Proiectarea Sistemului Informatic Privind Contabilitatea Ambalajelor

CUPRINS

CAP1. Analiza sistemului informational existent

1.1. Prezentarea generala a unitatii

1.1.1. Istoricul evolutiei unitatii

1.1.2. Modul de constituire

1.1.3. Profilul activitatii si obiectivele unitatii

1.2. Prezentarea sistemului informatic existent

1.3. Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea studiata

1.3.1. Prezentarea principalelor relatii cu alte firme (furniori, clienti, banci)

1.3.2. Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale

1.4. Studiul structurii organizatorice a unitatii

1.4.1. Prezentarea organigramei unitatii

1.5. Analiza functionala a ctivitatii studiate

1.5.1. Prezentare succinta a functiunilor compartimentului in care se desfasoara activitatea

1.5.2. Prezentarea modului de conectare a relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelate compartimente din cadrul unitatii

1.5.3. Actele normative in vigoare care reglementaeza activitatea studiata

1.6. Analiza documentelor sau a altor surse informationale privind activitatea studiata

1.6.1. Inventarul documentelor si a altor surse informationale

1.6.2. Analiza documentelor. Chestionarul

1.6.3. Reprezentarea fluxului informational

1.6.4. Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate

1.7. Prezentarea critica a sistemului informational existent

CAP2. Proiectarea generala a sistemului informatic

2.1. Definirea obiectivelor sistemului informatic propus

2.1.1. Obiective generale

2.1.2. Obiective specifice

2.2. Proiectarea situatiilor de iesire

2.3. Formalizarea documentelor

2.4. Proiectarea bazei informationele

2.4.1. Determinarea continutului bazei informationale

2.4.2. Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea

2.4.3. Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute

2.5. Structura sistemului si determinarea unitatilor functionale

Cap3. Proiectarea de detaliu a sistemului informatic

3.1. Proiectarea structurii bazei de date

3.1.1. Proiectarea fisierelor permanente

3.1.2. Proiectarea fisierelor variabile

3.1.3. Proiecatrea fisierelor temporare

3.2. Proiecatrea prelucrarilor specifice unitatilor functionale

3.2.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor

3.2.2. Determinarea unitatilor de prelucrare

3.3. Proiecatrea dialogului cu unitatile de prelucrare

3.4. Proiectarea prelucrarilor specifice unitatilor de prelucrare

3.4.1. Determinarea modulelor de prelucrare

3.4.2. Organigrama de sistem a unitatilor de prelucrare

Cap4. Prezentarea programului informatic

4.1. Prezentarea interfetei utilizator a programului

4.2. Prezentarea situatiior de iesire a programului

4.3. Prezentarea programului sursa

=== l ===

CUPRINS

CAP1. Analiza sistemului informational existent

1.1. Prezentarea generala a unitatii

1.1.1. Istoricul evolutiei unitatii

1.1.2. Modul de constituire

1.1.3. Profilul activitatii si obiectivele unitatii

1.2. Prezentarea sistemului informatic existent

1.3. Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea studiata

1.3.1. Prezentarea principalelor relatii cu alte firme (furniori, clienti, banci)

1.3.2. Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale

1.4. Studiul structurii organizatorice a unitatii

1.4.1. Prezentarea organigramei unitatii

1.5. Analiza functionala a ctivitatii studiate

1.5.1. Prezentare succinta a functiunilor compartimentului in care se desfasoara activitatea

1.5.2. Prezentarea modului de conectare a relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelate compartimente din cadrul unitatii

1.5.3. Actele normative in vigoare care reglementaeza activitatea studiata

1.6. Analiza documentelor sau a altor surse informationale privind activitatea studiata

1.6.1. Inventarul documentelor si a altor surse informationale

1.6.2. Analiza documentelor. Chestionarul

1.6.3. Reprezentarea fluxului informational

1.6.4. Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate

1.7. Prezentarea critica a sistemului informational existent

CAP2. Proiectarea generala a sistemului informatic

2.1. Definirea obiectivelor sistemului informatic propus

2.1.1. Obiective generale

2.1.2. Obiective specifice

2.2. Proiectarea situatiilor de iesire

2.3. Formalizarea documentelor

2.4. Proiectarea bazei informationele

2.4.1. Determinarea continutului bazei informationale

2.4.2. Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea

2.4.3. Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre atribute

2.5. Structura sistemului si determinarea unitatilor functionale

Cap3. Proiectarea de detaliu a sistemului informatic

3.1. Proiectarea structurii bazei de date

3.1.1. Proiectarea fisierelor permanente

3.1.2. Proiectarea fisierelor variabile

3.1.3. Proiecatrea fisierelor temporare

3.2. Proiecatrea prelucrarilor specifice unitatilor functionale

3.2.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor

3.2.2. Determinarea unitatilor de prelucrare

3.3. Proiecatrea dialogului cu unitatile de prelucrare

3.4. Proiectarea prelucrarilor specifice unitatilor de prelucrare

3.4.1. Determinarea modulelor de prelucrare

3.4.2. Organigrama de sistem a unitatilor de prelucrare

Cap4. Prezentarea programului informatic

4.1. Prezentarea interfetei utilizator a programului

4.2. Prezentarea situatiior de iesire a programului

4.3. Prezentarea programului sursa

1.1 PREZENTAREA GENERALA A UNITATII ANALIZATE

1.1.1. Istoricul evolutiei unitatii analizate

Fabrica de bere " Bere Trei Stejari" are la baza o lunga traditie, traditie favorizata de faptul ca a fost infiintata intr-un vechi burg sasesc,Sibiu, care este situat pe malul raului Cibin. Traditia producerii de bere in Sibiu inseamna doua secole jumatate de activitate in acest domeniu.

Prima fabrica de bere din Sibiu este mentionata in anul 1717, situata langa raul Cibin. In "Calendarul Brander" din 1910, tiparit la Praga sunt mentionate la Sibiu doua fabrici de bere. Prima este fabrica mecanizata Rudolf Habermann cu o capacitate de porductie de 12.342 hl anual; ca fabrica de bere a functionat numai pana in 1914. Mai tarziu a functionat ca fabrica de malt a fabricii de bere Sibiu.

A doua fabrica de bere este a asociatilor Ji Keli si Hoger, a carei capacitate era in 1908 -1909 de 9240hl. Aceasta a devenit mai tarziu fabrica de bere "TREI STEJARI" si prin nationalizarea din anul 1948 ,Fabrica de bere Sibiu. Dupa 1989,

s-a revenit la denumirea traditionala: " Bere Trei Stejari".

