Proiectarea sistemelor informatice [611804]

Facultatea Calculatoare, Informatic a s,i Microelectronic a
Universitatea Tehnic a a Moldovei
Departamentul Ingineria Software s ,i Automatic a
Proiectarea sistemelor informatice
Lucrarea de an
Sistem de identicare a trendurilor pe piat ,a
nanciar a
Autor:
Alexandru Toloac aasistent universitar:
Cristina Bodoga

Cuprins
1 Descrierea domeniului de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.1 Obiectivele sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Clase de utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3 Descrierea sistemelor existente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2 Descrierea scopului, funct ,iilor s ,i modulelor sistemului informat ,ional de identi-
care a trendurilor pe piat ,a nanciar a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.2 Funct ,iile sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.3 Determinarea subsistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2.4 Cerint ,ele sistemului informat ,ional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3 Elaborarea diagramelor IDEF0,IDEF3,DFD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3.1 Diagram a de context ^ n notat ia IDEF0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3.2 Diagrame de decompozit ie de nivelul unui  si doi ^ n notat ia IDEF0 . . . . . . . . . . . 11
3.3 Diagram a de decompozit ie ^ n notat ia IDEF3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
3.4 Diagram a de decompozit ie ^ n notat ia DFD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
4 Elaborarea modelului logic al Domeniului Obiectiv ^ n notat ia IDEF1X . . . . . . 16
5 Elaborarea diagramelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
5.1 Diagramele cazurilor de utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
5.2 Diagramele de secvent , a s ,i colaborare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
5.3 Diagramele de activitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
6 Elaborarea diagramelor( continuare ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.1 Diagramele de clase pentru sistemul de identicare a trendurilor pe piat ,a nanciar a . 37
6.2 Diagrama de componente pentru aplicat ,ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.3 Diagrama de platform a pentru aplicat ,ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

1 Descrierea domeniului de studiu
Piat ,a nanciar a reprezint a un domeniu prin care toate activele naciare sunt puse ^ n circuitul
economic. Ea este localizat a pe teritoriul unei t , ari ceea ce reprezint a piat ,a nanciar a a unei t , ari,
iar dezvoltarea unei t , ari pe plan internat ,ional, impune s ,i aparit ,ia unei platforme de gestionare a
fondurilor ce is ,i au sursa din repartit ,ia nanciar a internat ,ional a. Aceast a plaform a este compus a din
mai multe subdomenii, numite s ,i instrumente de tranzact ,ionare , as ,a cum sunt:
{ titlurile nanciare;
{ act ,iunile;
{ obligat ,iunile;
{ bonurile de trezor arie;
{ renta de stat;
{ oferta public a;
{ titlurile derivative;
{ contracte "Futures";
{ opt ,iunile.
De obicei p art ,ile care particip a la procesul de tranzact ,ionare pe piat , a sunt:
{ emitent ,ii;
{ intermediarii;
{ investitorii.
Conform C'boe, Nasdaq Trader s ,i ForexMD zilnic doar pe piat ,a de act ,iuni se ajunge la tranzact ,ii
in valoare de 169 miliarde de dolari, iar piat ,a nanciar a ajunge pina la 4-5 trilioane de dolari. Aceste
cifre descriu volumul imens de tranzact ,ii s ,i important ,a imens a a acestei platforme. Deasemenea ne
indic a c a acesta este locul unde companiile, cit s ,i t , ari intregi is ,i demonstreaz a supremat ,ia s ,i nivelul
de dezvoltare.
Participarea la tranzact ,ionare impune crearea unui pachet bun ce include persoane bine preg atite
in domenii de investit ,ii, analis ,ti de clas a ^ nalt a, dar factorul uman s ,i reprezint a o problem a foarte
mare. Cont^ nd pe faptul ca numarul activelor este unul foarte mare, g asirea specilialis ,tilor de calitate
^ nalt a reprezint a o problem a, factorii emot ,ionali, c^ t s ,i costul remuner arii este imens, companiile de
top recurg la sisteme soft pentru asistent , a ^ n trading.
Sistemele de asistent , a in trading sunt capabile s a ajute traderii in luarea decizii mai bune ^ n
realizarea unei tranzact ,ii. Ele includ toate tipurile de informat ,ii necesare unei tranzactii as ,a cum sunt
analiz a detaliat a a nout at ,ilor, analiz a factorilor tehnici, analiz a a riscurilor, compararea de active,
as ,area pret ,urilor intr-o anumit a period a precum s ,i multe altele.
2

Utilizarea acestor sisteme a duc la obt ,inerea unor date statistice calitate care stau la baza
ec arei tranzact ,ii zilnice, care duce la cres ,terea proturilor pe anumite linii de tranzact ,ionare c^ t s ,i
permite obt ,inerea unor imagini clare pentru realizarea tranzat ,iilor viitoare s ,i proiectarea de patterne
de tranzact ,ionare s ,i realizare de strategii. Pentru companiile de trading deasemenea permite reduc-
erea numarului de personal ^ n favoarea persoanelor de calitate ^ nalt a, permite s a se pun a accent pe
calitate s ,i nu pe num arul de oameni a
at ,i ^ n acest circuit.
Alt a problem a ce este rezolvat a cu ajutorul sistemelor de asistent , a s ,i de determinare a tren-
durilor, este problema detect arii c^ t mai rapid a a unor puncte cheie ^ n evolut ,ia unui activ. Aceasta
presupune c a traderii pot lua o decizie mult mai rapid a ^ n timp, ^ naintea aparit ,ii unui prag critic de
tranzact ,ionare.
O alt a problem a ap arut a ^ n analiza de date este studiul indicatorilor tehnici. Iar aceast a
problem a este solut ,ionat a deasemenea prin implementarea unui sistem de asistent , a. Sistemul este
capabil s a analizeze datele concomitent de la un numar foarte mare de indicatori (in unele cazuri
s,i pina la 100 indicatori in acelas ,i timp), iar in nal s a as ,eze atmosfera de trading la un anumit
moment.
Comparabil cu partea uman a care poate analiza nu mai mult de 4-5 indicatori ^ n acelas ,i timp,
sistemul de analiz a o aduce vitez a in determinarea trandului s ,i cu o probabilitate mult mai ^ nalt a.
Deasemenea sistemele de analiz a a trandurilor s ,i asistent , a in trading permit realizarea unor
statistici a tutoror tranzact ,iilor efectuate, sortarea acestora conform activelor, conform timpului de
deschidere, timpului de inchidere, protul calculat. Aceasta permite vericarea calit at ,ii tranzact ,iilor
efectuate de trader. Analiza acestui portofoliu reprezint a ^ n acelas ,i timp s ,i efectivitatea sistemului
de lucru. Utilitatea utiliz arii acestui tip de sistem nu poate  pus a la ^ ndoial a ^ n nici un caz, iar
dezvoltarea sistemelelor noi reprezint a o provocare pentru companiile gigant c^ t s ,i pentru cele mai
nivel mai jos.
1.1 Obiectivele sistemului
Scopul de baz a al aplicat ,iei, este de a crea o platform a de asistent , a in trading care ca
utilizat a ^ n managmentul tranzact ,iilor de pe toate tipurilor de piat , a. Sistemul se adreseaz a tuturor
companiilor de trading s ,i companiilor care se ocup a cu realizarea statisticilor s ,i prognozelor, av^ nd ca
scop us ,urarea lucrului cu toate tipurile de active c^ t s ,i perfect ,ionarea modului de luare a deciziilor.
Principalele obiective ale sistemului:
{ analiza indicatorilor tehnici;
{ posibilitatea realiz arii analizei fundamentale;
{ determinarea dispozit ,iei traderilor;
{ posibilitatea analizei riscurilor;
{ cres ,terea calit at ,ii tranzact ,iilor;
{ cres ,terea protului a companiilor;
3

