scurte si directe care sa asigure o circulatie fluenta;

– evitarea intersectiilor dintre retelele interioare cu cele care vin sau pleaca din obiectivul de investitii;

– realizarea jonctiunii cu retelele exterioare;

– siguranta in exploatare presupune asigurarea vizibilitatii si accesului la laturile cladirilor;

– durabilitatea infrastructurii presupune alegerea unor materiale rezistente la uzura si usor de intretinut.

Proiectul de drumuri si cai ferate se elaboreaza pe baza urmatoarelor documente:

– studiul de fezabilitate;

– proiectul sistemului de transport manipulare a S.T.E.;

– planul de amplasare a constructiilor cu cotele de nivel si pozitii, cotele 0.00, cotele trotuarelor;

– planul de ridicare topografica;

– planul de sistematizare pe verticala.

Proiectul de drumuri si cai ferate contine parte scrisa si parte desenata.

Partea scrisa este constituita din: caietul de sarcini si devizul pe categorii de lucrari.

Partea desenata este constituita din:

– planul drumurilor si cailor ferate uzinale cu elementele caracteristice (cote, raze, pante);

– profilele transversale ale drumurilor si C.F.;

– planurile cu zonele de intersectii.

Caile ferate uzinale au rolul de a asigura sosirea trenurilor din exterior pana la diferite locuri din incinta obiectivului de investitii. Dezvoltarea cailor ferate uzinale este functie de volumul transporturilor care au loc intre S.T.E.si exterior, putand merge de la o singura linie care intra in incinta pana la linii complexe.

In cazul liniilor complexe, acestea sunt prevazute cu statii de triaj, cu depouri pentru locomotive proprii, cu posturi de instalatii si de dirijare a circulatiei.

Reteaua de cai ferate uzinale incepe de la punctul de jonctiune cu calea ferata republicana, deseori linia ferata uzinala aflandu-se in afara incintei obiectivului de investitii.

Transportul rutier fata de transportul pe calea ferata prezinta o serie de avantaje cum ar fi: posibilitati mai usoare de acces in diferite puncte din incinta obiectivului de investitii, cheltuieli de intretinere mai mici, mobilitate mai mare.

Sunt situatii cand in unele obiective de investitii transportul rutier este singurul mijloc de legatura cu exteriorul, in toate situatiile transportul rutier completeaza transportul pe calea ferata uzinala.

Fluxul aprobarii, autorizarii si avizarii proiectelor obiectivelor de investitii

Elaborarea documentatiei in vederea aprobarii, autorizarii, avizarii, realizarii obiectivelor de investitii necesita parcurgerea unor faze si etape, care au ca scop clarificarea si obtinerea unor date care stau la baza procesului de conceptie a proiectului tehnic si care privesc; amplasamentul, furnizorii de materiale, materiale si utilitati, clientii, utilaje si echipamente.

Pe parcursul elaborarii documentatiei trebuie sa existe o colaborare intre specialistii care stabilesc documentatia si cei care au raspunderi in anumite domenii (sistematizare-urbanism, finantatorii, furnizorii de utilitati etc) pentru a ajunge la o rezolvare de sinteza optima a cerintelor aparent contradictorii in unele cazuri ale obiectivelor de investitii.

Conform legislatiei in vigoare elaborarea documentatiei in vedera aprobarii, autorizarii si avizarii realizarii obiectivelor de investitii este descompusa in trei faze: studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic.

Fiecare faza necesita parcurgerea succesiva sau in paralel a unor etape care au scopuri bine definite si care se concretizeaza intr-o documentatie scrisa si desenata.Toate fazele sunt supuse unui control final cu caracter de aprobare, autorizare si avizare, destinat sa permita elaborarea fazei urmatoare.

Aprobarea si avizarea realizarii obiectivelor de investitii difera in functie de provenienta surselor de finantare (publice sau private).

In cazul surselor private avizarea si aprobarea fiecarei faze se face de catre investitor (beneficiar).

In cazul surselor publice avizarea si aprobarea fiecarei faze se face de catre:

– beneficiarul obiectivului de investitii – Ordonatorul secundar sau tertiar de credite;

– investitorul -Ordonatorul principal de credite;

– Ministerul de Finante;

– pentru obiectivele de investitii a caror valoare depaseste plafonul prevazut in legea bugetului anual de stat, Guvernul Romaniei emite Hotarare de Guvern in baza avizului favorabil dat de catre Minsterul de Finante la solicitarea ordonatorului principal de credite.

Indiferent de sursa de finantare, proiectul tehnic este supus verificarii in vederea avizarii de catre specialisti atestati de Minsterul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (M.L.PA.T.) si Ministerul Industriei si Comertului dupa care este aprobat de catre beneficiarul obiectivului de investitii.

Elaborarea documentatiei celor trei faze este precedata de: studii de amplasament, ridicare topografica, studiu geotehnic, intocmirea planului urbanistic de detaliu P.U.D.

Scopul studiilor de amplasament il reprezinta identificarea celor mai convenabile amplasamente din punct de vedere economic, social, tehnic si ecologic;

Scopul ridicarii topografice este acela de a stabili distantele orizontale ale conturului terenului unde urmeaza sa fie amplasat obiectivul de investitii, precum si determinarea suprafetei acestui teren in plan orizontal, a cotelor absolute de nivel aferente diverselor puncte de nivelement de pe conturul si interiorul terenului;

Scopul elaborarii studiului geotehnic este acela de a furniza date despre terenul de fundare necesare pentru proiectare si executia obiectivului de investitii;

Scopul elaborarii planului urbanistic de detaliu (P.U.D.) este acela de a obtine certificatul de urbanism (C.U.)

Schematic fluxul aprobarii, autorizarii si avizarii realizarii obiectivelor de investitii se prezinta astfel:

1.4 Principiile care stau la baza proiectarii obiectivelor de investitii

Abordarea sistemica a intreprinderii impune inca din faza de conceptie luarea in considerare a unor principii care constituie elemente de ghidaj in procesul proiectarii, dar si premisa asigurarii calitatii de ansamblu a sistemului, a capacitatii sistemului de a raspunde in mod eficient pe toata durata de functionare la o serie de factori perturbatori exogeni si endogeni sistemului.

Proiectarea constructiilor industriale trebuie sa se incadreze intr-o serie de principii care au menirea de a asigura o conceptie arhitecturala si constructiva in masura sa asigure desfasurarea in conditii optime a proceselor de productie si a activitatilor umane.

Principiile trebuie anticipate, evaluate si rezolvate de catre specialisti implicati in procesul de proiectare. Exista unele restrictii care se gasesc in normele emise de departamentele de resort ca de exemplu: norme privind calitatea produsului finit, norme privind incadrarea in anumite limite privind noxele emise de catre sistem pe parcursul functionarii, norme privind protectia muncii, siguranta in exploatare etc. Sunt si o serie de aspecte care nu sunt impuse prin norme specifice caror proiectantii trebuie sa le anticipeze amplitudinea si consecintele pentru a le rezolva in procesul de proiectare, cum ar fi satisfacerea tuturor momentelor din viata constructiilor: executia, intretinerea si exploaterea, dezafectarea.

1.Durabilitatea (dezvoltarea durabila) consta in imbunatatirea si mentinerea bunastarii oamenilor si ecosistemelor. Acest tel este dificil de atins ca urmare a numeroaselor obstacole. El presupune integrarea obiectivelor economice, sociale si de mediu ambiant sau alegerea unora din aceste obiective, atunci cand integrarea lor nu este posibila. Principalele obstacole includ lipsa de acord asupra solutiei alese, fie rezistenta grupurilor de interese care se simt amenintate de incertitudinile legate de costurile si beneficiile solutiilor alternative.

In ceea ce priveste constructiile durabilitatea consta in mentinerea integritatii si rezistentei in timp a constructiei si a elementelor compomente sub actiunea mediului natural sau artificial rezultat al procesului de productie. Durabilitatea este apreciata prin timpul in care constructia poate fi folosita pentru scopul pentru care afost executata, in conditiile asigurarii intretinerii planificate. Durabilitatea poate fi asigurata prin:

evitarea folosirii elementelor constructiei – fara o protectie corespunzatore a materialelor susceptibile de a fi deteriorate, de a-si modifica caracteristicile geometrice (forma, dimensiuni, volum) sau de a-si reduce caracteristicile fizico-mecanice (rezistenta, deformabilitate) si alte performante sub actiunea mediului rezultat din procesul de productie;

eliminarea posibilitatii de acces a agentilor climatici, chimici sau de alta natura, la punctele sensibile ale partilor si elementelor de constructii (rosturi, imbinari, straturi izolatoare, armaturi, etc.) prin masuri constructive adecvate: alcatuire, protectii corespunzatoare, ventilare, evitarea deteriorarii mecanice.

In ceea ce priveste durabilitatea mediului, incepand din 1980, Strategia Mondiala de Conservare (conceputa de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii, Fondul Mondial pentru Natura si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare-P.N.U.D.) a recomandat tuturor tarilor sa-si elaboreze strategii nationale de conservare a mediului. De atunci, numeroase tari au creat si implementat astfel de strategii. Unele dintre acestea au fost stimulate si asistate de organizatii internationale cum ar fi Banca Mondiala, iar altele s-au dezvoltat pe baza propriilor initiative nationale. Se recunoaste astazi ca un mediu ambiant sanatos este esential pentru o dezvoltare durabila si o economie sanatoasa. Mai mult, economistii au inceput sa recunoasca ca dezvoltarea economica ce erodeaza capitalul natural este lipsita de succes. Strategiile si programele de dezvoltare care nu iau in considerare starea surselor critice – paduri, terenuri, pasuni, ape dulci, zone de coasta, puncte de pescuit – pot degrada resursele de care este dependenta cresterea viitoare.

Romania parcurge in prezent o perioada de tranzitie care afecteaza toate sectoarele, iar sistemele de organizare si functionare existente in economie contin si mentin principii ale trecutului; tehnologiile existente nu corespund unei dezvoltari durabile.

Aplicarea in practica a acestui principiu presupune luarea in considerare de catre proiectanti a unor restrictii cum ar fi:

limitarea in mod radical a folosirii combustibililor fosili si a mineritului, in special a utilizarii metalelor rare;

limitarea emanarii de substante (molecule sau nuclee atomice de diferite tipuri) in ecosfera peste anumie limite aducatoare de pagube;

folosirea eficienta si atenta a zonelor productive ale agriculturii, padurii si pescuitului;

satisfacerea necesitatilor umane trebuie sa aiba un efect cat mai mic posibil asupra ecosferei.

Cele patru restrictii constituie o tentativa de a operationaliza durabilitatea din perspectiva sistemelor.

In termeni practici cele patru restrictii pot fi folosite drept criterii de apreciere a oricarui proiect si anume:

sistemul este dependent de combustibili fosili si minereuri rare?

sistemul genereaza substante straine ce persista in natura?

sistemul, prin activitatile specifice, incalca zonele productive ale ecosferei?

sistemul produce servicii si produse care nu afecteaza ecosfera?

O abordare practica a dezvoltarii durabile presupune utilizarea resurselor regenerabile, in special daca ele sunt sarace, in ritmuri mai mici sau egale cu viteza naturala de regenerare. Eficienta cu care resursele neregenerabile sunt utilizate trebuie optimizata prin intermediul tehnologiilor.

Practic, in conditiile in care mediul inconjurator actioneaza ca un factor limitativ prin resursele neregenerabile sau greu regenerabile, ingineria S.T.E. este in masura sa perceapa aprioric interdependenta S.T.E. cu mediul, sa accepte ca factorii de mediu sa dirijeze conceptia produselor si serviciilor furnizate de sistem precum si tehnologia sistemului in vederea proiectarii unor S.T.E. nepoluate.

Considerarea durabilitatii ca principiu fundamental in proiectarea S.T.E. impune insa pentru Romania parcurgerea unui drum lung, jalonat de altfel in Strategia Nationala de Dezvoltare Economica pe termen mediu. Aplicarea in practica la nivel microeconomic a principiului durabilitatii necesita in mod obligatoriu parcurgerea succesiva a urmatoarelor etape:

Evaluarea Capitalului Natural al Romaniei atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, pe baza caruia sa se stabileasca un sistem de planificare a dezvoltarii durabile specifice fiecarei zone.

Scopul acestei etape consta in stoparea erodarii capitalului natural al tarii, prin integrarea obiectivelor economice, sociale si de mediu.

Elaborarea unui ansamblu de indicatori de mediu si ecologici, utilizabili in faza de proiectare a S.T.E. care sa permita evaluarea impactului S.T.E. asupra mediului si care, sa ajute la selectarea materiilor prime, utilitatilor precum si la evaluarea impactului produselor si serviciilor produse de S.T.E. Legislatia in vigoare privind protectia mediului (legea nr. 137/1995) impune ca in faza de proiecare si exploatare a S.T.E. , mediul sa fie abordat doar ca restrictie (numai ecologic) prin respectarea unui nivel maxim al concentratiilor, deseurilor si noxelor inainte de evacuarea lor in mediu, aspectul conservarii fiind complet neglijat.

Completarea cadrului legislativ, privind obligativitatea investitorilor de a elabora studii de durabilitate ca o componenta a studiului de fezabilitate a S.T.E. Numai in acest fel se va putea promova productia ecoeficienta si consumul durabil.

Dezvoltarea durabila impune proiectarea unor S.T.E. flexibile, capabile sa se autoregleze la socurile exogene generate de mediul natural.

Flexibilitatea

Termenul de flexibilitate provine din termenul latin “flexibilis” avand semnificatia initiala de “maleabil”, “restabil” si ulterior de “suplu”, “capabil de modificare”.

Flexibilitatea in constructii consta in adaptarea acestora la modernizari retehnologizari, deci la cerinte noi impuse de schimbarea destinatiei.

Flexibilitatea se asigura prin conceptia de ansamblu a structurii de rezistenta si anume:

– distante mari pe ambele directii intre elementele structurii de rezistenta, asigura diverse compartimentari in functie de cerintele proceselor tehnologice, gabaritul utilajelor si dotari;

– inaltimile mari permit instalarea unor mijloace de ridicare si transport in sens longitudinal cat si transversal constructiei.

Luarea in considerare a principiului flexibilitatii S.T.E. inca din faza de proiectare este rezultanta evolutiei pietei si a revolutiei tehnico stiintifice. Mobilitatea foarte mare a pietei, a cererilor acesteia atat sub aspect cantitativ cat si calitativ impune producatorilor cresterea capacitatii de adaptare, de modificare rapida a fabricatiei, a produselor, a tehnologiilor, a materialelor utilizate prin imbunatatire si a indicatorilor economici.

Revolutia tehnico-stiintifica a raspuns acestei mobilitati a pietei prin conceperea si crearea unor masini unelte si echipamente automatizate cu un grad avansat de flexibilitate, in special prin integrarea tehnicilor informatice, cu suport electronic si tehnica de calcul.

Aparitia celulelor de fabricatie flexibila si a sistemelor flexibile de fabricatie care integreaza masini unelte cu comanda numerica si celule flexibile, echipamente electronice, roboti si manipulatoare, microprocesoare conduc la realizarea unor sisteme cu grad inalt de flexibilitate si adaptabilitate, concomitent cu o inalta eficienta economica.

Flexibilitatea pune probleme fundamental noi in concepera si explatarea unui astfel de sistem, probleme ce vor deriva din satisfacerea unor postulate specifice sistemelor flexibile, inca din faza de proiectare.

Un S.T.E. va fi flexibil daca va fi astfel conceput incat sa raspunda urmatarelor postulate:

Postulatul calitatii de integrabilitate;

Postulatul adaptabilitatii;

Postulatul adecvarii;

Postulatul conceperii dinamice.

Flexibilitatea permite automatizarea fabricatiei de serie datorita faptului ca sructura sistemului dispune de integrabilitate, poseda adaptabilitate fata de sarcini, este adecvabil tehnic si economic fiecarei sarcini in parte si este constituit pe baza conceptiei dinamice dupa cum se observa in fig 1.4.1

Calitatea de integrabilitate decurge din faptul ca intr-un sistem de fabricatie destinat mai multor tipuri de sarcini exista un numar important de sisteme partiale ce trebuie integrate fizic, functional si temporal, dupa cerintele succesiunii sarcinilor. Caracteristica de integrabilitate implica o corelare crescuta intre diferite sisteme partiale, corelare ce trebuie avuta in vedere inca de la conceperea acestora ca o caracteristica calitativa specifica.

Cerinta de adaptabilitate decurge din caracteristicile specifice ale fabricatiei de serie, respectiv din faptul ca aceleasi mijloace de fabricatie urmeaza a fi utilizate pentru realizarea unor sarcini diferite. Gradul de adaptabilitate va fi proportional cu gradul de diversificare tehnologica, precum si cu viteza cu care adaptarea trebuie sa se produca.

Adaptabilitatea este caracteristica prin care sistemele flexibile de fabricatie pot genera succesiv diferite posibilitati de lucru dintr-un spectru de posibilitati potentiale, prin modificarea structurii sau fara ajutorul unor dispozitive auxiliare.

Adecvarea decurge din necesitatea ca mijlocul de fabricatie sa fie adecvat operatiei pe care o realizeaza la un moment dat. Aceasta inseamna ca, dupa ce, pe baza adaptabilitatii a fost selectionata o posibilitate de lucru, pentru realizarea unei operatii, mijlocul de fabricatie trebuie sa fie adecvat tehnic si economic pentru realizarea acestuia.

Conceptia dinamica se refera la faptul ca structura unui sistem flexibil va trebui astfel conceputa incat acesta sa se poata modifica in timp, ca urmare a interventiei unor sarcini de productie. Un anume sistem flexibil de fabricatie va fi compus din elemente modulare care la randul lor vor face parte din familii de module. Conceptia dinamica va permite restructurarea unui astfel de sistem prin inlocuirea unor module in vederea obtinerii adecvarii si adaptarii, inlocuirea fiind posibila pe baza postulatului calitatii de integrabilitate.

Deci conferirea flexibilitatii unui sistem revine proiectantului care va trbui sa conceapa o structura viabila, adaptabila variatiei sarcinilor realizabile pe baza unor subansamble modulare integrabile functional. Sistemul flexibil de fabricatie va consta din sisteme partiale relativ universale/specializate ce vor fi integrate functional prin fluxuri de energie si informatii.

Luarea in considerare a flexibilitatii sistemului impune ca in faza de proiectare sa se conceapa o noua calitate a fabricatiei care presupune o alta viziune asupra tehnologiei de fabricatie, a managementului, a locului de munca. Crearea tehnologiilor flexibile valorifica rezultatele a doua directii de cercetare care au influentat in ultimul timp gandirea tehnologica. Prima consta in abordarea tehnologiei ca sistem, prin trecerea de la conceptia izolata a fiecarei operatii in care este descompus procesul tehnologic, la conceptia integrata a fabricatiei. Tratarea procesului tehnologic ca sistem presupune o inovare in gandire in primul rand prin faptul ca proiectarea tehnologiei ca sistem implica adoptarea “specializarii produs” in opozitie cu “specializarea proces”.

Specializarea procesului tehnologic presupune gruparea mijloacelor de productie in functie de inrudirea lor tehnologica, astfel incat sectia de productie va fi compusa din: atelier de strungarie, turnatorie, montaj. Adoptand specializarea pe produs, sectia va fi constituita dintr-un numar de ateliere de fabricatie in care se vor realiza anumite produse sau parti componente ale produsului.

Specializarea produsului reprezinta punctul de plecare pentru automatizarea complexa a fabricatiei, iar conceptia sistemica a procesului de fabricatie este metoda specifica pentru proiectarea tehnologiei unitatilor de productie cu inalt nivel de automatizare.

Cele doua notiuni – specializare pe produs si sistem de fabricatie nu sunt noi decat sub aspect formal. Ceea ce este nou in sistemul de gandire este ideea extinderii specializarii produs a sistemelor de fabricatie ca principal mijloc de echipare a industriei viitorului, in primul rand pentru seriile mari de fabricatie dar si in fabricatia de serie mijlocie si mica. Patrunderea acestei conceptii in zona fabricatiei implica initierea proiectarii unui sistem de fabricatie prin divizarea sortimentului de produse sau piese, prezentand o suficienta similitudine tehnologica si constructiva pentru a se preta la o fabricatie rationala in cadrul sistemului. E vorba aici de o reluare a principiului tehnologiei de grup care primeste noi valente prin asocierea lui cu conceptul de sistem de fabricatie.