Intreprinderea de bere Sibiu a luat fiinta la 11 iunie 1948 prin actul de nationalizare a fostelor firme: Fabrica de bere "Trei Stejari" a lui Dr. Frideric Ji Keli , al carei sediu exista si astazi, si fosta firma "Fabrica e bere si spirt THOMAS BINDER &FIII" din comuna Sadu, formandu-se 2 sectii de bere, una la Sibiu si alta in comuna Sadu, judetul Sibiu.

Dinamica productiei a fost fluctuanta pe parcursul anilor si a fost in relatie directa cu utilajele tehnologice folosite , cu noile imbunatatiri tehnologice aduse, cu piata de desfacere pe care a detinut-o.

Cu ajutorul investitiilor din 1949 si cu extinderile ulterioare, la diverse etape, capacitatea de productie a devenit in anul 1958, dupa 10 ani de la nationalizare, de 64.788hl/an. In anii 1963-1964, productia a crescut la 94 000 hl/an. S-a construit actualul siloz de depozitatre a materiei prime, sectia fierbere, fermentatia primara si cea secundara si s-a montat o linie de imbuteliere bere la sticla "NANA".

In anul 1970 s-a construit o sectie de imbuteliere bere la sticla unde s-a montat o noua linie de imbuteliere B.F.60 . care a facut ca productia sa creasca vertiginos in urmatorii ani. Deasemenea, fabrica de bere se confrunta si cu o cerere foarte mare pe piata ,fapt care a condus la o productie de 250 000 hl anual.

Dupa 1990,odata cu infiintarea mai multor fabrici si cresterea concurentei fabrica si-a pierdut din clienti ,iar productia a scazut la 60 000hl anual. In anul 2000 s-a facut o investitie importanta, o noua linie de imbuteliat , pasteurizat si etichetat care a dus la cresterea calitatii si a productivitatii.Astfel, s-a ajuns la o productie de 115 000hl/anual.

In prezent intreaga productie se desface pe piata interna, cele 3 sortimente fiind cunoscute pe plan local si in regiunile limitrofe.

Lucrarile de evidenta tehnico-operativa se realizeaza in regim de prelucrare automata a datelor cu echipament tip microcalculatoare.

Urmarirea productiei pe fluxul tehnologic se realizeaza printr-un serviciu special, Control tehnic de calitate, ( C.T.C),corelat cu un laborator de analize fizico-chimice a carui imbunatatire figureaza ca una din prioritati in planul de strategie a dezvoltarii ulterioare.

Dinamica si structura personalului:

In cursul activitatii se poate observa o tendinta de crestere o numarului de salariati, insa destul de mica. Exemplificam comparand structura personalului in anul 1993 si 1999:

1993 1999

– muncitori direct

-productivi 184 208

– muncitori indirect productivi 126 131

– personal TESA 63 67

– personal de conducere 4 7

TOTAL 377 413

1.1.2 Modul de constituire

S.C. "BERE TREI STEJARI" SA SIBIU este persoana juridica romana si are forma juridica de societate pe actiuni cu capital integral privat.Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane,prevederile contractului de societate si ale prezentului statut.

Fabrica de bere " Bere Trei Stejari" a inregistrat o dinamica ampla din toate punctele de vedere: al formei de proprietate,al scopului si obiectivelor firmei,al capitalului si deasemenea a productiei, proiectie fidela a situatiei economiei pe ansamblu.

Scopul societatii este producerea si comercializarea maltului, berii si altor bauturi,derivatelor si subporduselor acestora.

Fiind societate pe actiuni, a fost privatizata in anul 1994 prin metoda MEBO,prin care au fost emise 184 543 de actiuni, actiuni cumparate doar de angajatii proprii. Astfel s-a facut trecerea de la proprietatea de stat la cea privata. Capitalul insuma 922 de milioane,iar valoarea nominala a unei actiuni era de 5 000lei. Capitalul acesta reprezenta 35% din capitalul socialal al vechii Intreprinderi de Bere si Amidon Sibiu. Restul de 65% s-a desprins formand alte doua societati comerciale,respectiv:

– S.C. "Amidon" – S.A. 41%

– S.C. "Bere Sadu" – S.A. 24%.

La sfarsitul anului s-a facut o majorare de capital de 23 990 milioane,valoarea nominala fiind de 130 000 lei.

1.1.3. Profilul activitatii si obiectivele activiatii

Obiectul de activitate este producerea si comercializarea maltului, a berii si a altor bauturi,derivatelor si subproduselor acestora, si alte activitati de comert in conditii de eficienta conform obiectului sau de activiatte convenit astfel:

-asigurarea materiilor prime,fabricarea si comercializarea maltului, a berii si altor bauturi alcoolice si nealcoolice ,derivatelor si subproduselor rezultate din procesul de fabricatie

-realizarea de prestari-servicii pentru terti ,

-efectuarea de operatiuni de import – export in domeniul sau de activitate

-desfacerea berii en-gross

-comercializarea produselor agroalimentare si de alimenatie publica

-comert cu amanuntul prin magazine porprii

-operatiuni import ptr materii prime si materiale destinate productiei si a produselor agroaliementare

-comertul cu ridicata a altor porduse (materii pirme si materiale pentru productia de bere,materiale porvenite din stocuri supranormative,disponibile din modernizari si ambalaje)

-comert cu ridicata cu deseuri si alte resturi (materiale provenite din dezmembrari de utilaje, mijloace circulante si fonduri fixe,casate,drojdie de bere,borhot,capse refolosibile)

Fabrica ,prin produsele pormovate,pune accent pe calitate si originalitate. Exista 3 sortimente principale de bere:

-bere blonda Topwar sub licenta slovaca, se imbuteliaza in sticle de 0,5l si la butoi, 4,9% alcool

-bere blonda Thomas, 4,5% alcool

-bere blonda Balea,care are un pret mai accesibil pentru a penetra piata prin pret scazut, 3,8 % alcool

Toate cele 3 sortimente sunt bere blonda. La cerere,cu anumite ocazii speciale (festivale,sarbatori) se produce si bere neagra.

Fabrica dispune de un magazin propriu de desfacere si un restaurant prin care sunt promovate produsele proprii.

Ca servicii,la cererea beneficiarului se realizeaza si transportul comenzii,facilitat de existenta unui parc auto de 8 camioane.

In anul 2000 s-a contractat un imprumut de la Banca Romana pentru Dezvoltare in marci pentru a investi intr-o noua linie de imbuteliere,etichetat si pasteurizat si astfel sa se extinda piata de desfacere prin strategia unei calitati superioare. Se doreste si dotarea laboratorului de analiza si testare a berii cu echipament modern care sa aiba acelasi rezultat,calitatea berii sa fie net superioara.