{ realizarea diverselor tipuri de rapoarte;
{ evaluarea corect a a situat ,iei pentru anumite active;
{ reducerea riscurilor ^ n baza emot ,iilor umane;
{ viteza ridicat a de analiz a.
Beneciile unui astfel de sistem informat ,ional:
{ permite o multitudine de analiz a a ec arui activ, incluzind analiz a in baz a de indicatori tehnici
s,i analiz a fundamental a ^ n mod simplicat;
{ reducerea riscurilor in baza emot ,iilor umane;
{ un sistem de acest tip ofer a traderilor o imagine in ansmablu asupra performant ,elor personale;
{ solut ,ia poate  adaptat a la orice tip de activ;
{ acest sistem permite ca intr-o singur a aplicat ,iei s a e realizat a o multitudine de operat ,iuni
nanciare;
{ cres ,terea vitezei de determinare s ,i de luare a deciziilor;
{ implic a un modul de auto-^ nv at ,are s ,i corectare a prognozelor;
{ us ,urarea procesului de creare a strategiilor de tranzact ,ionare s ,i determin arii de modelelor de
comportament al piet ,ei;
{ compararea evolut ,iei a activelor ^ n dependent , a de perioada de timp aleas a;
{ realizarea unor statistici detaliate s ,i exportarea acestor in formate disponibile.
1.2 Clase de utilizatori
Sistemul va include doar o singur a clas a de utilizatori "trader" care va avea access la intregul
sistem. Mai jos vor  descrise lista de posibilit at ,i s,i de manipul ari de care va benicia acest utilizator.
Clasa Trader
Traderii sunt persoanele care au access la urm atoarele module:
{ analiza indicatorilor tehnici;
{ analiza fundamental a;
{ realizarea calculului riscurilor pentru tranzact ,ii;
{ selectarea activului analizat;
{ vizualizarea grac a a evolut ,iei;
{ selectarea timpului de evolut ,iei;
4

{ posibilitatea exporturilor de rapoarte s ,i statistici;
{ gestionarea portofoliului virtual de tranzact ,ii;
{ vizualizare in structur a tabelar a s ,i sub form a de diagram a a rezultatelor;
{ determinarea punctelor s ,i nivelelor de suport s ,i rezistent , a;
{ utilizarea modulului automatizat de realizare a prognozelor'
{ vizualizarea istoriei de evolut ,ie a activelor;
{ compararea interdependet ,elor intre active.
1.3 Descrierea sistemelor existente
^In urma realiz arii unui studiu au fost g asite urm atoarele sisteme informatice ce pot servi drept
concurent al sistemlui de determinare a trendurilor.
{RUInvesting (https://ru.investing.com/)
{Alpharithm ( http://www.alpharithm.ca/)
{WalletInvestor ( https://walletinvestor.com)
^In continuare vor  caracterizate s ,i as ,ate calit at ,ile ec aruia dintre sistemele ment ,ionate mai
sus. Se vor cerceta avantajele s ,i dezavanjale ec aruia.
RuInvesting – reprezint a o platform a ce vine ^ n ajutorul traderilor de toate tipurile s ,i de
pe toate piet ,ele. Sistemul este recunoscut pentru multitudinea de instrumente de care dispune.
La momentul actual reprezint a unul din liderii de pe piat ,a instrumentelor de analiz a. RuInvesting
dispune de varietate mare de active care pot analizate foarte detaliat, include chiar s ,i cryptoalut a.
Sistemul este activ din anul 2007. Sistemul pe drept poate  considerat unul din cele mai bune.
Funct ,ionalit at ,ile sistemului sunt urm atoarele:
{ Dispune de metode de vizualizare a pret ,urilor s ,i a gracelor { dispune de o varitate mare de
pret ,uri pentru toate tipurile de active, c^ t s ,i ^ n acelas ,i timp permite vizualizarea in timp real a
gracelor interactive, cu posibilitatea utiliz arii analizei tehnice s ,i instrumentelor ajut atoare;
{ mai multe tipuri de calendare nanciare { aici este inclus calendarul economic, care include
majoritatea nout at ,ilor la nivel mondial, care ilustreaz a situat ,ia real a, datele s ,i prognozele ^ n
urma nout at ,ilor.Deasemenea include s ,i un calendar de raportare, care permite analiza unor
companii dorite dup a datele publicate de acestea la anumite intervale de timp;
{ instrumente pentru analiz a tehnic a { include instrumente s ,i indicatori tehnici cum sunt RSI,ADX,Moving,
punctele de suport s ,i rezistent , a c^ t s ,i altele;
{ modul pentru nout at ,i { sunt publicate nout at ,ile importante despre toate tipurile de active.
Sunt publicate rapoartele jurnalis ,tilor conform limbii selecate;
5

{ – modulul pentru analitic a { zilnic sunt postate p^ n a la 200 de articole ce descriu anumite
situat ,ii de pe piat , a c^ t s ,i prognoze referitor la diferite active.
AlphaRithm { reprezint a o solut ,ie care ingnor a complet a analiza fundamental a, s ,i pune accent
direct pe partea tehnic a s ,i pe tradingul algoritmic. Sistemul ofer a o varitate larg a de simulare a mai
multor tipuri de algoritmi s ,i determinarea celei mai bune strategii pe un termen stabilit. La fel
sistemul poate  congurat pentru rularea cu diferit ,i parametri s ,i nu impune anumit restrict ,ii legate
de sume. Principalele funct ,ionalit at ,i ale acestui sistem sunt urm atoarele:
{ 3 clase mari de algorimi care pot  testat ,i { include clase de algoritmi cum sunt
algoritmii naivi, algoritmi avansat ,i s ,i algoritmi de machine learnig;
{ permite ajustarea parametrilor pentru simulare { sistemul nu impune restrict ,ii ceea
ce prives ,te num arul de loturi tranzact ,ionate sau timpul de tranzact ,ie;
{ posibilitatea cre arii propriului algoritm { sistemul permite crearea noilor algoritmi in
baza celor care sunt deja existent ,i in aplicat ,ie.
WalletInvestor { este o solut ,ie care inglobeaz a ^ n sine o serie de funct ,ionalit at ,i ceea ce ajut a
la analiza trendurilor pe piat ,a nanciar a. Sistemul dispune de o multitudine de active care pot
cercetate detaliat, cit s ,i permite realizarea unei prognoze pe timp indelungat cu o probabilitate foarte
inalt a. Cele mai importante funct ,ionalit at ,i sunt :
{ vizualizarea datelor istorice ce t ,in de active { permite vizualizarea datelor despre
evolut ,ia activelor de pina la un an, sau maxim pin a la data in care a fost realizat
sistemul;
{ modulul de prognoze { in baza algoritmilor de machine learning s ,i tehnologiilor big
data, sistemul realizeaz a o prognoz a pentru orice activ;
{ modelul de grac { presupune ilustrarea grac a e evolut ,iei conform pret ,ului activului
in timp real;
{ modul de date { include as ,area punctelor de suport s ,i rezistent , a, s ,i pret ,ul pentru
intervale de timp importante ^ n trading;
{ modul de comparare { presupune modulul in care putem compara in evolut ,ia a dou a
active, cerceta nivelul de capitalizare s ,i schimb arile la anumite intervale de timp;
{ crypto-valut a { include ca instrument de tranzact ,ie s ,i crypto-valuata.
Avantajele s ,i dezavantajele sistemului RuInvesting
Avantajele proiectului RuInvesting sunt urm atoarele:
6

