Proiectarea Si Realizarea Unui Sistem Tehnic de Alarmare Impotriva Efractiei

LUCRARE DE LICENȚĂ

PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNUI SISTEM TEHNIC DE ALARMARE ÎMPOTRIVA EFRACȚIEI

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I NORME TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA ȘI REALIZAREA SISTEMELOR TEHNICE DE PROTECȚIE ȘI DE ALARMARE ÎMPOTRIVA EFRACȚIEI

I.1 Generalități

I.2 Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției

I.3 Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare împotriva efracției

I.4 Reguli ce trebuiesc respectate la producerea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracției

I.5 Reguli ce trebuiesc respectate la amplasarea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracției

I.6 Activitatea de instalare și utilizare a sistemelor de alarmare împotriva efracției

I.7 Asigurarea întreținerii și service-ului sistemelor de alarmare împotriva efracției

I.8 Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare

I.9 Sistemele de alarmare împotriva efracției destinate unităților financiar-bancare

I.10 Structura minimă a sistemului de alarmare împotriva efracției pe categorii de obiective

I.11 Dispoziții finale

CAP. 2 DATE GENERALE ECHIPAMENTE ANTIEFRACȚIE

II.1 Prezentare general

II.2 Clasificare

II.3 Cum se proiecteaza un sistem de securitate. Componente

II.4 Exemple de echipamente antiefracție existente pe piață

CAP. III APLICAȚIE. SISTEM DE ALARMǍ CONECTAT LA PC PRIN PORTUL PARALEL

III.1 Considerații introductive

III.2 Descrierea sistemului

III.3 Principiu de funcționare

III.4 Componentele întregului sistem de alarmă

CAP. 4 CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Securitatea a devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte ale zilelor noastre, în condițiile sporirii dramatice a cerințelor de protecție din ultimii ani. Securitatea este un aspect relevant în aproape orice situație din viața cotidiană, în special în sectorul comercial. Indiferent de tipul afacerii – fie că este vorba de un magazin, fie de un complex de birouri – o spargere poate însemna pierderi enorme, care pot conduce chiar la faliment.

Cerințele pentru sistemele de alarmare la efracție moderne sunt la fel de diferite precum obiectivele care necesită protecție. Împreună cu protecția efectivă împotriva intruziunilor, profitabilitatea, siguranța în exploatare, ușurința în operare și compatibilitatea cu sistemele existente sunt esențiale pentru a defini un sistem eficace, de înaltă calitate.

Echipamentele de avertizare acustic si luminos ca sirenele si lampile de avertizare ofera o protectie sporita chiar prin factorul de intimidare. Utilizarea sistemelor de alarma cu protectie perimetrala reprezinta alegerea optima pentru a detecta incercarea de efractie din momentul in care intrusul patrunde pe proprietatea pe care este amplasat obiectivul protejat.
Pentru realizarea unei protectii eficiente, este necesara suplimentarea sistemului de alarma cu un sistem de supraveghere cu camere video.

Obiective precum bancile, societatile de asigurare, amplasamente militare si comerciale necesita conditii sporite de asigurare a securitatii. Sistemul de securitate, paza si alarmare la efractie va fi integrat cu sistemul de control acces si/sau pontaj si cu sitemul de supraveghere video.

Statisticile Poliției arată că atât în țară numărul spargerilor de locuințe a scăzut ușor în ultimii ani, dar ramâne la cote îngrijorătoare. Lunile de vară și perioada sărbătorilor de iarnă sunt momentele preferate de hoți, căci mulți proprietari își lasă locuința nesupravegeată și insuficient de bine protejată.

Cea mai bună protejare de hoți se face cu ajutorul specialistilor în sisteme de pază sau sisteme de alarmă, deoarece fiecare locuință necesită altfel de sisteme. Chiar dacă se împărtășesc cât mai puține informații despre valorile din casă sau despre perioada exactă a unui concediu, tot este indicată o investiție minimă pentru siguranța proprie. Instalarea unuisistem de alarmă rezidențial conectat la dispeceratul unei firme de pază devine astfel o solutie foarte eficientă pentru protejarea locuinței și a celor dragi.

„Indiferent de tipul de locuință, politica de securitate trebuie gândită prin prisma identificării vulnerabilitații spațiului respectiv și a stabilirii, cu sprijinul specialiștilor în domeniu, a modalităților adecvate de anihilare a acestora" recomandă reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române.

CAPITOLUL I

NORME TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA ȘI REALIZAREA SISTEMELOR TEHNICE DE PROTECȚIE ȘI DE ALARMARE ÎMPOTRIVA EFRACȚIEI

I.1 Generalități

Normele se adresează atât societaților licențiate specializate să execute astfel de lucrări cât și beneficiarilor de sisteme tehnice de protecție si de alarmare, având caracter obligatoriu.

Aplicațiile cu sisteme de alarmare împotriva efracției se proiectează, instalează și utilizează cu respectarea legislației în vigoare. Conform cu prevederilor art. 28 alin. (7) si art. 69 litera “b” din Legea nr.333/2003, se emit normele care se aplica cu ocazia proiectării, instalării si utilizării sistemelor tehnice de protecție si de alarmare împotriva efractiei.

