Proiectarea Structurilor Tricotate Facultatea de Textile Pielărie și Management Industrial Gheorghe Asachi ,Iași Prof. Îndrumător :Comandar Constanta… [623448]

Proiect
Proiectarea Structurilor Tricotate

Facultatea de Textile Pielărie și Management Industrial
Gheorghe Asachi ,Iași
Prof. Îndrumător :Comandar Constanta
Student: [anonimizat] ,T.T.C. ,grupa 10302 :Eftene Mihaela Liliana

2017 -2018

2
Cuprins

Partea I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
Tricoturile din bătătură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
1.a.Proiectarea unui tricot din bătătură glat cu fir de căptușeală. ………………………….. ………………………….. … 4
1.1.Elemente inițiale de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
1.2.Caracteristicile de structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
1.3.Principii de ra lizare a tricoturilor din bătătură cu fire suplimentare de căptușeală …………………………. 6
Obținerea tricotului glat cu fir de căptușeală ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.4.Caracterizarea domeniului de utilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 9
II.Proiectarea funcțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.1.Alegerea variantelor de structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
2.2.Caracterizarea materiei prime ,calculul diametrului firului ………………………….. ………………………….. .. 12
2.3.Calculul pasului, înălțimii ochiurilor și al desimilor ………………………….. ………………………….. …………… 14
2.4.Calculul lungimii firului din ochi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 15
III Realizarea și reproiectarea uneia dintre variantele de structura alese .Analiza geometriei ochiurilor
normale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 20
IV. Alegerea unei structurii ,a unui tricot din bătătur ă caracterizate printr -un efect de dungi. ………………… 20
4.1 Caracterizarea efectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
4.2 Descrierea srtucturii tricotului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 23
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
Partea a II -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 26
Tricoturi din Urzeală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 26
V.Elemente inițiale de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 27
5.1.Caracterizarea domeniului de utilizare :lenjerie poliamidă (15,20,30,40,60 den) …………………………. 27
5.2.Alegera materiei prime,calculul diametrelor poliamidă -proprietăți,caracteristici. ………………………… 27
VI. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
6.1.Proiectarea funcțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
6.2. Alegera variantelor de structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
6.3. Calculul diametrelor firelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
6.4 Calculul lungim ii de fir dintr -un ochi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 31
6.5 Calculul masei unitatii de suprafață ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
VII. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34

3

Partea I

Tricoturile din bătătură

4
1.a.Proi ectarea unui tricot din bătătură glat cu fir de căptușeală.
b.Alegerea unui tricot caracterizat printr -un efect de dungi.
1.1.Elemente inițiale de proiectare
1.2.Caracteristicile de structură
Structuri cu fire de căptușeală
Se carcterizează prin prezența î n structură a unor fire ce evoluează pe direcția rândurilor de ochiuri ,cu
realizarea unor bucle de ancore cu evoluția de fond ,într -un anumit raport.
Principiile și metodele de obținere a acestor tricoturi sunt specifice procedeului de tricotare
,particu larităților constructive ale mașinilor de tricotat . Ideea de bază constă în aceea că firul (bucla)de
căptușeală ajunge în final pe tija acului,alături de ochiul vechi și împreună parcurg celelalte faze ;bucla de
ancorare din firul de căptușealăă evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului vechi și ralizează puncte de
legare cu buclele de platină ale ochiului nou format .Traiectoriile acului care realizează bucla de ancorare
sunt similare celor de obținre a buclei netransformate în oci ,constituentă a och iului dublu ,cu mențiunea că
în acest caz ,celelalte ace vecine staționează la alimentarea firului de căptușeală.

Se exemplifică această grupă de strcturi prin reprezentarea evoluției glat cu fir de căptușeală, cu bucle de
ancorare în raportul 1:3 (fig .1).
Tricoturile cu fire suplimentare de căptușelă se pot caracteriza după mai multe criterii și anume:
 Sructură (glat ,patent,glat derivat ,evoluții tubulare
 După mărimea și raportul de ancorare:
− bucle de ancorare de un șir de ochiuri, în diferite rapo arte (de exemplu 1:1, 1:3 etc.);
− bucle de ancorare de două sau mai multe șiruri, în diferite rapoarte (de exemplu 2:1, 2:2);
 după numărul de fire de căptușeală introduse în fiecare rând:
− cu un fir de căptușeală;
− cu două fire de căptușeală.
 Dimensiun ile raportului de desen, obținut prin depunerea firelor de căptușeală cu puncte de legare
plasate mereu în același șir, sau decalate în șiruri vecine.