{ dispune de un modul pentru analiz a fundamental a de nivel ^ nalt;
{ interfat ,a are o internat ,ionalizare dezvoltat a, sust ,ine 18 limbi diferite;
{ multitudine de instrumente de analiz a tehnic a;
{ disponibilitatea raportelor de sezon a companiilor.
Dezavantajele sistemului reprezint a:
{ sistemul analitic include foarte multe erori in prognozare (foarte greu de apreciat
pentru incep atori);
{ multitudinea informat ,iilor face dicil a as ,area corect a acesteia.
Avantajele s ,i dezavantajele sistemului AlphaRithm
Avantajele sistemului reprezint a:
{ permite eliminarea analizei fundamentale, care de obicei poate  specula-
tiv a s ,i care poate duce la prognoze gres ,ite;
{ permite crearea propriei strategii de tranzact ,ionare;
{ permite aplicarea tehnologiilor moderne de auto-^ nv at ,are s ,i auto-corectare
a prognozelor.
Dezavantajele sistemului sunt :
{ timp foarte ridicat de realizare a simul arii;
{ necesit a cunos ,tint ,e avansate ^ n analiz a; tehnic a.
Avantajele s ,i dezavantajele sistemului WalletInvestor
Avantajele sistemului reprezint a:
{ multitudinea de active de lucru;
{ realizarea unei prognoze cu probabilitate ^ nalt a de realizare;
{ dispune de modulul de comparare a evolut ,iei activelor;
{ intefat , a us ,or de utilizat;
{ corectarea prognozelor utiliz^ nd tehnici de machine learning.
Dezavantajele sistemului sunt:
{ necesit a cunos ,tint ,e avansate pentru realizarea analizei;
{ prognozele pot  folosite ^ n mod speculativ.
7

2 Descrierea scopului, funct ,iilor s ,i modulelor sistemului informat ,ional de identi-
care a trendurilor pe piat ,a nanciar a
^In acest capitol se propune o viziune general a asupra sistemului elaborat, care include scopul
s,i funct ,iile care stau la baz a.Deasemenea este realizat a decompozit ,ia s ,i determinarea subsistemelor
s,i elaborarea cerint ,elor ce t ,in de stabilitatea funct ,ion arii s ,i calitatea serviciilor prestate.
2.1 Scopul
Crearea unui sistem informat ,ional care faciliteaz a executarea tranzact ,iilor pe piat ,a nanciar a,
cu un grad ^ nalt de ecient , a s ,i cu riscuri minime. Sistemul va permite utilizarea diferitor instrumente
pentru vericarea prognozelor cit s ,i pentru determinarea momentelor potrivite pentru tranzact ,ii.
Deasemenea sistemul va include un modul care permite realizarea unor statistici ce t ,in de compor-
tamentul unui anumit activ.
2.2 Funct ,iile sistemului
Sistemul informat ,ional de determinare a trendurilor va oferi urm atoarele:
{ selectarea unui activ;
{ as ,area gracului de evolut ,ie a activuluil
{ selectarea perioadei de as ,area a evolut ,iei;
{ selectarea tipului de grac dorit;
{ selectarea indicatorilor tehnici;
{ crearea unei prognoze temporare in baza indicatorilor tehnici;
{ realizarea corelat ,iei dintre active;
{ realizarea compararea de evolut ,iei a activelor;
{ as ,area infomat ,iei detaliate a unui activ;
{ analiza fundamental a;
{ gestionarea nout at ,ilor s ,i prognozelor;
{ vericarea prognozei in baza modulului automatizat de machine learning;
{ exportul informat ,iilor in format HTML;
{ exportul informat ,iilor in format PDF;
{ exportul infomat ,iilor in format CSV;
{ calculul riscurilor a tranzact ,iei;
8

{ importarea unui activ local;
{ as ,area unui compartiment de statistic a a activelor;
{ realizarea topului de active tranzact ,ionate;
{ simularea tranzact ,iilor;
{ as ,area corelat ,iilor dintre active;
{ as ,area tabelelor de evolut ,iei a prognozei;
{ as ,area volumelor de tranzact ,ii.
2.3 Determinarea subsistemelor
Sistemul informat ,ional va dispune de 2 submodule:
{ partea client – acesta va reprezenta interact ,iunea sistemului cu utilizatorii sistemului,
s,i care permite utilizarea funct ,ionalit at ,ile ment ,ionate;
{ – partea server { care ca include bussines-logica aplicat ,iei. Aici se vor realiza toate
funct ,ionalit at ,ile ce nu t ,in de interfat ,a grac a. Iar ad augarea de componente s ,i
funct ,ionalit at ,i se va face exclusiv din acest modul.
2.4 Cerint ,ele sistemului informat ,ional
Acest capitol presupune o vedere des are cerint ,ele general ale sistemului proiectat.
Cerint ,e de securitate
{ ca cerint a strict a de securizare se recomand a, metodele de securizare s ,i protect ,ie a
serverului, pentru a evita atacuri de tip de DDOS, sau furtul de informat ,ii despre
administratorii acestui sistem;
{ sistemul trebuie sa dispun a de o copie de rezerv a a toate datelor ce sunt folosite de
aplicat ,ie, care va  actualizat a la ecare 5 secunde.
Cerint ,e de calitate
{ sistemul trebuie s a funct ,ioneze corect { s a permit a realizarea f ar a impedimente a
tuturor funct ,ionalit at ,ilor ment ,ionate mai sus, f ar a s a con
icteze intre ele;
{ utilizarea sistemului ar trebui s a e una intuitiv a, s ,i modul de prezentare al
informat ,iilor s a e c^ t mai comod pentru client ,i;
{ sistemul trebuie sa funct ,ioneze s ,i s a react ,ioneze ^ n perioade foarte scurte de timp,
t,in^ nd cond ^ n acelas ,i timp de funct ,ionarea corect a;
{ modicarea sau ad augarea modulelor nu trebuie sa in
uent ,eze funct ,ionarea pentru
modulele care deja sunt ^ n funct ,iune;
{ versionarea sistemului s a e realizat a ^ n mod corect.
9