In cadrul tendintelor de viitor ale firmei ne putem referi la:

imbunatatirea fazei de pasteurizare care va duce la cresterea calitatii si valabilitatii berii;

societatea urmareste ca strategie pe termen scurt stabilizarea pietei interne si castigarea de noi segmente de piata pe plan local , adica in judetele limitrofe (acapararea unui numar cat mai mare de judete in zona centrala si de sud)

societatea practica politica preturilor joase fapt posibil datorita in primul rand a producerii maltului cea ce permite realizarea berii cu costuri mai joase;

Intr-o alta ordine de idei in privinta unor tendinte de modernizare fabrica intentioneaza sa achizitioneze:

– o masina de spalat navete tip CAL 01/97

– 2 buc. Filtre Schenk

– o linie de imbuteliere la sticla tip Santoja Spania L250/98

1.2 Prezentarea sistemului informatic existent

Sistemul informatic a fost prima oara proiectat si pus in aplicare inca de la inceputul anilor '90. Acesta a evoluat in timp odata cu evolutia informaticii,astfel incat in prezent unitatea detine calculatoare performante PC.

Calculatoarele din unitate sunt legate intr-o retea locala (Local Area Network) de tip stea si sunt raspandite in cadrul cladirii si in afara (la compartimentul desfacere). Calculatoarele de mare viteza sunt constituite in 12 posturi:

-Director General = 1 post

-Director economic = 1 post

-Marketing 1 post

-Oficiu calcul = 2 posturi (calculator +server)

-Contabilitate = 4 posturi

-Caserie = 1 post

-Personal = 1 post

-Desfacere = 1post

Total = 12 posturi

Reteaua este realizata in tehnologie cu cablu UTP cat5 in canal de cablu in incinta cladirilor,iar in exterior cu cablu UTP in tuburi de protectie.

Pentru interconectarea retelei s-au folosit urmatoarele elemente active:

-2 buc –SWITCH-uri de mare viteza 10/100 ATFS708E

-1buc –HUB 8/100 pentru conectarea calculatorului de la desfacere (din cauza distantei cca 190m pana la SWITCH)

Softul utilizat este Norton Commander. Sistemele de operare utilizate: Dos,Windows 98. Programele economico-contabile utilizate sunt facute in Access,astfel exista aplicatii pentru:

-contabilitatea salariilor

-trezorerie ( Casa- Banca)

-evidenta cecurilor

-gestiunea de marfuri

-gestiunea de mijloace fixe

-evidenta personalului.

1.3. Analiza mediului extern si a relatiilor acestuia cu unitatea studiata

1.3.1. Prezentarea principalelor relatii cu alte firme

Desfasurarea activitatii unitatii presupune schimbul de valori intre terte persoane.

Procesul de aprovizionare cu materii prime,materiale,ambalaje pune in legatura fabrica cu furnizorii interni si externi. Unitatea se aprovizioneaza de la diversi furnizori (interni si externi) in vederea procurarii necesarului de materii prime si ambalaje.

Legatura informationala cu furnizorii incepe din mometul in care acestia isi lanseaza oferta. Unitatea solicita mostre, dupa cre urmeaza etapa de negociere cu privire la pret,termen de plata si calitate. Apoi se face comanda catre furnizor prin care se stabileste materia prima solicitata,respectiv cantitatea si calitatea,termenul de plata si mometul (data ) livrarii. Furnizorul livreaza marfa cu factura sau/si cu aviz de insotire a marfii. Se poate intampla situatia ca materiile prime de la furnizor sa ajunga doar cu aviz de insotire a marfii.

Pe baza facturii se face receptia. Pe langa recepie,care se face in compartimentul de aprovizionare,factura va fi inregistrata in compartimentul de contabilitate,respectiv factura se va da la plata. Tot in compartimentul de aprovizionare se va specifica data scadentei si natura (felul) platii care poate fi:

-ordin de plata

-cec

-bilet la ordin

Marfa este receptionata cantitativ si calitativ. Receptia cantitativa se face de catre gestionar in magazia de materii prime pe baza de nota de plata si constatare de diferente,iar receptia calitativa se face de C.T.C. in compartimentul propriu al acestuia.

Marfa ajunge in sectie. Aceasta se incarca cu marfurile intrate pe baza bonului de consum si se descarca produsul finit. Sectia introduce marfurile in fluxul tehnologic,respective in productie.

Furnizorii societatii pot fi impartiti in urmatoarele doua categorii :

furnizorii de materie prima, adica de malz,hamei

furnizorii de materiale cum ar fi piese de schimb, ambalaje, materiale ce afecteaza direct productia de bere (pamant filtrant, enzime, dezinfectanti, lubrefianti).

Principalii furnizori sunt:

Malz importat din Slovacia

Hamei ,peleti -furnizat de catre S.C. “Generis “ Bucuresti

Enzime in fierbere -furnizate de catre S.C. “Enzime “Piatra Neamt si S.C. “Biami” Avrig

Etichete furnizate de catre S.C. “Masib” Sibiu

Piese,utilaje de schimb –furnizate de catre S.C. “Tehnofrig” Cluj

Capse – furnizate de catre S.C. “Matros” Oradea

Clientii reprezinta creante fata de unitate determinate de vanzarea pe credit a celor 3 sortimente de bere. Clientii sunt in principal en-gross-isti din judetul Sibiu si judetele limitrofe.

Principalele documente in care se evidentiaza relatiile cu clientii sunt factura si avizul de insotire.

Cei mai importanti clienti sunt:

In judetul Arges : S.C. “Quarc”, S.C. “Cipand”, S.C. “7 din 7”

In judetul Olt : S.C. “SEM”,Slatina

In judetul Valcea : S.C. “ Valmacom”

In judetul Sibiu: S.C. “Trendy”, S.C.”Bercom”, S.C. “Litacom”, S.C.”Mediatrading”.

Unitatea are relatii in domeniul bancar in principal cu Banca Romana pentru Dezvoltare,si apoi cu Banca Comerciala Romana.

1.3.2.Prezentarea principalelor relatii cu institutiile guvernamentale

Relatiile unitatii cu bugetul statului si cu alte institutii guvernamente privesc impozitele si taxele datorate.

Datoriile la bugetul statului se refera la plata impozitului pe profit,a taxei pe valoare adugata si a accizelor.

Impozitul pe profit se calculeaza in procent de 25% aplicat asupra profitului impozabil. Taxa pe valoare adaugata se calculeaza in procent de 19% aplicat asupra produselor vandute.

Formula de calcul a accizelor:

A = 1,5 euro/hl * gr alcool

In vederea platii acestor taxe,respective impozite,unitatea intocmeste lunar o declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat,respective un decont privind taxa pe valoare adaugata,si cel pentru accize. Declaratia si deconturile se intocmesc in rtei exemplare si se depun la Directia Financiara din Sibiu.