5

Fig.2.
Pe baza evoluțiilor tip se pot concepe diferite structuri cu fire suplimentare de căptușeală, l uând în
considerare elementele menționate mai înainte.
În punctele de legare, firul de căptușeală este vizibil pe fața tricotului, dezavantaj ce se elimină în cazul
tricotului glat vanisat cu fir de căptușeală (fig. 2.), când firul suplimentar realizează puncte de legare numai
cu firul de fond.
În cazul în care se dorește scămoșarea părții de spate a tricotului (în principal a firelor de căptușeală)
pentru îmbunătățirea proprietăților funcționale, nu se recomandă rapoarte mici de ancorare, deoarece nu se
asigură lungimea de fir de căptușeală necesară. Din aceste considerente, structura cea mai utilizată prezintă
un raport de ancorare de 1:3, decalat, cu înălțimea raportului de două rânduri de ochiuri.
La utilizarea tricoturilor cu fire suplimentare de căp tușeală, la exterior poate să apară fie partea de față a
tricotului (când, de regulă, se aplică o operație de scămoșare părții de spate a tricotului), fie partea de spate
a tricotului, caracterizată printr -un desen dat de raportul de ancorare a firelor de căptușeală și, uneori, de
firele de efect.
Tricoturile cu fire de căptușeală, în general, se caracterizează prin:
− stabilitate dimensională bună pe direcția rândurilor de ochiuri (nu se manifestă fenomenul de rulare a
marginilor tricotului, chiar și în cazul legăturii glat);
− capacitate de izolare termică, moliciune, senzația de confort la contactul cu pielea, capacitate de
absorbție a apei, datorită în principal voluminozității;
− deșirabilitatea accidentală este diminuată, comparativ cu structura de bază.
Structurile cu fire de căptușeală (constituite de fire mai groase, fire de efect, fire elastomere) se pot întâlni
la tricoturile pentru îmbrăcăminte sport și timp liber, lenjerie copii, borduri elastice.

Tricoturi cu fire de căptușeală – se carac terizează prin prezența în masa tricoturilor a unor fire suplimentare ce
apar pe spatele tricotului și formează puncte de legatură cu buclele de platină ale ochiurilor, într -un raport dat.
Frecvent se produc tricoturi glat cu fire de căptușeală deoarece prezintă o bună capacitate de izolare termică
ceea ce le face utile la confecționarea treningurilor, lenjeriei de corp, etc.

6

1.3.Principii de ralizare a tricoturilor din bătătură cu fire suplimentare de căptușeală
Firele de căptușeală sunt introduse în structura tricoturilor din bătătură în scopul creșterii grosimii
tricoturilor în vederea obținerii unei mai bune capacități de izolare termică sau în scop estetic (caz în care
spatele tricotului reprezintă fața comercială a acestuia).
De obicei firele de căptușeală se introduc structura tricoturilor glat și glat vanisat, având evoluții
specifice pentru a se realiza legarea.
La tricoturile glat (simplu căptușite), firul de căptușeală C se leagă de bucla de platină a firului de
fond F. În punctele de legare firul de căptușeală este vizibil pe fața tricotului, ceea ce constituie un
dezavantaj care se remediază în cazul structurii de tricot glat vanisat la care firul de căptușeală se
ancorează de bucla de platină a firului de fond plasată pe spatele tricotul ui.
Tricoturile din bătătură căptușite pot fi obținute pe mașini care formează ochiuri prin procedeul de
tricotare cu buclare prealabilă sau prin procedeul de tricotare cu buclare finală, fiind înzestrate cu ace cu
cârlig sau cu ace cu limbă.

Obținerea tr icotului glat cu fir de căptușeală
a) Mașini care tricotează prin PTBP (prevăzute cu ace cu cârlig)

Obținerea punctelor de legare a firului de căptușeală are la bază depunerea acestui fir numai pe
anumite ace. Depunerea selectivă se realizează diferit, în funcție de modul de plasare a acelor în fontură,
respectiv de legătura dintre ace și fontură. Astfel:
– în cazul mașinilor cu ace fixe în fontură (ex.mașina cu maieze), depunerea selectivă este posibilă
prin încovoierea acelor în raportul de depunere (Fig.1.a) cu ajutorul unei roți speciale (șeneză).
Acele încovoiate (2 și 6) vor fi alimentate cu fir de căptușeală, care se va plasa în spatele acelor
nealimentate (1,3,4,5).
– în cazul mașinilor cu ace mobile în fontură , depunerea firului de căptușeală se realizeaz ă pe ace
selectate în grup sau individual această situație fiind cea mai frecvent întâlnită în practică. De ex.
în cazul acelor cu călcâie “i” și “s”, aranjate într -un anumit raport (Fig.1.b), selectarea în grup
determină departajarea lor pe traiectorii diferite permițând alimentarea cu fir de căptușeală numai
a acelor cu călcâi înalt.

Fig.1. Selectarea pentru depunerea firului de căptușeală

În fig.3 sunt prezentate principalele faze de formare a ochiurilor la tricotul simplu căptușit pe
mașini care produc ochiuri prin tricotare cu buclare prealabilă. Sunt prezentate în paralel două ace unul
alimentat cu fir de căptușeală (stânga) și altul nealimentat (dreapta):
a – depunerea și buclarea firului de căptușeală C pe ace selectate;
b – depunerea, buclarea și introducerea sub cârlig a firului de fond F;
c – presarea și trecerea ochiului vechi împreună cu bucla de căptușeală peste cârlig;
d – formarea noilor ochiuri cu puncte de legare a firului de căptușeală C.

7

Ac alimentat cu fir de căptușeală Ac nealimenta t cu fir de căptușeală

Fig. 2. Fazele de formare a tricotului simplu căptușit
La mașinile cu ace mobile în fontură, depunerea firului de căptușeală se realizează într-o zonă
anterioară sistemului de formare a ochiurilor, în care are loc selectarea în grup directă a acelor care vor fi
alimentate cu fir de căptușeală (fig.4). Selectarea se aplică unor ace cu călcâie "i" și "s" așezate într -un
anumit raport, care vor fi departajate pe traiectorii distincte de către cama de ridicare suplimentară Rs
plasată în poziția semiînecată, încât vor fi alimentate cu fir de căptușeală numai acele cu călcâi înalt.
În sistemul de tricotare propriu -zis toate acele vor fi ridicate la închidere fiind alimentate cu firul
de fond. Pe acele cu călcâi înalt se vor forma ochiuri cu puncte de legare a firului de căptușeală.