3 Elaborarea diagramelor IDEF0,IDEF3,DFD
IDEF (Integration DEFinition) este o familie de limbaje de modelare ^ n domeniul sistemelor
 si ingineriei software. Acestea acoper a o gam a larg a de utiliz ari, de la modelarea funct ional a la
date, simulare, analiza / proiectarea obiect-orientata  si achizit ia de cuno stint e. Aceste "limbaje de
denit ie" au fost elaborate ^ n conformitate cu nant area de la US Air Force  si, de si ^ nc a cel mai
frecvent folosite de acestea, precum  si alte agent ii militare  si Departamentul de Aparare (DoD), sunt
^ n domeniul public.
IDEF0: Modelare de funct ii – Metoda model arii funct ionale IDEF0 este destinat a s a
modeleze deciziile, act iunile,  si activit at ile unei organizat ii sau unui sistem. IDEF0 – metodologie
pentru simularea funct ,ional a. Cu intuitiv IDEF0 limb a grac este sistemul de studiu la un set de
funct ,ii interdependente ( blocuri de funct ,ii ). Ca o regul a, instrumentul de modelare IDEF0 este
primul pas ^ n analiza s ,i studiul oric arui sistem.
IDEF3: Captura descriere proces – – Metodologie pentru documentarea proceselor care
au loc^ n sistem. Cu IDEF3 se descriu scenariile s ,i secvent ,ele de operat ,ii pentru ecare proces. IDEF3
este direct legat a de metodologia IDEF0 – ecare funct ,ie (unitate funct ,ional a) poate  reprezentat a
prin intermediul IDEF3 ca un proces separat.
DFD: Diagramele
uxurilor de date Diagrama
uxului de date ale nivelului logic curent,
independent a de tehnologie, reliefeaz a funct iile de prelucrare a datelor executate de c atre sistemul
informat ional curent.
3.1 Diagram a de context ^ n notat ia IDEF0
^In cadrul lucr arii respective, este modelat sistemul ce urmeaz a a  dezvoltat din perspectiva
notat iilor IDEF0,IDEF3, DFD.Procedura principal a a sistemului este de generare a unei prognoze
pentru trading, conform riscului,money management s ,i situat ,ia de piat , a.Subiectul model arii ^ l
constituie ^ nsu si sistemul informat ional, scopul model arii ^ l constituie denirea proceselor ce petrec
^ n cadrul acestuia, punctul de vedere este denit de viziunea administratorului sistemului. Pentru
elaborarea diagramei de context ^ n notat ia IDEF0, este necesar a deni cele 4 tipuri de arcuri:
{de intrare (informat ia procesat a ^ n sistem);
{de ie sire (informat ia produs a de sistem);
{de control (proceduri, reguli, strategii, standarde  si norme de care se conduce sis-
temul);
{ale mecanismelor (resursele ce asigur a executarea proceselor).
Arcurile de intrare pentru sistemul dezvoltat sunt:
{ datele ce t ,in de analiza indicatorilor tehnici;
{ datele ce t ,in de analiza fundamental a;
{ datele obt ,inute din analiza de machine learning.
10

Arcurile de control pentru sistemul dezvoltat sunt:
{ sesiunea de tranzact ,ionare;
{ timeframe-ul disponibil;
{ risc managmentul;
{ money mangmentul.
Arcurile mecanismelor pentru aplicat ia dezvoltat a sunt:
{ traderii;
{ echipamente tehnice.
Arcurile de ie sire sunt:
{ prognoza pentru tranzact ,ionare.
^InFigura 3.1 de mai jos, este reprezentat a diagrama de context a sistemului informat ,ional.
Diagrama de context ne permite o vizualizare general a a proceselor ce se indeplinesc pentru realizarea
scopui propus. ^In aceast a diagram a sunt descrise toate cele tipuri de arcuri ment ,ionate mai sus, s ,i cu
ajutorul c arora poate  realizat a decompozit ,ia sistemului.
Figura 3.1 { Diagrama de context a sistemului informat ,ional
3.2 Diagrame de decompozit ie de nivelul unui  si doi ^ n notat ia IDEF0
^InFigura 3.2 este reprezentat a diagrama de decompozit ,ie de nivelul unu. Aceasta presupune
o decompozit ,ie detaliat a a procesului de obt ,inere a prognozei, care va  realizat a pas cu pas. ^In ea
sunt as ,ate toate dependet ,ele intre module, s ,i cadrele in baza c arora se realizeaz a scopul propus
11

Figura 3.2 { Diagrama de decompozit ,ie de nivelul unu.
Observ am c a orice prelucrare a datelor, este realizat a exclusiv de mecanismul numit "Echipa-
mente tehnice". Aici se face referire la Serverul Web care va realiza aceste operat ,iuni astfel permit ,^ nd
un nivel ^ nalt de automatizare a sistemului, iar implicarea p art ,ii umane vine doar la luarea deciziei
nale.
^In Figura 3.3 este reprezentat detaliat procesul de analiz a a informat ,iei despre indicatorii
tehnici, din diagrama de decompozit ,ie de nivelul unu. Generarea unui rezultat implic a o serie de 4
subprocese atomice care au ca rezultat returnarea unui rezultat part ,ial din procesul de generare a
prognozei.
^In urma realiz arii acestui lant ,de subprocese, primim ca rezultat o valoare logic a, care ne
permite ltrarea intr arilor ^ ntr-o tranzact ,ie s ,i care ne permite la r^ ndul s au calculul riscului.
Vericarea sesiune de tranzact ,ionarea permite identicarea tipului de active care pot  tranzact ,ionate
intr-o anumit a perioad a de timp s ,i volatilitatea activului, care sunt foarte importante la fel in calculul
riscului s ,i identicarea puterii trendului.
Vericarea timeframe-ului disponibil ne indic a perioada de timp local a pentru care se dores ,te
a se realiza tranzact ,ia. Cu c^ t timeframe-ul este mai mare cu at^ t probabilitatea de succese este mai
mare.
Calculul riscului este determinat de tipul nout at ,ilor care sunt preconizate ^ n timpul sesiuni de
tranzact ,ionare c^ t s ,i prognoza s ,i in
uent ,a acestor nout at ,i.
Generarea rezultatelor reprezint a etapa ^ n care e realizat un rezumat al tuturor etapelor par-
curse anterior s ,i ne indic a o valoarea logic a care ne permite s a trecem la pasul urm ator in procesul
general.
12