Configurația sistemelor tehnice de protecție si de alarmare împotriva efracției se vor stabili în funcție de importanța valorilor umane și materiale și a nivelului de risc evaluat.

Pentru certificarea componentelor sistemelor de alarmare împotriva efracției a fost inființat în cadrul Inspectoratului General al Politiei Române un laborator de testări pentru clasificarea acestora și stabilirea clasei de securitate în care se încadrează.

Sunt supuse avizării proiectele sistemelor de alarmare destinate: unităților financiar-bancare, instituțiile de interes public, cazinourile, casele de schimb valutar și amanet, spațiile comerciale mari, magazinele de arme si muniții, stațiile de comercializare a produselor petroliere, deținătorii de produse ori substanțe toxice, unitățile speciale și alte obiective cu aglomerări de persoane ori valori însemnate.

I.2 Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției

Structura subsistemului antiefracție este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de detecție și echipamentele de avertizare și semnalizare.

Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centrală care gestionează punctele de control, unități de comandă, cititoarele, broaștele sau yalele electromagnetice de acționare a ușilor.

Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componență camerele video, echipamentele de multiplexare, vizualizare și stocare a imaginilor.

Protecția mecano-fizică se asigură cel puțin în spațiile în care depozitează și manipulează valori.

Configurarea se realizează prin asocierea de elemente de protecție mecanică și echipamente electronice astfel încât, coroborate, să se completeze și să realizeze un grad de siguranță corespunzător nivelului de risc.

Clasele de siguranță a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite cu respectarea prevederilor standardelor românești și europene.

Securitatea mecanică constă în amenajări realizate cu elemente de protecție care au rolul de a asigura condiții sigure de natură a nu periclita viața sau integritatea persoanelor, respectiv valorilor.

Securitatea electronică se realizează prin instalarea de echipamente cu destinații pentru: detectarea pătrunderii neautorizate sau împotriva efracției, control acces și supraveghere video

I.3 Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare împotriva efracției

Proiectele sistemelor de alarmare vor fi întocmite de către personalul tehnic avizat al societăților licențiate în acest sens, cu respectarea legislației în vigoare.

Proiectarea aplicațiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracției se realizează cu respectarea normelor în domeniu și a celor proprii unităților, ținându-se seama de gradul de protecție stabilit de conducerea unităților în funcție de valorile ce trebuie protejate (umane și materiale), existența și situarea zonelor vitale, căile de acces, circulația personalului propriu și al clienților, amenajările mecano-fizice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului de pază și depărtarea față de echipajul specializat de intervenție cu care unitatea are contract de prestări servicii.
Proiectele de execuție ce urmează a fi avizate se vor prezenta poliției de ordine publică al inspectoratului județean pe a cărui rază teritorială se află și vor cuprinde următoarele documente:

a) cererea de avizare a beneficiarului, care va conține: adresa beneficiarului și a obiectivului ce urmează a fi protejat, numărul de telefon/fax, obiectul proiectului și termenul de realizare, societatea care execută lucrarea și numărul licenței emise de Inspectoratul General al Poliției Române, personalul care a întocmit, verificat și aprobat proiectul și șeful de lucrare cu numerele avizelor eliberate de poliție;

b) planul, care cuprinde amplasamentul și împrejurimile obiectivului la care urmează să se execute lucrarea de instalare a sistemului de alarmare împotriva efracției, cu denumirea străzilor și a clădirilor cu care se învecinează (vezi fig. 1.1);

c) elemente privind construcția: tipul construcției (veche, nouă, reamenajată, în construcție), dimensiunile încăperilor (înălțime, lungime, lățime), cât și destinația acestora, toate fiind realizate la o scară convenabilă. La clădirile vechi sau la cele care se reamenajează, în mod obligatoriu, trebuie să se facă referire la materialele de construcție, grosimea pereților exteriori, a plafoanelor și pardoselilor, cât și pereților camerelor unde se păstrează valori. Pentru suprafețele vitrate, ferestre și ușile de acces se va preciza modul de protejare cu mijloace mecano-fizice și clasa de siguranță a acestora.

d) prezentarea tabelară a structurii sistemului de alarmare împotriva efracției (efracție, control acces, TVCI) propus pentru instalare: denumirea și tipul elementelor (componentelor), numărul acestora, denumirea firmei producătoare, furnizorul, avize de calitate;

e) descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare împotriva efracției, elementul de detecție alocat, modul de programare al zonei și partiția din care face parte (prezentare tabelară), iar notarea elementelor de detecție din structura sistemului de alarmare împotriva efracției se va regăsi în desenele proiectului.

f) specificarea locului de amplasare al centralei de alarmare împotriva efracției și a tastaturilor de comandă precum și al echipamentelor de control acces și TVCI;

g) calculul energetic al sistemului din care să rezulte autonomia acestuia în cazul scoaterii din

funcțiune a rețelei de tensiune;

h) datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare împotriva efracției, performanțe, domenii de utilizare, descrierea funcțională, posibilități de programare și alte facilități cu anexarea prospectelor producătorului;

i) modul de asigurare a garanției, service-lui și intervenției în cazul defectării sistemului de alarmare împotriva efracției. Termenul maxim de remediere a defecțiunilor sistemelor de alarmare împotriva efracției instalate în obiectivele de importanță va fi de maxim 12 ore în localitatea firmei instalatoare, respectiv 24 ore în alte localități;

j) jurnalul de cabluri;

k) desenele obiectivului cu amplasarea elementelor componente sistemului, care vor fi întocmite la o scară convenabilă, folosindu-se simboluri standardizate.