Fig.4. Ansamblul camelor de acționare și traiectoriile acelor la realizarea unui rând de
ochiuri glat cu fir de căptușeală (PTBP)

Dacă depunerea firului de căptușeală se realizează în fiecare rând pe aceleași ace (fig.5.a), buclele
de căptușeală se vor situa una sub alta neacoperind în mod satisfăcător spatele tricotului. Pentru o mai
bună repartiție a punctelor de legare, acestea vor alterna în rânduri succesive (fig.5.b) prin acționarea cu
selectare directă s uccesiv la două niveluri.

8

Fig.5. Evoluția firului de căptușeală în rânduri succesive

Așezarea într -un anumit raport a organelor de lucru cu călcâie de două înălțimi plasate la două
nivele, permite selectarea organelor cu călcâie înalte din nivelul superior în rândul R1 (sistemul I) și a celor
cu călcâie înalte plasate la nivelul inferior, în rândul R2 (sistemul II) conform pozițiilor camelor de
ridicare suplimentară de la cele două sisteme (fig.5.36).

b) Mașini care tricotează prin PTBF (prevăzute cu ace cu limbă)

În cazul mașinilor care produc ochiuri prin tricotare cu buclare finală, pentru obținerea unui
rând de tricot simplu căptușit sunt necesare două sisteme (fig.6):
Fig.6. Producerea tricotului glat cu fir de căptușeală pe mașini clasice (PTB F)
– la primul sistem (S1) , prin selectare directă sunt acționate, până la închidere neterminată numai
acele cu călcâi înalt (cama R se află în poziție semiînecată “|”). Aceste ace vor fi

9

alimentate cu fir cu căptușeală ce va fi buclat prin coborâre la buclare sub acțiunea camei
de buclare B. Acele cu călcâie scurte staționează, firul de căptușeală dispunându -se în
spatele lor. Acest sistem de tricotare devine zonă de alimentare a firului de căptușeală .
– la al doilea sistem (S2) sunt acționate toate acele de la staționare la închidere (cama R-I în
poziție “+”) iar alimentarea cu fir de fond și coborârea la buclare sub acțiunea camei B se
formează ochiuri normale cu puncte de legare a firului de căptușeală, pe acele cu călcâi
înalt și ochiuri normale în spatel e cărora flotează firul de căptușeală, pe acele cu călcâi
scurt.
Pentru decalarea punctelor de legare a firului de căptușeală în rânduri succesive se poate
aplica aceeași metodă a acționării succesive la două nivele asupra călcâielor înalte și scurte plasa te
în raport diferit la cele două nivele.

1.4.Caracterizarea domeniului de utilizare

Tricotul are un grad de electrizare ridicat. La electrizarea prin frecare de pielea omului, materialele
naturale și poliamidice capătă o polaritate pozitivă, în timp ce toate celelalte materiale din fibre
sintetice , negativă. Articolul textil trebuie să absoarbă degajările de la suprafața corpului cum sunt:
transpirație, degajări ale glandelor sebacee sub formă de substanțe grase, etc. Capacitatea de
electrizare mărit ă corespunde capacității de murdărire ca urmare a atragerii și respingerii substanțelor
ce murdăresc. Prin murdărire se modifică o serie de caracteristici cum sunt: permeabilitatea la aer
poate să scadă, masa și grosimea pot să crească.
La un produs vesti mentar printre cele mai importante proprietăți sunt aspectul și culoarea, ambele
strâns legate de destinația acestuia.

10

II.Proiectarea funcțională

2.1.Alegerea variantelor de structură

Reprezentarea structurală glat cu fir de
căptușeală cu bucle de anacorare în raportul
1:1

1 2 3 4 5 6

Reprezentarea simbolică a secțiunii rândurilor de
ochiuri

Evoluții tip ale structurilor glat cu fire de căptușeală

11

Structuri glat cu 2 fire de căptușeală/rând,cu raport de ancorare inversat,1:1(a) și 2:2(b)

Structură glat cu fire de căptușeală cu bucle de ancorare în rânduri diferite

Glat cu două fire de căptușeală/rând ,cu raport de ancorare 1:3,decalat

12

Structură glat derivat cu fir de că ptușeală 1:3,decalat pe verticală

Tricot glat cu fir suplimentar de căptușeală cu bucle
de ancorare în raportul 1:3

1 2 3 4 5 6 7

Reprezentarea simbolică a secțiunii rândurilor
de ochiuri

Mostr a 1
Reprezentarea structurală

2.2.Caracterizarea materiei prime ,calculul diametrului firului
La realizarea tricotului se foloșeste fir de PAN. Deoarece sunt fire voluminoase din fibre scurte
contractibile și fixate, care conferă produsului tricotat u n aspect voluminos, o bună izolație termică
(asemănator lânii) și o întreținere ușoară.
Fibrele poliacrilice fac part e din grupa fibrelor sintetice și sunt, în general substanțe copolimere. Ele se
prelucrează în amestec cu lână , mătase, bumbac, obț inandu -se fire filate, din care se confecționează
tricoturi, haine, lenjerie, stofe decorative.