A doua directie de progres care a contribuit la crearea tehnologiilor sistemelor flexibile a fost informatizarea. Comanda sistemului de fabricatie a fost trecuta in grija operatorului uman pe seama echipamentului tehnic. S-a dezvoltat mult complexitatea, exprimata prin dimensiunile programelor care pot fi desfasurate automat atat ca numar de elemente componente ale sistemului, precum si prin numarul parametrilor proiectati in timpul fabricatiei. A crescut flexibilitatea prin trecerea de la programe fixe la memorii electronice programabile. A crescut considerabil fiabilitatea echipamentelor ca urmare a trecerii la componente electronice. S-a redus gabaritul echipamentelor, iar intensibilitatea componentelor microelectronice la mediile ambiante industriale, a permis amplasarea acestora in apropierea procesului tehnologic.

Conceptia sistemelor flexibile de fabricatie asigura succesul competitiv prin raspunsul rapid la cererile schimbatoare ale pietei. Proiectarea sistemelor flexibile de fabricatie nu necesita sume mari de bani, in schimb necesita competenta unui grup restrans de oameni, care sa fie investiti cu raspunderi, atat in faza de proiectare cat si in faza de punere in functiune si exploatare. Gestiunea sistemelor flexibile impune managementului sa-si indrepte atentia asupra urmatoarelor aspecte:

– selectarea specialistilor ca baza a competitivitatii intreprinderii;

– selectia atenta a produselor pe care intreprinderea vrea sa le promoveze;

– atentia sporita fata de piata si de competenta intelectuala;

– combinarea adecvata a fabricarii produselor pentru a utiliza complet capacitatea de productie;

– reducerea costurilor fixe de productie si a timpului necesar pentru crearea si implementarea noilor produse.

In centrul acestor aspecte se afla managementul proiectelor -sectia, crearea echipamentelor pentru proiectarea si conducerea S.T.E.

Mentenanta (mentenabilitatea)

Mentenanta este capacitatea sistemului de a putea fi mentinut sau repus in stare de functionare normala intr-un timp dat, daca intretinerea sau repararea sunt facute conform prescriptiilor. Ea depinde atat de operatiile propriu-zise efectuate asupra sistemului, cat si de cele de organizare, aprovizionare, depozitare, transport-manipulare a echipamentelor, materialelor si pieselor de schimb, factori care formeaza suportul logistic al sistemului.

Mentenanta se exprima prin timpul de indisponibilitate tm, respectiv timpul de stationare a utilajelor pana la repunerea in functiune, dupa o oprire de mentenanta (intretinere sau reparatii). Acest timp se exprima astfel:

tm=tmd+tma+tmr , in care:

tm – timp de indisponibilitate;

tmd – timp de depistare a deficientei;

tma – timp de asteptare;

tmr – timp de reparatii.

Mentenabilitatea este optima in conditiile organizarii intreprinderii preventive, prin inlocuirea la intervale stabilite a componentelor uzate indiferent daca sunt defecte sau nu; in acest caz tmc = tma = 0.

Pe masura sporirii complexitatii sistemelor la proiectare se da o atentie deosebita mentenabilitatii, dat fiind costul deosebit de ridicat al lucrarilor de intretinere a unui sistem de exploatare. Se impune ca la alegerea echipamentelor si utilajelor sa se tina cont nu numai de pretul lor de achizitie si de performante ci, si de cheltuielile de intretinere pe care acestea le antreneaza pe perioada de viata a sistemului. Pentru asigurarea mentenabilitatii sistemului proiectantul trebuie sa tina cont de o serie de factori cum ar fi:

– amplasarea utilajelor si echipamentelor in asa fel incat sa se asigure un acces usor al personalului de intretinere astfel incat defectiunile sa fie remediate intr-un timp cat mai scurt;

– posibilitatea achizitionarii de la producatorul de echipamente si utilaje a unor piese de schimb standardizate care conduc la inlaturarea defectiunilor si reducerea timpului de inlocuire a pieselor defecte cu piese de schimb de acelasi fel;

– crearea unor puncte de control pe parcursul fluxului tehnologic pentru diminurea numarului de defectiuni in timpul functionarii sistemului.

Fiabilitatea

Fiabilitatea este proprietatea sistemului de a functiona fara defectare un interval de timp “t” in conditii de exploatare date. Principalul indicator de fiabilitate in cadrul sistemelor este timpul mediu de functionare intre defectiuni.

Un sistem este compus din subsisteme, sisteme partiale, componente care sunt supuse unor defectiuni, ceea ce determina, mai departe, defectarea sistemului obligand la oprirea sistemului pentru reparatii. Fiabilitatea se stabileste in etapa de proiectare se realizeaza in etapa de implementare, se asigura prin control si se mentine in exploatare. Asigurarea unei fiabilitati operationale ridicate se realizeaza usor prin proiectare cat si prin intretinere, dar alegerea unei solutii cat mai fiabile in etapa de proiectare ridica, in mod corespunzator, costurile cu investitia (utilaje fiabile dar scumpe) in timp ce alegerea unei solutii ieftine, mai putin fiabile ridica costurile cu intretinerea asa cum indica figura 1.4.2.

Cost

a

b

c

Fiabilitate

Fig 1.4.2 Dependenta costurilor in raport cu fiabilitatea

a – Costul asigurarii fiabilitatii

b – Costul cu investitia

c – Costul intretinerii

Considerand ca suma acestor costuri reflecta, in modul cel mai corect, costul asigurarii fiabilitatii, se observa ca alegerea in etapa de proiectare a nivelului de fiabilitate corespunde unei optimizari in care atat argumentele tehnice cat si cele economice vor fi luate in considerare. Pentru calculul fiabilitatii sistemelor se aplica legea distributiei exponentiale conform careia probabilitatea R(t), ca un element oarecare sa nu se defecteze intr-un interval de timp dat are expresia:

R(t) = e-t/m, in care:

m – timpul de functionare intre caderi a elementului respectiv;

t – intervalul de timp care ne intereseaza.

Daca consideram un element al carui timp mediu de functionare intre defectari este de 255 ore, probabilitatea functionarii corecte, fara defecte timp de 100 ore va fi:

R(100) = e-100/255 =e-0,392 = 0.676 = 67,6%

in care:e = 2,71828

Daca sistemul este compus din “n” elemente, avand fiabilitatea Ri(t) caderea fiecaruia din cele “n” elemente determina caderea sistemului, fiabilitatea se poate determina astfel:

R(t) = Ri(n)

Daca toate elementele au aceeasi fiabilitate atunci T(t) = e-nt/m deci, timpul mediu de functionare intre doua caderi ale sistemului este ms = m/n.

Consider un sistem compus din 20 elemente cu fiabilitatea de 0,9, fiabilitatea sistemului timp de 50 h este:

R(50) = 0,9 = 0,112.

Deci exista posibilitatea de numai 11% ca numai dupa 50 h sistemul sa nu fie supus defectarii.

Daca se vrea ca un sistem sa aiba fiabilitatea de 0,9 timp de 50 h este necesar ca timpul mediu de functionare intre caderi, “n” sa fie de 275 h:

0,9 = e-50/m -50/m = lg e 0,9 = ln 0,9

m = 50/ln 0,9 ~ 475 h

Daca sistemul este compus din 20 de elemente cu aceeasi fiabilitate, atunci timpul de functionare intre doua caderi ale sistemului va fi de: ms = 475/20 = 24 h

In vederea asigurarii unei fiabilitati ridicate a sistemului proiectantul are urmatoarele posibilitati:

– sa simplifice proiectul in sensul utilizarii unui numar mic de componente, daca acesta este posibil fara a afecta performantele sistemului;

– gasirea unor echipamente si S.D.V.-uri mai bune in ceea ce priveste fiabilitatea;

– supravegherea automata a procesului de fabricatie pentru a preveni consumuri suplimentare de piese de schimb sau avarierea dispozitivelor de lucru:

– estimarea cat mai corecta a duratei de functionare in conditii de fiabilitate a sistemului prin luare in considerare a timpilor medii de functionare intre defectari, specifici fiecarui subsistem, sistem partial, utilaje si componente.

5.Securitatea sistemului

Securitatea sistemului este capacitatea acestuia de a evita deteriorarea sanatatii sau pierderea vietii oamenilor, precum si producerea de pagube materiale datorate functionarii sale defectuoase. Ea depinde asadar de frecventa si durata defectarii lor (deci de fiabilitatea sistemului) si de evaluarea daunelor. Pentru unele sisteme cum ar fi: centrale nucleare, platforme de foraj maritim, combinate chimice a caror avarie poate fi insotita de o degajare de mari cantitati de energie, radiatii, substante toxice, securitatea este unul dintre cei mai importanti parametrii care trebuie considerati de catre proiectanti. In faza de proiectare trebuie anticipate defectiunile si consecintele acestora prin simularea secventelor posibile de accident, prelucrarea si difuzarea informatiilor in vederea imbunatatirii securitatii sistemuluui si determinarea activitatilor care influenteaza securitatea.

Proiectarea securitatii sistemelor presupune revolvarea urmatoarelor aspecte: fiabilitate, mentenabilitate si optimizare economico-inginereasca prin testarea diferitelor variante de proiect.

Deci proiectarea securitatii vizeaza realizarea a trei nivele de asigurare a sistemului:

– fiabilitatea exploatarii normale;

– fiabilitatea impotriva defectiunilor in conditii normale;

– fiabilitatea impotriva defectiunilor in conditii nenormale.

Daca primul nivel se obtine prin asigurarea unei fiabilitati corespunzatoare, ultimele niveluri se realizeaza prin introducerea unor subsisteme speciale de control si securitate (cu mare fiabilitate) si prin adaugarrea unor marje de protectie aditionale, care vor asigura securitatea chiar in cazul defectarii anumitor subsisteme speciale.

Tratarea totala a riscului in faza de proiectare presupune urmatoarele:

calcularea probabilitatii si stabilirea consecintalor diverselor accidente;

calcularea riscului total pentru personalul si populatia care va fi afectata;

stabilirea nivelurilor acceptabile de risc;

gasirea unor solutii tehnice privind functionarea sistemului sub nivelul riscului total stabilit.

6. Ergonomia

Pornind de la continutul si scopul ergonomiei, proiectarea ergonomica a S.T.E. trebuie sa-si propuna ca obiectiv folosirea optima a resurselor umane, prin alegerea acelor solutii care solicita eforturi minime din partea omului. Ergonomia are ca scop reevalurea posibilitatilor reale ale omului si masinii, repartizarii rationale ale functiunilor lor in sistemul om-masina in vederea asigurarii conditiilor de munca ergonomice; in proiectarea sistemelor trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

Pozitiile si miscarile omului, studiul activitatii permite stabilirea consumului de energie in functie de solicitarea musculara si nervoasa permitand rationalizarea muncii astfel:

– munca in pozitie sezand mareste precizia si micsoreaza oboseala;

– pozitile corpului in usoara flexiune reclama efort minim;

-miscarile bratelor si rapiditatea cu care se executa operatiile cat si marimea efortului sunt influentate de inaltimea de lucru, organizarea asezarii pieselor si sculelor in zona de lucru.

Conceptia locului de munca, trebuie adaptata omului, pentru ca facultatile sale fizice si intelectuale sa fie corect utilizate.

Organizarea rationala a locului de munca, pornind de la caracteristicile antropometrice necesita respectarea urmatoarelor conditii:

– evitarea inclinarii si extinderii excesive a corpului si a membrelor;

– simultaneitatea si simetria bratelor, dozarea miscarilor necesita efort si dexteritate;

– adoptarea, pe cat posibil, a pozitiei de lucru sedentare, care poate fi alternata cu cea ortostatica.

Organele de comanda ale masinilor, aparatelor, liniilor tehnologice.

Principalele organe de comanda sunt: butoanele, intrerupatoarele, parghiile de comanda, pedalele. Pentru a alege un organ de comanda trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:

– Organele de comanda trebuie sa fie adaptate functiunilor si particularitatilor anatomice ale membrelor;

– Organele comandate cu mana trebuie sa se gaseasca la o inaltime situata intre nivelul cotului si umarului si sub unghi de vedere favorabil;

– pentru operatiile care nu cer efort, dar cer precizie mare trebuie sa se prefere butoane de apasat, intrupatoare basculante sau butoane rotative;

– pentru operatile care cer efort si o precizie redusa trebuie sa se aleaga parghii de comanda, nivele, pedale.

Ambianta in care se desfasoara munca.

Mediul influenteaza gradul de oboseala. Dintre factorii de mediu care trebuie luati in considerare mentionam: zgomotul si muzica functionala.

Zgomotul

Efectuarea unor lucrari dificile intr-un mediu ambiant de nivel ridicat cere eforturi mari, avand ca efect accentuarea oboselii, cresterea iritabilitatii si nervozitatii, avand ca rezultat scaderea productivitatii muncii si cresterea rebuturilor si accidentelor. Nivelul de zgomot sub 40 decibeli este indicat pentru munci care solicita o concentrare intelectuala deosebita. Zgomotul intre 40 si 60 decibeli nu are un efect de enervare a omului, acesta putand face lucruri care-i solicita un efort intelectual de concentrare medie. La un zgomot intre 60 si 80 decibeli pot sa apara tulburari psihice, desi acesta este considerat un zgomot admisibil in conditiile in care se solicita o precizie medie.

Muzica functionala

Din punct de vedere psihologic, muzica poate accentua concentrarea atentiei, determinand marirea sensibilitatii, contribuind astfel la cresterea dinamicii proceselor psihice. Muzica functionala poate reduce mult perioada de acomodare in primele minute ale zilei de lucru, cand miscarile sunt inca lente si imprecise, prin activarea organismului cu melodii voioase si ritmice. Ritmul muzicii trebuie sa coincida cu ritmul procesului de productie. Programul de muzica trebuie reinnoit in intregime dupa doua trei saptamani.

Organizarea timpului de odihna.

Aceasta poate fi realizata prin corectarea variatiilor capacitatii de munca si deci a productivitatii muncii, pe parcursul schimbului de munca prin introducerea pauzelor, altele decat cele pentru masa de pranz. Timpul de odihna poate fi organizat pentru odihna activa sau pasiva.

Calitatea constructiilor

Calitatea este rezultanta totalitatii performantelor de comparare a constructiilor in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intrega durata de existenta, a exigentelor procesului de productie si a oamenilor.

Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii ca prin proiectare si executie sa se asigure mentinerea pe intrega durata de existenta a constructiilor a urmatoarelor cerinte:

rezistenta si stabilitate;

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

protectie impotriva zgomotului.

rezistenta si stabilitatea trebuie asigurate prin conceptia de ansamblu a structurii de rezistenta, dimensionarea corecta a elementelor de rezistenta, asigurarea conlucrarii spatiale a acestora in vederea mentinerii integritatii si functionarii normale a constructiei pe toata durata de exploatare.

siguranta in exploatare trebuie asigurata printr-o dimensionare corecta a elementelor de rezistenta in vederea mentinerii deformatiilor in limitele admisibile pe care constructia sau elementele componente le poate lua sub actiunea incarcarilor din exploatare, seismice, vant, zapada, variatii de temperatura.

siguranta la foc trebuie asigurata prin utilizarea unor materiale de constructii rezistente la foc, amplasarea cladirilor la distante minime, asigurarea unei evacuari rapide – prin dimensionarea corecta a coridoarelor si scarilor, dotarea constructiilor cu dispozitive si instalatii de protectie pentru detectarea, avertizarea si limitarea propagarii incendiilor, evacuarea fumului si gazelor fierbinti.

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului trebuie asigurate prin folosirea unor materiale care sa nu emita sau sa dezvolte substante nocive sau insalubre (praf, mucegai, ciuperci ), asigurarea unor fluxuri luminoase naturale si artificiale corespunzatoare, asigurarea rectiliniaritatii muchiilor si planicitatii suprafetelor, folosirea unor finisaje omogene, asigurarea scurgerii apelor menajere si evacuarea gunoiului, tratarea deseurilor, noxelor inainte de evacuarea lor in mediu.

izolatie termica, hidrofuga si economie de energie trebuie asigurate prin utilizarea unor inchideri exterioare (pereti, acoperis) care sa asigure un transfer termic redus si economie de energie de incalzire – pentru timp de iarna si racire – pentru timp de vara, etanseitatea tuturor inchiderilor exterioare, la ploi batante (insotite de vant puternic), asigurarea evacuarii apelor fara stagnari.

protectie impotriva zgomotului trebuie asigurata prin izolarea acustica a constructiilor fata de zgomotele exterioare, izolarea acustica a incaperilor fata de zgomotele interioare.

Functionalitatea

Consta in satisfacerea cerintelor impuse de destinatia constructiilor. Se asigura prin:

conceperea unor forme in plan si dimensionarea traveelor, deschiderilor, inaltimilor constructiillor, functie de configuratia fluxului tehnologic, de modul de amplasare a utilajelor si de gabaritul acestora, de suprafetele necesare asigurarii unei exploatari normale;

dimensionarea spatiilor de circulatie pe orizontala si verticala (scari, ascensoare) sa asigure accesul oamenilor, utilajelor, ecipamentelor, masinilor, materiilor prime si evacuarea produselor finite;

forma si dimensiunea incaperilor trebuie sa asigure posibilitatea de echipare si mobilare potrivit destinatiei;

dispunerea incaperilor unele fata de altele trebuie sa asigure comunicarea intre ele si functionalitatea de ansamblu a cladirii.

9. Economicitatea

Se asigura prin concepera unor solutii constructive care sa conduca la cresterea productivitatii muncii, scurtarii duratei de executie, reducerea consumului de materiale si energie prin mecanizarea si industrializarea lucrarilor de executie. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:

folosirea unor elemente de inchidere si compartimentare, prefabricate si finisate;

folosirea unor structuri metalice integral asamblate si finisate la sol si apoi liftate pe pozitie;

folosirea unor constructii integral prefabricate (rezervoare, decantoare, statii de pompe subterane, camine).

Confortul si estetica

Se asigura printr-o proiectare rationala a constructiei, prin folosirea unor materiale si elemente de inchidere a halelor, a unor finisaje durabile, care participa direct la realizarea unui aspect placut. Armonia in volum, forme, proportii si folosirea unor materiale de culori variate pot asigura realizarea unor obiective industriale cu aspecte arhitecturale placute.

Aspectul si confortul interior sunt asigurate prin folosirea unor elemente de constructii proportionale, folosirea unor finisaje si pardoseli in culori menite a crea o ambianta favorabila activitatii oamenilor.

CAPITOLUL 2

EVOLUTIA INDUSTRIEI DE CONFECTII TEXTILE

2.1 Istoricul domeniului textil

LEONARDO DA VINCI (1452-1519) pictorul si eruditul italian este considerat de multi ca fiind “un profet al inovatiei un uimitor precursor al masinilor textile moderne”. El a fost precursorul pentru serii largi de anticipari, al unor aspecte variate ale mecanizarii in domeniul textil. In acest sens trebuie amintit principiul procesului de filare continua cu fus unde laminarea, torsionarea si infasurarea sunt efectuate simultan.

O alta inovatie este aceea a masinii mecanice de tesut care functiona pe principiul regulatorului pozitiv de actionare continua si automata a sulului de urzeala si a sulului de tesatura, cat si a actionarii pozitive a suveicii, folosind mecanismul piker-ului.

Artistul ne-a lasat si alte multe schite de masini textile care probabil au influentat unele inovatii textile ale revolutiei industriale.

Prima realizare concreta in domeniul masinilor textile a fost a lui JOHN KAY (1704-1764): “suveica zburatoare” folosita in tesatorii avand ca avantaj teserea unor articole late. Inainte de inventia lui Kay trei filatori munceau pentru a asigura necesarul de fire pentru un tesator. Inventia sa, a crescut productivitatea razboiului de tesut.

RICHARD ARKWRIGHT (1732-1792) reunea ideile altora: combina parti componente de masini ale unor mesteri renumiti, le aducea mici modificari, dupa care le asambla, corelandu-le miscarile prin folosirea mecanismului cu ceas. Cea mai importanta era organizarea in ceea ce priveste productia la scara mare in fabrici folosind echipamente actionate mecanic si conceptul de diviziune a muncii. Dupa doi ani de la moartea sa a fost construita in America prima fabrica de prelucrare textila a bumbacului, de catre unul din fostii sai sefi de echipa.