Fig. 1.1 Plan sistem antiefracție

Proiectele vor fi întocmite cu respectarea următoarelor cerințe:

a) întocmirea în două exemplare, dintre care, unul se va preda beneficiarului, iar celălalt se va păstra de proiectant în regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii.

b) înregistrarea proiectelor de proiectant, atribuirea unui cod și numerotarea filelor, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau echipamentelor de control acces și TVCI;

g) calculul energetic al sistemului din care să rezulte autonomia acestuia în cazul scoaterii din

funcțiune a rețelei de tensiune;

j) jurnalul de cabluri;

k) desenele obiectivului cu amplasarea elementelor componente sistemului, care vor fi întocmite la o scară convenabilă, folosindu-se simboluri standardizate.

Fig. 1.1 Plan sistem antiefracție

Proiectele vor fi întocmite cu respectarea următoarelor cerințe:

a) întocmirea în două exemplare, dintre care, unul se va preda beneficiarului, iar celălalt se va păstra de proiectant în regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii.

b) înregistrarea proiectelor de proiectant, atribuirea unui cod și numerotarea filelor, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul și denumirea firmei proiectante;

c) realizarea paginii de titlu, cu menționarea obiectivului și a personalului care a întocmit documentația;

Accesul la proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției este permis numai personalului autorizat, care are atribuții profesionale în legătură cu acesta.

I.4 Reguli ce trebuiesc respectate la producerea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracției

Producerea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate electronică se realizează numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției Române, cu îndeplinirea următoarelor condiții:

a) să fie conforme cu standardele românești sau internaționale;

b) să asigure funcțiile proiectate și aprobate.

Nu este permisă modificarea produselor fără acordul producătorului și organelor de poliție.

I.5 Reguli ce trebuiesc respectate la amplasarea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracției

Centrala de alarmă trebuie amplasată într-un loc mai puțin frecventat de către angajații unității și inaccesibil persoanelor străine.

Tastatura de comandă a sistemului de alarmare împotriva efracției se amplasează la distanță față de centrală și va fi cât mai aproape posibil de zona intrării, pentru reducerea timpului de temporizare declarat zonei de intrare, durata fiind stabilită la cel mai scurt timp posibil.

La obiectivele protejate cu sisteme, unde există pază umană, în spațiul postului de pază se vor instala tastaturi cu caractere alfanumerice pentru recepționarea mesajelor în clar și în mod silențios pentru a preîntâmpina situațiile de jaf și luare de ostatici.

Detectoarele de prezență vor supraveghea, cu prioritate, valorile protejate și căile posibile de pătrundere dinspre exterior și vor fi fixate pentru nu permite modificarea zonei supravegheate(vezi fig. 1.2)

Fig. 1.2 Amplasare detector de mișcare

Toate elementele componente ale sistemului vor fi protejate împotriva intervenției neautorizate și vor fi montate conform prospectului producătorului.

Traseele de cabluri ale sistemului se vor realiza prin tubulatură sau jgheab aparent de mascare.

Semnalizarea stării de alarmare împotriva efracției va fi realizată atât local, prin intermediul a cel puțin două avertizoare acustice, din care unul de exterior cu autoalimentare și flash luminos, cât și la distanță.

Sirenele vor fi amplasate la o înălțime maximă permisă de spațiu pentru a îngreuna anihilarea lor, iar cea exterioară într-o poziție vizibilă din strada principală limitrofă.

Comunicatorul radio utilizat pentru conectarea sistemului local la dispeceratul de monitorizare, va fi supravegheat prin detector de prezență declarat pe zonă instantanee și se va monta într-o zonă cât mai neaccesibilă.

Este interzisă instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracției fără sursa de rezervă care să asigure autonomia energetică în caz de cădere a rețelei de tensiune.

Sursa principală de alimentare a sistemului trebuie să fie rețeaua electrică de tensiune, iar cea de rezervă: acumulatorii, ori grupuri generatoare, care să poată asigura funcționarea normală a acestuia minim 24 de ore cu 30 de minute în starea de avertizare sonoră. În cazul obiectivelor amplasate în zone izolate din mediul rural, autonomia va crește la 72 de ore. În situația existenței grupului generator, dimensionarea acumulatorilor se face numai pentru perioada de pornire a grupului.

Pentru echipamentele TVCI se va asigura o autonomie la înregistrare de cel puțin 30 minute de la căderea rețelei de tensiune.

Racordarea la rețeaua electrică de tensiune a sistemului de alarmare se va realiza printr-un circuit separat de alți consumatori de energie electrică, iar tabloul electric respectiv va fi protejat împotriva deschiderii de persoane neautorizate.

Prin subsistemul de control acces se va limita pătrunderea persoanelor neautorizate în spațiile protejate (casierie, informatică, dispecerat pază, acces spre tezaur).