13
Fibrele ac rilice sunt rigide și au proprietaț i tinctoriale limitate, de aceea în compoziția lor intră
copolimeri vinilici cu structură foarte diferită, care îmbunătățes c capacitatea tinctoriala și lă rgesc
domeniul comportarii înalt elastice a materialelor textile.
Etapele obț inerii fibre lor poliacrilnitrilice sunt: obținerea monomerului, obț inerea polimerului
(polimerizare), filarea, t ratamente de finisare ulterioară .
Densitatea fibrelor poliacrilonitrilice variaz ă între 1,14 si 1,19 g/cm3,în funcție de natura ș i proporția
comonomerilor precum și în funcție de ponderea și mă rimea porilor.
Higroscopicitatea fibrelor ob ținute prin tehnici speciale de filare pentru a se rea liza f ibre cu miez poros
este cuprinsă intre 1,2 si 2,5% dar sau obț inut noi fibre PAN absorbante, care absorb cca 30% ap ă.
Din punct de vedere al caracteristicilor termice, fibrele poliacriln itrilice sunt considerate ca având o
bună stabilitate termică . La temperaturi de peste 170˚C își schimbă culoarea, devenind galbene.
Afinitatea tinctoriala a fibrelor pol iacrilnitrilice este determinată de structura mai compactă sau mai
poroasă și de natura grupelor p olare ale comonomerilor utilizaț i.
Față de majoritat ea substanț elor chimice: acizi, baze, saruri, solventi, fibrele PNA prezint ă o rezisten ță
bună .
Calculul diametrului firului
1
31.6tex CTF

Unde:
F – diametrul firului ( grosimea firului ) ;
texT
-finetea firului ( densita te de lungime ) [ g/km ] ;
1C
– coeficientul determinat in functie de natura materiei prime , de masa specifica a firului si de
densitatea de volum a substantei fibroase
1C
= 1,7 ( pentru PAN ).
Nm=3.5
;
;

;
Rezultă că:
F =
6,3171.2857,1 =0.91 (mm).

14

2.3.Calculul pasului, înălțimii ochiurilor și al desimilor
Desimile ochiurilor
Desimea pe orizontală sau în direc ția rândurilor de ochiuri, Do [ș/50mm], reprezintă numărul de șiruri
de ochiuri de pe o parte a tricotului cuprinse în unitatea de lungime de 50 mm.
(ș/50mm);
Între desimea pe orizontală și pasul ochiurilor există relația:

;
Desim ile pe orizontală pe cele două părți ale tricotului, Do’, Do”, reprezintă numărul real de șiruri de
ochiuri cu aspect față cuprinse în 50 mm, pe o parte, respectiv pe partea cealaltă a tricotului; se
calculează pentru structurile la care acele lucrează înt r-un anumit raport.
Desimea pe verticală sau în direcția șirurilor de ochiuri, Dv (r/50mm), reprezintă numărul de rânduri
de ochiuri cuprinse în unitatea de lungime de 50 mm.
25 (ș/50mm);
Relația care există între desimea pe verticală și înălțimea ochiurilor este:

;
Desimea de suprafață, Ds (o/2500mm2 ), reprezintă numărul de ochiuri cuprinse în unitatea de
suprafața de 2500 mm2 și este dată de relația:

(o/2500mm2).

Pasul oc hiurilor
Când buclele de ac ale ochiurilor vecine de pe aceeași parte sunt tangente, pasul este minim și
cuprinde patru grosimi de fir, deci: KA ≥ 4;
În cazul în care șirurile de ochiuri vecine de pe aceeași parte a tricotului sunt deplasate pe vert icală,
coeficientul pasului ochiurilor poate avea valori mai mici decât 4.
Se notează : A [mm], și este dat de distanța dintre axele a două șiruri de ochiuri vecine, de pe aceeași
parte a tricotului, măsurată în direcția rândurilor de ochiuri.

15

=
(mm).
Înălțimea ochiurilor , B (mm), este distanța dintre centrele a două ochiuri vecine sau dintre tangentele
la buclele de ac sau de platină a două ochiuri vecine, măsurată în direcția șirurilor de ochiuri.

(mm).
2.4.Calculul lungimii firului din ochi
Lungimea firului din ochi, l (mm), reprezintă lungimea de fir corespunzătoare diferitelor elemente de
structură, în dispunerea liberă a tricotului.
În cazul ochiurilor normale , lungimea firului din ochi, l on, este dată de suma lungimilor elementelor
componente: bucla de ac (l 2-3), flancuri (l 1-2 , l3-4 ), bucla de platină, respectiv segment de legătură:
lon = l1-2 + l2-3 + l3-4 + l4-5; care pentru structura glat ,devine:

În cazul structurilor la care în cuprinsul raportului de legătură se identifică mai multe tipuri de ochiuri,
fiecare de lungime li , este necesar calculul lungimii medii pe raport, ca med ie ponderată, cu o relație
de forma:
∑
;
unde
ni- reprezintă numărul de ochiuri de tip i din raport;
n – numărul total de ochiuri din raport.
2.5.Calculul masei unității de suprafață și al coeficientilor parametrilor de st ructură
Masa unității de suprafață sau de produs, M (g/m2 ), (g/panou), (g/reper), (g/produs), reprezintă masa
firului necesar sau consumat pentru realizarea acelei suprafețe sau a produsului.
Deoarece tricoturile nu sunt abordate și din punctul de vedere al formei, în cele ce urmează calculul
masei se va face pentru suprafața de 1 m2 .