Figura 3.3 { Diagrama de decompozit ,ie de nivelul doi.
3.3 Diagram a de decompozit ie ^ n notat ia IDEF3
Notat ia IDEF3 reprezint a o metodologie de modelare ce utilizeaz a descrierea grac a a
uxurilor
de date  si descrie interconexiunile ^ ntre procesele de prelucrare a datelor.
Diagrama de decompozit ,ie in notat ,ia IDEF3 a fost elaborat a pentru o diagram a specic a din
notat ,ia IDEF0, din capitolul anterior.Drept model de analiz a a fost cercertat subprocesul Generare
rezultat.
^In Figura 3.4 este reprezentat acest tip de diagram a, s ,i procesele care fac parte din ea, respectiv
return^ nd o prognoz a temporar a.
Diagrama presupune vericarea datelor primite conform sesiunii de tranzact ,ionare. ^In cazul c a
sesiunea de trading este inactiv a (^ n zilele de odihn a s ,i s arb atoare) atunci procesul este oprit, iar ^ n
cazul ^ n care sesiunea este activ a atunci se recurge la calculul riscului s ,i determinarea sumei pentru
tranzact ,ie.
La stabilirea unui risc acceptabil , iar in prealabil direct ,ia de tranzact ,ionare atunci se alege una
din direct ,iii Short sau Long, iar ^ n cazul in care riscul este prea mare atunci procesul este oprit, asfel
asigur^ nd sansele mai mici de apart ,iei a unei erori de tranzact ,ionare sau prot de tip negativ.
13

Figura 3.4 { Diagrama de decompozit ,ie ^ n notat ,ie IDEF3. Generare rezultat.
3.4 Diagram a de decompozit ie ^ n notat ia DFD
O diagram a de
ux de date (DFD) este o reprezentare grac a a "
uxului" de date prin inter-
mediul unui sistem informatic. O diagram a de acest tip arat a ce fel de informat ,ii vor  introduse la
s,i spre ies ,ire din sistem, ^ n cazul ^ n care datele vor veni de la s ,i vor pleca spre, s ,i ^ n cazul ^ n care
datele vor  stocate. Aceasta nu descrie informat ,ii despre procesele ce se vor opera ^ n ordine sau ^ n
paralel.
^In Figura 3.5 este reprezentat a diagrama de decompozit ,ie elaborat a.
^In acest tip de diagram a este reprezentat
uxul general de informat ,ii care circul a prin sistem.
Observ am ca exist a mai multe surse de date, cum sinte activele, sesiunile, timeframe, risc manage-
ment, money management, datele despre analiza fundamental a, indicatorii, s ,i rezultatele machine
learning. Toate aceste informat ,ii in urma prelucr arii s ,i analizei duc la returnarea unui rezultat
(prognoz a), iar in baza acestui rezultat este efectuat a o tranzact ,ie, sau poate  evitat a realizarea
acesteia.
14

Figura 3.5 { Diagrama de decompozit ,ie DFD.
15

4 Elaborarea modelului logic al Domeniului Obiectiv ^ n notat ia IDEF1X
Pentru elaborarea diagramei vom folosi Erwin Data Modeler. ^In gura 4.1 s ,i 4.2 poate
vizualizat a modul de creare a unei relat ,ii.
Figura 4.1 { Fereastra Erwin Data Modeler
Figura 4.2 { Crearea unei relat ,ii
16

Mai jos poate  v azut a schema aplicat ,iei.
Figura 4.3 { Schema bazei de date a aplicat ,iei
17

5 Elaborarea diagramelor
Unied Modeling Language (UML) este un limbaj pentru scop general de dezvoltare,
limbaj de modelare ^ n domeniul ingineriei software, care este destinat s a furnizeze o modalitate
standard de a vizualiza proiectarea unui sistem. UML a fost proiectata init ,ial de dorint ,a de a
standardiza sistemul de notat ,ie disparate s ,i abord arile de proiectare a software-ului. Unied Modeling
Language (UML) ofer a o modalitate de a vizualiza planurile de arhitectur a a unui sistem ^ ntr-o
diagram a, inclusiv elemente cum ar :
{ Orice activitate (locuri de munc a);
{ Componentele individuale ale sistemului s ,i modul ^ n care acestea pot interact ,iona cu
alte componente software;
{ Cum sistemul va rula;
{ Cum entit at ,ile vor interact ,iona cu celelalte (componente s ,i interfet ,e);
{ interfat , a de utilizator extern.
^In acest capitol vor  elaborate diagramele UML de comportament. Din aceast a categorie vor
 cercetate diagramele cazurilor de utilizare, diagrama de secvent , a, de colaborare s ,i diagrama de
activit , at,i.
5.1 Diagramele cazurilor de utilizare
Diagrama general a a cazurilor de utilizare a sistemului de identicare a trendurilor
pe piat ,a nanciar a
^In Figura 5.1 este reprezentat a o structur a general a a funct ,ionalit at ,ilor sistemului. Putem
urm ari c a exist a 2 actori care au un impact asupra sistemului s ,i care pot folosi funct ,ionalit at ,ile
sistemului. Aces ,tia sunt: Administratorul s ,i Utilizatorul care ulterior a accesat sistemul.
Functionalit at ,ile ce t ,in de Administrator sunt urm atoarele:
{ Controlul aplicat ,iei;
{ Trimiterea s ,i recept ,ionarea de email.
Acestea pot  realizate doar dac a a fost logat in sistem.
18

Figura 5.1 { Diagrama general a a cazurilor de utilizare
Funct ,ionalit at ,ile ce t ,in de Utilizator sunt urm atoarele:
{ Crearea de cont;
{ Controlul portofoliului;
{ Generarea informat ,iilor despre active;
{ Urmarirea activului;
{ Generare de prognoze.
Toate acestea deasemenea pot  realizate doar dac a utilizatorul are access la aplicat ,ie.
Cazul de utiliare 1 { Crearea unui utilizator nou
19

Figura 5.2 { Diagrama cazurilor de utilizare pentru crearea unui utilizator nou
Numele: Crearea unui utilizator nou
Obiectiv: Crearea unui cont de acces pentru un utilizator
Actorul init ,ial:Utilizatorul
Pre-condit ,ie:Utilizator nu are un cont ^ nregistrat ^ n sistem
Post-condit ,ie: Utilizatorul dispune de un cont ^ n sistem s ,i poate accesa aplicat ,ia
Scenariu:
Pasul 1: Utilizatorul deschide pagina principal a;
Pasul 2: Selecteaz a utilizator nou;
Pasul 3: Completeaza forma de ^ nregistrare ;
Pasul 4: Selecteaz a tipul de utilizator dorit.
Cazul de utiliare 2 { Logarea ^ n sistem
20

Figura 5.3 { Diagrama cazurilor de utilizare pentru logarea ^ n sistem
Numele: Logarea utilizatorilor ^ n sistem
Obiectiv: Logarea ^ n sistem
Actorul init ,ial:Administrator / Utilizator
Pre-condit ,ie:Utilizatorul sau Administratorul nu sunt logat ,i ^ n sistem
Post-condit ,ie:Utilizatorul sau Administratorul este logat in sistem cu ajutorul loginului s ,i parolei
setate la ^ nregistrare.
Scenariu:
Pasul 1: Administratorul/utilizatorul deschide pagina de logare;
Pasul 2: Completeaza corect numele de utilizator;
Pasul 3: Completeaza corect parola;
Pasul 4: Selecteaza butonul de intrare ^ n sistem.
Cazul de utiliare 3 { Genereaza informat ,ii sau grace
21