JAMES HARGRAVES (?-1778) a inventat prima aplicatie practica a filarii multiple pe o masina si a construit o mica fabrica de textile pentru a fila fire pentru ciorapi.

SAMUEL CROMPTON (1753-1827) a realizat o masina care a laminat si torsionat bumbacul, conferind cea mai buna calitate a unor fire realizate pana in acel moment. Astfel firele au fost mai fine si suficient de rezistente pentru a fi tesute si a scoate pe piata tesaturi usoare de buna calitate.

EDMUND CARTWRIGHT (1743-1423) este unul dintre cei mai mari inventatori din domeniul textil din vremea sa. El a obtinut un brevet pentu prima masina de tesut actionata mecanic, in 1785.

J.M. JACQUARD (1752-1834) spunea: “o buna inventie tehnica se sprijina si conduce la o noua inventie” si de aceea el a imbunatatit masina de tesut realizata de predecesorul sau. Aceasta a fost expusa la expozitia industriala de la Paris in 1801. In 1745, un alt francez Jacques de Vancanson, a construit propriul razboi care cuprindea imbunatatirile inventiei anterioare. Razboiul de tesut a fost decretat proprietate publica in 1809. In 1812 erau in Franta in jur de 12.000 masini de tesut de tip Jacquard. Aceastea au ajuns si in America in jurul anului 1830.

Situatia actuala a Industriei de Confectii Textile in lume

In Uniunea Europeana, Industria de Confectii reprezinta o puternica sursa de venituri si de ocupare a fortei de munca. Anual aceasta industrie realizeaza o cifra de afaceri de peste 180 miliarde euro, reprezentand peste 113.000 de intreprinderi. Acestea dispun de un personal angajat de 91 milioane de oameni, care contribuie cu 4,4% la valoarea adaugata a industriei prelucratoare.

Zonal aceasta industrie se concentreaza in statele din sudul spatiului comunitar Italia, Spania si Portugalia. Dar, in conditiile globalizarii si liberalizarii comertului si industria comunitara este supusa puternicei concurente din partea unor tari din Asia, care dispun de o forta de munca extrem de scazuta.

Pentru a face fata unei astfel de concurente industria textila din spatiul Uniunii Europene aplica cele mai inalte tehnologii de productie si lanseaza continuu noi produse, dar in perioada 1990-1999 a fost nevoita sa renunte la aproape 900.000 locuri de munca. Mari firme de textile si-au concentrat productia in LOHN in tarile Europei Centrale si de Est precum si in cele din zona Mediteraneana.

Pe planul mondial al pietelor de confectii, anul trecut SUA a cunoscut cea mai dificila perioada. Productia de imbracaminte, in mai multe domenii, s-a redus cu mai mult de 50% si a avut loc transferul productiei in Caraibe si in America Centrala. Criza conjuncturala din anii 2001 si 2002 a completat transferarea productiei si presiunea inovatiilor.

In Europa tot in aceeasi perioada s-a facut simtita o puternica retinere de la consum in domeniul confectilor, care s-a repercutat masiv asupra producatorilor de imbracaminte.

In Republica Populara Chineza au existat evolutii investitionale indeosebi pentru industria de confectii si a articolelor de sport.

In 2003 se apreciaza ca sunt pregatite numeroase investitii considerabile in masini si utilaje, devenite tehnologic necesare. Evolutia pozitiva a economiei mondiale va influenta pozitiv industria imbracamintei, a articolelor de sport, industria automobilelor precum si fabricantii de masini de cusut.

In Europa transferul de productie se deplaseaza puternic in directia Europei de Est si spre tarile CSI, precum si in tarile vestice si sud-mediteraneene, insa si in China si in alte tari asiatice. In SUA a avut loc o deplasare considerabila in Caraibe si in Mexic. In Japonia transferarea are loc indeosebi intre China si Asia de Sud-Est.

Problemele cu care se confrunta producatorii sunt:

– reteaua logistica a lanturilor de productie; telul in productie fiind realizarea de timpi de reactie tot mai redusi acestia constituind un important factor de costuri si sunt cu atat mai importanti cu cat productia transferata este mai valoroasa;

– mixul rational la nivelul costurilor; producatorii de textile si confectii incearca sa coordoneze strans diferitele lor localizari de productie din lume.

Tendintele mondiale sub aspect tehnologic

Orientarea internationala a productiei isi gaseste concretizarea in cerinta din ce in ce mai mare in componente logistice si a conducerii tehnologice informatizate a intregului lant de productie. In domeniul masinilor se cauta solutii mereu mai bune la interfetele productiei. Aceasta incepe cu digitalizarea in Body-Scanning, trece la prelucrarea imaginii de taiere, croiala, conducerea masinilor de cusut si a aparatelor de finisare pana la logistica depozitarii si transportului.

Concernele comerciale de vanzare in detaliu pentru imbracaminte au astazi o activitate intensa in productia mondiala de imbracaminte.

Conform raportului trimestrial al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), in anul 2002 comparativ cu trimestrul al patrulea din 2001 si in contextul majorarii preturilor la produsele petroliere, exporturile au crescut cu 1,1% in perioada ianuarie-martie, in timp ce importurile au scazut cu 0,4%.

Cotele de piata din exportul global ale principalelor natiuni producatoare in tehnologia confectiilor au fost urmatoarele: Japonia 29,4%; Germania 16,2 %; Taiwan 14,9%; SUA 8,6% si Italia 7,7%.

Comertul a reprezentat principalul motor de crestere a economiei mondiale si raportat la primele trei luni ale anului trecut exporturile au consemnat o scadere de 8,9% in 2002 in cazul importurilor declinul fiind de 11%.

Numai exporturile realizate de Statele Unite ale Americii au scazut cu 0,7% fata de perioada octombrie-decembrie din 2001, volumul importurilor crescand in schimb cu 1,6%.

In cazul Germaniei, a carei industrie depinde in mare parte de cererea de pe piata externa, evolutia a fost una descendenta atat in ceea ce priveste exporturile reducandu-se cu 3,4%, cat si in ceea ce priveste importurile cu 9,5%.

Pe ansamblul Grupurilor celor sapte, care mai cuprinde si Japonia, Italia, Marea Britanie, Germania, Franta si Canada volumul exporturilor a scazut cu 2,3% in primul trimestru din 2002 comparativ cu perioada corespunzatoare din 2001, in timp ce importurile au consemnat un regres de 3,7%.

In perioada ianuarie-iunie 2002 investitiile straine directe in cele 30 de state membre ale organizatiei, s-au cifrat la 200 miliarde $, comparativ cu 636 miliarde inregistrate pe ansamblul anului 2001. Iesirile de capital in primele sase luni ale lui 2002 au totalizat 185 milioane $, desemnand o scadere pentru intregul an de 20%.

Spatiul Comunitatii Europene este primul importator de textile si imbracaminte si al doilea exportator de aceleasi produse dupa China. Importurile de textile si imbracaminte au crescut de la 30,3 miliarde euro in 1990 la 73,5 miliarde euro in 2002. Exporturile la randul lor s-au majorat cu 211% (de la 19,9 la 42 miliarde euro).

In anul 2002 vanzarile de masini textile din Italia au avut loc in 130 de tari din intreaga lume atingand o valoare de 2,3 miliarde de euro si un procent de 68% din vanzarile totale ale industriei italiene. Asia a reprezentat cel mai important cumparator cu un procent de 32% fiind urmat de U.E. cu 26%, America de nord cu 11%, statele neeuropene cu 10%, Europa de Est cu 9% si America Centrala si de Sud cu 8%.

In 2002 Germania a exportat masini in valoare de 30 milioane euro catre Romania.

Alianta Transatlantica pentru reciprocitate

Reprezentantii Euratex ( Confectii europene si textile, asociatii profesionale europene) si similare TCMA (Turcia), ATMI (SUA), CTI (Canada), CANAINTEX (Mexic) s-au reunit pentru prima data intre 17-18 ianuarie 2002 la Washington.

Obiectivul acestei reuniuni transatlantice a fost de a examina comertul international de textile si masuri legate de:

posibilitati de deschidere spre importuri de masini textile asiatice , prin reducerea barierelor tarifare;

posibilitati de noi concesii in cadrul acordului ATC (Acord pentru Textile si Confectii);

ajutor tarilor mai putin dezvoltate – plan pana in 2005;

respectarea legilor proprietatii intelectuale impotriva pirateriei de design;

controlul eficace pentru a evita fraudele pe pietele textilelor, contrafaceri de produse si marci.

Madeira

Fondata cu 8 ani in urma, compania Madeira si-a plasat strategic afacerile in intreaga lume, chiar si in tarile estice, Polonia si Romania.

Firele Madeira sunt recunoscute ca fiind cu inalte standarde de calitate fara a face compromisuri la culoare fapt pentru care s-au facut numeroase investitii. Viscoza clasica si poliesterul PolyNeon, sunt cele mai cunoscute fire care includ 413 culori, nuante, tonuri si 14 multicolore.

Poliesterul are un finisaj special si cu nuante fluorescente cu mare versalitate, ales special pentru broderii. Compania furnizeaza si accesorii textile de taiere, ace, postavuri, adezivi (spray), markeri, bobine, sisteme de impachetare pe tipuri, creioane, culori si dimensiuni. Lucrand cu sisteme de calcul sofisticate, preturile de cost sunt accesibile si produsele si serviciile cautate de clienti.

Fibre chimice

In acord cu Asociatia de Fibre Chimice din Japonia productia de fibre artificiale in Japonia a descrescut cu 4,7% an de an ajungand la 1.563.320 tone, de asemenea a descrescut si productia de fibre sintetice cu 4,5% si fibre celulozice cu 6,3%.

Pe baza unei informatii de la compania Woolmark se inregistreaza declin in productia de poliester de 4,8% si nylon filamentar de 7,6%. Scaderea pentru firele de nylon este legata de cerintele tot mai mici pentru covoare si industria automobilistica. Productia fibrelor stapel de poliester a scazut cu 6,5% din cauza existentei unor stocuri de productie. Aceeasi situatie exista si la productia de fibre acrilice, cu o scadere de 3,3%.

Accor Service din Marea Britanie a fost acreditat conform ISO 9001, dupa standardul din 2000, ”Quality Management”. Dupa o intensiva perioada de auditare compania si-a stabilit obiectivele calitatii, procedurile corespunzatoare si si-a implementat un sistem de imbunatatire in satisfacerea clientilor si eficienta operationala.

Certificarea ISO reflecta capabilitatea companiei in satisfacerea cerintelor clientilor si a relatiilor ei, prin procese, servicii si produse de inalta calitate; certificarea ISO reprezinta garantia produselor.

Industria prelucratoare a U.E. comparativ cu S.U.A. si Japonia

Potivit studiilor elaborate de Comisia Europeana (C.E.) in perioada 1990-2002 industria prelucratoare a U.E. a inregistrat tendinte similare celor inregistrate de S.U.A. si Japonia in ceea ce priveste cresterea nominala a valorii adaugate dar mai putin favorabil in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca. In ultimii ani S.U.A. a inregistrat o crestere mai inalta, iar in Japonia productia a scazut.

Dupa marimea ponderii detinute de industria prelucratoare in PIB, U.E. se situeaza cu o valoare a acesteia de 21% intre Japonia (25%) si S.U.A. (18%).

Tabelul 1 Ponderea sectoarelor industriei prelucratoare in valoarea adaugata totala a ramurilor (2002)

In Industria Textila si a Confectiilor, U.E. inregistreaza cea mai mare specializare in fabricatia de fibre textile in timp ce Japonia se specializeaza in finisarea textilelor si in produse tricotate si crosetate, iar S.U.A pare sa fie inalt specializata numai in articole textile.

Situatia actulala a Industriei de Confectii Textile in Romania

Industria de Confectii si de Textile a Romaniei se afla la un nivel mediu de dezvoltare in ceea ce priveste dotarea, comparativ cu tarile dezvoltate. In general sectoarele bazate pe agricultura ale Industriei Textile romanesti: lana, in canepa sunt cele mai dezvoltate. De asemenea productia de fibre sintetice este substantiala si exista o productie interna pentru coloranti si auxiliari textili.

Industria Confectiilor si a textilelor detine o pondere de peste 6% in productia industriala si de 35,43% in cea a exporturilor. Peste 17,5% din persoanele industriei sunt angajate in textile si confectii. Atuurile acestei industrii sunt:

cost redus al fortei de munca si o buna calificare;

preturi competitive si calitate a produselor;

flexibilitate la cerintele pietei;

apropierea de vasta zona a U.E.;

accesul pe pietele U.E., AELS, CEFTA, Turciei, Israelului si Republicii Moldova.

Daca astazi Industria de confectii romaneasca a devenit cunoscuta pe plan mondial aceasta se datoreaza dezvoltarii rapide de dupa 1990 a productiei CPM (cutting, making, trinnning) pentru tarile vestice. Sub regimul comunist preturile confectiilor erau ferm fixate (politica sociala) chiar daca preturile mondiale erau in crestere.

Dupa 1990 textilele au urmat o curba descendenta reprezentand in 2002 doar 30% din productia lui 1990, iar confectiile datorita operatiunilor LOHN au influentat direct fabricile prelucratoare, topitoriile, tesatoriile si filaturile inchizandu-le capacitatile si a distrus creativitatea romaneasca. Au influentat in mod pozitiv prin faptul ca pentru materiile prime, materialele auxiliare, costul va reveni partenerului strain, in timp ce societatile platesc doar cheltuielile pentru utilitati.

Confectiile s-au dezvoltat si si-au modernizat peste 85% din capacite si isi exporta peste 80% din produse, tocmai datorita LOHN-ului (exportul muncii prestate).

Lohn-ul a constituit dupa 1989 unica sansa de supravietuire a fabricilor de confectii care nu dispun de resurse financiare pentru materii prime si modernizari. Experienta pe care o dobandeste o firma care lucreaza lohn:

imbunatatirea procesului de productie si a calitatii produselor;

respectarea termenelor de livrare;

specializarea personalului.

Alegerea unui partener de lohn in Romania se face dupa mai multe criterii: calitatea executiei, dotarea tehnica a unitatii de productie, promptitudine in livrarea comenzilor, bonitatea societatii.

In 1999 Industria de Confectii cuprindea 4650 firme cu 218.000 angajati, exporturile totalizau 1,6 miliarde $, cea mai mare parte in U.E. (Germania – 60% din total). In anul 2000, exportul de textile si imbracaminte s-a cifrat la aproape 25% din exportul total al Romaniei. Tara noastra este exportatoare neta de textile si imbracaminte, realizand in 2000 un excedent in comertul cu aceste produse de 374,5 milioane de dolari.

Relatiile actuale ale Romaniei cu U.E. sunt guvernate de Tratatul European din 1 februarie 1995 din care cel mai important aspect este introducerea treptata a comertului liber cu bunuri industriale dintre Romania si U.E. pana in 2002. U.E. a anulat din 1 ianuarie 1997 taxele, iar din 1 ianuarie 1998 toate constrangerile vamale pentru textile si confecti romanesti in timp ce Romania a facut acest lucru la 1 ianuarie 2002.

Pentru contractantii si cumparatorii de confectii din vest Romania poate oferi o serie de avantaje:

fabricile de confectii din Romania au personal calificat, in general mult mai calificat decat forta de munca din Europa de Vest;

fabricile sunt destul de flexibile, pot realiza comenzi mici de maxim 1.000 de bucati sau chiar mai mici cu numeroase schimbari de model;

preturile practicate de Romania sunt competitive si se pare ca vor ramane asa pentru o perioada lunga de timp (5-7 ani). Conform consultantilor germani SECO, costurile de productie / minut sunt de 12 centi (excluzand cheltuielile de transport) la fel ca in India, fata de Ungaria cu 14 centi sau Polonia cu 15 centi;

transportul spre si dinspre Romania este mult mai rapid comparativ cu India sau cu alte tari din Asia;

comertul din Romania si U.E. este liber;

traditia pe care o are Romania, forta de munca calificata, sistemul de invatamant bine structurat pentru pregatirea resurselor umane;

99,5% lucreaza in sistem privat iar multi manageri aplica TQM (managementul calitatii totale), au schimbat structurile de management si au o federatie patronala bine structurata care poate face lobby pentru schimbarile la nivel macro.

Dezavantajele ar fi termenele de livrare, regulile vamale confuze si complicate, precum si modul de lucru lent din sistemul bancar.

In 2002 Industria Confectiilor si Textila are 8.600 de fabrici, comparativ cu 789 cate erau in 1989. In prezent Romania ocupa:

locul I intre tarile din Europa Centrala si de Est ca furnizor de articole;

locul III in exportul U.E. de fire, tesaturi si produse conexe;

locul VI in importurile U.E. de imbracaminte si accesorii de imbracaminte;

locul VII in exportul U.E. de imbracaminte si accesorii de imbracaminte.

Piata industriei textile se confrunta cu cresterea pretului energiei si gazelor naturale. Pretul gazelor naturale a crescut cu 244% in 2001, iar cel al energiei electrice peste 35%, chiar daca s-a devalorizat cu 21%. Industria textila consuma 2% din productia de energie si 2% din cea de gaze.

Tabelul 2 Cele mai performante firme din Industria confectiilor

Figura 2.3.1 Evolutia productiei industriale pe total si pe sectoare 1999-2002

Evolutia productiei industriale nu a fost uniforma intre 1999-2002 inregistrandu-se o scadere a productiei fiind urmata de o crestere pana in 1999 pentru ca dupa aceasta data sa scada semnificativ.

Productia industriala in 2002 a inregistrat o scadere cu peste 20% fata de 1999, declinul fiind determinat de subutilizarea multor intreprinderi si de existenta unor disponibilizari masive, precum si reducerea cererii.

Productia industriala a scazut in toate cele 3 sectoare (industria extractiva si in sectorul energiei electrice si termice, gaze si apa cu peste 26 %, iar in industria prelucratoare cu aproximativ 20%).

Rolul principal in evolutia viitoare a productiei industriale ii revine industriei prelucratoare. Se prognozeaza ca acest sector va cunoaste un ritm mediu anual de crestere de circa 6,5% pentru periada 2002-2005, superior celui preconizat pentru ansamblul industriei de 5,8%. Acest lucru se va produce pe fondul diminuarii numarului mediu de personal angajat, astfel incat sa poata fi inregistrat un ritm mediu anual de crestere al productivitatii muncii de circa 4,7%.

Printre cele mai dinamice sectoare cu reale sanse de evolutie favorabila se numara si cel de textile-confectii, care a reusit in ultimii ani sa-si pastreze, in mare masura, un grad inalt de competitivitate, ceea ce a facut ca produsele romanesti sa reprezinte peste 4% din importul Uniunii Europene.

De asemenea prognoze favorabile sunt evidentiate pentru industriile materialelor de constructii, exploatarii si prelucrarii masei lemnoase, metalurgiei neferoase cat si industriei constructiilor metalice si a produselor de metal. Unele sectoare vor ajunge competitive pe plan international cum sunt cele al fabricarii autoturismelor sau al mijloacelor de transport feroviar si a motoarelor.

Tabelul 3 Evolutia indicatorilor din Industria textila si de confectii 2001-2002

Structura exportului in 2002 se prezinta astfel;

– industria textila si pielarie 35,43%;

– industria constructoare de masini si electrotehnica 21,63%;

– metale si articole din acestea 12,63%;

– industria lemnului 10,91%;

– produse minerale 8,29%;

– industria chimica si mase plastice 6,12%;

– produse agroalimentare 3,53%;

– articole din piatra, ipsos, ciment si ceramica 1,46%.

Ministerul Prognozei si Dezvoltarii pevede o crestere a exporturilor de bunuri cu 10% in 2003 fata de 2002. Prognoza guvernamentala prevede cea mai mare crestere la nivel de ramura pentru industria constructiilor de masini, cotata cu un plus de 400 milioane $ la capitolul incasari. Aceasta ramura va fi urmata de industria usoara care va livra pietei externe cu 12,8% mai mult decat anul trecut. Si in acest an confectiile, tricotajele si industria pielariei vor detine primul loc in clasamentul exporturilor, productia in sistem lohn fiind motorul cresterii acestui sector.