16
Având în vedere faptul că pe unitatea de suprafață se cuprind un număr de N R rapoarte, fiecare de
masă M R , se poate scrie formula generală pentru calculul masei M, (g/m2 ) tricoturilor din bătătură:

=616 g/m2

unde:
LR este lungimea de fir consumată pentru realizarea unui raport (mm);
bR – lățimea raportului (mm);
hR – înălțimea raportului (mm).
Ttex – finețea firului în tex.
Coeficientul pasului ochiurilor, K A, indică numărul de grosimi de fir care se cuprind în pasul
ochiurilor. Între coeficientul pasului ochiurilor și grosimea firului, F, există relația:

;

.
Coeficientul pasului ochiurilor prezintă valori limită specifice fiecărei grupe de legături. Valorile
reduse semnifică o densitate mare pe direcția rândurilor de ochiuri și, invers, valorile mari
caracterizează un tricot mai puțin dens în direcția respectivă.
Coeficientul înălțimii ochi urilor, K B, este coeficientul care indică numărul de grosimi de fir cuprinse
în înălțimea ochiurilor. Relația care se poate scrie este de forma:

Coeficientul înălțimii ochiurilor prezintă valori limită specifice fiecă rei grupe de structuri. Valorile
mici caracterizează un tricot dens pe direcția șirurilor de ochiuri, iar valorile mari, un tricot mai puțin
dens în această direcție.
Coeficientul desimilor, C, reprezintă raportul dintre desimea pe orizontală și desimea p e verticală:

Coeficientul desimilor prezintă interval de variație specific fiecărei legături în parte și servește la
calculul unuia din parametrii A sau B. Conform definiției de mai sus, coef icientul desimilor este în

17
relație directă cu înălțimea ochiurilor și în relație inversă cu pasul ochiurilor. Coeficientul liniar de
acoperire, δ l , se calculează ca raport între lungimea firului din ochi și diametrul firului:

Valorile coeficientului liniar variază între anumite limite, specifice fiecărei legături. Valorile către
limita inferioară semnifică densitate mare de suprafață (valori reduse pentru pasul și înălțimea
ochiurilor), iar valorile către limit a superioară înseamnă densitate mică de suprafață.
Coeficientul superficial de acoperire, δ s , este raportul dintre suprafața ocupată de fir, S f , și suprafața
ocupată de ochi, So:

Suprafața ocupată de fir este dată de proiecția firului în planul tricotului, iar suprafața ochiului este
dată de produsul dintre pasul și înălțimea ochiului. Având în vedere că suprafața ocupată de fir este
mai mică decât cea ocupată de ochi, valorile raportului sunt subunit are, ceea ce permite următoarea
interpretare: cu cât valorile coeficientului δ s sunt mai apropiate de unitate, cu atât capacitatea de
acoperire a suprafeței este mai mare.
Coeficientul volumetric de umplere, δ v , este dat de raportul dintre volumul firulu i din ochi și volumul
ochiului, adică:

unde g t reprezintă grosimea tricotului (mm). Volumul firului din ochi fiind mai mic decât volumul
ochiului, raportul lor este s ubunitar. Acest coeficient constituie o expresie a capacității de umplere, a
compactității: cu cât valorile sunt mai apropiate de unitate, cu atât compactitatea tricotului este mai
mare.
Factorul Kover, K (tex1/2 /mm), este definit ca raportul dintre radi calul fineții firului (în tex) și
lungimea firului din ochi, l:
√

Factorul Kover este în relație inversă cu coeficientul liniar de acoperire, de unde rezultă și o
interpretare inversă a valorilor factorului Kover în corelație cu densit atea de suprafață a tricotului.

18
Coeficientul intrării în lățime, W o, este dat de raportul dintre lungimea firului din ochi și pasul
ochiurilor:

În sens fizic, coeficientul reprezintă lungimea de fir necesară realizării unui ochi cu pasul de 1 mm.
Acest coeficient se calculează pentru tricoturile din bătătură și are valori specifice fiecărei legături.
Coeficientul intrării în urzeală, I u, este dat de raportul dintre lungimea firului din ochi și înălțimea
ochiurilor:

Coefici entul este semnificativ pentru tricoturile din urzeală și are valori specifice fiecărei legături,
fiind utilizat la calculul lungimii urzelilor. Este cunoscut și sub denumirea de coeficientul intrării în
lungime, W v .
Parametrii de structură, precum și co eficienții lor, pot fi grupați în: simpli (depind de o singură
variabilă) și complecși (depind de mai multe variabile).

19
III Realizarea și reproiectarea uneia dintre variantele de structura alese .Analiza
geometriei ochiurilor normale.

O O O O O O O
1 2 3 4 5 6 7

Reprezentarea prin semne convenționale

1 2 3 4 5 6 7

Reprezentarea simbolică a secțiunii rândurilor
de ochiuri

Mostra 1
Reprezentarea structurală
Tricot glat cu fir suplimentar de căptușeală cu bucle de ancorare în raportul 1:3

Tabelul cu reproiectarea structurii realizate
Mostra
1 Materia
prima Do(ș/50mm) Dv(ș/50mm) l(mm) M(g/m2) A B KA KB F(mm)
PNA 20 25 10.78 616 2 2.5 2.75 2.2 0.91

20

Concluzii

S-a realizat o singura mostra care cuprinde o variantă de glat cu fir suplimentar de căptușeală ,cu
raportul de ancorare al buclei 1:3.
Firul folosit este din PAN, având capacitatea de izolare bună, rezistent la sp alare si călcat.și are
Nm=3.5 m/g.
Mostra este atașată la proiect.
Tricotul obținut poate fi întrebuințat pentru îmbrăcăminte sport și timp liber, lenjerie copii, borduri
elastice.
S-a calculat diametrul firului folosit la tricotatre, desimile tricoturilor , : lungimea firului din ochi (ochi
glat), masa pe raport și metru pătrat, coeficienții parametrilor de structură.