Figura 5.4 { Diagrama cazurilor de utilizare pentru generarea informat ,iilor sau a gracelor
Numele: Generarea informat ,iilor sau a gracelor pentru un activ;
Obiectiv: Utilizatorul dores ,te s a obt ,in a informat ,iile despre un activ sau gracul acesteia;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o informat ,ie despre activ
Post-condit ,ie: Utilizatorul poate vedea informat ,ia despre activul selectat
Scenariu:
Pasul 1: Utilizatorul deschide pagina de logare;
Pasul 2: Completeaz a corect numele de utilizator s ,i parola;
Pasul 3: electeaz a compania (activul) la care dores ,te s a obt ,in a informat ,ia ;
Pasul 4: Selecteaz a tipul de informat ,ie dorit a
Pasul 5: Veric a informat ,ia obt ,inut a s ,i gracul activului.
Cazul de utiliare 4 { Generarea prognozei
22

Figura 5.5 { Diagrama cazurilor de utilizare pentru generarea unei prognoze
Numele: Generarea unei prognoze despre un activ;
Obiectiv: Utilizatorul primes ,te o prognoza de (buy/sell) asupra unui activ;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o prognoz a asupra activului selectat;
Post-condit ,ie:: Utilizatorul va primi o prognoz a de tip buy/sell asupra activului selectat, iar in
caz contrar va primi o prognoza neutr a;
Scenariu:
Pasul 1: Utilizator deschide pagina de logare;
Pasul 2: Completaz a corect numele s ,i parola;
Pasul 3: Selecteaza compania (activul) dorit;
Pasul 4: Selecteaz a tipul prognozei ;
Pasul 5: Veric a prognoz a obt ,inut a pentru a lua o decizie de tranzact ,ionare.
5.2 Diagramele de secvent , a s ,i colaborare
Crearea unui utilizator nou
23

Figura 5.6 { Diagrama de secvent , a pentru crearea unui utilizator nou
Numele: Crearea unui utilizator nou
Obiectiv: Crearea unui cont de acces pentru un utilizator
Actorul init ,ial:Utilizatorul
Pre-condit ,ie:Utilizator nu are un cont ^ nregistrat ^ n sistem
Post-condit ,ie:Utilizatorul dispune de un cont ^ n sistem s ,i poate accesa aplicat ,ia
Descriere:
Pentru a obt ,ine accesul la sistem, este nevoie ca utilizatorul sa e ^ nregistrat ^ n sistem. Pro-
cesul de ^ nregistrare cuprinde interact ,iunea mai multor module de lucru, cum sunt : Modulul de
^ nregistrare, modulul de conrmare, modulul de stocare. Pentru ^ nceput, utilizatorul act ,ioneaz a un
buton de tip submit, pentru a conrma act ,iunea de ^ nregistrare el dores ,te s a primeasc a o form a de
^ nregistrare. La r^ ndul s au modulul de ^ nregistrare ^ n trimite sub form a de r aspuns o form a, ^ n care
utilizatorul trebuie s a completeze datele sale personale, c^ t s ,i numele de utilizator s ,i parola.
^In pasul urm ator datele sunt transmise spre modulul de conrmare, iar dac a c^ mpurile sunt
completate corect atunci datele sunt transmise spre modulul de stocare ^ n care utilizatorul este ^ nscris
^ n baza de date. La acest moment utilizatorul poate  considerat ^ nregistrat s ,i deja poate accesa
aplicat ,ia.
24

Figura 5.7 { Diagrama de colaborare pentru crearea unui utilizator nou
Logarea ^ n sistem
Figura 5.8 { Diagrama de secvent , a pentru logarea ^ n sistem
25

Figura 5.9 { Diagrama de colaborare pentru logarea ^ n sistem
Numele: Logarea utilizatorilor ^ n sistem
Obiectiv: Logarea ^ n sistem
Actorul init ,ial:Administrator / Utilizator
Pre-condit ,ie:Utilizatorul sau Administratorul nu sunt logat ,i ^ n sistem
Post-condit ,ie:Utilizatorul sau Administratorul este logat in sistem cu ajutorul loginului s ,i parolei
setate la ^ nregistrare.
Descriere:
^In urma ^ nregistr arii utilizatorului ^ n sistem, pentru acccess deplin este necesar ca acesta s a
e autenticat ^ n sistem.Autenticarea este compus a din interact ,iunea a 3 module.Pentru ^ nceput
utilizatorul completeaz a forma de logare s ,i trimite datele spre modulul modulul de control care
veric a dac a datele sunt completate corect, iar dac a toate c^ mpurile sunt completate atunci datele
sunt transmise ^ n continuare modolului de vericare. Printr-o conexiune cu baza de date, modulul
de vericare, caut a ^ n baza de date utilizatorul cu informat ,ia introdus a ^ n forma de logare. Dac a
este g asit un utilizator cu as ,a date atunci acesta transmite modulului de as ,are un mesaj de succes,
iar utilizatorul este redirect ,ionat spre cabinetul s au, ^ n dependent , a de tipul de utilizator care este,
administrator sau utilizator simplu. ^In acest moment este nisat procesul de logare ^ n sistem.
26

Generarea informat ,iilor sau a gracelor pentru un activ
Figura 5.10 { Diagrama de secvent , a pentru generarea informat ,iei s ,i gracelor
Figura 5.11 { Diagrama de colaborare pentru generarea informat ,iei s ,i gracelor
27

Numele: Generarea informat ,iilor sau a gracelor pentru un activ;
Obiectiv: Utilizatorul dores ,te s a obt ,in a informat ,iile despre un activ sau gracul acesteia;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o informat ,ie despre activ
Post-condit ,ie: Utilizatorul poate vedea informat ,ia despre activul selectat
Descriere:
Generarea informat ,iilor s ,i gracelor activelor aduce rezultatul interact ,iunii mai multor mod-
ule de lucru, cum s^ nt : Modulul de control, modulul grac, modulul de stocare s ,i modulul de
as ,are. Procesul se ^ ncepe odat a ce utilizatorul alege compania despre care se dores ,te informat ,ia.
Aceast a cerere este transmise spre modulul de control, care la rindul s au veric a dac a compania este
^ nregistrat a pe piat , a sau dac a este introdus a ^ n sistem. Dac a datele despre companie sunt valide
atunci, se face o cerere ca s a e as ,at gracul de dezvoltare a companiei alese. Iar pentru a obt ,ine
aceste date avem nevoie de un istoric al pret ,urilor este inclus ^ n baza de date a sistemului. La rindul
lui se face o cerere spre modul de stocare al sistemului. Iar in baza informat ,iei alese din modulul
de stocare se re^ ntoarce istoricul in baza caruia modulul grac deseneaz a gracul de dezvoltare s ,i
este returnat modulului de control ca un rezultat pozitiv. Iar dac a rezultatul reprezint a un mesaj de
succes atunci se act ,ioneaz a modulul de as ,are ^ n care utilizatorul poate vizualiza datele s ,i gracul
activului.
28