Unitatea mai trebuie sa-si achite lunar pana la data de 15 a lunii urmatoarele datorii fata de bugetul asigurarilor sociale,fond de somaj, Casa De Asigurari de Sanatate, Inspectoratul de stat pentu handicapati,Inspectoratul scolar si trezorerie. Aceste datorii sunt:

contributia unitaii la asigurarile sociale , 30% aplicat asupra fondului de salarii. Aceasat contributie se plateste pe baza unui decont, intocmit lunar in trei exemplare si depus la trezorerie. Daca se achita in termen legal, adica pana in data de 15 a lunii urmatoare, atunci se obtine o reducere de 7% din valoarea contributiei.

Contributia unitatii la fondul de somaj este in cota de 5% calculat asupra fondului de salarii. Aceasta se plateste pana in data de 15 a lunii urmatoare cu ordin de plata.

Contributia unitatii la fondul asigurarilor sociale de sanatate se calculeaza asupra fondului de salarii in cota de 7% si se plateste la Casa Asigurarilor de Sanatate ce reprezinta contributia angajatorului. Contributia asiguratilor la fondul de sanatate este tot de 7%din fondul de salar. Plata acestor contributii se face pe baya

unei Declaratii privind asigurarile sociale de sanatate care se intocmeste lunar in trei exemplare si se depune la Casa asigurarilor de sanatate pana in data de 20 a lunii urmatoare.

Fondurile speciale datorate de unitate se refera la:

-fondul special de solidaritate a persoanelor cu handicap in cota de 3% din fondul de salarii. Acesta se plateste pana in data de 20 a lunii urmatoare pe baza unei declaratii care se depune la Directia Muncii

-fondul special de sustinerea invatamantului de stat in cota de de 2% aplicat asupra fondului de salarii datorat Inspectoratului Scolar si care se plateste pe baza declaratiei privind plata obligatiilor la bugetul de stat;

-comision la Camera de Munca in cota de 0,75% din fondul de salarii pentru cartile d emunca care sunt operate de Camera de Munca. Plata se face cu ordin de pata catre Trezorerie.

Pe langa aceste contributii ale unitatii se mai datoreaza la bugetul de stat contributia personalului la fondul de somaj in cota de 1% din salaruil negociat; contibutia personalului la pensia suplimentara in cota de 5% din salariul realizat; contributia personalului de 7% privind asigurarile sociale de sanatate aplicata asupra salariului realizat si impozitului pe salariu,toate retinute din salariile personalului.

1.4. STUDIUL STRUCTURII ORGANIZATORICE A UNITATII

Reprezentarea grafica a structurii organizatorice a unitatii se realizeaza prin intermediul organigramei acesteia . Prin intermediul acesteia se prezinta:

sistemul ierarhic existent in cadrul unitatii

nivelul de subordonare al fiecarui loc de munca

se identifica unele compartimente lipsa din structura respectiva

Aceasta este prezentata intr-un document Word separat “Organigrama”.

1.5.1. Prezentarea succinta a functiunilor compartimentului in care se desfasoara activitatea studiata

Contabilitatea ambalajelor se tine de catre departamentul de contabilitate pe baza evidentelor tehnico-operative a ambalajelor intrate in unitate prin aprovizionare de la magazia de materii si materiale.

I In categoria ambalaje includem:

-navete plastic 1/24, 1/20 care sunt personalizate cu marcile Topwar sau Thomas

-sticle NRW 0,5l

-PET 1,5l; 2l – considerat material consumabil,de unica folosinta

-KEG 50l

Fabrica achizitioneaza propriile ambalaje care circula la schimb sau sunt inchiriate clientilor .

S.C. “Bere Trei Stejari” S.A.. fiind o societate comerciala are functiuni comune cu celelalte societati comerciale.

Astfel un rol important il detine functia de productie. In cadrul societatii se produce berea, maltul, derivatele lor si subansamblele acestora, cu realizarea de beneficii.

Functiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul de activitati prin care se asigura resursele financiare necesare atingerii obiectivelor, evidenta valorica a fenomenelor economice din intreprindere, urmarirea modului de folosire a resurselor economice utilizate.

Activitatile la care se refera sunt:

planificarea financiara;

executarea financiara;

organizarea si conducerea activitatii contabile;

exercitarea controlului asupra operatiilor contabile.

Functiunea de personal sau organizare si resurse umane cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resursele umane necesare; ridicarea nivelului calificarii acestora, utilizarea eficienta a personalului, organizarea normala si asigurarea conditiilor de munca ale salariatilor.

Functiunea comerciala a societatii comerciale cuprinde activitatea de vanzare adica ansamblul atributiilor prin care se asigura trecerea produselor firmei din sfera productiei in sfera circulatiei. Concret activitatea de vanzare implica urmatoarele atributii principale:

participarea la elaborarea strategiei si politicii comerciale a firmei;

elaborarea pe baza studiului pietei a planului de vanzari;

asigurarea portofoliului de comenzi pentru produsele firmei;

incheierea contractelor economice cu clientii;

livrarea produselor;

organizarea depozitelor si magazinelor proprii de prezentare.

Functiunea de cercetare-dezvoltare este importanta pentru viitor si consta in introducerea de noi produse si servicii.

In cadrul compartimentului desfacere prezentam urmatoarele functiuni proprii:

întocmirea contractelor (sau proceselor verbale) de custodie pentru ambalaje;

centralizarea ambalajelor aflate în custodie pe tipuri de ambalaje

primirea si centralizarea comenzilor pentru livrarea de bere;

întocmirea notelor de comanda;

întocmirea contractelor de livrare cu clienti;

emiterea dispozitiilor de livrare pentru ridicarea produselor de bere;

întocmirea graficelor de livrare a berii pe zile si sortimente;

urmareste esalonarea livrarii produselor;

preluarea stocurilor de produse finite în fiecare zi de la magazia de produse finite;

planificarea mijloacelor de transport pentru distributia de bere catre clienti;

centralizarea pe clienti si sortimente a cantitatii de bere livrate;

Ambalajele se achizitioneaza pe baza facturii. In momentul intrarii acestora in fabrica se face receptia intocmindu-se nota de intrare –receptie si constatare de diferente dupa care se predau la magazie. Darea ambalajelor in consum la sectiile de productie se face pe baza de bon de consum,magazia scazand ambalajele iesite (date in consum) din fisa de magazie. Acestei evidente ii corespund inregistrari contabile cu ajutorul contului 381.

1.5.2 Prezentarea modului de conectare si a relatiilor dintre compartimentul in care se desfasoara activitatea studiata si celelalte compartimente din cadrul unitatii.