IV. Alegerea unei structurii ,a unui tricot din bătătură caracterizate printr -un efect de
dungi.
4.1 Caracterizarea efectului
Se caracte rizează prin ochiuri normale, realizate din fire cu caracteristici diferite, în principal de culori
diferite .
Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite,alimentate
succesiv. Se identifică un raport al d esenului cu dimensiunile: h – înălțimea raportului și b – lățimea
raportului desenului.
Înălțimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate, de numărul de rânduri
produs din firele de diferite culori și de înălțimea ochiului. Lățimea rapo rtului desenului este
determinată de numărul de șiruri de ochiuri din raportul legăturii și pasul ochiurilor. În figura 1. a se
prezintă o legătură glat cu dungi transversale. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri
culoare r, urmate de alte două rânduri culoarea n ) și b = 1. În figura 1. b se prezintă o legătură patent 2
: 2 cu dungi transversale de culoare. Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r
urmate de un rând de culoare n și alte două rânduri culoarea z ) și b = 2.

21

Fig. 1. Tricoturi cu dungi transversale de culoare
a. Legătură glat . Legătură patent 2:2

Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor
de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat der ivat și interloc. Desenul apare ca urmare a
realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite
Lățimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire
de culori diferite și pasul ochiurilor. Înălți mea h a raportului desenului este determinată de raportul pe
verticală al legăturii derivate și înălțimea rândului de ochiuri. În figura 2. a se prezintă o legătură glat
derivat; ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat, cealal tă legătură
constituentă formează ochiuri din culoarea xx, în completarea rândurilor legăturii derivate.
Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1, determinat de raportul pe direcția șirurilor de ochiuri al
legăturii glat derivat și b=2, determinat de n umărul legăturilor constituente.
În figura 2. b se prezintă o legătură interloc; ochiurile unei legături patent se formează din
culoarea r, cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. deoarece în fața
șirurilor cu aspect spate sunt plasate șirurile de ochiuri cu aspect față, tricotul va prezenta șiruri de
ochiuri de culoarea r (șirurile 2, 4, etc.) în alternanță cu șirurile de culoare n ( șirurile 1, 3, etc. )
Desenul de culoare se repetă pe direcția șirurilor de ochiri după un rând complet, iar în direcția
rândurilor de ochiuri după două șiruri de pe aceeași parte a tricotului.

22

Fig. 2. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare
a. Legătura glat b. Legătura interloc
Tricoturile cu dungi transversale și longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă
a firelor de culori diferite, fără modificarea evoluției firului, doar pentru structurile derivate: glat
derivat și interloc.
Dimensiunile raportului desenului sunt: înălțimea h, determinată de numărul de culori diferite
alimentate succesiv, de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare și de înălțimea
ochiurilor și lățimea b, determinată de numărul legăturilor constituente și pasul ochiurilor.
În figura 3.a se prezintă o legătură glat derivat, formată din două legături glat, cu dungi
transversale și longitudinale de culoare.
O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( șirurile 2, 4, etc.), cealaltă
legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I,II și di culoare n, în rândurile III, IV, V.
dimensiunile raportului sunt h =5, b=2. În figura 3. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2, cu
dungi transversale și longitudinale de culoare. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r, în
rândurile II, III și din culoarea n, ân rândurile IV, V, VI, VII; cealaltă legătură patent formează ochiuri
din culoarea n, în rândurile I, II, III și din culoarea r, în rândurile IV, V, VI, VII. Dimensiunile
raportului sunt h=7, b=6.

23

Fig. 3. tricoturi cu dungi trans versale și longitudinale de culoare
a. Legătura glat b. Legătura interloc

4.2 Descrierea srtucturii tricotului
Lățimea raportului desenului este determinată de numărul de șiruri de ochiuri din raportul legăturii și
pasul ochiurilor. În mostra 2 se prezintă o legătură glat cu dungi transversale. Dimensiunile raportului
sunt h = 4 ( două rânduri culoarea kaki, urmate de alte două rânduri culoarea turcoaz) și b = 1. În
mostra 3 se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare. Dimen siunile raportului
sunt h = 6 ( trei rânduri culoarea kaki urmate de trei rânduri de culoare turcoaz) și b = 2.

24
Structură glat cu dungi transversale de culoare sunt h = 4 ( două rânduri culoarea kaki, urmate de alte
două rânduri culoarea turcoaz) și b = 1
O O O O O O O
O O O O O O O
o o o o o o o
o o o o o o o
1 2 3 4 5 6 7
Reprezentarea prin semne convenționale
Reprezentarea simbolică a secțiunii rândurilor de ochiuri

Mostra 2

1 2 3 4 5 6 7
Reprezentarea structurală

25
Structură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare (dimensiunile raportului sunt h = 6 : trei rânduri
culoarea kaki urmate de trei rânduri de culoare turcoaz, și b = 2.)
O O × × O O × ×
O O × × O O × ×
O O × × O O × ×
O O × × O O × ×
O O × × O O × ×
O O × × O O × ×
1 2 3 4 5 6 7 8
Reprezentarea prin semne convenționale

1 2 3 4 5 6 7 8
Repre zentarea simbolică a secțiunii rândurilor de
ochiuri

Mostra 3

1 2 3 4 5 6 7 8

Reprezentarea structurală
Concluzii :În capitolul IV s -a prezentat tricoturi din bătătură cu efect de dungi . Se caracterizează prin
ochiuri normale, realizate din fire cu caracteristici diferite, în principal de culori diferite. Tricoturile din
bătătură cu efect de dungi se folosesc pentru a da produselor un aspect estetic plăcut la vedere.