Generarea prognozelor
Figura 5.12 { Diagrama de secvent , a pentru generarea prognozei
Figura 5.13 { Diagrama de colaborare pentru generarea unei prognoze
29

Numele: Generarea unei prognoze despre un activ;
Obiectiv: Utilizatorul primes ,te o prognoza de (buy/sell) asupra unui activ;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o prognoz a asupra activului selectat;
Post-condit ,ie:: Utilizatorul va primi o prognoz a de tip buy/sell asupra activului selectat, iar in
caz contrar va primi o prognoza neutr a;
Descriere:
La generarea prognozei asupra unui activ sunt utilizate modulele de lucru cum ar : Modulul de
control, modulul de prognozare, modulul de vericare, modulul de stocare , modulul de as ,are. Pro-
cesul de prognozare ^ ncepe atunci c^ nd utilizatorul alege compania (activul) pentru care se dores ,te a
primi prognoza. Aceast a informat ,iei este transmis a modulului de control pentru vericarea disponi-
bilit at ,ii companiei pe piat ,a nanciar a sau existent ,a acesteia ^ n sistem.Apoi sunt vericate datele din
sistem dac a acestea exist a, iar apoi este ^ n baza informat ,iilor despre companie este generat a prognoza
^ n modulul de control. Dac a este o prognoz a valid a atunci prognoza este introdus a in baza de date
s,i este as ,at a utilizatorului.
Utilizarea ret ,elei neuronale
Figura 5.14 { Diagrama de secvent , a pentru generarea prognozei
30

Figura 5.15 { Diagrama de colaborare pentru generarea unei prognoze
Numele: Utilizarea ret ,elei neuronale pentru determinarea prognozei;
Obiectiv: Utilizarea unei ret ,ele neuronale pentru determinarea prognozei asupra unui activ;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o prognoz a asupra activului selectat;
Post-condit ,ie:: Utilizatorul va primi o prognoz a de tip buy/sell asupra activului selectat, iar in
caz contrar va primi o prognoza neutr a.
Descriere:
Pentru generarea unei prognoze folosind o ret ,ea neuronal a sunt folosite citeva modul de lucru
numite straturi.Acestea reprezint a straturile ret ,elei neuronale.Procesul de prognozare incepe cu in-
troducere a ponderilor s ,i rezultatelor dorite de c atre utilizator, spre stratul init ,ial. Din stratul initial
sunt transmise cantit at ,ile spre stratul ascuns s ,i se init ,iaz a ponderile.Apoi pentru obiectul rezultat
este calculat o serie de funct ,ii s ,i noile ponderi pin a nu coincid cu rezultatle as ,teptate. Iar cind acestea
sunt atinse ponderile sunt returnate s ,i prognoza este as ,at a.
31

5.3 Diagramele de activitate
Crearea unui utilizator nou
Figura 5.16 { Diagrama de activitate pentru crearea unui utilizator nou
Numele: Crearea unui utilizator nou
Obiectiv: Crearea unui cont de acces pentru un utilizator
Actorul init ,ial:Utilizatorul
Pre-condit ,ie:Utilizator nu are un cont ^ nregistrat ^ n sistem
Post-condit ,ie:Utilizatorul dispune de un cont ^ n sistem s ,i poate accesa aplicat ,ia
Descriere:
La ^ nregistrarea unui utilizator ^ n sistem este necesar ca o condit ,ie de baz a, ca utilizatorul
s a accepte termenii s ,i condit ,iile sistemului. ^In cazul c a utilizatorul accept a termenii s ,i condit ,iile
sistemului atunci poate  ^ nregistrat ^ n sistem s ,i procesul este nisat cu succes, ^ n caz contrar
procesul este considerat es ,uat s ,i procesul se niseaz a.
32

Logarea ^ n sistem
Figura 5.17 { Diagrama de activitate pentru logarea ^ n sistem
Numele: Logarea utilizatorilor ^ n sistem
Obiectiv: Logarea ^ n sistem
Actorul init ,ial:Administrator / Utilizator
Pre-condit ,ie:Utilizatorul sau Administratorul nu sunt logat ,i ^ n sistem
Post-condit ,ie:Utilizatorul sau Administratorul este logat in sistem cu ajutorul loginului s ,i parolei
setate la ^ nregistrare.
Descriere:
Pentru logarea utilizatorului ^ n sistem este necesar ca s a se efectueze urm atoarele activit at ,i.
Pentru ^ nceput este accesat a pagina de logare iar apoi utilizatorul introduce ^ n forma de logare
numele de utilizator s ,i parola. Datele sunt transmise pentru vericare iar, dac a datele sunt valide
s,i utilizatorul este valid atunci este redirect ,ionat pe pagina principal a a portofoliului, ^ n caz contrar
este redirect ,ionat ^ napoi la forma de logare pentru o ^ ncercare de logare repetat a.
33

Generarea informat ,iilor sau a gracelor
Figura 5.18 { Diagrama de activitate pentru generarea informat ,iilor sau a gracelor
Numele: Generarea informat ,iilor sau a gracelor pentru un activ;
Obiectiv: Utilizatorul dores ,te s a obt ,in a informat ,iile despre un activ sau gracul acesteia;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o informat ,ie despre activ
Post-condit ,ie: Utilizatorul poate vedea informat ,ia despre activul selectat
Descriere:
Procesul de generare a informat ,iei sau gracelor este compus dintr-o serie de activit at ,i ce
interact ,ioneaz a intre ele. Pentru ^ nceput utilizatorul trebuie s a e logat ^ n sistem, dac a nu a mers
procesul de logare este rugat s a mai ^ ncerce.Dac a este un utilizator valid atunci el poate alege
compania dorit a, selecteaz a informat ,ia despre aceasta s ,i ^ n nal aceasta este as ,at a la ecran sub
forma de grac dorit a.
34

Generarea prognozelor
Figura 5.19 { Diagrama de activitate pentru generarea unei prognoze
Numele: Generarea unei prognoze despre un activ;
Obiectiv: Utilizatorul primes ,te o prognoza de (buy/sell) asupra unui activ;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o prognoz a asupra activului selectat;
Post-condit ,ie:: Utilizatorul va primi o prognoz a de tip buy/sell asupra activului selectat, iar in
caz contrar va primi o prognoza neutr a;
Descriere:
Obt ,inerea unei prognoze include trecerea cu success a activit at ,ii de logare. Apoi selectarea
companiei dorite s ,i modul prin care dorim s a obt ,inem prognoza, utilizind indicatorii tehnici sau
ret ,eaua neuronal a. Acest pas poate  efectuat de mai multe ori select^ nd opt ,iunile pe r^ nd pentru
compararea acestora s ,i pentru a asigura un risc mai mic la tranzact ,ionare.
35