Importurile se vor majora cu 8,4% in timp ce deficitul balantei de plati va fi intre 3,5-4 miliarde lei in 2003.

Centrul Roman de Comert Exterior sublinia principalele avantaje competitive ale industriei confectiilor:

o lunga experienta in domeniul de productie in sistem lohn;

un raport pentru calitate superioara celui inregistrat in firme din Polonia si Ungaria – competitori traditionali – care au inregistrat cresteri mari ale costurilor de productie si a preturilor finale sau din Rusia, Belarus sau Ukraina- care au inceput mai tarziu procesul de reforme;

flexibilitatea companiilor la cerintele clientilor in adoptarea unor decizii moderne de marketing si in respectarea termenelor de livrare;

apropierea de piata U.E. si existenta unor cai de transport rutier sau feroviar convenabile;

liberalizarea comertului cu tarile U.E. inca din 1998 pentru produse de tip lohn sau utilizand integral materia prima din tara;

buna cunoastere a limbilor straine de catre romani ceea ce a condus la putine probleme de comunicare cu partenerii straini.

Cu toate acestea, aderarea Romaniei la U.E. presupune ca nivelul de salarizare sa anuleze profitabilitatea actuala a afacerilor in sistem lohn. Reorientarea partenerilor externi catre tarile din spatiul CSI sau alte zone mai ieftine de pe glob este un risc actual, pentru evitarea caruia dezvoltarea unor produse sub marca proprie promovate agresiv pentru piata interna sau pentru export se impune ca o necesitate.

Realizarea unei actiuni convergente intre sectorul privat si autoritatile publice, restructurarea si modernizarea industriei textile reprezinta toate elementele vitale ale mentinerii viabilitatii sectorului in perioada urmatoare.

Dezvoltarea Industriei confectiilor va avea trei efecte de antrenare:

Efecte economice

dezvoltarea productiei in sistem lohn a permis si permite un transfer rapid de tehnologie si de Know-how catre partenerii romani. Datorita efortului investitional din perioada 1999-2000 la nivelul intregii tari peste 85% din capacitatile de productie ale acestui sector sunt modernizate si peste 90% din productie este competitiva la export (in fapt Romania ocupa din 1999 primul loc in Europa Centrala si de Est la exportul de confectii catre U.E.);

sectorul are efecte de antrenare in aval, creand cerere pentru produsele industriei textile la nivelul intregii tari, trendul ascendent al exportului de confectii nu s-a bazat doar pe productia in sistem lohn, ci mai ales pe o tendinta de productie bazata pe materii prime indigene si deci orientarea spre asa numitul “export integral”.

Efecte sociale

sectorul confectiilor este unul din putinele in care majoritatea fortei de munca angajata o reprezinta femeile;

sistemul de productie in lohn a permis formarea unei culturi a calitatii sporind productivitatea fortei de munca angajate.

Efecte asupra mediului

cresterea cererii pentru produsele textile reprezinta o premisa pentru cresterea suprafetei cultivate cu in si canapa foarte bine adaptatate conditiilor de clima de la noi;

industria confectiilor nu este in sine una poluanta, iar instalatiile si utilajele moderne reduc la minim impactul asupra mediului.

Marimea cererii efective pe total si pe segmente

Sectorul industriei de confectii textile se prezinta ca unul dintre cele mai dinamice sectoare industriale din industria prelucratoare din Romania.

Dinamica cea mai accentuata, se inregistreaza la indicatorul “ Export”, care prezinta o crestere de circa 8 ori, majorandu-se de la 202 milioane $ (1991) la 1606 milioane $ (2002); in aceasta situatie ponderea sectorului de confectii textile in cadrul exportului total al Romaniei s-a majorat de la 4,7% (1991) la 35,43% (2002).

Dinamica la export a sectorului de confectii textile din Romania este determinata de avantajele comparative pe care acesta il prezinta, comparativ cu alte sectoare industriale.

Astfel, avantajele comparative in domeniul productiei de imbracaminte, pe care il reprezinta Romania, depind de o serie de factori dintre care cei mai importanti sunt:

intensitatea ridicata a consumului de forta de munca, daca in filaturi si tesatorii, datorita proceselor de fabricatie automatizate costurile salariale variaza intre 4-5%, in sectorul productiei de imbracaminte datorita preponderentei operatiunilor manual- mecanice, costurile salariale au o pondere de circa 6-10% din total costuri;

in conditiile unor nivele de salarizare diferentiate sensibil, acest factor reprezinta un avantaj comparativ important pentru Romania; de exemplu costurile salariale orare in Romania comparativ cu tarile din Europa Centrala si de Est si tarile din Uniunea Europeana, se prezinta astfel:

Figura 2.3.1.1

intensitatea redusa a costurilor de capital (investitii); investitia specifica pentru realizarea unui loc de munca in sectorul productiei de imbracaminte este sensibil mai mica decat cea necesara realizarii unui loc de munca in filaturi (de circa 6 ori) si respectiv in tesatorii (de circa 5 ori);

durata de recuperare (amortizare) a capitalului investit in sectorul productiei de imbracaminte este in conditiile aratate, mult mai redusa decat in cazul filaturilor si tesatoriilor;

existenta unui personal motivat si bine pregatit profesional;

proximitatea de principalele segmente de piata de desfacere din Uniunea Europeana.

In ultima perioada productia de confectii si pietele ei de desfacere s-au concretizat in Polonia, Romania si tarile baltice, Turcia, Egipt, Tunisia, Maroc, etc.

Concentrarea asupra tarilor asiatice s-a diminuat, accentul punandu-se pe tarile din Europa de Est datorita costurilor de productie scazute si apropierii geografice a acestor tari.

Timpii de reactie din ce in ce mai scurti devin foarte importanti la lansarea noilor colectii. Aceasta impune o analiza critica riguroasa a calitatii produselor si realizarea transportului optim.

Aceste schimbari au aparut in momentul existentei unei tehnologii de varf computerizate, de la sala de croit la controlul computerizat al articolelor de confectii.

Agentii economici activi pe piata confectiilor

La sfarsitul anului 2002 in industria usoara (textile si produse textile, confectii, pielarie-tabacarie) erau active un numar de 5851 societati comerciale care pe sectoare se prezinta astfel:

Privind numarul societatilor comerciale active, este de semnalat ca aproape jumatate se gasesc in sectorul “confectii”, circa 1/3 in sectorul “textile si produse textile” si circa 1/6 in sectorul “pielarie si incaltaminte”. In ceea ce priveste societatile comerciale din sectorul “confectii pentru imbracaminte exterioara“, acestea sunt in numar de 220.

Privind amplasarea in teritoriu a celor 220 societati comerciale din sectorul confectii imbracaminte exterioara este de mentionat o anumita concentrare in municipiul Bucuresti (14,5% din total) si in judetele Sibiu (8,2%), Iasi (7,3%), Arges si Mures (5,5%), Timis (5%). In restul judetelor concentrarea este mai redusa, numarul societatilor situandu-se sub 3,5% din total.

Figura 2.3.1.2

In concluzie, numarul si structura agentilor economici din sectorul “confectii imbracaminte exterioara” sunt caracterizate prin:

– cresterea considerabila a numarului de societati comerciale;

– dispersia importanta in teritoriu;

– forma de organizare juridica este preponderent de tip SRL;

– forma de proprietate este aproape integral privata;

– marimea societatilor comerciale este preponderent de tipul intreprinderilor “micro” si respectiv “mici”.

Perspectivele industriei textile

2002-2010

-In baza unor studii de prognoza realizate de Institutul de Economia Industriei (I.E.I.) in colaborare cu Institutul National de Prognoza (I.N.P.) a fost definit un scenariu realist privind dinamica unor indicatori macroeconomici. In conditiile majorarii PIB, se anticipeaza o crestere mai accentuata a ponderii cheltuielilor pentru textile si imbracaminte in cheltuielile totale de consum.

In contextul acestor ipoteze dinamica principalilor indicatori macroeconomici – PIB, consumul final al populatiei, ponderea cheltuielilor pentru textile si imbracaminte, populatia – se apreciaza in tabelul urmator:

Prognoza productiei, comertului exterior si a consumului aparent de tesaturi

In conditiile evolutiei productiei si comertului exterior cu tesaturi, consumul aparent prezinta o dinamica ascendenta anticipandu-se un ritm mediu anual de crestere mai ridicat spre sfarsitul intervalului de prognoza 2006-2010. Prognoza consumului aparent de tesaturi prezinta o crestere in intervalul de prognoza 2002-2010 de la 23,4 mp/loc la 37,4 mp/loc.

Ponderea partenerilor straini ai industriei textile din Romania se prezinta astfel:

Germania 39 %

Italia 29 %

Anglia 11 %

Benelux 9 %

SUA si altele 12%

In 2002 lista partenerilor straini arata astfel:

Franta: Carrefour, Weil, Brothers, Group Andre, Just Temps, Tati, Camaleu, Redoute, 3 Suise.

Germania: Mondi, C&A, Kaufhoff.

Italia: Vestebene, Stefanel, Eneune, Marzotto.

Marea Britanie: Woolworth, Mark&Spencer, Chambridge, Raviata, Company It, Major-Minor.

Belgia si Olanda: Berghaus, Look International, Max Abram.

SUA: The Limited Casual Corner, J.C. Peeny, Syghe Design, Norton McNaughton, Rafaella, Sears.

Participari la targuri internationale si nationale

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a sustinut in 2002 participarea firmelor romanesti la 41 targuri si expozitii in functie de prioritatile comertului exterior romanesc, de promovare a exporturilor de produse cu valoare adaugata mare si concentrarea eforturilor pe pietele tinta.

In domeniul industriei usoare exista doar 2 targuri vizate FAME New-York, specializat pe confectii si MICAM Milano, specializat pe incaltaminte.

De la Directia Actiuni Promotionale din cadrul MAE s-a propus targul FAME de la New-York ca urmare a interesului manifestat de asociatiile producatorilor de confectii din Romania pentru piata americana si datorita recomandarii Ambasadei Romane in SUA. Pana in 2002 firmele romanesti au participat la targul “Magic” din Las-Vegas, dar in 2002 s-a ales targul din New-York datorita interesului mai crescut pe piata de est.

Fondurile aprobate pentru acoperirea unor cheltuieli in lei si in valuta la manifestarile promotionale internationale in 2002 se ridica la urmatoarele sume:

echivalentul in lei al sumei de 1698 mii USD, reprezentand contributia statului pentru platile in valuta necesare in vederea inchirierii spatiilor, constructiei si/sau amenajarii acestora, trasportul materialelor aferente, cheltuielile generale pe perioada de desfasurare a actiunilor promotionale de reprezentare si protocol, transport in grup in interiorul tarii de destinatie al participantilor romani la misiuni economice;

suma de 9298 milioane lei reprezentand cheltuieli pentru pregatirea in tara a manifestarilor promotionale cum sunt: elaborarea proiectelor, pavilioanelor, contravaloarea materialelor si a transportului acestora pe teritoriul Romaniei, constructia si amenajarea pavilioanelor, transportul persoanelor pentru organizarea actiunilor si alte cheltuieli pentru realizarea unor materiale publicitare de prezentare, promovare si cu caracter economic general.

De asemenea MAE se va implica in organizarea unor expozitii nationale la Moscova si Tokyo pentru promovarea exporturilor romanesti pe piata rusa si japoneza.

In 2001 cheltuelile bugetare efective au fost de 12 miliarde lei in timp ce contractele de export si cooperare economica perfectate in cadrul acestor targuri sunt in valoare de 255 milioane $. In 2001, MAE a sustinut participarea a 338 firme romanesti in principal intreprinderi mici si mijlocii cu capital privat la 23 de targuri internationale si misiuni economice, in cadrul carora au fost stabilite contracte de afaceri cu peste 6200 de parteneri straini.

In data de 6 mai 2003 va incepe IMB (Targul International de Masini si Utilaje) 2003, cel mai mare targ de specialitate la nivel mondial de masini si utilaje pentru industria de confectii si prelucrarea textilelor. Köln-ul devine cel mai important punct de intalnire la nivel international al bransei. IMB va combina nevoia de informare existenta la nivel mondial si competenta deosebita a vizitatorilor de specialitate cu oferta cuprizatoare a targului: utilaje, electronica, software si tehnologie pentru producerea confectiilor si prelucrarea textilelor.

Au fost organizate in 2002 targurile nationale:

TINIMTEX (27.02-12.03) Iasi – targ pentru comert en-gros textile, confectii incaltaminte editia a-XIX-a. Coorganizatorii CCIRB, CCI Iasi, ROMEXPO S.A. (in colaborare cu asociatii profesionale si patronale de profil).

TINIMTEX (06.09-11.09) Neptun, editia XX. Coorganizatori CCIRB, CCINA COSTANTA, ROMEXPO S.A.

In 2002 a fost organizata expozitia internationala specializata pentru echipamente si tehnologii pentru industria textila BITME in colaborare cu doua mari organizatii de expozitii ROMEXPO S.A., FRIEDERICH WILHELM Ges.MB.H&Co (firma austriaca).

Scopul expozitiei a fost acela ca unitatile de profil sa beneficieze de retehnologizarea liniilor de fabricatie, de utilaje noi si performante care sa le permita revigorarea. Au participat 45 firme romanesti, 34 straine din 13 tari: Austria, Belgia, Cehia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Romania, Spania, Turcia si Ungaria.

80% din firmele din domeniul textil lucreaza in sistem lohn. Conform legii nr.133/2001 firmele cu o cifra de afaceri mai mica de 8 milioane euro si un numar de angajati de 9.250 persoane beneficiaza de scutiri de taxe vamale si TVA la importul de utilaje. Toate acestea pot determina ca industria de confectii si tricotaje din Romania sa se dezvolte in continuare, atat din punct de vedere al capacitatii de productie pentru lohn si export direct cat si pentru piata interna chiar daca din cauza puterii scazute de cumparare aceasta nu are o evolutie constanta.

In 2003 au fost organizate urmatoarele expozitii: Tinimtex-Iasi (5-9 februarie) si Tinimtex Mamaia (19-23 februarie) unde confectiile au ocupat locul I ca pondere. Tot in acest an se vor mai organiza altele dupa cum urmeaza: Texin Cluj-Napoca (2-6 aprilie),

Albco Alexandria (14-17 aprilie), Textil Confex Pitesti (16-19 aprilie), Stil Tex Buzau (17-21 aprilie), Tinimtex Eforie Nord (1mai), Texin Neptun (4-8 iunie), Tinimtex Neptun (1septembrie), Confintex Bacau (2-6 octombrie), S.I. Usoare Timisoara (22-26 octombrie), Gal Mod Galati (23-25 octombrie), Pelexpo Sibiu (6-10 noiembrie), Texin Brasov (6-9 noiembrie), Moda 2004 Brasov (11-14 noiembrie), Modexpo Bucuresti (20-23 noiembrie).

Tendinte ale modei

Conform declaratiilor Forumului de Economie Textila din iunie 1990 “nu exista alt domeniu in care produsele sa fie modificate atat de repede si atat de des ca in industria textila“.

Designul confectiilor masculine ofera o noua linie pentru clientii sai, caracterizata prin tesaturi mai usoare cu moliciune si un teseu deosebite. O forma simpla este oferita si in mai multa variante, materialele fiind ultrausoare si avand un tuseu de “matase”.

Materiile prime folosite sunt: casmir, lana extrafina, amestec de lana-viscoza, lana-poliester. Tesaturile sunt sobre, functionale, dar si moi si calde intr-o paleta de griuri de mare rafinament. Stilul este modern, citadin si discret.

Productia de pantaloni prezinta o paleta sortimentala complexa, cu posibilitati de combinatii flexibile in avantajul oricarui tip de client Intalnim pantaloni din bumbac, din stofa sau velur, pantaloni din stofa subtire din amestec de poliester, viscoza si lana sau pantaloni stil casual din lana 100% care pot fi asortati cu sacoul si mantoul.

Materialele auxiliare folosite sunt: insertii, ata de cusut (bumbac sau poliester), captuseala, paspoal, fermoare, copci, nasturi.

Estimarea cererii de pantaloni este nelimitata in timp, vestimentatia neputand fi conceputa fara pantaloni independent de moda, care-si va pune amprenta fara sa-l inlocuiasca in multe din deceniile mileniului trei.

Sunt interesante de semnalat tendintele Institutului die Moda Bucuresti pentru 2002-2003 care se pot sintetiza astfel:

protectii-invaluiri, influente romantice, adaptabilitate;

particularitati-colorit: tonuri din cromatica orasului, ceata, cenusiu, limpeziri de cer nocturn, soare crepuscular, bejuri invaluitoare;

pantaloni cu buzunare burduf.

Stilul modern, citadin, discret va domina iar pantalonii moderni ai anului2003 vor fi fara cuta frontala. Institutul de moda DIH recomanda pantaloni “cargo”, iar pentru tineri pantaloni din matase de parasuta.

Comertul Romaniei cu textile si imbracaminte in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana

Adoptarea acquis-ului comunitar in domeniul textilelor si imbracamintei precum si aderarea la U.E. presupun:

Modernizarea si restructurarea in continuare a industriei textile si de imbracaminte, pentru a face fata cu succces concurentei crescande de pe piata Comunitatii;

Participarea la uniunea vamala a U.E., inclusiv in sectorul de textile si de imbracaminte;

Alinierea la reglementarile U.E. privind alte aspecte decat cele vamale si anume:

armonizarea legislatiei cu prevederila U.E. privind denumirea, compozitia si etichetarea produselor textile si de imbracaminte;

protejarea intereselor consumatorilor printr-o corecta informare a acestora;

regulile relative la utilizarea substantelor chimice periculoase in tratarea produselor textile;

asigurarea concurentei si utilizarea ajutorului de stat;

masurile de aparare comerciala (antidumping, antisubventie si masuri de salvgardare);

achizitiile publice (imbracaminte pentru armata, politie etc.);

standardizarea produselor;

protectia mediului ambiant si a sanatatii consumatorilor;

protectia drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv a desenelor si a modelelor.

Tara noastra a preluat deja intr-o masura importanta acquis-ul comunitar de textile si imbracaminte, urmand sa finalizeze acest proces pana la data aderarii sale la U.E.

Beneficii ale aderarii

Asimilarea acestui acquis si aderarea la U.E. comporta o serie de beneficii importante pentru industria de textile si confectii, dar si costuri.

Accesul neristrictionat la piata unica a U.E., care detine primul loc in lume la importul de textile si confectii.

Acest avantaj a fost deja obtinut in materie de taxe vamale si restrictii cantitative la import. Conform principiului asimetriei in favoarea tarii noastre privind calendarul de eliminare a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative, prevazut in Acordul de asociere a Romaniei la U.E., Comunitatea a suprimat inca de la 1 ianuarie 1997 taxele vamale la importul de textile si confectii romanesti, iar de la 1 ianuarie 1998 si restrictiile cantitative privind acest import, ceea ce a facilitat cresterea substantiala a exporturilor acestor produse in Uniune.

Accesul privilegiat la pietele tarilor terte, cu care U.E. are sau va avea incheiate acorduri comerciale preferentiale.

Romania beneficiaza de un astfel de acces in statele cu care atat tara noastra cat si U.E. au incheiat deja acorduri de acest tip (tarile membre ale AELS si ale Spatiului Economic European – Norvegia, Islanda, Liechtenstein si Elvetia, tarile membre ale CEFTA, Turcia, Israel si Lituania). In plus dupa aderarea la U.E., Romania va beneficia de un acces privilegiat si pe pietele tarilor terte cu care nu va avea acorduri preferentiale, dar cu care U.E. a incheiat sau va incheia astfel de acorduri.

Beneficierea de fondurile U.E. de preaderare, iar dupa aderare de fondurile structurale ale Comunitatii

Pana la aderarea la U.E., industria textila si de confectii din Romania ar putea beneficia de instrumentele de finantare nerambursabila de preaderare ale Comunitatii – PHARE si partial de SAPARD, ISPA si Fondul de Coeziune Economica si Sociala.

Romania poate beneficia de circa 250 milioane euro anual din partea programului PHARE pentru pregatirea sa in vederea aderarii la U.E. (intarirea capacitatii institutionale si administrative in tara noastra si sprijin pentru investitii, inclusiv pentru intreprinderi mici si mijlocii, care sunt preponderente in sectorul textile-confectii).