26

Partea a II -a

Tricoturi din Urzeală

27
Poiectarea unui tricot din urzeală cu lănțișor -tricot derivat
V.Elemente inițiale de proiectare
5.1.Caracterizarea domeniului de utilizare :lenjerie poliamidă (15,20,30,40,60 den)
Este folosită la tricoturile utiliz ate la lenjeria de corp .
5.2.Alegera materiei prime,calculul diametrelor poliamidă -proprietăți,caracteristici.
Materie primă : PA
Fineț e: 6.6 tex
În general, fibrele poliamidice se întrețin ușor prin spălă ri cu apă caldă și nu necesită în mod
obligatoriu că lcatul produselor.
Proprietaț i potrivit destinaț iei:
– capacitate de drapaj bună ;
– unifomitate a suprafeț ei;
– întreținere ușoară ;
– capacitate de spălare ș i uscare rapide;
– compactitate redusă a tricotului;
– o bună capacitate de reven ire elastică ;
– proprietăț i igienice bune;
– permeabilitate la aer ridicată ;
– rezistență la întindere mare, datorită participării la efort a unui numă r sporit de elemente (segmentele
de legătură mai numeroase datorită celor două sisteme de fire);
– deșirabilitate mult redusă datorită exisț entei a do uă legă turi constituente.
Poliamida poseda o mare capacitate de solvire, precum și o rezistență la tracț iune mic ă și o mare
capacitate de deformaț ie.
Densitatea poliamidei variază î ntre 1,14 ÷ 1,17 g/c m3, iar higroscopicitatea are valori cuprinse în
intervalul 4 ÷ 5 %.
Sensibilitatea față de radiații și lumina solară este ridicată .
Proprietățile mecanice ș i elastice sunt foarte bune.
În mediul umed rezistența scade puțin, conservand între 85 ÷ 91 % din valoarea în stare uscată .
Poseda de asemenea o foarte bună capacitate de revenire elastică, astfel, pentru o deformaț ie de
10% revenirea elastica este de 90%.
Fibrele poliamidice se dizolvă î n acizi organici co ncentrate precum acid ul formic și fenolul, și
prezintă sensibilita tea la acț iunea acizilor minerali de concentratie sub medie.

28
VI.
6.1.Proiectarea funcțională
Tricotul din urzeal ă prezintă elemente care îl deosebesc de tricotul din bătătură ș i anume:
-un rând de ochiur i se obține prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de
urzeală ,alimentate mașinilor de tricotat;
-direcț ia de evoluț ie a firelor este cea longitudinală ;
-un fir de urzeală realizează ochiuri succesiv î n diferite rânduri ,asfel încât corpurile lor sunt unite
prin segmente de legatură;
-toate firele care aparțin unui acelaș sistem au evoluț ii identice.
Aceste particularitați conferă tricotului din urzeală o capacitate de deșirare redusă și o elasticitate
mai mare în direcția și rurilor de ochiuri ,comparativ cu tricoturile din bătă tură.
Tricoturile din urzeală ,indiferent de tipul lor (cu sau fără desene) se caracterizează cel puțin printr –
o legatură ,ceea ce constituie baza (fondul) din punct de veder e structural. Legă turile inițiale , de la care
se pleacă la realizarea structurilor din urzelă sunt legă turi fu ndamentale , care se regasesc în struc tura
oricarui tricot din urzeală .
Având în vedere construcția de bază diferită a mașinilor de tricotat d in urzeală cu o fontură și cu
două fonturi , rezultă că și legă turile r ealizate pe aceste tipuri de mașini prezintă caracteristici diferite.
Pe mașinile de tricotat din urzeală cu o fontură se pot realiza legaturi de bază , legături derivate și
legăt uri Koper.Tricotul prezintă pe o parte ochiuri cu aspect faț a (flan curi î n prim plan), iar pe partea
cealaltă , ochiuri cu a pect spate (segmente de legatură și bucle de ac, î n prim plan).
Legăturile de bază ale tricoturilor din urzeală sunt formate din ochiuri normale cu segmente de
legătură de amplitudine 0 sau1.Se r ealizează cu un singur sistem de fire navădire plină , ca urmare toate
ochiurile sunt formate dintr -un singur fir.
În funcție de modul de evoluț ie a fire lor de sistem, se disting 3 legă turi de bază: lanțișor, tricot ș i
atlaz.
6.2. Alegera variantelor de structură
Legătura lanțiș or se carac terizează prin evoluția în unul și același ș ir de ochiuri, ca urmare a d epunerii
firului mereu pe acelaș i ac.
Legarea ochiurilor se face numai pe verti cala, segmentele de legătură sunt orientate în direcția șirurilor
și au amplitudinea, a=0. Legătura lanț ișor poate fi:
-cu ochiuri deschise, caz în care segmentele de legătură intrare -ieșire se deplasează de o par te și de alta
a axei ochiurilor;
-cu ochiur i închise, segmentele de legătură sunt deplasate mereu de aceeaș i parte a axei ochiurilor sau,
-combinatii de ochiuri închise ș i deschise .
Pentru realizarea legăturii lantiș or cu ochiuri de schise depunerea pe ac se face î n sensuri diferite.