Amplasarea camerelor de luat vederi în zonele de acces în unitate trebuie să asigure o imagine de detaliu pentru memorarea tuturor persoanelor care au intrat în unitate și o imagine de ansamblu pentru zona de lucru cu publicul (fig. 1.3).

Fig. 1.3 Sistem TVCI

Spațiul care nu este permanent iluminat și este supravegheat prin camere TV va fi prevăzut cu proiector în infraroșu.

În situațiile în care nu există dispecerat local, videorecorderul sau înregistratorul digital se va amplasa într-un spațiu bine protejat, asigurat și încuiat corespunzător, pentru eliminarea posibilității sustragerii casetelor video sau a înregistratorului digital, în special în timpul producerii unui eveniment.

I.6 Instalarea și utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracției

Instalarea echipamentelor poate începe, de regulă, după obținerea avizului de la organul de poliție competent pe proiectul aplicației.

Executantul va asigura respectarea proiectului avizat.

Beneficiarul sistemului are obligația de a schimba periodic codurile de utilizare a echipamentelor și ori de cîte ori a fost sesizat că unuia dintre utilizatori i-a fost desconspirat codul și va testa periodic funcționarea sistemului.

La recepția de terminare a lucrărilor și punerea în funcțiune (numai pentru obiective importante), beneficiarul are obligația de a solicita la inspectoratul județean de poliție participarea specialistului poliției, care va verifica respectarea proiectului avizat.

Instalatorul va asigura instruirea personalului utilizator aparținând beneficiarului, ocazie cu care va fi încheiat un document în acest sens.

I.7 Asigurarea întreținerii și service-ului sistemelor de alarmare împotriva efracției

Sistemele de alarmare împotriva efracției trebuie verificate periodic și întreținute de personal al firmei instalatoare, sau după caz, de firma care asigură service-ul.

Beneficiarii sistemelor supuse avizării sunt obligați să încheie contract de service cu societăți licențiate, cu respectarea timpului de intervenție la deranjamente care nu trebuie să depășească 12 ore în localitate, respectiv 24 ore pentru societățile cu sediul în afara localității obiectivului și de remediere în maxim 24 ore.

La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracției, firma executantă va preda obligatoriu beneficiarului-utilizator următoarele documente:

proiectul sistemului de alarmare împotriva efracției și avizul organului de poliție;

instrucțiuni de utilizare a sistemului de alarmare împotriva efracției;

documentele care atestă instruirea profesională a personalului utilizator;

jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracției.

În jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracției se vor consemna toate persoanele care au participat la instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de alarmare împotriva efracției și apoi evenimentele tehnice survenite în funcționarea sa.

Jurnalul se pastrează de către beneficiarul-utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licențiate care asigură service-ul.

În jurnal se vor menționa evenimentele care au influențat funcționarea sistemului și verificările tehnice periodice, consemnându-se:data și ora apariției defectului, data și ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, semnătura.

Verificările tehnice periodice includ toate operațiunile necesare pentru menținerea operațională și în stare de funcționare a sistemului de alarmare împotriva efracției, urmărindu-se dacă, sistemul este funcțional în totalitatea sa, elementele de detecție au suferit deteriorări, deplasări ori mascări care reduc din zona supravegheată și asigură transmitere la distanță a semnalelor.

La solicitarea beneficiarului societatea care a instalat sistemul sau a asigurat întreținerea acestuia are obligația predării, pe bază de proces verbal, codurilor de programare a centralelor și documentația aferentă.

I.8 Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare

Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracției se pot conecta la dispeceratele de monitorizare a alarmelor avizate de poliție.

Prin monitorizarea unui sistem trebuie să se asigure transmiterea către centru de monitorizare a cel puțin 5 tipuri de semnale (efracție, hold-up, armare/dezarmare, cădere rețea tensiune, etc) precum și verificarea cel puțin o dată la 12 ore a stării sistemului obiectivului conectat.

În funcție de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele dispeceratelor vor asigura verificarea stării sistemului conectat, în următoarele condiții:

a) obiective rezidențiale – cel puțin o dată la 24 ore;

b) obiective comerciale – cel puțin o dată la 12 ore;

c) obiective financiar-bancare – cel puțin o dată la 3 ore;

d) obiective strategice – cel puțin o dată la oră.

Este interzisă conectarea pe linie telefonică a obiectivelor cu rețea de telecomunicații vulnerabilă (traseele de cable sunt realizate aparent, cofret în exterior neasigurat etc.), fără acordul beneficiarului.

Pentru obiectivele conectate pe linie telefonică, sistemul de alarmare împotriva efracției local va asigura monitorizarea liniei telefonice folosite, realizând totodată și avertizarea prin sirena exterioară în caz de defecțiune ori sabotaj.

Echipamentele dispeceratului realizează confirmarea tehnică a timpului de sosire a echipei de intervenție la obiectiv, pentru a determina exactă perioada de intervenție la evenimentul înregistrat.

Organizarea dispeceratelor de zonă se realizează prin monitorizarea sistemelor de alarmare ale obiectivelor din localitatea unde funcționează centrul și zonele limitrofe, asigurându-se o intervenție la eveniment în timp util.