Pentru a tine contabilitatea ambalajelor,compartimentul de contabilitate intra in relatii directe cu serviciul de aprovizionare atunci cand se achizitioneaz ambalaje, cu sectiile de productie atunci cand acestea sunt date in consum si cu compartimentul de desfacere cand se realizeaza vanzarea diferitelor sortimente de bere.

Contabilitate- Aprovizionare:

Ambalajele aprovizionate cu factura intra in compartimentulde aprovizionare. Comisia de receptie efectueaza o receptie cantitativa si calitativa asupra ambalajelor intrate,dupa care se intocmestenota de receptie.

Pe baza receptiei intra ambalajele in magazia de materii prime si amteriale. Cantitatea intrata se trece in fisa de magazie la intrari pe fel de ambalaj.

Contabilitate-Productie

Ambalajele care se dau in consum se scad din fisa de magazie si vor fi inscrise la iesiri urmand a se calcula stocul ramas. Se intocmeste bonul de consum cu care se dau ambalajele in sectia de imbuteliere.

Desfacere-Productie:

Desfacerea trimite avizul pe ambalaj primit de la delegatul clientului la depozitul de ambalaje astfel acesta poate descarca efectua receptia pe ambaaj.

1.5.3.Actele normative in vigoare ce reglementeaza contabilitatea ambalajelor

H.G.nr 831/02.12.1997,publicata in Monitorul Oficial nr.368/19.12.1997

LEGEA 31/1990 privind sociatatile comerciale publicata in M Of nr. 126-127/1990.

LEGEA 82/1991 “Legea contabilitatii”, aprobata a se aplica prin HG nr. 704/1993.

1.6.Analiza documentelor sau a altor surse informationale privind lucrarea contabilitatea ambalajelor

1.6.1.Inventarul documentelor

Indiferent de mijloacele tehnice folosite pentru prelucrarea datelor,documentele raman,cel putin pentru domeniul financiar-contabil purtatorii tehnici de informatii de baza.

Pentru cunoasterea sistemului de documente, echipa de analiza-proiectare se deplaseaza in toate compartimentele implicate in desfasurarea activitatii. In aceste compartimente sunt inventariate documentele folosite indifferent de regimul lor tipizat sau netipizat. Documentele dunt trecute in ordinea identificarii lor intr-un document numit “INVENTARUL DOCUMENTELOR”.

-codul documentului este utilizat pentru referiri usoare in cadrul proiectului si se da in functie de numarul documentelor identificate. -denumirea documentului este cea utilizata de lucratori.

-codul de clasificare este luat din nomenclatorul documentelor tipizate pentru a face legatura cu aceste

1.6.2. Reprezentarea fluxului informational (FLOW-CHART)

Ambalajele necesare realizarii obiectului de activitae sunt procurate pe seama achizitiei de la furnizori.

Achizitia se face pe baza facturii de cumparare. Furnizorul intocmeste factura in 3 exemplare. Exemplarul 1 soseste impreuna cu ambalajele la fabrica. Unitatea, pe baza facturii, realizeaza receptia cantitativa si calitativa intocmind nota de intrare-receptie si constatare diferente in 3 exemplare. Receptia se realizeaza de catre comisia de receptie formata din CTC. Pe baza notei de receptie se completeaza fisa de magazie prin introducerea cantitatii intrate si calculandu-se soldul.

Ambalajele se dau in consum la sectiile de imbuteliere pe baza bonului de predare-transfer restituire. Acesta se intocmeste in 3 exemplare de catre sectia de imbuteliere. Primul exemplar se trimite la magazia de materii prime si materiale. Astefel,magazia isi descarca stocul de ambalaje de pe fisa de magazie calculand stocul. Exemplarul 2 se trimite la contabilitate in veerea inregistrarii predarii ambalajelor in jurnalul diverse,iar exemparul 3 ramane la sectia d eimbuteliere in vederea arhivarii.

Factura de cumparare, dupa intocmirea notei de receptie, se trimite la contabilitate unde se inregistreaza achizitia de ambalaje in Registrul de casa saca plata se face din casa in numerar. Daca furnizorul se plateste cu ordin de plata, atunci compartimentul de contabilitate intocmeste ordinul d eplata si il depune la banca. Evidenta patii se urmareste pe baza extrasului d cont eliberat de banca,iar aceasta pata a furnizorului se va inregistra in jurnalul aprovizionarilor.

Cand se vinde bere,daca ambalajele sunt doar inchiriate clientilor pe baza avizului de insotire a marfii se intocmeste un porces verbal de custodie.

1.6.5. Descrierea fluxului de operatii privind documentele si alte surse informationale analizate

Pentru analiza fluxurilor informationale se utilizeaza reprezentarile grafice care pot fi de mai multe feluri. Una dintre aceste reprezentari este si flow-chart-ul.

Flow-chartul are urmatoarele caracteristici:

-reprezentare grafica sugestiva care inlocuieste o descriere letrica dificl de realizat si urmarit

-sistematizarea si centralizarea pe o suprafata restransa a unei mari cantitati de informatii

-permite evidenta legaturilor intre cele 3 subsisteme (sistemul informational,decizional si organizational)

-permite segmentarea unui sistem in susbsisteme si analizarea lor in mod separat

-ofera o imagine clara a intrarilor si iesirilor

-pune in evidenta tot ce poate fi eliminat, combinat sau adaugat.

Flow-chart-ul este un grafic operational ce reprezinta fluxul continuu de operatii efectuate asupra documentului pas cu pas. In cadrul flow-chartului toate operatiunile ce se executa sunt realizate simbolic. Fiecarui document ii coerespunde o linie orizontala. Succesiunea operatiilor se realizeaza de la stanga la dreapta fara intoarcere.

1.7.Prezentarea critica a sistemului informational existent

Analiza critica a sistemului informational existent nu este un scop in sine,ci are menirea de a identifica anomaliile in functionarea sistemului si de a stabili oportunitatile proiectarii unui nou sistem.

Echipamentul de culegere, transmitere si prelucrare a datelor este suficient in ceea ce priveste capacitatea de a face fata cerintelor de informatii tot mai mari si mai exacte, ba mai mult se poate aprecia ca societatea este dotata cu tehnica de calcul performanta care nu este utilizata in unele compartimente ale firmei la intreaga capacitate.

Costul informatiilor trebuie sa fie mai mic decat valoarea obtinuta prin valorificarea acestora in cadrul deciziilor care se iau pe baza lor. Daca informatiile nu se obtin la timp, cheltuielile pentru obtinerea lor pot fi inutile si in consecinta ridica costul informatiilor.