Programul SAPARD (Programul de Asistenta de preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) aloca Romaniei 150 milioane euro anual intre 2000 si 2006. Acest program ar putea fi folosit pentru finantarea de capacitati de prelucrare a materiilor prime textile (in, canepa, lana) in zonele rurale.

La programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare), care va furniza Romaniei in perioada 2000-2006 intre 208 si 270 milioane de euro anual pentru proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu, s-ar putea apela pentru sprijinirea alinierii industriei textile si de confectii la standardele de mediu ale U.E.

Fondul de Coeziune Economica si Sociala ofera fonduri nerambursabile pentru proiecte de dezvoltare a resurselor umane, in contextul restructurarii industriale (calificarea si recalificarea fortei de munca, promovarea cresterii ocuparii fortei de munca si a integrarii sociale a categoriilor dezavantajate). Acest fond care dispune de resurse ale U.E. de 18 milioane euro, plus 6,65 milioane euro de la bugetul de stat, ar putea fi utilizat si de industria textila si de confectii.

Dupa aderare, industria romaneasca de textile si confectii ar putea beneficia de fondurile structurale ale U.E. (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European) si de Fondul de Coeziune, care acorda tarilor membre ale Comunitatii fonduri mult mai substantiale decat fondurile de preaderarea pentru tarile candidate. Romania, care ar deveni membra a U.E., cu un grad de dezvoltare economica mai redus decat ceilalti membri, ar trebui ar trebui sa devina una din principalele beneficiare ale fondurilor structurale, care vizeaza, in principal, reducerea si eliminarea disparitatilor privind nivelul de dezvoltare al tarilor membre.

Atragerea intr-o masura sporita a investitiilor straine de capital in industria textila si de confectii a Romaniei.

Apartenenta Romainei la U.E. ar face mai atractiva industria textila si de confectii din tara noastra pentru investitiile straine de capital, luand in considerare:

– accesul neristrictionat de care va beneficia aceasta industrie pe uriasa piata unica a U.E.;

– accesul privilegiat de care va beneficia pe pietele tarilor terte, cu care U.E. a incheiat acorduri comerciale preferentiale.

Promovarea mai eficienta, prin intermediul U.E. a intereselor industriei textile si de confectii in cadrul negocierilor comerciale internationale.

Prin intermediul U.E., care are o putere de negociere considerabila, Romania va putea sa promoveze cu mai mult succes interesele industriei sale de textile si confectii in cadrul negocierilor comerciale internationale.

Dupa cum se stie cea de-a patra Conferinta ministeriala a OMC a lansat recent la Doha (Qatar) o noua runda de negocieri comerciale internationale, care va include si reducerea taxelor vamale la produsele industriale, inclusiv la textile si confectii.

Romania va concura strans cu U.E in problemele privind aceasta noua runda de negocieri comerciale, inclusiv in legatura cu negocierile vamale la textile si confectii.

Costurile aderarii

Adoptarea acquis-ului comunitar si aderarea la U.E. comporta si costuri considerabile pentru industria nationala de textile si confectii.

Participarea Romaniei la Uniunea Vamala a U.E.

Aceasta participare va diminua protectia vamala a producatorilor autohtoni de textile si confectii, cu eventuale efecte nefavorabile asupra producatorilor mai putin eficienti.

Participarea la Uniunea Vamala a U.E. implica:

– eliminarea completa la 1 ianuarie 2002 a taxelor vamale la importul de textile si confectii, taxe care la 1 ianuarie 2001 erau deja reduse cu 80%. In aceste conditii, aceasta ultima transa de reducere a taxelor vamale nu a constituit un soc pentru producatorii romani;

– adoptarea la data aderarii la Comunitate, a tarifului vamal comun al U.E., pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate, tarif care in cazul textilelor si confectiilor, se situeaza la un nivel de numai 25-30% fata de nivelul tarifului vamal actual al tarii noastre. In plus tariful vamal comun al U.E. va fi inca redus, ca rezultat al noii runde de negocieri comerciale multilaterale din cadrul OMC, care a inceput la 1 ianuarie 2002 si va dura 3 ani;

– exceptarea de taxe vamale sau acordarea de reduceri preferentiale de taxe vamale la importul de textile si confectii, conform acordurilor de asociere, de uniune vamala, de comert liber si a altor acorduri de tip preferential, incheiate de U.E. cu tari terte;

– incetarea pe de o parte a statutului Romaniei de beneficiara a sistemului generalizat de preferinte (SGP), obtinut din partea unor tari donatoare de preferinte vamale, sistem care include si produse textile si confectii si, pe de alta parte, acordarea unei reduceri de 20% a taxei vamale la importul acestor produse, in cadrul schemei SGP a U.E. in favoarea a circa 150 de tari beneficiare in curs de dezvoltare si in tranzitie;

retragerea Romaniei din Acordul privind Sistemul global de preferinte comerciale intre tari in curs de dezvoltare (SGPC) si din Protocolul relativ de negocieri comercialintre tari in curs de dezvoltare (“Protocolul celor 16”) ceea ce implica numai pierderea unor preferinte vamale foarte limitate, prevazute de aceste instrumente juridice in favoarea catorva articole textile si de confectii romanesti, dar si anularea avantajelor vamale, acordate de Romania, in schimbul acestor preferinte vamale.

Restructurarea si modernizarea industriei romanesti de textile si confectii, pentru a face fata concurentei sporite.

Pe de o parte, liberalizarea importului de textile si confectii in Romania, ca urmare a adoptarii politicii comerciale a U.E. privind aceste produse si a noii runde de negocieri comerciale multilaterale din cadrul OMC va intensifica concurenta furnizorilor straini pe piata romanesca.

Pe de alta parte, suprimarea restrictiilor cantitative la importul de textile si confectii pana la 1 ianuarie 2005, conform Acordului OMC in materie si diminuarea taxelor vamale la importul acestor produse, ca rezultat al noilor negocieri comerciale multilaterale din OMC va spori concurenta pe piata U.E. si alte piete din partea furnizorilor ale caror exporturi sunt limitate in prezent de contingente si taxe vamale ridicate, inclusiv din partea Chinei.

Aplicarea reglementarilor U.E. privind achizitiile publice

Aderarea Romaniei la U.E. implica eliminarea marjei de preferinta interna, acordata conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.60/2001 privind achizitiile publice pentru ofertele prevazand indeplinirea contractului de achizitia publica, cu mana de lucru formata din catateni romani, cu produse de origine romanesca sau cu subcontractanti persoane fizice sau juridice romane. Aceasta marja de preferinta este incompatibila cu art.12 al Tratatului instituind Comunitatea Europeana, articol care interzice orice discriminare bazata pe nationalitate in cadrul Comunitatii. De altfel, acordarea unei astfel de marje de preferinta interna este deja interzisa de insasi Ordonanta sus mentionata in situatia in care se incalca obligatiile asumate de Romania prin acorduri internationale.

In momentul aderarii la U.E., Romania trebuie sa devina parte contractanta a Acordului OMC privind achizitiile publice, al carui mambru este si UE. Potrivit acordului, achizitiile publice facute de entitatile convenite ale partilor acestui acord trebuie sa se faca pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate si fara nici o discriminare intre furnizorii nationali si straini.

Directii de modernizare

Pentru adaptarea la exigentele pietei U.E. se impun intre altele retehnologizarea fabricatiei si reducerea consumurilor materiale si energetice, utilizarea larga a tehnologiei informatiei, cresterea investitiilor in cercetare-dezvoltare si inovare, crearea de produse originale romanesti, mai ales in perspectiva mutarii afacerilor de lohn din Romania, promovarea de articole textile ecologice si asigurarea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea sectorului.

Raportul beneficii-costuri

Se apreciaza ca beneficiile sunt mai mari decat costurile, cu atat mai mult daca avem in vedere ca:

pe de o parte, unele costuri ar trebui suportate, chiar si in cazul in care tara noastra nu ar adera la U.E. (costurile privind modernizarea si restructurarea sectorului, cele decurgand din liberalizarea importului de textile-confectii, impusa de tendintele pe plan mondial sau cele derivand din incetarea statutului de tara in curs de dezvoltare, statut care oricum se pierde ca urmare a dezvoltarii economice a tarii);

pe de alta parte, exista posibilitati de maximizare a beneficiilor si minimizare a costurilor, care trebuie valorificate.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA S.C. TRICONF S.A.

ORASUL: Petrila (judetul Hunedoara)

ADRESA: str. 6 August, nr.2

Istoricul S.C. TRICONF S.A.

Societatea s-a constituit prin preluarea patrimoniului sectorului de tricotaje al Intreprinderii de Confectii si Tricotaje Hunedoara.

In anul 1957 intreprinderea de confectii s-a dezvoltat cu sectiile de tricotat si finisaj chimic. In 1958 s-au achizitionat masini de bobinat, masini de tricotat ciorapi, masini de incheiat ciorapi kett si masini circulare de tricotat cu diametrul mare interlock.

In anul 1960 s-au organizat sectii de confectionat produse din tricot ce produceau lenjerie si imbracaminte exterioara. In 1974 s-a constituit in incinta intreprinderii un corp nou de fabricatie la parterul caruia s-a organizat Sectia de Tricotat stofa tricotata pe masini circulare cu diametrul mare. Prin decretul nr.16/1983 art. 8 s-a format Fabrica de Tricotaje si Confectii din Tricot cu urmatoarele sectii: tricotat, finisaj chimic, confectii din tricot, un atelier de proiectare constructiva si tehnologica, celelalte compartimente existand in structura organizatorica a intreprinderii de confectii.

In anul 1987 s-au facut organizari in cadrul sectiei de confectionat stofa tricotata. Dupa 2000 societatea si-a modernizat parcul de utilaje prin dotarea cu masini noi de nivel tehnic mondial, in vederea ridicarii nivelului calitativ, al competitivitatii produselor, precum si pentru cresterea productivitatii muncii.

In 1995 societatea s-a privatizat prin metoda MEBO deveninid societate pe actiuni.

Actul de constituire si forma juridica

Societatea s-a constituit in conformitate cu prevederile legii nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor de stat in regii autonome si societati comerciale, prin HG nr. 1296/decembrie 1990 inregistrata la Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara la nr.J 40/621/1991.

Conducerea societatii se realizeaza pe baza de obiective si programe care necesita cunoasterea situatiei reale a societatii si anume:

evaluarea precisa cantitativa si calitativa a resurselor umane si materiale;

analiza calitativa a produselor;

analiza bugetului de venituri si cheltuieli;

analiza costurilor de productie.

Obiectul de activitate

Ramura din care face parte este Industria Prelucratoare care cuprinde Industria textila si de confectii.

C. TRICONF S.A. are ca obiect de activitate conform statutului urmatoarele:

producerea de stofa tricotata si confectii din tricot, comercializarea produselor executate pe piata interna si externa;

aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare, accesorii, piese de schimb, utilaje din tara si import;

prestarea de servicii in domeniul tricotarii si finisajului chimic textil, chimizarii materialelor textile, confectionarii pernitelor;

prestarea de servicii in domeniul incercarilor si analizelor fizico-mecanice si chimice pentru materii prime si materiale;

creatie, management, informatica si alte servicii.

In cadul domeniului de activitate de baza enuntat, societatea comerciala activeaza pe segmentul de piata imbracaminte si lenjerie tricotata pentru adulti si copii din fire de bumbac realizand o structura sortimentala variata: treninguri, rochii, bluze, pijamale.

Volumul desfacerilor in ultimii patru ani se prezinta astfel:

Din analiza datelor se constata urmatoarele:

volumul productiei fizice a scazut in 2001 cu 36% fata de 1998;

volumul productiei fizice destinate exportului a crescut de 5,53 ori in 2001 fata de 1999;

valoarea productiei totale a crescut in 2002 de 5 ori fata de 1999 datorita evolutiei preturilor atat pe piata interna cat si la export;

valoarea exportului a crescut de 72,5 ori in 2002 fata de 1999.

In general productia de tricotaje se incadreaza in gama de produse de buna calitate, segmentul consumatorilor fiind cel cu venituri medii si scazute.

Procesul productiv

Societatea este dotata cu utilaje tehnologice specifice realizarii tricotajelor tip bumbac. 78% din totalul utilajelor tehnologice au o durata normala de functionare indeplinita, 15% si-o vor indeplini in perioada 2002-2006, iar 7% dupa 2006.

In cadrul societatii se utilizeaza o gama larga de procese si procedee tehnologice specifice realizarii produselor tricotate din bumbac. Cele 4 stadii principale ale procesului de fabricatie sunt:

Tricotat: consta in operatia de tricotare pe masini circulare pentru realizarea tricotului single, interlock si vanisar cu fir de captuseala;

Finisaj chimic: consta in operatia de vopsire, uscare si termofixare;

Croit detalii: consta in operatiile de incadrare manuala a reperelor, spanuire manuala, sectionare span, decupare detalii, numerotat, sortat;

Confectionat: constain operatiile de prelucrare manuala si asamblare a reperelor pe linii tehnologice dotate cu echipamente specifice realizarii tricotajelor tip bumbac.

Transportul interoperational este realizat pe carucioare cu deplasare pe sol.

Finisarea produselor se realizeaza pe instalatiile de calcat cu sursa proprie. Fluxul tehnologic parcurge toate stadiile procesului de fabricatie prezentand unele intoarceri datorate amplasarii functiunilor in diferite scopuri.

Piata

Piata reprezinta un spatiu geografic in care se exercita cererea si oferta respectiva, concurenta vis-a-vis de produsele sau serviciile confectionate sau prestate de intreprinderile care apartin aceluiasi sector de activitate.

Piata SC TRICONF S.A.

SC TRICONF S.A. activeaza in domeniul productiei de tricotaje din bumbac si tip bumbac, domeniu influentat de tendintele modei corespunzatoare fiecarui sezon. Segmentul de piata pe care societatea actioneaza este constituit in special din articole de imbracaminte si lenjerie pentru adulti si copii.

Societatea tinand seama de cifra de afaceri si personalul antrenat se estimeaza a se incadra in randul I.M.M urmand sa-si aduca contributie la exportul tarii de imbracaminte exterioara.

Prin pozitia geografica la avantajul zonei defavorizate se adauga si cel al incadrarii intr-un judet cu ponderea producatorilor de pantaloni sub 2%.

Societatea detine o pondere de 3% din productia sectorului si 6,5% din exportul romanesc de tricotaje tip bumbac. Produsele cele mai profitabile realizate sunt: treninguri, jachete, veste, pijamale, rochii, hanorace.

Activitatea de export

Societatea valorifica peste 70% din productia fizica realizata prin export direct. Ponderea productiei destinate exportului se estimeaza a depasi 90%.

Principalii clienti externi sunt firmele: Santo Stefano, Magi, Melby-Italia; Raar, Usedco, Freeland-Anglia; Mamiye-Rossua, Yomo-Olanda, Carel -Franta; Amerella-Canada. Colaborarea cu parteneri straini se realizeaza pe baza de contracte.

Piata mondiala a tricotajelor se caracterizeaza in momentul de fata prin:

competitivitate – determinata de faptul ca oferta este din ce in ce mai apropiata de limita saturatiei cererii de consum;

intarirea pozitiei tarilor in curs de dezvoltare detinatoare de materii prime cu costuri reduse ale fortei de munca;

accentuarea concurentei si modificarea strategiei de comercializare prin transferarea productiei de serie mare in tara cu costuri reduse ale fortei de munca.

Pentru viitor societatea isi propune in principal cresterea volumului si ponderii productiei destinate exportului, obiectiv realizabil prin:

cresterea competitivitatii si calitatii produselor realizate in vederea mentinerii pietelor traditionale;

intensificarea activitatii promotionale actionand ofensiv in vederea patrunderii pe noi piete;

valorificarea colectiilor proprii si reluarea exportului de produse realizate cu materii prime din tara.

Clientii

Societatea are pe piata externa clienti traditionali, firme cu renume in domeniul tricotajelor: USEDCO, FREELAND-Anglia, SANTO-STEFAN-Italia.

Pe piata interna clientii sunt societati comerciale cu activitate in domeniul comercializarii tricotajelor. Din punct de vedere al beneficiarilor, produsele executate de agentul economic sunt de buna calitate si expediate la termenele stabilite prin contracte, apreciere probata prin lipsa reclamatiilor de calitate si prin colaborari pe termen lung cu diversi parteneri de afaceri.

Clientii se prezinta astfel:

Din analiza datelor de mai sus rezulta urmatoarele:

Ponderea livrarilor destinate pietei interne in total a scazut de la 96,13% in 2000 la 70,97% in 2002;

In 2002 ponderea cea mai mare a livrarilor la export a fost afectata Canadei, urmata de Italia si Anglia:

In 2002 ponderea cea mai mare a livrarilor se remarca pe piata Angliei;

In 2002 societatea a castigat noi parteneri respectiv firmele Melby si Moda Service din Italia.

Furnizorii

Principalii furnizori interni de materii prime si auxiliare ai societatii comerciale sunt:

3.7 Concurenta

Societatea comerciala TRICONF S.A. se afla angajata intr-o lupta concurentiala atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

Pe piata interna, societatea intalneste circa 20 de societati comerciale producatoare de tricotaje tip bumbac. Printre concurentii cei mai importanti pentru acest segment de piata se numara: SC MOLDOVA S.A. Iasi, SC 1 IUNIE S.A. Timisoara, SC TRICOUL ROSU S.A. Arad, SC CRINUL S.A. Bucuresti, SC ROMANITA S.A. Caracal s.a.

Pe langa aceste societati comerciale de marime medie si mare, rezultate din fostele intreprinderi de tricotaje cu traditie in domeniu, agentul economic intalneste un numar in crestere de societati cu capital privat, precum si importatori de produse similare din China, Turcia, Thailanda etc.

Pe piata externa principalii concurenti exportatori sunt: din tarile CE, China, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda, India.

Pe piata reprezentata de tarile Comunitatii Europene principalii exportatori sunt: Slovacia, Maroc, Tunisia, Polonia, Turcia, Ungaria. Pe aceasta piata se constata practicarea exportului in sistem lohn, care se extinde din ce in ce mai mult.

Comparartiv cu ceilalti producatori de profit din tara, SC TRICONF SA Bucuresti detine o pozitie peste medie realizand 3% din productia industriala a anului 2002.

Desfacerea produselor

Se desfasoara astfel:

Pe piata interna – prin magazinele comertului de stat, magazinele privatizate, contracte directe cu societati particulare;

Pe piata externa productia realizata se desface pe baza contractelor incheiate cu partenerii straini.

Societatea comerciala prin compartimentul de marketing desfasoara o activitate promotionala sustinuta concretizata in participari la targuri si expozitii in tara si strainatate si actiuni publicitare prin mass-media.

Perspective de dezvoltare

Societatea si-a propus realizarea unei noi fabrici de confectii specializata in producerea de pantaloni barbatesti. Locul amplasarii va fi Petrila, judetul Hunedoara. Intreaga productie va fi destinata exportului in sistem lohn.

Prin aceasta investitie se urmareste:

acoperirea cererii pietei externe pentru confectii textile;

producerea unor pantaloni printr-o tehnologie moderna cu masini performante si costuri minime;

absorbtia fortei de menca feminina din zona prin calificare la locul de munca;

folosirea terenului din proprietatea societatii.

SC TRICONF SA beneficiaza de reglementarile fiscale specifice zonei defavorizate “D” stipulate in OUG nr.24/1998 aprobata prin legea nr.20/1999.

Activitatea societatii se va desfasura in orasul Petrila atestat ca centru de exploatare si industrie carbonifera care a cunoscut o dezvoltare edilitara importanta in ultimele 4 decenii, asigurand conditii de viata citadine. Inchiderea minei Petrila a dus la disponibilizarea personalului activ. Absorbtia personalului de noua investitie are o latura deosebit de pozitiva intrucat confectiile vor folosi forta de munca excedentara de totdeauna in zona.

Orasul Petrila face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest care are o suprafata de 32.034 km2, avand o pozitie geografica avantajoasa, aflandu-se la intersectia unor importante drumuri europene. Regiunea cuprinde judetele: Caras-Severin, Hunedoara, Timis, si Arad avand o populatie de 28.526 persoane.