I.9 Sistemele de alarmare împotriva efracției destinate unităților financiar-bancare

I.9.1 Reguli privind concepția sistemelor
Structura sistemului de alarmare împotriva efracției va corespunde următoarelor cerințe:

a) se va aloca câte o zonă sau adresă distinctă în centrala de alarmare împotriva efracției fiecărui element de detecție, cu excepția cazurilor în care pentru o încăpere s-au prevăzut mai multe detectoare;

b) se vor organiza partiții în centrala de alarmare împotriva efracției pentru zonele antetezaur – tezaur, postul de pază, oficiul de calcul, traseele personalului de pază spre grupul sanitar, ușile de acces, sau pentru alte compartimente stabilite de factorii de decizie ai unității;

c) se vor aloca obligatoriu, tastaturi pentru partiția tezaurului și postului de pază, aceasta din urmă fiind de tip alfanumeric;

e) butoanele și pedalele de panică vor fi cu reținere și deblocare cu cheie (memorare mecanică), iar la casierie butoanele se vor dubla cu padale;

f) butonul de panică destinat personalului de pază va fi mobil.

g) se va asigura transmisia semnalelor de alarmă persoanelor autorizate.

I.9.2 Echipamentele utilizate și funcțiile acestora:
Echipamentele sistemului antiefracție pot fi utilizate în aplicațiile sistemelor de securitate din instituțiile financiar-bancare dacă îndeplinesc funcțiile descrise mai jos.

Centrala de alarmare împotriva efracției va dispune de următoarele facilități:

a) memorarea de evenimente în timp real, cu posibilitatea vizualizării și listării acestora;

b) număr corespunzător de zone pentru alocarea elementelor de detecție din fiecare spațiu supravegheat (fac excepție elementele din aceeași încăpere);

c) partiționarea zonelor pentru asigurarea individualizării anumitor spații ori trasee;

d) tastatură alfanumerică detașabilă pentru montare la distanță;

e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora;

f) comunicator pentru transmitere la distanță.

Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit închis – TVCI pot fi utilizate în aceste aplicații dacă sunt de înaltă rezoluție, în conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automată a luminii și vor cuprinde ca parte componentă obligatorie, înregistrarea permanentă a imaginilor din zonelor supravegheate.

Compactarea datelor în vederea înregistrării simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele TV, se va realiza numai cu ajutorul multiplexoarelor care au funcția de generare dată și oră.

Înregistrarea imaginilor se va realiza cu ajutorul videorecorderelor time lapse ori echipamente digitale de înregistrare și redare care corespund cerințelor tehnice din prezentele norme.

Camerele TV vor fi de format 1/2 ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil pentru alegerea unei lărgimi și profunzimi adecvate a imaginilor, în funcție de zona supravegheată, urmărindu-se ca din imaginile înregistrate să se poată realiza identificarea persoanelor.

Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate, se vor prevedea monitoare TV cu diagonală mai mare de .

Arhivarea imaginilor înregistrate se va realiza pe o perioadă de 30 de zile.

Echipamentele de înregistrare și redare trebuie să dispună de următoarele facilitățile:

a) să asigure înregistrarea imaginilor de pe fiecare cameră;

b) dispune de facilitatea copierii unor imagini selectate;

c) calitatea imaginii să permită identificarea persoanelor;

d) să fie omologate pentru această destinație.

În situația producerii de evenimente, casetele ori suporții cu imaginile înregistrate se păstrează până la soluționarea cazului, iar pentru cele de competența poliției, casetele se pun la dispoziția organelor de cercetare, la solicitarea scrisă a acestora.

Instalatorul sistemului va pune la dispoziția organului de cercetare, logistica necesară pentru prelucrarea imaginilor stocate.

Echipamentele din componența subsistemului de control acces vor asigura următoarele funcții:

a) memorarea în timp real a accesărilor punctelor de control;

b) monitorizarea ușilor, semnalizarea în caz de rămânere a ușii în poziție deschisă și alarmare pentru deschidere neautorizată (fără confirmare);

c) corelare de funcții cu dată și oră;

Elementele de protecție mecano-fizice vor avea clasele de siguranță stabilite în funcție de valorile protejate și nivelul de risc evaluat.

Ferestrele exterioare situate până la o înălțime de 3 metrii, vor fi fixe și vor asigura întârzierea pătrunderii în unitate.

Ușile exterioare destinate transferului de valori vor fi acționate numai din interior.

Casieria în sistem închis trebuie să asigure protecția la acțiunea armelor de foc a persoanelor.

Casieria în sistem deschis sunt dotate cu distribuitoare de numerar cu deschidere temporizată.

Distribuitoarele automate de numerar se vor fixa pentru a asigura o rezistență la smulgere de minimum 800 daN.

I.10 Structura minimă a sistemului de alarmare împotriva efracției pe categorii de obiective

I.10.1 Unitățile financiar-bancare
Pentru obiectivele financiar-bancare, sistemul de securitate electronică va avea următoarea componență:

a) Subsistemul antiefracție va proteja punctele de acces în unitate și spațiile cu valori;
Echipamentele vor asigura memorarea în timp real pe o durată de cel puțin 30 de zile a evenimentelor, partiționarea pentru zonele de acces, valori și trasee de patrulare, posibilitatea transmiterii semnalelor la dispecerat.