29

Legătura l ănțișor

Legătura tricot se caracterizează prin evoluția firului în două șiruri vecine (alăturate). Ca urmare,
amplitudinea segmentelor de legătură este de un pas de ochi, a = 1, și toate ochiurile sunt cu segmente
de legatură unilaterale.
Înalțimea raportului legăturii tricot este de două rânduri, iar lațimea, de două ș iruri de ochiuri.

Legătura tricot derivat – se caracterizează prin evoluția firului în două șiruri nealăturate
(nevecine) ;toate ochiurile sunt cu segmente de legătură unila terale .Înalțimea rapotului legăturilor este
de două rânduri de ochiuri ( ca și în cazul legăturii tricot ).
Tricot derivat a= 2 cu ochiuri deschise sau închise prezintă ca particularitate faptul ca segmentele
de legatură traversează un șir de och iuri .

30

Tricot derivat (a=2)
În dispunere liberă a ochiurilor legăturii tricot derivat se manifestă tendința de înclinare și rotire ,
ca și la legătura tricot, î n plus , se constată că, cu câ t ampl itudinea segmentelor de legatură este mai
mare , cu atât înclinar ea corpurilo r ochiurilor este mai accentuată .

În cazul legă turilo r derivate , în dreptul fiecă rui ochi se dispune unu l sau mai multe segmente de
legătura ,funcție de amplitudinea lor , adică (a -1).Așadar cu cât segmentele de legătu ră sunt mai lungi ,
cu atâ t tricotul este mai compact.

Lagătura lanțișor și tricot derivat (a=2)

Legătura Lănțișor -Tricot derivat

31

6.3. Calculul diametrelor firelor
Având în vedere că navădirea este plină, se impune să calculam diametrul sumar al fire lor.
, unde: F s – diametrul sumar al firelor, [mm]
c1 = 1,5
Deci: F = 0.12 mm
2.2 Calculul pasului și înalți mii ochiurilor

Ka≥2
B=0. 24
C = 0,33
A = 0,72 mm
Calculul desi milor
69.4 [s=șiruri/50mm]
208.33 [rânduri/50mm ]
6.4 Calculul lungimii de fir dintr -un ochi
Lungimea firului di n ochi, l, se calculează pentru fiecare sistem de fire, consumul de fir fiind
diferit.
Relația de calcul a lungi mii firulu i din ochi are la bază urmatoarele ipoteze:
– flancurile sunt segmente de dreaptă, cu proiecț iile B, F s; pentru tricoturile de co mpactitate redusă se
poate neglija proiecția pe direcț ia grosimii tricotului;
– bucla de ac este un semicerc cu diam etrul 3s;
– cele două racordari ale flanc urilor cu segmentele de legătură de intrare si respectiv de ieș ire se dispun
sub forma unor arce de cerc de diametru 3F sși un unghi de 22˚30’;

32
– segmentele de legătură sunt segmente de dreapt ă în plan, cu proiecții pe cele dou ă direcții principale,
(A) ș i respectiv (B);
Deoarece proiecția pe direcția orizontală nu cuprinde un număr întreg de paș i de ochi, fiind
dependentă de tipu l ochiurilor, mai exact de poziția punctelor de legare faț a de axele ochiurilor, se
impune apli carea unei corecț ii prin intermediul termenului x, termen care poate lua urmatoarele valori:
x = 0, pentru segmente de legă tură cu pu ncte de legare situate de aceeaș i parte a axelor de simetrie
x = + 2F, pentru segmente de legătură cu puncte de legar e situate în afara axelor de simetrie ale
șirurilor de ochiuri
x = – 2F, pentru segmente de legătură cu puncte de legare situ ate în interiorul axelor de simetrie ale
șirurilor de ochiuri.

Pentru lanțiș or cu ochiuri deschise:
lod=l1-2+l2-3+l3-4+l4-5=3∏ F/2+3B
lod=4.71F+3B
lod=4.71F+3 =1.29mm

Pentru tricot cu ochiuri î nchise:

33
l1-2=l3-4=l4-5=
l=4.71F+3
l=1.86 mm
6.5 Calculul ma sei unitatii de suprafață
Masa unitații de suprafaț a de 1 m2 se calculează cu relaț ia:
M/m2=

M [g/m2] = 49.27 [g/m2].
Calculul coeficientului intrării în urzeală
Intrarea în urzeală , Iu, se calculează pentru fiecare sistem de fire cu relaț ia de definiț ie:

Iu/B1 = 5.4
Iu/B2 =7.75
VII. Concluz ii
Tricoturile din urzeală cu două sisteme de fire cu evoluție lanțișor -tricot derivat prezintă un aspect
estetic placut datorită dispunerii uniforme a segmentelor de legătură tricot, cele două legături având
dispunere complementara.
Compactitatea bun ă a acestor structuri, dată de desimea ochiurilor, și natura firului (PA) conferă
capacitate mărita de revenire din șifonare.
Valorile minime ale pasului și înalțimii ochiurilor, care asigură presiuni mari de contact în punctele de
legare și deci diminuar ea sau chiar eliminarea posibilitaților de migrare a unor cantități de fir dintr -un
element în altul al structurii, sunt justificate de necesitatea obținerii unor tricoturi cu o bună stabilitate
dimensională.

34
Bibliografie

 Structura și proiectarea t icoturilor –Constanța Comadar , Editura Performatica,Iași,2003
 SUPORT DE CURS la disciplina Bazele Tehnologiei Tricoturilor , Conf.dr.ing. Mariana
Ursache ,2010 -2011