In analiza cheltuielilor ocazionate de realizarea sistemului informational o atentie deosebita trebuie acordata si modului cum sunt valorificate aceste informatii si efectele negative care pot fi provocate prin lipsa de informatii si decizii nefundamentate.

Neajunsuri: o oarecare lipsa de flexibilitate – generata mai ales de modificarile legislative destul de frecvente in actuala perioada din Romania sau circulatia greoaie sau uneori cu intarziere a documentelor dintre unele compartimente care face ca selectarea informatiilor strict necesare sa nu apara in timp ut

2. PROIECTAREA OBIECTIVELOR SISTEMULUI INFORMATIC PROPUS

2.1.1.Obiective generale

Obiectivele sunt scopuri imediate si de perspectiva ale identitatii.

Obiective imediate:

-imbunatatirea calitatii berii

-extinderea pietei de desfacere

-imbunatatirea mijloacelor de promovare a produselor

Obiectivele generale ale unui sistem informatic pot fi:

-obiective de conducere

-obiective functionale

Obiectivele de conducere vizeaza aspectele cu caracter global cum sunt:

-realizarea programului de productie conform planului de productie elaborat la fiecare inceput de luna

-realizarea planului de vanzare stabilit in prealabil atat cantitativ,cat si valoric;

-furnizarea unor date colectivului de conducere cu privire la produsele cele mai solicitate intr-o anumita perioada (zilnic,saptamanal,lunar)

-furnizarea unor informatii cu pirvire la cantitatea de porduse livrate intr-o anumnita perioada

-imbunatatirea relatiilor cu tertii (beneficiari, furnizori, conturi speciale);

-cresterea profitului prin cantitatea livrata

Obiectivele functionale ale unitatii se refera la:

Obiective informationale

Obiective tehnnologice

Obiective informatice.

Obiectivele informationale privesc:

-asigurarea prelucrarii automate a datelor

-imbunatatirea fluxurilor si circuitelor informationale

-fundamentarea deciziei pe baza informatiilor pertinente

-furnizarea selectiva a informatiilor de exceptie

-furnizarea automata a deciziilor de exceptie

-furnizarea informatiilor sub forma adecvata

-reducerea timpului de raspuns

-asigurarea unui sistem integrat de prelucrare a datelor

Obiectivele tehnologice:

-vizeaza asigurarea unui control centralizat si operativ al procesului tehnologic,control realizat mai ales prin robotizare si automatizare

2.2. Proiectarea situatiilor de iesire

S1 – SITUATIA RECEPTIILOR

Loc obtinere: Serviciul de aprovizionare

Destinatia : Magazia de materii prime si materiale, Serviciul de contabilitate

Numar de exemplare:1

Frecventa: zilnic

Dispozitiv/periferic de iesire:

S2 – SITUATIA TRANSFERURILOR

Loc obtinere: Magazia de materii prime si materiale

Destinatia : Serviciul de contabilitate

Numar de exemplare:1

Frecventa: zilnic

Dispozitiv/periferic de iesire:

S3 – BALANTA AMBALAJELOR

Loc obtinere: Serviciul de contabilitate

Destinatia : Analiza economico-financiara

Numar de exemplare:1Frecventa: zilnic

Dispozitiv/periferic de iesire:

2.4. Baza informationala

2.4.1. Continutul bazei informationale

2.4.2. Definirea entitatilor bazei informationale si a relatiilor dintre acestea

Atributele din cadrul bazei informationale sunt structurate sub forma unor entitati. Denumirea acestor entitati si structura lor este este prezentata in tabelele urmatoare.

Entitatile bazei informationale

Continutul entitatilor

2.4.3. Codificarea atributelor bazei informationale si definirea relatiilor dintre attribute

Simbolizarea atributelor presupune stabilirea pentru fiecare atribut al bazei informationale cate un simbol. Simbolurile utilizate pentru attribute vor fi rpezentate intr-un table pe care il prezentam in continuare.

Descrierea atributelor obtinute prin calcul

CAPITOLUL III. PROIECTAREA DE DETALII A SISTEMULUI INFORMATIC

3.1. Proiectarea structurii bazei de date

3.1.1. Proiectarea fisierelor permanente

In cadrul activitatii de evidenta a ambalajelor au fost identificate urmatoarele fisiere permanente:

Clienti – CLI

Ambalaje – ABJ

Delegati -DEL

Furnizori – FRNZ

In continuare vom prezenta structura fisierelor permanente:

CLI.CBF

ABJ.DBF

DEL.DBF

FRNZ.DBF

3.1.2. Proiectarea fisierelor variabile

Pentru activitatea de evidenta a ambalajelor vom defini ca fisiere variabile:

Livrari efectuate – LIVR

Aprovizionari – APRO

Miscari ambalaje – M_ABJ

Balanta ambalajelor – BALANTA

LIVR.DBF

M_ABJ.DBF

BALANTA.DBF

3.1.3. Proiectarea fisierelor temporare

In cadrul activitatii de aprovizionare si desfacere a ambalajelor se pot identifica o serie de campuri de stare,insa acestea vor fi retinute in fisierele permanente si variabile.

3.2. Proiectarea prelucrarilor specifice unitatilor functionale

3.2.1. Stabilirea ordinii de prelucrare a fisierelor

Restrictiile de integritate dintre fisiere determina ordinea de prelucrare a fisierelor de baza astfel incat crearea sau activarea unui fisier sa se faca numai dup ace s-a efectuat activitatea tuturor fisierelor de cre acesta depinde. Aceste restrictii de integritate pot fi reprezentate in graficul urmator.

Pentru livrare

Pentru aprovizionare

Unitatea functionala de evidenta a ambalajelor cuprinde urmatoarele unitati de prelucrare:

UP1 – INTRODUCERE DATE

Aceasta prima unitate de prelucrare ca indeplini functii de introducere date in fisierele de baza,modificare, actualizare si consultare a fisierelor de baza

UP2 – SITUATII AMBALAJE

Unitatea de prelucrare va face legatura intre activitatea de evidenta a ambalajelor si cea de programare a lor pe baza contractelor incheiate cu diversi clienti. Totodata in cadrul ei se va obtine situatia privind ambalajele existente in stoc, transferate sintr-o sectie in alta sau scoase din uz.

UP3 – Situatii livrari

Aceasta unitate de livrare va cuprinde toate operatiile necesare in vederea intocmirii si listarii situatiilor (documentelor) necesare livrarilor de ambalaje.

UP4- SITUATII APROVIZIONARI

Unitatea de prelucrare va cupirnde operatiile necesare pentru intocmirea si listarea situatiilor necesare pentru aprovizionare.

UP5– Evidenta analitica

Aceasta ultima unitate de prelucrare cuprinde operatii necesare pentru intocmirea si listarea balantei ambalajelor necesara evidentei analitice a acestora.