Zonele de importanță vor fi protejate prin detectori cu principii diferite de funcționare, inclusiv cu senzori tip “capcană” (neprecizați în proiect).

De asemenea, personalul de conducere și din zonele cu riscuri vor dispune de elemente de semnalare a pericolului și coduri personalizate de acces în sistem.

b) Subsistemul de control acces va limita accesul persoanelor neautorizate în spațiile importante, va memora în timp real (30 zile) accesările punctelor de control și va permite deschiderea din interior în caz de calamități;

c) Subsistemul de televiziune cu circuit închis (TVCI) va supraveghea zonele de acces în unitate (imagine frontală-vedere de detaliu), zonele de lucru cu publicul și de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele;

Ferestrele sau/și vitrajele exterioare situate până la o înălțime de vor fi prevăzute cu geamuri rezistente la atacuri manuale, având clasa de rezistență corespunzătoare standardului european EN 356, dacă nu sunt protejate prin alte elemente de securitate mecanică.

Ușile exterioare destinate zonelor de valori vor avea una din clasele de rezistență prevăzute de standardul european 1627.

Camerele, containerele și dulapurile de date vor avea clasa de rezistență conform tipurilor de purtători de date (hârtie, dischete, discuri optice etc.), conform SR EN 1047.

Ghișeele de casierie se vor certifica și vor avea cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de standardele europene EN 1063 și EN 1522.

Tezaurul, seifurile, inclusiv ale distribuitoarelor automate de numerar vor avea cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de standardul european SR EN 1143, nivelul de rezistență stabilindu-se în funcție de valorile protejate.

I.10.2 Sisteme destinate obiectivelor comerciale: supermarketuri, marketuri, cash & carry, spații comerciale mari.

Sistemul de alarmare împotriva efracției va cuprinde: subsistem antiefracție, TVCI și control acces;

Subsistemul antiefracție trebuie să asigure protejarea căilor de acces în spațiul obiectivului și a zonelor cu valori precum și memorarea în timp real a evenimentelor pe o durată de 30 de zile;

În situațiile în care există vitrină pentru supravegherea acestora se vor prevede detectoare de geam spart.

Echipamentele din structura TVCI vor asigura înregistrarea imaginilor pe cel puțin 30 de zile și vor fi protejate împotriva agresorilor.

Suprafețele vitrate unde sunt expuse valori vor prezenta cel puțin gradul de rezistență minim prevăzut de standardul european EN 356.

Seifurile vor avea cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de standardul european SR EN 1143.

Spațiile de depozitare și de prelucrare a valorilor monetare vor asigura protecția la efracție cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de standardul european 1627.

I.10.3 Sistemele destinate caselor de schimb valutar, amanet, magazinelor de comercializare arme și muniții și casierii colectoare.

Sistemele pentru case de schimb valutar, amanet, magazinele de comercializare arme și muniții și casierii colectoare vor avea în componență: echipamente antiefracție, control acces, TVCI și protecție mecanică.

Echipamente vor asigura: memorarea evenimentelor în timp real pe o perioadă de 20 zile, transmiterea la distanță, protejarea casei de bani cu senzori de vibrații și a spațiului de amplasare a acesteia cu detectoare cu principii diferite de funcționare, cel puțin două detectoare, tastatură montată la distanță, coduri de utilizare individualizate. Echipamentele din structurura TVCI vor fi montate conspirat și vor fi asigurate mecanic agresorilor, asigurând înregistrarea imaginilor pe o perioadă de minim 10 zile.

Pereții despărțitori ai casei de schimb/amanet vor avea rezistența mecanică corespunzătoare claselor prevăzute de standardul european 1627.

Ghișeele de schimb vor fi prevăzute cu geam antiglonț și sertar cu preluare indirectă a valorilor, asigurând protecție la acțiunea armelor de foc corespunzătoare standardului european EN 1522.

Seifurile vor avea cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de standardul european SR EN 1143, iar cele sub vor fi fixate în zid ori pardoseală.

În situația în care obiectivele din această gamă nu au pază umană permanentă, sistemul se va conecta la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.

I.10.4 Sistemele destinate instituțiilor de utilitate publică.

Subsistemul antiefracție va proteja spațiile unde se dețin bunuri, valori ori documente clasificate.

Supravegherea video se va realiza în zonele de acces și în spațiile destinate publicului.

Arhivarea imaginilor înregistrate se vor păstra minim 30 de zile.

I.10.5 Sistemele pentru spațiile destinate manifestărilor culturale ori sportive: stadioane, săli de sport, săli de spectacole.

Subsitemul antiefracție va proteja zonele cu valori, asigurându-se și sesizarea stărilor de pericol a persoanelor.

Se va realiza supravegherea video a căilor de acces, a holurilor precum și zona tribunelor destinate spectatorilor.

Arhivarea imaginilor înregistrate se vor păstra minim 10 zile.

I.10.6 Sistemele pentru spațiile de depozite cu diverse destinații, stații de comercializare produse petroliere.

Subsitemul antiefracție va proteja zonele cu valori, asigurându-se și sesizarea stărilor de pericol a persoanelor.

Se va realiza supravegherea video a căilor de acces, a holurilor precum și zona pompelor de distribuție, asigurându-se identificarea numerelor autovehiculelor și persoanelor din zonă.