Utilizarea ret ,elei neuronale
Figura 5.20 { Diagrama de activitate pentru utilizarea ret ,elei neuronale
Numele: Utilizarea ret ,elei neuronale pentru determinarea prognozei;
Obiectiv: Utilizarea unei ret ,ele neuronale pentru determinarea prognozei asupra unui activ;
Actorul init ,ial:Utilizatorul;
Pre-condit ,ie:Utilizatorul nu det ,ine nici o prognoz a asupra activului selectat;
Post-condit ,ie:: Utilizatorul va primi o prognoz a de tip buy/sell asupra activului selectat, iar in
caz contrar va primi o prognoza neutr a.
Descriere:
La utilizarea ret ,elei neuronale este necesar trecerea mai multor activit at ,i. Procesul este lansat
la completarea datelor init ,iale de c atre utilizator, iar mai apoi ele sunt transmise ret ,elei s ,i ^ n urma
unor serii de calcule a unor funct ,ii s ,i a ponderilor este generat un rezultat. ^In caz ca rezultatul
nu satisface condit ,iile de intrare se reefectueaz a calculele ponderilor, dar dac a rezultatul satisface
condit ,iile atunci prognoza este as ,at a utilizatorului.
36

6 Elaborarea diagramelor( continuare )
^In acest capitol, continua elaborarea diagramelor UML a sistemului, s ,i anume diagramele UML
de structur a. Aceastea sunt reprezentate de diagrama de clase,diagrama de componente s ,i diagrama
de platform a .
6.1 Diagramele de clase pentru sistemul de identicare a trendurilor pe piat ,a
nanciar a
^In Figura 6.1 putem observa diagrama de clase general a a sistemului. Ea cuprinde o serie de
entit at ,i care interact ,ioneaz a intre ele. Entitatea de baz a o reprezint a un Controler care r aspunde
de generarea prognozelor s ,i de managmentul utilizatorilor care sunt logati ^ n sistem c^ t s ,i pentru a
monitoriza erorile care se petrec ^ n sistem.
Entitatea Sistem de logare reprezint a partea ce o act ,ioneaz a utilizatorii pentru a se conecta la
sistem s ,i a avea access la funct ,ionalit at ,i.
Entitatea Pagina principal a reprezint a locul unde utilizatorii sunt redirect ,ionat ,i ^ n urma log arii
cu success ^ n aplicat ,ie.
Entit at ,ilePrognoza,Grac,Informat ,iireprezint a funct ,ionalit at ,ile de baz a care le poate efectua
utilizatorul.
Entitatea Manager de erori este partea de stocare a logurilor de sistem s ,i a erorilor care se pot
^ ntimpla ^ n timpul rul arii. Aceasta este o component a care vine la ^ n ajutorul administratorului de
sistem s ,i care permite s a se a
e repede sursa de probleme s ,i gradul s au de severitate.
Entitatea Sesiune reprezint a entitatea ce r aspunde de stocarea sesiunilor ^ n urma log arii uti-
lizatorilor ^ n sistem.
Figura 6.1 { Diagrama general a de clase a sistemului
37

^In Figura 6.2 , este reprezentat a structura entit at ,ilor care sunt utilizate pentru obt ,inerea unei
prognoze cu ajutorul unei ret ,ele neuronale. Principalele entit at ,i le reprezint a Neuronii s,iConexiunile
acestea impreun a cu Strat formeaz a as ,a numita Ret ,ea Neuronal a.
Entit at ,ile ajut atoare sunt reprezentate de Funct ,ia de Transfer s,iFunct ,ia de Intrare c^ t s ,i de
Pondere.Toate impreun a interact ,ioneaz a pentru obt ,inerea unor rezultate mai eciente s ,i mai precise,
asigurind un prot c^ t mai mare cu riscuri minime.
Figura 6.2 { Diagrama de clase a ret ,elei neuronale
38

6.2 Diagrama de componente pentru aplicat ,ie
^In Figura 6.3 putem vedea diagrama de componente a sistemului. Sistemul este compus din
componente de 3 nivele. Primul nivel este Nivelul de Stocare , s ,i este reprezentat de Baza de date
a sistemului. Urm atorul nivel este Nivelul de Servicii , care cuprinde serviciile care sunt prezente ^ n
sistem La acest nivel avem, Web Serviciile, Ret ,eaua Neuronal a , s ,i componenta ce t ,ine de indicatorii
tehnici ai sistemului.
Ultimul nivel, Nivelul de prezentare , este compus din componentele de ^Inregistrare s ,i Logare ^ n
sistem, c^ t s ,i de partea cu funct ,ionalit at ,ile care pot  accesate ^ n urma ^ nregistrarii utilizatorilor ^ n
aplicat ,ie.Aces ,tia pot s a utilizeze componentele de Generare Informat ,ii, Generare Grace s,iGenerare
Prognoze .
Figura 6.3 { Diagrama de componente a sistemului
39

6.3 Diagrama de platform a pentru aplicat ,ie
^In Figura 6.4 putem observa c a sistemul este alc atuit din 3 noduri, s ,i anume
{ Web Client – este reprezentat de un Web Browser care suport a toate cerint ,ele descrise
^ n documentul de specicat ,ie;
{ Web Server – este reprezentat de Apache s ,i pe care sunt realizate toate
funct ,ionalit at ,ile principale ale sistemului;
{ Database Server { este reprezentat de baza de date relat ,ional a MySQL;
Figura 6.4 { Diagrama de platform a a sistemului
40

Concluzie
^In urma efectu arii acestui proiect am demonstrat schematic structura proiectului, s ,i anume a
unui sistem de identicare a trendurilor pe piat ,a nanciar a, c^ t s ,i toate posibilit at ,ile de care dispune
s,i modul de funct ,ionare.
Prin descrierea sistemului sa ^ ncercat redarea toate avantajele s ,i dezavantajele sistemului. S-a
explicat deslus ,it scopul acestui proiect s ,i important ,a lui pentru utiltilizatorii potent ,iali iar dup a asta
am comparat sistemul dat cu alte sisteme de acest gen din str ain atate. Astfel se poate de analizat
ecare sistem pentru a vedea punctele forte s ,i slabe ale sistemului ^ n cauz a ^ n comparat ,ie cu altele
de acest gen.
Pentru o ^ nt ,elegere mai bun a a modului de funct ,ionare a sisteme, am creat o serie de dia-
grame UML. Pot  observate diagramele Use Case, diagramele de activitate care arat a interact ,iunea
utilizatorilor cu platforma, c^ t s ,i o serie de alte diagrame, care au menirea de a ne familiariza cu
sistemul.
41

Bibliograe
1. Glosarul indicatorilor tehnici,[Resurs a electronic a].-Regim de accces:
http://www.taquote.com/public/download/techdefs.pdf
2. Dict ,ionarul traiderului, [Resurs a electronica].-Regim de access:
http://www.traders.com/Documentation/RESource_docs/Glossary/glossary_TZ.html
3. Harta pret ,urilor, Analiza tehnic a s ,i fundamental a [Resurs a electronic a].- Regim de acces:
http://www.metaquotes.net/techanalysis/indicators/
4. Introducere ^ n Agile s ,i UML [Resurs a electronic a]. Regim de acces:

UML Use Case Diagrams: An Agile Introduction

5. CBOE Holding [Resurs a electronic a]. Regim de acces:
http://www.cboe.com
42