Rata somajului a crescut de la 6% (2001) la 12,1% (2002) si depaseste rata medie nationala de 11,3%. Cresterea se datoreaza intreruperii activitatii unor capacitati de productie in industria constuctoare de masini, industria chimica, industria miniera, industria siderurgica prin urmare industria a devenit principalul generator de somaj.

Prin O.G. nr.27/1996 si legea nr.33/1996 se acorda o reducere de 50% a impozitului pe cladiri la persoane fizice si se face deducere din impozitul pe profit in cazul societatilor comerciale in situatia in care fac investitii prin crearea de noi locuri de munca.

Mai exista si alte acte normative care ofera facilitati: O.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, legea 20/1999 privind aprobarea O.G. Investitorii beneficiaza de urmatoarele facilitati:

scutirea de la plata taxelor vamale si T.V.A. pentru masini, utilaje, instalatii si mijloace de transport, precum si pentru materii prime si piese de schimb;

scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizate ( pana in 2010);

acordarea din Fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia guvernului a unor sume pentru:

stimularea activitatii de export a persoanelor juridice si a serviciilor industriale;

garantarea creditelor externe, in limita unui plafon anual stabilit de Ministerul Finantelor;

finantarea proiectelor de investitii ale societatilor comerciale prin coparticiparea statului la capitalul social.

Noii concurenti ai societatii vor fi:

APROPO SRL Miercurea Ciuc confectii femei, barbati

ARTEX SCCA Arad confectii femei, barbati

ATCOM VALCEA Rm. Valcea confectii femei, barbati

BIANCOSPINO SRL Breaza confectii femei, barbati

CLOTHING DEVELOPMENT SRL Bucuresti confectii femei, barbati

DANIK COMPANY SRL Bucuresti confectii femei, barbati

INEDIT SRL Satu Mare confectii femei, barbati

MARCONF SA Marghita confectii femei, barbati

MAREMOD SA Onesti pantaloni

MISTERS SA Arad pantaloni

SECONF SA Bretcu pantaloni

SECUIANA SA Tg. Secuiesc pantaloni

SILVEX SA Zalau pantaloni clasici sport

TGS FASHIONSRL Tg.Secuiesc pantaloni barbatesti

TRICOTEXTIL SOCOM Oradea confectii lohn

Muncitori: 337

direct productivi 287

auxiliari 6

maestrii 12

deservire generala 5

personal administrativ

si tehnic 27

Organigrama SC TRICONF S.A.

TFWGS

Relatiile contractuale tip lohn

Tinand seama, pe de-o parte de disproportia care se manifesta intre costul fortei de munca pe plan european si costul fortei de munca pe plan national, iar pe de alta parte de nevoia tarii noastre de valuta convertibila, necesara pentru a stabili echilibrul balantei de plati externe, un loc important in orientarea si desfasurarea activitatilor de productie va reveni relatiilor contractuale de tip lohn. Acest tip de relatie a fost deja implementata in economia romaneasca si inregistreaza un ritm accentuat de dezvoltare.

Contractul de prelucrare in lohn este o intelegere intre un producator si un beneficiar, acesta din urma angajandu-se sa puna la dispozitia producatorului diverse materii prime cu scopul de a fi prelucrate, corespunzator cu documentattia si prescriptiile tehnice ale beneficiarului, contra unei retributii in bani sau in natura.

Cuvantul “lohn” provine din limba germana, insemnand salariu sau altfel spus pretul muncii. In context de comert exterior, cuvantul indica export de salariu (lohn activ), respectiv import de salariu (lohn pasiv). Cand se prelucreaza un material din import si se exporta produsul finit este vorba de lohn activ. In acest caz se obtine valuta pentru prelucrare, in fapt pentru a plati mana de lucru pe plan intern, fiind deci un export de salariu. Cand se trimite in strainatate un material pentru prelucrare si se primeste produsul finit este vorba de lohn pasiv. In acest caz se plateste valuta pentru prelucrare, de fapt finantarea fortei de munca externe, fiind deci un import de salariu.

Lohn-ul este o forma contractuala larg raspandita in diferite sectoare industriale, in cazul relatiilor de cooperare internationala, mai ales in industria mobilei, industria confectiilor, industria incaltamintei, industria constructoare de masini mari. Si in tara noastra acest sistem a capatat o mare amploare, mai ales in industria confectiilor si in cea a incaltamintei.

In general, prelucrarea in lohn se recomanda producatorilor situati in aceeasi zona geografica cu beneficiarii interesati sau la distante apropiate, pentru a reduce cheltuielile de transport. De altfel, prelucrarea unor semifabricate de mare tonaj ar fi de neconceput in cazul distantelor mari intre producator si beneficiar. Majoritatea firmelor romanesti in relatii de tip lohn provin din tari europene cum ar fi: Italia, Germania, Franta.

Prelucrarea in lohn a materiilor prime se face in general in natura, respectiv pe calea retinerii de catre producator a unei parti din materile prime si materialele primite spre prelucrare cu plata in valuta convertibila. Bineinteles ca partile pot conveni si alte modalitati de plata. Firmele din Romania, care practica lohn activ prefera plata in valuta convertibila, avand in vedere inflatia care se inregistreaza in tara noastra si regimul strict de vamuire ce se aplica semifabricatelor nereturnate in tara de destinatie.

Un contract de prelucrare in lohn contine urmatoarele elemente:

numele si adresa firmelor angajate in operatiunea de prelucrare;

denumirea materiilor prime, materialelor, pieselor brute, accesoriilor trimise spre prelucrare, cu precizarea parametrilor tehnici si de calitate;

prescriptiile tehnice, documentatia, schitele, proiectele si desenele pe care beneficiarul se angajeaza sa le puna la dispozitia producatorului;

termenul de livrare a materialului documentar, a materiilor prime, a materialelor;

termenul de livrare a produselor rezultate din prelucrare;

tolerante tehnice si de calitate admise;

pretul manoperei si modalitatea de plata;

penalizari, garantii si alte elemente specifice contractului de vanzare-cumparare;

obligatia importatorului de a obtine scutirea de taxe vamale in regim de importuri cu admisiune temporara;

instituirea dreptului de gaj al producatorului asupra bunurilor primite spre prelucrare, ca o garantie a platii preturilor prelucrarii.

In Romania lohn-ul mai poarta denumirea de perfectionare, care la randul ei poate fi activa si pasiva. In tara noastra se practica, cel mai adesea, perfectionarea activa, ca urmare a faptului ca forta de munca este relativ ieftina, in raport cu celelalte tari europene. Conform Legii nr.141/1997 privind adoptarea Codului vamal, regimul de perfectionare activ consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de prelucrare sau transformare a:

marfurilor straine, destinate a fi reexportate in afara teritoriuliui vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare;

marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare. Regimul de perfectionare activa se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului.

In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatii:

prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri;

trasnsformarea marfurilor;

repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala;

utilizarea unor marfuri, care desi nu se regasesc in produsele compensatoare permit sau faciliteaza obtinerea produselor, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.

Operatiunile de lohn beneficiaza de regim vamal special. In cazul lohn-ului activ, pentru materialele importate in vederea transformarii si exportului nu se plateste taxa vamala sau aceasta se restituie la export. In cazul lohn-ului pasiv, la importul produsului finit este supusa taxei vamale numai partea din valoarea creata in strainatate, adica valoarea produsului fint minus valoarea materialului trimis in strainatate (exportat), in vederea prelucrarii si remiterii in tara de origine.

In Romania, marfurile destinate a fi plasate sub regimul de perfectionare activa fac obiectul unei declaratii vamale corespunzatoare. Declaratia se depune la biroul sau punctul vamal impreuna cu documentatia prevazuta de reglementarile vamale (aviz de expeditie, CMR). Perfectionarea activa face parte din regimurile vamale suspensive, fiind deci o operatie cu titlu temporar, care are drept efect suspendarea taxelor vamale. Pentru regimulrile vamale suspensive, care nu se incheie in termenul stabilit de declaratia vamala, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite anterior.

Prin Decizia nr.637/2000 emisa de Directia Generala a Vamilor, se instituie modalitatea de vamuire la domiciliu pentru perfectionarea activa, precum si conditii de realizare a acesteia (valoarea marfurilor- minim 10 milioane dolari sau minim 200 de declaratii vamale de la inceputul activitatii).

Sub aspectul fiscal, operatiunile de perfectionare activa sunt scutite de T.V.A. De asemenea, sunt supuse impozitului pe profit doar serviciile privind prelucrarea materialelor (cota fiind de 5%, cota aferenta exportului).

Cooperarea internationala pe baza de prelucrare in lohn prezinta pentru producator avantajul ca i se ofera posibilitatea sa angajeze integral capacitatile de productie disponibilizate din lipsa de materii prime sau materiale. La randul lui, beneficiarului i se ofera posibilitatea sa trimita spre prelucrare materii prime si materiale intr-o tara in care mana de lucru este mai ieftina decat in propria tara si sa obtina produse fabricate dupa proiectul si gustul propriu.

Este de remarcat faptul ca, de multe ori, beneficiarul pune la dispozitia fabricantului, cu titlu de inchiriere sau de vanzare, in contul prelucrarii, anumite masini instalatii si dispozitive, care sa asigure o inalta productivitate a muncii si un nivel tehnico-calitativ ridicat al produsului final, o parte din materii prime si materiale sunt furnizate de producator, iar o parte, de regula cea mai importanta, este asigurata de beneficiar.

CAPITOLUL 4

ELABORAREA PROIECTULUI TEHNIC

Necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei

Ideile de baza care ilustreaza necesitatea si oportunitatea investitiei sunt urmatoarele:

cererea crescanda a pietei externe neacoperita pentru confectii textile;

facilitatile de care beneficiaza amplasamentul intr-o zona defavorizata – Petrila (O.G. 24 – 30 septembrie 1998);

disponibilitatee de forta de munca feminina din zona;

posibilitatea de calificare rapida la locul de munca;

folosirea terenului si constructiilor din proprietatea societatii;

crearea de noi locuri de munca prin realizarea constructiei si instalatiilor aferente precum si montajul utilajelor;

eficienta actiunii care se intrevede profitabila, nu aduce riscuri in rambursarea creditului.

Date tehnice ale investitiei

1. Locul amplasarii este Petrila, judetul Hunedoara zona defavorizata la 4 kilometri de Petrosani.

Constructia in care se va desfasura activitatea pentru confectii este P+1 cu o suprafata construita de 601,5 mp. Asa cum rezulta din planul general sunt spatii care asigura corespunzator circulatia mijloacelor de transport auto pentru aprovizionare cu materii prime si expeditia produselor finite.

Caracteristici geofizice si climaterice ale terenului

Conform normativului P 100/1992 incinta se situeaza in zona seismica de calcul F, coeficientul seismic are valoarea Ks = 0,08. Perioada de colt Tc = 0,7. Toate constructiile din incinta se incadreaza in clasa de importanta 3.

Gradul seismic pentru aceasta zona este 6 (zona E) adancimea de inghet 0,90 m. Din punct de vedere al categoriei de importanta constructiile din incinta se incadreaza in categoria C.

Clima este temperat continental moderata cu nuantarea specifica zonei. Temperatura medie anuala este de 6oC , temperatura medie vara 230C si iarna -40C. Precipitatiile atmosferice sunt circa 600 mm. Vanturile umede din sectorul vestic domina. Durata de stralucire a soarelui este de 2100-2200 ore anual.

Facilitati:

incinta este legata de un drum betonat cu latimea de 6 m de drumul national DN 66 (intre Simeria 83 km si Targu-Jiu 57km);

pentru transportul feroviar societatea poate beneficia de gara Petrosani cu acces pe caile ferate inre Simeria 83 km si Targu-Jiu 57 km;

fata de incinta sursa de apa se situeaza la circa 300 m, fata de care se vor face racordurile pentru gospodaria de apa proprie incintei;

energia electrica va fi furnizata de postul de transformare existent in incinta care se va echipa corespunzator consumatorilor actuali;

energia termica va fi furnizata de centrala termica, care va fi echipata pentru incalzirea spatiala a tuturor obiectivelor din incinta si consumatorii tehnologici pentru panouri;

reglementarile fiscale sunt cele specifice zonei defavorizate “D” stipulate in OUG nr.24/1998 aprobata prin legea nr.20/1999 respectiv:

scutirea de plata T.V.A. pentru echipamentul din import si din tara;

restituirea T.V.A. pentru importul de materii prime, materiale, piese de schimb etc.

scutirea de plata impozitului pe profit pe toata perioada declararii zonei “D”.

Avizele si acordurile emise de Organele de drept (mentionate in Certificatul de Urbanism) care stau la baza obtinerii autorizatiei de constructii sunt:

actul de proprietate asupra terenului;

avizul brigazii de pompieri;

avizul furnizorilor de utilitati;

aviz Romtelecom;

acord mediu;

contract de prestari servicii salubrizare;

aviz M.Ap.N.;

acord de racord canalizare;

aviz Administratia Nationala a Drumurilor.

6.Finantarea investitiei

Se va asigura din surse proprii in suma de 4.814.469.297 miliarde lei si un credit de 19.349.722.720 miliarde lei, valoarea totala a investitiei fiind de 24.164.192.020 miliarde lei. Creditul are o dobanda de 35%, este pe termen de 5 ani cu un an perioada de gratie (perioada de executie). Cheltuielile cu manopera aferenta lucrarilor de constructii montaj vor fi de 4.414.700.220 miliarde lei.

Descrierea solutiilor tehnologice

Capacitatea de productie

Regimul de lucru va fi de 250 zile/an, existand un schimb/8 ore, se vor executa 794 bucati/zi, iar capacitatea de productie anuala va fi de 198.500 bucati pe an.

2. Descrierea datelor pentru determinarea capacitatii

Enumerarea alternativelor

Studiile din ultimii ani efectuate de specialistii in domeniu au determinat o baza de norme de timp pe echipamentul cel mai performant asigurand o capacitate optima de 794 pantaloni/8ore.

O linie de 794 pantaloni in 8 ore necesita o suprafata productiva de circa 140 mp si circa 90 mp suprafata de depozitare materii prime si produse finite. La acestea se adauga suprafetele anexe si auxiliare (circa 30%).

Suprafata cladirii de care se dispune este de 601,5 mp intr-o constructie P+1. Suprafata permite amplasarea a 2 linii:

601,5 /(230*1,3) = 2,01

230*2 = 460 mp-

Plusul de suprafata 141,5 mp este necesar pentru circulatia pe verticala, vestiare, grupuri sanitare, sala de mese, birouri, CT abur. Alternativele care puteau fi avute in vedere sunt amplasarea unei sau a doua linii de fabricatie pantaloni si completarea disponibilului de suprafata cu alte categorii de confectii textile.

Motivarea alegerii capacitatii

Motivarea alegerii capacitatii de 794 pantaloni/8 ore, reprezentand 2 linii de fabricatie pantaloni consta in urmatoarele considerente:

cooperarea benefica intre linii de aceeasi capacitate, structura si dotatie;

intretinere usoara cu personal care se specializeaza;

folosirea buna a stocului de piese de schimb si aceleasi scule;

folosirea personalului de la o linie la alta la varfuri de comenzi;

folosirea in comun a unor functiuni ca de exemplu generatorul de abur pentru finisaj de la CT, magaziilor.

3.Programul de productie

Sistemul de productie este LOHN-ul costul materiilor prime revine partenerului extern, iar societatii ii revin cheltuielile cu materialele auxiliare, cele pentru utilitati, iar livrarile se vor face numai conform graficului stabilit cu beneficiarul.

Stocurile de materie prime si semifabricate sunt asigurate in magazia de materie prima amplasata la etajul 1, cu o suprafata de 36 mp cu o durata medie de 12 zile. Materialele sunt gestionate de un magazioner si sunt distribuite pe fise.

Diagramele de croire rational intocmite vor duce la pierderi minime, nesemnificative. Cerintele dupa vanzare rezida in eventualele reclamatii pe care beneficiarul produsului, respectiv cel care le comanda, le desface si vinde le-ar putea primi. Eventualele remedieri se vor rezolva prin returul marfii.

Rezervele se constituie din suplimentarea materiilor prime cu 1-2% fata de necesar functie de partenerul extern.

Descrierea programului de productie

Cerintele de calitatate pot fi sintetic exprimate in imbinarea frumosului cu utilul. Pantalonul trebuie sa raspunda functionalitatii pentru care a fost creat, sa aiba un aspect si tuseu placut si sa reziste la o utilizare cat mai ampla.

Materializarea cerintelor de calitate poate fi sugestiv exprimata prin descrierea produsului etalon ales pentru dimensionare.

Descrierea pantalonului etalon

Fata pantalonului este captusita pe ½ din lungimea cracului cu 2 buzunare cu dublu paspoal.

Spatele pantalonului are doua buzunare cu dublu paspoal inchis cu montura si butoniera.

Betelia pantalonului este tighelita si este prevazuta cu 6 gaici.

Slitul are fermoir si se inchide cu copci.

Terminatia pantalonului este prevazuta cu mansete la care este aplicat slitul aparator.

S-a adoptat un model de complexitate medie etalon, dar dotarea cu utilaje permite si un model de complexitate inalta in conditii de calitate competitive cu produsele similare realizate in tarile vestice.

Cantitatea produsa anual va fi de 198.500 pantaloni.

Programarea cronologica a productiei

In graficul de implementare a productiei dupa montarea utilajelor s-a prevazut o perioada de 3 luni pentru rodaj, pregatire cadre si probe tehnologice care sa permita declararea punerii in functiune.

Dupa punerea in functiune timp de 12 luni se va lucra un shimb si se vor produce 794 pantaloni/zi. Dupa primul an fabrica va trece la regimul de lucru de doua schimburi si se vor produce 1588 pantaloni/zi si anual 317.600 pantaloni/an atingandu-se capacitatea finala.

Prin natura activitatii de confectii nu sunt emisii sau degajari nocive cu efecte poluante, in nici un caz, sa depaseasca normele admise.

Motivarea alegerii variantei tehnice

Alegera variantei optime s-a bazat pe:

alegerea unei linii de 794 pantaloni/8 ore care ofera o incarcare optima a utilajelor;

folosirea rationala a spatiilor disponibile care a permis amplasarea a doua linii de 397 pantaloni/8 ore realizand pe schimb 794 pantaloni;

promovarea unor utilaje de la producatori consacrati pe plan mondial ale caror performante sunt verificate cu succes in productie.

In vederea unei alegeri cat mai bune s-au analizat mai multe oferte si anume:

JUKY (Japonia) DURKOPP (Germania)

NECCHI (Italia) NAOMOTO (Japonia)

RIMOLDI (Italia) CC MACHINERY (Hamburg)

MACKPI (Italia)

Utilajele vor fi achizitionate din import pa baza creditului obtinut, la costurile precizate de furnizori.

Descrierea tehnologiei

Productia se va desfasura in sistem lohn, realizand dupa primul an 794 pantaloni/8 ore si 1.588 pantaloni capacitate finala.

Tehnologia este de tip occidental, linii de utilaje individuale axate pe elemente si subansamble, convergand spre montajul final si finisaj. Sursa o reprezinta furnizorii Europei de Vest si Japonia.

PROCESUL TEHNOLOGIC

Materiile prime si materialele trimise cu mijloace auto de partenerul extern sunt descarcate si incarcate in lift, care urca la etajul 1 unde sunt depozitate in forma in care au fost aduse (uzual tesaturile in role ) pentru o durata medie de 12 zile.

Din magazia de materie prima si materialele sunt aduse la sala de croit. Croirea cuprinde operatii de spanuire, numerotare si sortare in vededea montajului in subansamble.

Subansamblele si detaliile secundare vor fi asamblate in montajul final.

De la montaj pantalonii sunt adusi la parter unde sunt finisati prin tratamente higrotermice ce efecte benefice asupra calitatii, aspectului si tuseului.

Aburul este furnizat de cele 2 generatoare de abur amplasate in CT din imediata vecinatate.

De la finisaj produsele sunt ambalate si etichetate in magazia de produse finite de la parter unde sunt expediate cu mijloace auto.

SCHEMA PROCES TEHNOLOGIC

Sectoarele in care se desfasoara procesul tehnologic sunt:

1. Sectorul magazie materie prima:

In acest sector vor fi pastrate stofele si tesaturile sub forma de role si materialele auxiliare pe o durata medie de 12 zile.