Arhivarea imaginilor înregistrate se vor păstra minim 20 zile.

I.11 Dispoziții finale

Modificările și completările sistemelor de alarmare împotriva efracției se vor efectua numai de firme licențiate, după obținerea avizului poliției, acestea urmând a fi anexate proiectului inițial.

Modernizarea ori înlocuirea echipamentelor componente sistemelor de securitate se va executa la expirarea duratei medii de bună funcționare a produselor ori când nu mai îndeplinește condițiile de funcționare.

CAPITOLUL II

DATE GENERALE ECHIPAMENTE ANTIEFRACȚIE

II.1 Prezentare generală

Sistemele de alarmă sunt concepute pentru a avertiza in cazul petrecerii unor evenimente neplacute.
Sistemele de alarmă pot varia ca formă, tipul senzorului și complexitate.
Indiferent de forma lor, sistemele de alarmă se pot reduce la senzori conectați la o unitate de control și, în funcție de complexitate, un sistem de avertizare a clienților.

Fig. 2.1 Componente ale unui sistem de alarmă

II.2 Clasificare

Cele mai comune sisteme alarmă sunt cele care au rolul de a avertiza atunci cand se deschide o ușă sau o fereastră sau cele care detectează mișcarea.

Sistemele de alarmă fie ele fixe (de exemplu, detectoarele de fum) sau mobile (de exemplu, alarmele auto) se impart in două categorii:

a) sisteme alarmă de interior

b) sisteme alarmă de exterior

II.2.1 Tipuri de detectoare in funcție de scopul utilizarii

Fig. 22 Modele de detectoare

Detector de fum (Fig. 2.2, a) )

Detector de mișcare (Fig. 2.2, b) )

Detector de geam spart (Fig. 2.2, c) )

Detector de gaz (Fig. 2.2, d) )

II.2.2 Sisteme alarmă de interior

2.2.1 Detector pasiv cu infrarosu ()

Sistemele de alarma cu detector pasiv cu infrarosu sunt printre cele mai răspandite sisteme antiefracție. Este un sistem întalnit in protejarea locuințelor si a sediilor de firme mici, deoarece este accesibil și fiabil.

Aceste detectoare sunt capabile să detecteze prezența unui obiect care emite infrarosii prin "invățarea" temperaturii ambiente a locației monitorizate, și apoi prin detectarea oricărei schimbări de temperatură datorată prezenței unui obiect (fig. 2.3).

Folosind principiul diferențierii, adică o verificare a prezenței sau a non-prezenței, detectoarele pasive cu infraroșu, verifică dacă un intrus este sau nu prezent in zona monitorizată. Intre zonele de acoperire există spatii în care sensibilitatea senzorului este zero (zone moarte), care sunt folosite pentru comparație.

Fig. 2.3 Circuit electronic senzor miscare cu infraroșu

2.2.2 Detector cu ultrasunete

Detectoarele cu ultrasunete sunt de tip activ, si emit sunete cuprinse intre 25 kHz si 75 kHz. Pentru a detecta un obiect intrus, se utilizeaza principiul Doppler shifter, prin care se detectează o schimbare in frecventa undelor emise, cauzata de un obiect in miscare. Acest lucru se petrece atunci când un obiect in mișcare modifică frecvența undelor sonore din jurul lui (fig. 2.4).

Pentru a se produce un efect Doppler shift, trebuiesc indeplinite două condiții:

a) obiectul străin trebuie să se afle in mișcare

b) mișcarea obiectului trebuie să produca o schimbare in cadrul frecvenței ultrasonice

Detectorul ultrasonic funcționează cu ajutorul unui transmițător care emite semnalul ultrasonic si al unui receptor.

Această tehnologie este considerata depașită de mulți, si nu prea mai este folosită.

a) b)

Fig. 2.4 Detector cu ultrasunete si circuitul electronic

2.2.3 Detector cu microunde

Aceste tipuri de sisteme de alarmă emit microunde cu ajutorul unui transmițător și măsoară reflexia sau reducerea intensității undelor cu ajutorul unui receptor (fig.2.5).

Fig. 2.5 Detector cu microunde și raza de ațiune

Receptorul și transmițătorul fie sunt plasate în aceeași carcasă (atunci când sunt folosite în înterior), fie sunt plasate in două carcase diferite atunci când sunt folosite la exterior.

Detectorul cu microunde este un aparat de detecție volumetrică activă, care raspunde la unul din următorii stimuli:

a) schimbare de frecvență de Doppler shifter.

b) schimbare de faza a frecventei.

c) mișcare detectată prin reducerea energiei primite.

2.2.4 Detector cu fascicule fotoelectrice

Acest tip de detector utilizează fasciculele fotoelectrice pentru a detecta prezența unui intrus prin transmiterea unor raze de lumină vizibile sau invizibile (infrarosii) peste o zonă unde aceste raze ar putea fi obstructionate.