Proiectarea dialogului cu unitățile de prelucrare

Proiectarea dialogului cu unitățile de prelucrare presupune proiectarea machetelor ce formează interfața produsului informatic precum și proiectarea ieșirilor de natura video-formatelor.

În continuare vom przenta modul de alcătuire a meniurilor și submeniurilor și interfața cu utilizatorul:

3.4.1. Determinarea modulelor de prelucare

Programarea modulara presupune descompunerea programelor din faza de proiectare in module usor de inteles si constituit. Astfel se realizeaza o verificare a structurii programului (orice model e analizat ca un program distinct si realizat ca atare).

Unitatile de prelucrare vor contine urmatoarele module:

UP1 – INTRODUCERE DATE

M1 – Introducere date ambalaje

M2 – Introducere date miscare ambalaje

M3 – Introducere date clienti

M4 – Introducere date delegati

M5 – Introducere date furnizori

M6 – Introducere date livrari

M7 – Introducere date aprovizionari

M8 – Introducere date balanta

UP2 –SITUATII AMBALAJE

M1 Proces verbal de scoatere din functiune

M2 – Fisa Magazie

M3 – Bon de transfer restituire

M4 – Situatia transferurilor

UP3– SITUATIE APROVIZIONARI

M1 – Aviz de insotire a marfii

M2 –Factura

M3 – Nota de receptie si constatare de diferente

M4 – Situatia receptiilor

UP4– EVIDENTA ANALITICA

M1 – Balanta

3.4.2 Organigrama de sistem a unitatilor de prelucrare

Capitolul IV. PREZENTAREA PROGRAMULUI INFORMATIC

4.1. Prezentarea interfetei utilizator a programului

4.2. Prezentarea situatiilor de iesire a programului

In acest subcapitol vom prezenta situatiile de iesire asa cum reies ele din program. Acestea sunt:

-situatia receptiilor

-situatia transferurilor

-balanta ambalajelor

4.3. Prezentarea programului sursa

Introducere date ambalaje

Dim cod_ambalaj As String

Dim den_ambalaj As String

Dim pu As Long

Dim um As String

Dim foostr As String

Dim fooint As Integer

Dim foobool As Boolean

Private Function find2(nume As String) As Boolean

With Data1.Recordset

find2 = False

.MoveFirst

Do

If nume = Data1.Recordset("cod_ambalaj") Then

find2 = True

add (True)

End If

.MoveNext

Loop Until .EOF

End With

End Function

Private Function find3(nume As String) As Boolean

With datPrimaryRS.Recordset

find3 = False

.MoveFirst

Do

If nume = datPrimaryRS.Recordset("cod_ambalaj") Then

find3 = True

add2 (True)

End If

.MoveNext

Loop Until .EOF

End With

End Function

Private Sub cmdAdd_Click()

foostr = "cod_ambalaj=" & txtFields(0).Text

With datPrimaryRS.Recordset

cod_ambalaj = Val(txtFields(0).Text)

den_ambalaj = txtFields(1).Text

pu = Val(txtFields(2).Text)

um = txtFields(3).Text

.AddNew

!cod_ambalaj = cod_ambalaj

!den_ambalaj = den_ambalaj

!pu = pu

!um = um

.Update

.Bookmark = .LastModified

End With

If find2(txtFields(0).Text) = False Then add (False)

If find3(txtFields(0).Text) = False Then add2 (False)

End Sub

Private Sub add2(r As Boolean)

With Data2.Recordset

If r = True Then .Edit

If r = False Then .AddNew

!cod_ambalaj = cod_ambalaj

!den_ambalaj = den_ambalaj

!pret_unitar = pu

.Update

.Bookmark = .LastModified

End With

End Sub

Private Sub add(r As Boolean)

With Data1.Recordset

If r = True Then .Edit

If r = False Then .AddNew

!cod_ambalaj = cod_ambalaj

!den_ambalaj = den_ambalaj

!pret_unitar = pu

!um = um

.Update

.Bookmark = .LastModified

End With

End Sub

Miscari ambalaje

Option Explicit

Dim a As Date

Dim strtemp As String

Dim Data As Date

Dim den_ambalaj As String

Dim cod_ambalaj As Double

Dim cantitate As Double

Dim um As String

Dim pret_unitar As Double

Dim Valoare As Double

Dim intrari As Double

Dim stoc_final As Double

Dim cod_pred As Double

Dim cod_prim As Double

Dim cont_debit As Double

Dim cont_credit As Double

Dim depozitul As String

Dim iesiri As Double

Private Sub cmdAdd_Click()

strtemp = txtFields(0).Text

a = CDate(strtemp)

den_ambalaj = txtFields(1)

cod_ambalaj = Val(txtFields(2))

cantitate = Val(txtFields(3))

um = txtFields(4)

pret_unitar = Val(txtFields(5))

Valoare = Val(txtFields(3).Text) * Val(txtFields(5).Text)

intrari = Val(txtFields(7).Text)

stoc_final = Val(txtFields(7).Text) – Val(txtFields(14).Text)

cod_pred = Val(txtFields(9).Text)

cod_prim = Val(txtFields(10).Text)

cont_debit = Val(txtFields(11).Text)

cont_credit = Val(txtFields(12).Text)

depozitul = txtFields(13)

iesiri = Val(txtFields(14).Text)

With datPrimaryRS.Recordset

.AddNew

!Data = a

!den_ambalaj = den_ambalaj

!cod_ambalaj = cod_ambalaj

!cantitate = cantitate

!um = um

!pret_unitar = pret_unitar

!Valoare = Valoare

!intrari = intrari

!stoc_final = stoc_final

!cod_pred = cod_pred

!cod_prim = cod_prim

!cont_debit = cont_debit

!cont_credit = cont_credit

!depozitul = depozitul

!iesiri = iesiri

.Update

.Bookmark = .LastModified

End With

If find2(Str(cod_ambalaj)) = False Then add (False)

End Sub

Private Function find2(nume As String) As Boolean

With Data1.Recordset

find2 = False

.MoveFirst

Do

If nume = Data1.Recordset("cod_ambalaj") Then

find2 = True

add (True)

End If

.MoveNext

Loop Until .EOF

End With

End Function

Private Sub add(r As Boolean)

With Data1.Recordset

If r = True Then .Edit

If r = False Then .AddNew

!den_ambalaj = den_ambalaj

!cod_ambalaj = cod_ambalaj

!val_intrata = Valoare

!cantitate_intrata = intrari

!stoc_final = stoc_final

!cantitate_iesire = iesiri

.Update

.Bookmark = .LastModified

End With

End Sub

Private Sub txtFields_Change(Index As Integer)