Sectorul croire cuprinde operatii de: spanuire, croire, numerotare, sortare.

Sectorul montaj subansamble cuprinde operatiile de montaj a subansamblelor.

Sectorul montaj general cuprinde operatii de montaj general inclusiv detaliile secundare.

Sectorul finisaj cuprinde operatii de: tratament higrotermic si control tehnic de calitate.

Sectorul ambalat-etichetat-depozitat cuprinde operatii de ambalare in pungi de plastic si etichetare a produselor finite. Acestea vor fi lotizate in functie de marimi si stocate in magazia de produse finite.

In incinta fabricii transportul-manipularea se realizeaza cu urmatoarele mijloace de transport:

Lista utilajelor, echipamentelor si a dotarilor

*1 euro (8 aprilie 2003) = 36.302 lei

Dotari

Materii prime si materiale auxiliare

Estimarea consumului de materii prime

Centralizator materiale auxiliare

Balanta materiei prime si a deseurilor

Necesarul de forta de munca

Muncitori productivi 287

din care finisaj 29

Muncitori auxiliari 6

mecanici 2

electricieni 2

C Termica 2

Maestrii 12

TESA 27

Director general 1

Director executiv 2

Mecanic sef 1

Marketing 4

Tehnolog 3

Sef productie si croit 2

Contabil 3

CTC 9

Magazioneri + expeditie 3

Deservire generala 5

Femei serviciu 2

Paza pompieri 3

TOTAL 337

Necesar utilitati

Necesar apa

Consum curent de apa in scopuri – tehnologice 7963 m3/an

– menajere 6379m3/an

Debite de incendiu

instalatii interioare de hidranti 5 l/s = qhi

instalatii exterioare de hidranti 25 l/s = qhe

Rezerva de apa intangibila necesara:

ipoteza unui incendiu in hala 3 m3

ipoteza unui incendiu exterior 270 m3

Debitele si presiunile necesare pentru instalatiile de combatere a incendiilor vor fi asigurate de catre o gospodarie proprie de apa constituita dintr-un rezervor de acumulare a apei avand capacitatea de 500 m3 si o statie de pompare cu functionare automatizata.

Materia de prima interventie pentru combaterea incendiilor:

stingatoare portative cu praf si CO2 si spuma chimica;

stingatoare carosabile;

panouri de incendiu (posturi fixe)

Utilaje mobile de stins incendiu: autopompa (grad de reezistenta la foc II, categoria de pericol de incendiu C)

Sistemul de alimentare cu apa si canalizare se compune din:

conducta de bransament la sursa de apa existenta;

retea de distributie a apei necesare consumului curent de apa (menajer si tehnologic);

retea de distributie a apei necesare combaterii incendiilor cu ajutorul instalatiilor de hidrant;

gospodaria de apa pentru incendiu;

sistem de canalizare a apelor uzate menajere industrial impure;

statia de epurare a apelor uzate.

Energie termica

te = temperatura exterioara de calcul STAS 1907-97-180C

tm = temperatura exterioara medie a perioadei de incarcare +2,53 STAS 4839-80 durata perioadei de incarcare = 205 zile

Coeficientul de consum mediu pentru incaperi spatiale este:

Consum termic aferent cladirii

Consum termic aferent tehnologiei

Energie electrica

Pentru tehnologie 680 MWh

intretinere 150 MWh

Descrierea solutiilor constructive

Hala de fabricatie – plansele nr. 1, 2, 3, 4.

Fluxul tehnologic se va desfasura intr-o constructie parter+1, sructurata pe patru travei de 3.00 m si doua deschideri de 12.00 m.

Suprafata construita este de 12 x 24 = 288 mp, inaltimea de 8.00 m. Structura de rezistenta este formata din grinzi, stalpi si fundatii din beton armat, prefabricat.

Inchiderea perimetala se realizeaza din zidarie de caramida si tamplarie metalica simpla prevazuta cu geamuri “termopan”.

Acoperisul este realizat din chesoane de beton armat, precomprimat. In acoperis sunt prevazute luminatore metalice inclinate la 450 avand dimensiunile de 3.00 x 1.50 m. Geamurile luminatoarelor vor fi armate, incolore. Invelitoarea este de tip multistrat, termo si hidroizolata.

In aceasta hala se vor desfasura procese tehnologice care se incadreaza in categoria “C” pericol de incendiu. Compartimentarile interioare vor fi realizate din zidarie de caramida de 25 cm grosime.

Finisajele vor fi realizate obisnuit: tencuieli driscuite si zugraveli cu lapte de var in doua straturi, cu exceptia grupurilor sanitare unde s-a prevazut placaj de faianta. Constructia se incadreaza in gradul II, rezistenta la foc, conform Normativului P118/83.

Pentru intocmirea documentatiei tehnice s-au facut urmatoarele antemasuratori (anexele 1-11):

Arhitectura: Invelitori-Izolatie; Egalizari si betoane de panta; Inchideri perimetrale; Compartimentari si lucrari interioare; Pardoseli; Trotuare.

Rezistenta: Terasamente; Fundatii; Structura de rezistenta; Inchideri si Compartimentari.

Devizele pe categorii de lucrari sun redate in formularul C3 si respectiv C5.

CAPITOLUL 5

DOCUMENTATIA ECONOMICA A

PROIECTULUI TEHNIC

Devizul pe categorii de lucrari

Devizul pe obiect

Devizul general

Lei

CAPITOLUL 6

ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICO-FINANCIARE

A PROIECTULUI TENIC

Calculul cheltuielilor si a veniturilor anuale

Cheltuieli cu utilitatile

Energie electrica

*inclusiv T.V.A

Apa

* inclusiv T.V.A.

Cheltuieli cu salariile

Pentru salariatii direct (287 de persoane) si indirect productivi (11 persoane) salariul mediu brut lunar/angajat este de 4.000.000 lei.

298 x 4.000.000 x 12 = 14.304.000.000 lei

Pentru personalul TESA salariul mediu lunar este de 6.000.000 lei:

39 x 6.000.000 x 12 = 2.808.000.000 lei

La aceste salarii se adauga: 3% fond de risc, 24% C.A.S., 5% somaj, 7% sanatate, 2% invatamant.

Total 41% x 17.112.000.000 = 7.015.920.000 lei

Total cheltuieli cu salariile: 24.127.920.000 LEI

Cheltuielile cu S.D.V.-uri, intretinere si protectia muncii

Pentru S.D.V.-uri se considera un procent de 2% la valoarea utilajelor si echipamentelor tehnologice

. Pentru piesele de schimb, materiale de intretinere si protectia muncii se considera un procent 2% la valoarea utilajelor si echipamentelor tehnologice, utilajelor si echipamentelor independente, a masinilor si utilajelor de transport.

S.D.V.-uri

2% x 10.995.875.800 = 219.917.516 lei

Piese de shimb

2% x (10.995.875.800 + 108.906.000) = 222.095.636 lei

Materiale de intretinere si protectia muncii

2% x 11.104.781.800 = 222.095.636 lei

Cheltuieli cu aprovizionarea

Sibiu distanta 50 km

camion capacitate 10 t

aprovizionare lunara 1cursa/luna

consum motorina 15 l/100 km; pret motorina 18.250 lei/l

1 x x 100 x 18.250 = 273.750 x 12 luni = 3.285.000 lei

Sfantul Gheorghe

distanta 150 km

camion capacitate 8 t

aprovizionare lunara 1 cursa/luna

1 x x 300 x 18.250 = 821.250 x 12 luni = 9.855.000 lei

Ramnicul Valcea

distanta 80 km

Dacie papuc

consum benzina 12 l/100 km; pret benzina 24.600 lei

aprovizionare de 3 ori pe an

3 x x 160 x 24.600 = 1.416.960 lei

Bucuresti

distanta 345 km

Dacie papuc

aprovizionare 4 curse/an

4 x x 690 x 24.600 = 8.147.520 lei

Oradea

distanta 296 km

Dacie papuc

aprovizionare 2 curse/an

2 x x 592 x 24.600 = 1.747.584 lei

Total cheltuieli cu aprovizionarea: 24.452.064 lei (cheltuielile cu aprovizionarea materiilor prime sunt suportate de partenerul extern in suma de 3.285.000 lei).

Cheltuieli cu amortizarile

Se considera urmatoarele perioade normate de utilizare si functionare eficienta a activelor corporale (pentru active a caror valoare este mai mare de 7 milioane lei ):

50 ani pentru hala de fabricatie;

25 ani pentru instalatii interioare, retele exterioare si canalizare;

7 ani utilaje si echipamente tehnologice;

5 ani utilaje de transport;

5 ani pentru dotari.

Cotele anuale de amortizare vor fi:

58.393.920 lei pentru hala

1.570.839.400 lei pentru utilaje tehnologice

21.781.200 lei pentru utilaje de transport

59.450.000 lei pentru dotari

23.191.720 lei pentru instalatii interioare, retele interioare si canalizare.

STRUCTURA CHELTUIELILOR

Cheltuieli fixe (lei)

salarii TESA 2.808.000.000 lei

amortizari 1.733.656.240 lei

apa menajera (calda si rece) 51.032.000 lei

incalzire spatiala 11.200.000 lei

energie pentru ventilatie, aer comprimat

69.712.500 lei

iluminat 65.025.000 lei

impozit/teren si cladiri 10.000.000 lei

asigurari 241.641.920 lei

salubrizare 15.000.000 lei

furnituri de birou, carti, reviste, protocol, abonomente 35.000.000 lei

intretinere si protectia muncii 222.095.636 lei

TOTAL 5.262.363.296 LEI

Cheltuieli variabile (lei)

materii prime 0 lei

materiale 18.917.050.000 lei

deseuri (se scad) 260.054.850 lei

energie pentru forta motrica 236.250.000 lei

apa incalzire tehnologica 7.432.000 lei

S.D.V.-uri si piese de schimb 442.013.152 lei

aprovizionare 21.167.064 lei

deplasari 30.000.000 lei

salarii muncitori direct productivi

14.304.000.000 lei

TOTAL 33.761.561.370 LEI

TOTAL CHELTUIELI 39.023.924.670 LEI

VENITURILE

Pe piata ceilalti producatori vand produse la pretul de 300.000 lei inclusiv T.V.A.

Veniturile anuale 59.550.000.000 lei

Cheltuieli anuale 39.023.924.670 lei

Profit brut 20.526.075.330 lei

6.2 Evaluarea eficientei economice a investitiei

Se considera ca utilajele tehnologice aferente subsistemului de fabricatie vor fi uzate fizic si moral dupa o perioada de sapte ani, cand vor trebui inlocuite cu utilaje performante. De aceea voi considera perioada de functionare a investitiei de sapte ani.

1. Investitia specifica exprima efortul investitional facut pentru obtinerea unei unitati capacitate exprimate fizic (buc.) sau valoric (lei)

Si = lei/buc.

2. Termenul de recuperare a investitiei exprima perioada de timp in care se recupereaza investitia din profitul anual.

T = ani

3. Coeficientul de eficienta economica exprima profitul anual ce se obtine la 1 leu investit; se calculeaza ca invers al termenului de recuperare.

e = lei profit la 1 leu investit

4. Randamentul economic al investitiei exprima profitul final (dupa recuperarea investitiei) obtinut la 1 leu investit.

R = lei profit final/ 1 leu investit

Cheltuieli specifice recalculate exprima efortul total (cu investitia si cu cheltuielile anuale de productie ) facut pentru a obtine o unitate de capacitate fizica sau valorica.

Ki = lei/ buc.

6. Pragul de rentabilitate reprezinta punctul critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii de productie la care profitul intreprinderii este zero.

PR = in care:

CF reprezinta cheltuieli fixe

CV cheltuieli variabile

V veniturile

Finantarea proiectului

Investitorul suporta din surse proprii urmatoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli amenajare teren 74.748.220 lei

cheltuieli avize, acorduri, autorizatii, proiectare si asistenta tehnica 1.089.060.000 lei

cheltuieli cu manopera (35% din C+M) 1.545.145.077 lei

alte cheltuieli 2.105.516.000 lei

Total cheltuieli din surse proprii 4.814.469.297 lei

Pentru restul de 19.349.722.720 lei se va face apel la un credit bancar cu dobanda de 35% pe termen de cinci ani cu un an perioada de gratie (perioada de executie)

Suma anuala ce trebuie rambursata (rata + dobanda) va fi:

Sa = 19.349.722.720 lei

Analiza economica prin metodologia BIRD

In aceasta metodologie nu se include in costuri cheltuiala cu amortizarea mijloacelor fixe pentru a evita dubla inregistrare (o data in momentul achizitiei sub forma investitiei si a doua oara in perioada de functionare a mijlocului fix, sub forma cotelor anuale de amortizare).

Venituri anuale 59.550.000.000 lei

Cheltuieli anuale 37.290.268.430 lei

Profit brut 22.259.731.570 lei

SC TRICONF S.A. este scutita de la plata impozitului pe profit deoarece se afla intr-o zona defavorizata conform O.G. nr.24/1998 aprobata prin legea nr.20/1999.

Pe perioada rambursarii creditului se vor include si cheltuielile cu rata si dobanda aferenta. Cheltuielile anuale pe perioada rambursarii creditului vor fi 49.057.192.390 lei, iar in rest, acestea vor fi de 37.290.268.430 lei.

Calculul veniturilor si cheltuielilor actualizate

Calculul indicatorilor:

Raportul dintre venituri si cheltuieli actualizate:

R = > 1

Venitul net actualizat:

VNA = lei > 0

3.Rata interna de rentabilitate:

RIR =

VNA(-) = -1.216.589,332 lei

VNA(+) = +4.027.218,885 lei

RIR = >15%

CONCLUZIILE PROIECTULUI TEHNIC

Productia de imbracaminte din Romania prezinta avantajele unor costuri reduse ale fortei de munca cu o investitie specifica relativ redusa pentru realizarea unui loc de munca;

Facilitatile aduse de amplasamentul intr-o zona defavorizata;

Efecte benefice ale creerii a 337 locuri de munca, tinand seama de disponibilitatea de forta de munca feminina in zona;

Conceptia si echipamentul performant de la furnizori consacrati pe plan mondial in domeniu au ca scop obtinerea in final a unei unitati de productie de apreciat in domeniul fabricatiei de imbracaminte din Romania;

Recuperarea investitiei se face in mai putin de 2 ani

Efectele obtinute dupa recuperarea cheltuielilor cu investitia sunt de 5 ori mai mari decat cele facute cu aceasta;

Incasarile sunt mai mari decat costurile totale de 1,18 ori;

RIR are un nivel foarte bun de 88,84%.

Anexa 1

ANTEMASURATOARE

ARHITECTURA INVELITORI

1.IZF19G1 Strat de protectie a hidroizolatiei la acoperis executat prin vopsire reflectorizanta cu vinarom.

– doua straturi

– orizontal 24,35 + 12,35 = 300,72 mp

– se scad luminatoare 5buc. x 3,00 x 1,50 = 22,5 mp

278,22 mp

– vertical

– atice 2 x (24,35 + 12,35) x 0,5 = 36,7 mp

– rebord luminatoare 5 x 2(3 + 1,5) x 0,3 = 13,5 mp

50,2 mp

Total 328,42 mp

IZF04C1 11231/0005; 11203/0002 strat hidroizolant executat la cald cu panza bitumata PA 55, lipit pe toata suprafata cu mastic de bitum 1180/90

2 x 2278,22 = 556,44 mp

IZF04B1 11208/0015 – 11203/0002 strat hidroizolant executat cu carton bitumat tip CA 400 lipit cu mastic de bitum

IZF01A1 11203/0015 asim. Strat de amorsaj executat cu CITOM pe suprafete orizontale si verticale

IZ03A2 11208/0015 (11203/0002 redus 25%) Bariera contra vaporilor, executata pe suprafete orizontale, cu un strat de carton bitumat CA 400 lipit in puncte, cu mastic de bitum H80/92

+2600 933 – 1,10mp x 278 mp = 305,8 mp

-2600 048 -1,5 kg x 25% x 278 mp =-1044,25 kg

IZF04H1 11231/0005; 11203/0002 Strat hidroizolant, executat la cald pe suprafete verticale, executat cu panza bitumata acoperita PA 55.

2 x 50,2 = 100,4 mp

IZF07B1 112031/005 Strat suplimentar hidroizolant la intersectii de suprafete, executat cu panza bitumata PA 55.

4 x 12,35 = 49,4 ml

IZF07C1 11231/0005; 11203/0002

Idem vertical – 0,50 m latime

24,35 x 2+ 12,35 x 2 = 73,4 ml

IZF08B1 11231/0005; 11203/0002

Hidroizolarea gurilor de scurgere la acoperis cu panza bitumata PA 55 si mastic bitum, inclusiv gulerul cu stut din tabla PB 2 mm grosime 1,50 mm = 9 buc.

IZF22A1 Parafrunzare din sarma zincata 4 mm pentru protectia gurilor de scurgere = 9 buc.

SB01D1 11426/0043 Tuburi de fonta de 0,50 m lungime

411 23 18 – 9 buc.

9 x0,50 = 4,5 ml

IZF02A1 11208/0026; 11203/0002 Strat de difuzie a vaporilor la acoperisuri, executate din carton bitumat perforat.

– 260 1872 1,10 mp = 306,9 mp

+260 1169

13.IZF02B1 11208/0026; 11203/0002

Idem suprafete verticale

1,10 x 51 mp =56,1 mp

IZF10F1 11226/0004

Strat termoizolant la acoperisuri pe suprafete orizontale, realizat din vata minerala 6 cm grosime

15. IZF10G1 11226/004

Idem pe suprafete verticale

reborduri luminatoare 5 x 6,5 = 32,5 mp

scafe 24,35 x 2+12,35 x 2 = 73,4 mp

105,9 mp

CE15A2 Glafuri din tabla de zinc la atice

2 x (24,35+12,35 ) = 73 4 ml

CZ0209A1 Preparare mortar ciment M100-T

73,4 x 0,005 = 0,367 mc

TRA06A25 Transportul mortarelor cu autobasculanta

0,4 x 2,4 = 0,96 t

19. TRA01A25 Transport nisip (conform extras )

Anexa 2

ANTEMASURATOARE

ARHITECTURA

EGALIZARI SI BETOANE DE PANTA

IZF118A1 Stat de corectare, inclusiv scafele aferente, cu mortar ciment M100-T

orizontal: 24,35 x 12,35 = 300,72 mp

se scad luminatoare 5 x 3 x 1,5 = 22,5 mp

278,22 mp

2. IZF18B1 Idem vertical – 2 cm

– atice 2 x (24,35 + 12,35) x 0,5 = 36,7 mp

– rebord luminatoare 5 x 2 x (3+1,5) x 0,3 = 13,5 mp

50,2 mp

CZ0209A1 preparare mortar M100-T

278 x 0,005 =1,39 mc

50 x 0,02 = 1

2,39 mc

CA09A1 Turnarea betonului simplu cu agregate usoare B25 pentru pante la acoperis in straturi de 3-20 cm.

9 x 0,15 x 3 = 4,05 mc

CZ0119A1 Prepararea betonului usor B25

4,05 x 1,008 = 4,083 mc

TRA06A25 transportul mortarelor cu autobasculanta

(2,39 + 4,083) x 2,4 = 15,536 t

CK12A1 10112 – 0004 6307 187 Luminatoare metalice simple cu ochiuri mobile, inclusiv accesoriile.

5 buc. x 230 kg/buc. = 1150 kg

– accesorii 5 x (52,5 + 20,1) = 363 kg

– material marunt 27 kg

1540 kg

CE10A1 (i, m) Rebord din PAF = RF de 12 mm grosime

5 x 2 x (9,2+1,7) = 109 ml

– 292 2654 0,67 mp x 109 ml = 73,03 mp

+ 292 7991

CE23A1 Plasa de siguranta din relon, refolosibila pentru montarea luminatoarelor.

10 x 5 = 50 mp

10.CK26C Bolturi metalice impuscate pentru montarea luminatoarelor

5x 30 = 150 buc.

11.CM08B1 10127-0014 Geamuri armate incolore de 7 mm grosime montate la luminatoare metalice:

– lateral 1,72 x 0,735 x 10 = 12,642 mp

– frontale 1,71 x 0,9 x 2 = 3,078 mp

– ochi mobil 0,93 x 0,7 x 10 = 6,51 mp

22,23 x 5 = 111,15 mp

CN09A1 10162-0006 Protectia rebordului din PAF-RF cu vopsea de ulei pe ambele fete.