If (Index = 14 Or Index = 7) Then txtFields(8).Text = Str(Val(txtFields(7).Text) – Val(txtFields(14).Text))

If (Index = 5 Or Index = 3) Then txtFields(6).Text = Str(Val(txtFields(3).Text) * Val(txtFields(5).Text))

End Sub

Balanta

Dim den_ambalaj As String

Dim pret_unitar As Long

Dim stoc_initial As Long

Dim sold_initial As Long

Dim cantitate_intrata As Long

Dim val_intrata As Long

Dim cantitate_iesire As Long

Dim valoare_iesire As Long

Dim stoc_final As Long

Dim sold_final As Long

Dim cod_ambalaj As Long

'stoc final = stoc initial + intrari – cant iesire

'sold final = sold initial + val intrata – val iesire

Private Sub cmdAdd_Click()

With datPrimaryRS.Recordset

den_ambalaj = txtFields(0).Text

pret_unitar = Val(txtFields(1).Text)

stoc_initial = Val(txtFields(2).Text)

sold_initial = Val(txtFields(3).Text)

cantitate_intrata = Val(txtFields(4).Text)

val_intrata = Val(txtFields(5).Text)

cantitate_iesire = Val(txtFields(6).Text)

valoare_iesire = Val(txtFields(7).Text)

stoc_final = Val(txtFields(8).Text)

sold_final = Val(txtFields(9).Text)

cod_ambalaj = Val(txtFields(10).Text)

'stoc final = stoc initial + intrari – cant iesire

'sold final = sold initial + val intrata – val iesire

stoc_final = Val(txtFields(2).Text) + Val(txtFields(4).Text) – Val(txtFields(6).Text)

sold_final = Val(txtFields(3).Text) + Val(txtFields(5).Text) – Val(txtFields(7).Text)

.AddNew

!den_ambalaj = den_ambalaj

!pret_unitar = pret_unitar

!stoc_initial = stoc_initial

!sold_initial = sold_initial

!cantitate_intrata = cantitate_intrata

!val_intrata = val_intrata

!cantitate_iesire = cantitate_iesire

!valoare_iesire = valoare_iesire

!stoc_final = stoc_final

!sold_final = sold_final

!cod_ambalaj = cod_ambalaj

.Update

.Bookmark = .LastModified

End With

End Sub

Bon predare, transfer, restituire

Private Sub Command1_Click()

find2 Combo1.Text

End Sub

Private Sub find2(nume As String)

With Data1.Recordset

.MoveFirst

Do

If nume = Data1.Recordset("cod_ambalaj") Then add

.MoveNext

Loop Until .EOF

End With

End Sub

Private Sub add()

Set itmx = ListView1.ListItems.add()

nrcrt = nrcrt + 1

itmx.Text = Str(nrcrt)

itmx.SubItems(1) = Data1.Recordset("den_ambalaj")

itmx.SubItems(2) = Data1.Recordset("cont_credit")

itmx.SubItems(3) = Data1.Recordset("cont_debit")

itmx.SubItems(4) = Data1.Recordset("cod_ambalaj")

itmx.SubItems(5) = Data1.Recordset("um")

itmx.SubItems(6) = Data1.Recordset("cantitate")

itmx.SubItems(7) = Data1.Recordset("pret_unitar")

itmx.SubItems(8) = Data1.Recordset("valoare")

Text2.Text = Data1.Recordset("data")

End Sub

Nota receptie si constatare diferente

Private Sub Command1_Click()

find2 Combo1.Text

End Sub

Private Function find2(nume As String) As Boolean

With Data1.Recordset

find2 = False

.MoveFirst

Do

If nume = Data1.Recordset("cod_ambalaj") Then

find2 = True

add

End If

.MoveNext

Loop Until .EOF

End With

End Function

Private Sub add()

Set itmx = ListView1.ListItems.add()

nrcrt = nrcrt + 1

itmx.Text = Str(nrcrt)

itmx.SubItems(1) = Data1.Recordset("den_ambalaj")

itmx.SubItems(2) = Data1.Recordset("cod_ambalaj")

itmx.SubItems(3) = Data1.Recordset("cantitate")

itmx.SubItems(4) = Data1.Recordset("pret_unitar")

itmx.SubItems(5) = Data1.Recordset("valoare")

End Sub

Situatia transferurilor

Dim nrcrt As Integer

Dim foostr As String

Dim avarRecords As Variant

Dim fooint As Integer

Dim itmx As ListItem

Dim Data As Date

Dim den_ambalaj As String

Dim cod_ambalaj As Double

Dim cantitate As Double

Dim um As String

Dim pret_unitar As Double

Dim Valoare As Double

Dim intrari As Double

Dim stoc_final As Double

Dim cod_pred As Double

Dim cod_prim As Double

Dim cont_debit As Double

Dim cont_credit As Double

Dim depozitul As String

Dim iesiri As Double

Private Sub find2(nume As String)

With Data1.Recordset

.MoveFirst

Do

If nume = Data1.Recordset("cod_ambalaj") Then add

.MoveNext

Loop Until .EOF

End With

End Sub

Private Sub add()

Set itmx = ListView1.ListItems.add()

nrcrt = nrcrt + 1

itmx.Text = Str(nrcrt)

foostr = "cod_ambalaj=" & Combo1.Text

With Data1.Recordset

avarRecords = Data1.Recordset("data")

itmx.SubItems(1) = avarRecords

depozitul = Data1.Recordset("depozitul")

itmx.SubItems(2) = depozitul

cont_debit = Data1.Recordset("cont_debit")

itmx.SubItems(3) = cont_debit

cont_credit = Data1.Recordset("cont_credit")

itmx.SubItems(4) = cont_credit

cont_credit = Data1.Recordset("cont_credit")

itmx.SubItems(4) = cont_credit

itmx.SubItems(5) = "33333"

cod_ambalaj = Data1.Recordset("cod_ambalaj")

itmx.SubItems(6) = cod_ambalaj

den_ambalaj = Data1.Recordset("den_ambalaj")

itmx.SubItems(7) = den_ambalaj

cantitate = Data1.Recordset("cantitate")

itmx.SubItems(8) = cantitate

pret_unitar = Data1.Recordset("pret_unitar")

itmx.SubItems(9) = pret_unitar

Valoare = Data1.Recordset("valoare")

itmx.SubItems(10) = Valoare

End With

End Sub

Private Sub Command1_Click()

find2 Combo1.Text

End Sub

Private Sub Command2_Click()

ListView.Delete fooint

End Sub

Private Sub ListView1_ColumnClick(ByVal ColumnHeader As ComctlLib.ColumnHeader)

fooint = Item

End Sub