109 x 2 x 0,35 = 76,3 mp

CN10A1 10162-0006 Protectie anticoroziva a structurii metalice a luminatorului

– doua straturi 5 x 32 = 160 mp

CL24A11105 002 6305658 Scari metalice exterioare:

5,7 x 20 = 114 kg

15. IZB05A1 asim. Garnitura de cauciuc butarom 3 mm grosime, 4,5 cm latime, montata la luminatoare

5 x 4,5 = 22,5 mp

5 x 108 = 540 ml

22,5 x 4,5 = 101,25 kg

+6110443 – 0,156 kg x 540 = + 84,24

+6109080 – 0,156 kg x 540 = + 84,24

-7344211 – 0,002 kg x 540 = – 1,08

-6109781 – 0,017 kg x 540 = -9,18

-7306661 -0,0004 kg x 540 = -0,216

+6700107 -101,25 kg

IZD04E1 Vositorii in culori de ulei la scari metalice

17.CF13A1 Rectificarea elementelor prefabricate de acoperis

24 x 12 = 288 mp

CZ0207A1 Preparare mortar de var ciment pentru tencuieli M25-T

288 x 0,01 = 2,88 mc

TRA 06A25 transportul mortarelor cu autobasculanta

2,88 x 2,4 = 6,9 t

20.CN01A1 Zugraveli interioare cu doua straturi de lapte de var

288 x 1,4 = 403,2 mp

TRA01A25 Transport nisip

Anexa 3

ANTEMASURATOARE

INCHIDERI PERIMETRALE

CD04I1 Zidarie de caramida format 240 x 115 x 65 mm grosime, executata cu mortar M50-Z

Parter Ax 5 23,65 x 4,00 = 94,6 mp

Ax 1 23,65 x 4,00 = 94,6 mp

Se scad goluri (2 x 3,00 x 3,00) + (1 x 2,00 x 3,00) = 24 mp

70,6 mp

Ax A-C 2x 11,65 x 4,00 = 93,2 mp

Se scad goluri 2 x 4 1,50 x 2,10 = 25,2 mp

68 mp

Etaj Ax 5 23,55 x 4,00 = 94 6 mp

Ax 1 23,65 x 4,00 = 94,6 mp

Se scad goluri 8 x 1,50 x 2,10 =25,2 mp

69,4 mp

Ax A-C 2 x 11,65 x 4,00 = 93,2 mp

Se scad goluri 2 x 4 1,50 x 2,10 = 25,2 mp

68 mp

465,2 x 0,25 = 116,3 mc

CZ0203A1 Preparare mortar M50-Z

117 x 0,22 = 25,74 mc

3.TRA06A25 transportul mortarului cu autobasculanta

26 x 2,4 = 62,4 t

TAMPLARIE EXTERIOARA

CK14C1 10158/0015 630 6420 usi metalice simple, in doua canaturi din profile IM Iasi, cu tabla pe o singura parte

(1 buc. x 2,00 x 3,00) + (2 buc. x 3,00 x 3,00) = 24 mp

24 mp x 45 = 1080 kg

CK11C1 10112/0004 630 7187. Ferestre metalice simple, fixe cu ochi mobil din profile IM Iasi inclusiv accesoriile

24 buc. x 1,50 x 2,10 = 75,6 mp

75,6 x 17 =1285 kg

IZE01A1 (i, m) Fasii din tabla de aluminiu – 2 mm, montate in faltul usilor si ochiurilor mobile ca material antiscantei

– usi 2 x (2 x 2,00 + 3,00) + 2 x 2 x (2 x 3,00 + 3,00) = 50

– ferestre 24 x (2 x 1,50+2,10) = 122,4

172,4 ml

– 3655210 – 0,62 kg x 172,4 = 106,888 kg

+3655583 – 0,83 kg x 172,4 = 143,092 kg

FINISAJE EXTERIOARE

CF08A1 Tencuieli exterioare stropite cu mortar var – ciment M25-7 in grosime de 2,5 cm.

465,2 mp

Se scade tencuiala obisnuita 94,6 x 2 = 189,2 mp

276 mp

CF06A1 Tencuieli exterioare obisnuite executate manual cu mortar M25-T

Ax 5 189,2 mp

CF06C1 Tencuieli obisnuite pe elemente de beton

Ax 1 2 x 23,65 x 8 = 378,4

Ax A-C 2 x 2 x 12,35 x 8 = 395,2

Stalpi 12 x 0,35 x 8 = 33,6

807,2 mp

CZ0207A1 Preparare mortar M 25-T

1273 x 0,023 = 29,3 mc

TRA06A25 Transportul mortarelor cu autobasculanta

29,3 x 2,4 =70,3 t

CP37E1 10136/0005 Etansarea tamplariei cu vata minerala si chit

24 x 2 x (1,50 + 2,10) = 172,8 ml

CF08A1 Tencuieli de protectie la soclu, frecate in camp continuu executate cu mortar M 100-T

2 x (24,35 + 12) x =21,81 mp

CZ0209A1 Preparare mortar M 100-T

22 x 0,017 = 0,37 mc

TRA 06A25 Transportul mortarelor cu autobasculanta

0,37 x 2,4 = 0,89 t

CN01E1 10189/0002 Zugraveli la fatade

189,2 + 807,2 + 276 = 1272,4mp

CN10A1 10162/0006 Vopsitorii in culori de ulei pe tamplarie metalica

Usi 2 x 3,00 x 3,00 =18

1 x 2,00 x 3,00 = 6

24 x 2,5 = 60 mp

Ferestre 24 x 1,50 x 2,10 = 75,6 mp x 1,5 = 113,4 mp

173,4 mp

CM06H1 10128/0008 Geam tip termopan – montat pe tamplarie metalica

24 x 1,50 x 2,10 = 75,6 mp

CE15C2 Glafuri din tabla zincata la ferestre – inclusiv impletitura bitumata si sapa de egalizare

24 x 2,9 = 69,6 ml

CZ0209A1 Preparare mortar de ciment M 100-T

67 x 0,005 = 0,34 mc

TRA06A25 Transportul mortarului

0,34 x 2,4 =0,8 t

TRA01A25 Transportul nisipului

Anexa 4

ANTEMASURATOARE

ARHITECTURA

COMPARTIMENTARI SI LUCRARI INTERIOARE

1. CD0412 Zidarie la caramida format 240 x115 x 63 mm, executata cu mortar M 50-Z in ziduri de 25 cm grosime

Parter 11,65 x 4 = 46,6 mp

Se scade gol 1 x 0,9 x 2,10 = 1,89 mp

44,71 mp

5,3 x 4 = 21,2 mp

Etaj 3 x 4 = 12 mp

Se scade gol 0,9 x 2,10 = 1,89 mp

10,11 mp

11,65 x 4 = 46,4 mp

Se scade gol 0,9 x 2,10 = 1,89 mp

44,71 mp

2,65 x 4 =10,6 mp

131,33 x 0,25 = 32,83 mc

CD04F1 Idem in ziduri de 7,5 cm grosime

2 x 3 x 4 x = 24 mp

Se scade gol 2 x 0,9 x 2,1 = 3,78 mp

20,22 mp

2,43 x 4 =9,72 mp

Se scade gol 0,9 x 2,10 = 1,89 mp

7,83 mp

2 x 28,05 = 56,1 mp

56,1 x 0,075 = 4,2 mc

CZ0203A1 Preparare mortar M 50-Z

33 x 0,235 = 7,76 mc

4,2 x 0,115 = 0,48 mc

8,24 mc

TRAA06A25 Transportul mortarelor cu autobansculanta

8,24 x 2,4 = 19,78 t

CK14A1 10158/0025 630 6468. Usa metalica simpla intr-un canat plina din profile IM Iasi si tabla pe o singura parte.

8 x 0,90 x 2,10 = 15,12 mp

15,12 x 80 =1209,6 kg

CK03A1 10156/162 Usi interioare de lemn intr-un canat cu rame si tablii pe captuseli

1 x 0,90 x 2,10 = 1,89 mp

TENCUIELI INTERIOARE

CF01A1 Tencuieli interioare driscuite la pereti, executate cu mortar de var-ciment M 10-TT 2 cm grosime

Interior 2 x (131,33 + 56,1) = 374,86 mp

exterior 465,2 mp

840,06 mp

8. CZ0206A1 Preparare mortar var-ciment M 10-T

840 x 0, 016 = 13,44 mc

9. TRA06A25 Transportul mortarelor cu autobasculanta

13,44 x 2,4 = 32,256 t

CN01A1 Zugraveli interioare cu lapte de var in doua straturi

CN10A1 10162/0006 Vopsitorie pe tamplarie metalica

8 x 0,90 x 2,10 = 15,12 mp

15,12 x 2,5 = 37,8 mp

CN09A1 10162/0006 Vopsitorie pe tamplarie de lemn.

1,89 x 2,5 = 4,725 mp

CI06C1 10141/0001 Placaj de faianta alba 150 x 150 cm fixat cu mortar ciment si aracet

(5 x 2,43 + 3 x 2,65) x 1,8 = 36,18 mp

Se scad goluri (3 x 0,90 x 2,10 ) + (1,50 x 2,10 ) = 8,82 mp

27,36 mp

14. TRA01A25 Transport nisip

Anexa 5

ANTEMASURATOARE

ARHITECTURA – PARDOSELI

CG06B1 Pardoseli de mozaic turnate pe loc de 1,5 cm grosime cu mozaic din calcar, antiscantei

2 x 24 x 12 =576 mp

CG07A1 Plinte cu mozaic turnate pe loc, cu mozaic de calcar

11,65 x 4 + 2,65 x 4 + 4,75 x 2 + 5,65 x 2 = 78 ml

CG28B1 Diferenta de +5 mm la stratul suport pentru pardoseli executate cu mortar de ciment M 100-T

CZ0209A1 Preparare mortar ciment M 100-T

576 x 0,005 = 2,88 mc

TRA06A25 transportul mortarului cu autobasculanta

2,88 x 2,4 = 6,9 t

DB01A1 (asim.) Curatirea stratului suport de mozaic

7. TRA01A25 Transport nisip

Anexa 6

ANTEMASURATOARE

ARHITECTURA – TROTUARE

CG01A1 Trotuare din beton simplu B 100 turnat pe loc in grosime de 8 cm pe un strat de nisip de 5 cm grosime si rosturi umplute cu nisip si mastic de bitum.

2 x (24,35 + 12,35) x 1,00 = 73,4 mp

CZ0104A1 Preparare beton B 100

73,4 x 0, 81 = 5,9 mc

CG03A1 10153/003 Borduri trotuare din beton

CZ0102A1 Preparare beton B 50 pentru fundatii borduri de beton

73,4 x 0, 47 = 3,45 mc

CZ0209A1 Preparare mortar M 100-T

73,4 x 0,011 = 0,807 mc

TRA06A25 Transportul betoanelor si mortarelor cu autobasculanta

(5,9 + 3,45 + 0,807) x 2,4 = 24,377 t

7. TRA01A25 Transport nisip + balast

Anexa 7

ANTEMASURATOARE

REZISTENTA – TERASAMENTE

TSA01C1 Sapatura manuala de pamant in spatii intinse cu indepartarea stratului vegetal de 20 cm grosime.

0,2 x 26 x 14 =72,8 mc

TSA02C1 Sapatura manuala de pamant in spatii limitate peste 1 m latime executate in taluz fara sprijiniri pana la 6 m adancimne cu evacuare manuala.

15 x 1,5 x 1,5 x 1,6 = 72 mc

TSA02AC Sapatura manuala de pamant in spatii limitate sub 1 m latime, in fundatii continue.

0,5 x 1 x (2 x 12 + 2 x 24 + 12 + 6) = 45 mc

0,35 x 0,1 x (3 + 3 + 5) = 3,85 mc

48,85 mc

TRB01C13 Transport pamant cu roaba la 30 m.

193,65 x 1,8 = 348,57 t

TRA01A05 Transport pamant cu autobasculanta

6. TRI1AA01C3 Incarcare pamant in auto

Anexa 8

ANTEMASURATOARE

REZISTENTA – FUNDATIE

CA01A Turnarea betonului simplu B 50 in fundatii

Pahar 15 x 1,5 x 1,5 x 0,7 = 31,5

Continue 0,5 x 1,1 x 90 = 49,5

0,3 x 1,1 x 11 =3,63

53,13

CZ0102A Prepararea betonului B 50 in instalatii centralizate

84,6 x 1,008 = 85,27 mc

IZF01A1 11203/0002 Amorsarea suprafetelor cu bitum

IZF04B1 11208/0015 11202/0002 Strat de carton asfaltat

IZF04A1 11203/0002 Strat de bitum

CP01B Montarea fundatiilor pahar prefabricate la constructii industriale avand volumul pana la 1 m3

NL Procurare fundatii

Volum beton B 250 = 1,18 mc 643 3168 -17,70 mc

greutate 2940 kg

otel beton OB37 ,10 mm = 53 kg 643 3558 – 795 kg

TSD01C1 Imprastierea cu lopata a pamantului afanat in straturi uniforme de 10-30 cm grosime

volum sapatura = 72 mc

volum beton fundatie 15 x 1,18 =17,7 mc

72 – 17,7 = 54,3 mc

TSD04A Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate cu straturi orizontale

TRA06A25 Transport beton cu autobasculanta la 25 km.

85,3 x 2,5 = 213,25 t

TRA01A25 Transportul nisipului + balastului

Anexa 9

ANTEMASURATOARE

STRUCTURA DE REZISTENTA

CP03A1 Montarea stalpilor prefabricati din beton armat

SP = 15 buc.

NL Procurare stalpi

volum beton B 300 = 0,99 mc – 643 3285 – 14,85 mc

greutate = 2460 gk

otel beton OB 37 < 10 mm =52 kg -643 3558 – 780 kg

PC52 10 = 7 kg – 643 3754 – 105 kg

PC52 89 kg – 643 3780 – 1335 kg

laminate = 9 kg – 643 3766 -135 kg

tevi 5 = 1 ml – 643 4265 -15 ml

PVC distantieri = 40 buc. – 643 3833- 600 buc.

CP25A1 Turnarea betonului B 300 (imbinarile elementelor prefabricate din beton armat) la monolitizarea stalpilor in fundatii pahar

CP04A Montarea penelor, grinzilor, elementelor de suprafata tip ECP prefabricate din beton armat

grinzi tip G6T = 13 buc.

ECP 12/1,5 = 11 buc. (4 x 4 x 2 -5)

Placute PC = 30 buc. (6 x 5)

NL Procurare grinzi tip G6-T

Volum beton B 500 = 0,9 mc 643 3912 – 11,70 mc

greutate = 2,250 kg

otel beton OB37 10 = 13 kg – 643 3558 – 13 buc. – 169 kg

PC52 10 = 12 kg – 643 3754 – 156 kg

TBP12 = 40 kg – 643 4033 – 520 gk

laminate = 11 kg – 643 3766 – 143 kg

NL Procurare elemente ECP 12/1,5

volum beton B 500 = 1,57mc – 643 3912 -17,27 mc

greutate = 3,930 kg

otel beton OB37 10 = 6 kg – 643 3558 – 66 kg

PC52 10 = 13 kg – 643 3754 – 143 kg

TBP9 6434045 = 41 kg – 451 kg

NL Procurare placute PC

volum beton B 300 = 0,05 mc – 643 3273 -1,5 mc

greutate =113 kg

otel beton OB37 10 = 5 kg – 643 3558 – 150 kg

laminate = 10 kg – 643 3766 – 300 kg

CP25C1 Turnarea betonului in imbinarile elementelor prefabricate

CZ0108A1 Preparare beton B 300 in instalatii centralizate.

(2 +19 5) x 1,008 = 21,67 mc

CB15B1 Cofraje pentru monolitizari

2 x 48 x 0,23 = 22,08

2 x 48 x 0,70 = 67,2

89,28 mp

CC02C2 Montarea armaturilor in monolitizari

CZ0304B1 Confectionarea armaturilor in ateliere centralizate

TRA 06A25 Transport beton cu autobasculanta

(2 +19,5) x 2,5 = 53,75 t

TRA02A25 Transport cofraje si armatura cu autocamionul la 25 km

Cofraje 90 x 0,02 = 1,8

Armatura 0,85

2,65 t

MDTA4624A1 Montare macara

MDTB2624A1 Spatiu demontare macara

MDTC4624001 Transport in interior

MDTC4624100 Transport in afara santierului

AUT6730 Utilizare macara

CL21A Laminate in structura 10107/0001

TRA01A25 Transportul nisipului

Anexa 10

ANTEMASURATOARE

REZISTENTA

INCHIDERI SI COMPARTIMENTARI

CA02Z1 Turnarea betonului B 200 in elementele constructiilor

Centuri 2 x 12 x 0,25 x 0,25 = 1,5 Ax A-C

2 x 24 x 0,25 x 0,25 = 3 Ax 1-5

4,5 mc

CZ0106E1 Preparare beton B 200

5 x 1,008 = 5,04 mc

CB13A1 Cofraje pentru beton armat in centuri, monolitizari

2 x 2 x 12 x 0,25 x 0,25 = 12

2 x 2 x 24 x 0,25 x 0,25 = 24

36 mp

CC02D1 Montare armaturi OB37 in stalpi si grinzi (centuri)

CZ0302B1 Confectionarea armaturii in ateliere centralizate

CB41A1 Schela metalica tubulara

24 x 2 = 48 mp

AUT7606 Schela metalica – utilizare

TRA06A25 Transport beton cu autobasculanta

5,1 x 2,5 = 12,75 t

TRA02A25 transport cofraje si armatura

Cofraje 36 x 0,02 = 0,72

Armatura 0,95

1,67 t

MDTC 5506100 Schela metalica tubulara 1 buc.

MDTC5506001 Schela in incinta santierului 1 buc.

TRA01A25 Transportul nisipului + pietris

Anexa 11

ANTEMASURATOARE

REZISTENTA – PARDOSELI

DA06A1 Strat de repartitie din balast de 10 m grosime:

0,1 x 24 x 12 = 28,8 mc

CG18B1 Pardoseli din beton B 100 turnate in camp continuu cu scliviseala

24 x 12 = 288 mp

CZ0104A Preparare beton B 100 in instalatii centralizate

288 x 0,1 x 1,008 = 29,03 mc

IZF04J1 Hartie Kraft

288 mp x 1,08 mp x 0,2 kg = 62,3 kg

TRA06A25 Transport cu autobasculanta la 25 km.

29 x 2,5 = 72,5 t

TRA01A25 Transport balast + nisip.

Bibliografie

Maricica Stoica “Proiectarea sistemelor tehnico-economice” Editura Economica, Bucuresti 2000

Maricica Stoica “Proiectarea obiectivelor de investitii” Editura Economica, Bucuresti 2001

Maricica Stoica “Proiect tehnico-economic” Editura Economica, Bucuresti 2001

Ion Vasilescu, Mihai Botezatu, Maricica Stoica, Carmen Turlea, Nicoleta Zugravu, Claudiu Cicea “Investitii”- Studii de caz, Teste grila, Editura Economica, Bucuresti 1999

Ioanovici Gheorghe – “Consideratii privind consumul de tesaturi in Romania, retrospectiva 1989-1998 si perspectiva 1994-2010”

Maria Cartas vol.13-14 “Probleme economice” – 2002

“Dialog textil” nr.2; 3 (2000);2, 8, 11 (2001); 4, 7, 8 (2002)

“Revista comerciantului de imbracaminte si incaltaminte” nr.50, 51 (2003)

“Adevarul economic” nr. 25 (ian. 2001), nr. 31-32 (aug. 2001), nr. 45 (nov. 2001), nr.51-52 (dec. 2001), nr. 4 (febr. 2002)

“Capital” nr.5 ian. 2003

“Tribuna economica” nr. 2 (2002), nr.7 (2002)

“Revista de comert” nr.7 (2001), nr.5 (2002)

INP (Institutul National de Prognoza) – Studii de prognoza

IEI (Institutul de Economie a Industriei) – Dinamica indicatorilor macroeconomici

C.O.C.C. – “Indicatoare de norme de deviz”

www.yahoo.com