Un exemplu de detector cu fascicule fotoelectrice este detectorul de fum fig. 2.6 – a). Detectoarele de fum fotoelectrice folosesc fenomenul de reflexie și difuzie a luminii pentru a indica prezența fumului vizibil. Principiul de funcționare este similar celui al senzorilor folosiți pentru deschiderea automata a ușilor. Dupa cum se poate vedea în fig. 2.6 – b), atunci când nu există fum în interiorul camerei detectorului, lumina generată de sursă, trece printr-o lentila care focalizează fasciculul, iar acesta parcurge nestingherit drumul până la opritor. Când din cauza unei surse de foc fumul pătrunde în camera detectorului, o celula foto-electrica poziționată la 90 de grade de sursa de lumina detecteaza lumina reflectată de particulele de fum și, la un anumit nivel de iluminare, declanșeaza alarma.

Pentru a imbunătați rata de detecție, fasciculele sunt adesea dispuse în stive.

a) b)

Fig. 2.6 Detector de fum fotoelectric și modul de funcționare

2.2.5 Detector pentru detectarea geamurilor sparte

Detectoarele pentru geamuri sparte, pot fi folosite pentru protecția perimetrului interior al cladirilor. Atunci cand geamul este spart, acesta genereaza un spectru mare de frecvente (intre 20 Hz și 20 kHz).

Detectoarele pentru geamuri sparte, sunt montate în apropierea geamurilor și înregistrază frecvențele specifice geamului spart.

II.2.3 Sisteme alarmă de exterior

2.3.1 Camp magnetic pasiv

Sistemele de alarma de acest tip sunt incastrate si se bazeaza pe principiul detectarii anomaliilor din spectrul radiatiilor magnetice. Sistemele de alarma cu camp magnetic pasiv folosesc un generator de camp electromagnetic care alimenteaza doua fire paralele. Ambele fire strabat perimetrul la o distanta de cand sunt incastrate in pereti, sau la cand sunt incastrate in pamant. Aceste fire sunt conectate la un procesor de semnal care are rolul de a analiza orice schimbare in campul electromagnetic.

2.3.2 Detector de vibratii

Sistemele de alarma de acest tip sunt dotate cu senzor ce detecteaza un atac fizic asupra obiectivului protejat. Detectoarele de vibratii simple (fig. 2.7), folosesc o structura mecanica instabila prin care trece un curent electric. Atunci cand intervine o vibratie, structura instabila intrerupe circuitul si astfel se declanseaza alarma. Versiunile mai sophisticate ale detectoarelor de vibratii folosesc componente piezoelectrice pentru a detecta vibratiile, deoarece acest tip de componente, pot fi ajustate foarte precis la tipul de vibratie pe care trebuie sa-l detecteze. Aceste tipuri de sisteme de alarma sunt de obicei montate pe bariere.

Fig. 2.7 Detector vibrații

2.3.3 Bariera de microunde

Acest tip de sistem de alarma produce o raza electromagnetica folosind unde electromagnetice de inalta frecventa care circula de la transmitator spre receptor, formand un camp de protectie invizibil si foarte sensibil. La detectarea unei intruziuni, sistemul de alarma incepe o analiza a situatiei pentru a stabili daca e cazul sa declanseze alarma (fig. 2.8).

Bariera cu microunde, impreuna cu un sistem de alarma, face ca perimetrarea exterioara sa devina una dintre cele mai sigure sisteme de alarma de exterior din cauza tehnologiei folosite pentru detectie.

Fig. 2.8 Bariera cu microunde

II.3 Cum se proiecteaza un sistem de securitate. Componente

Sistemul de alarma este alcatuit din senzorii, centrala, dispozitivele de avertizare și dispozitivele de comunicare la distanță.

II.3.1 Centrala de alarmă

Centrala de alarmă este o unitate de automatizare ce proceseaza informatiile preluate de la senzori in funcție de starea sistemului: activat(armat), dezactivat (dezarmat), etc. Rolul ei este de a comanda elementele de semnalizare optică, acustică si de a comunica la distanță în cazul unei efractii in spatiul protejat. Sunt mai multi producatori de centrale de efractie, dintre care recomandă DSC în special, dar si PARADOX.

II.3.2 Ce sunt zonele si partițiile
Centralele se aleg in functie de mai multe criterii, printre care sunt si numarul de zone si partiții. Din punct de vedere electric, o zona reprezinta o intrare in centrala. O zona mai reprezinta si un spatiu bine delimitat protejat de unul sau mai multi senzori. Desi legea 333/2003 stipuleaza ca se pot conecta mai multi senzori pe aceasi zona a unei centrale, daca acesti senzori monitorizeaza toti aceasi camera, acest lucru nu este recomandat, deoarece in caz de alarma falsa, nu se stie care dintre ei au dat alarma.

O partitie este alcatuita din una sau mai multe zone. O zona poate face parte din una sau mai multe partitii. Un utilizator poate arma una sau mai multe partitii. O partitie se poate arma cand toate zonele (senzorii) sunt stinse. Daca o zona face parte din mai multe partitii, atunci aceasta zona va fi luata in considerare doar cand toate partitiile din care ea face parte sunt activate (armate), si va ocolita cand cel putin o partitie din care face parte va fi dezactivata (dezarmata).

II.3.3 Contacții magnetici

Contacții magnetici se montează pe usi si pe geamuri. Astfel, daca un geam este deschis forțat, și zona respectivă este armată, centrala pornește sirenele și transmite alarma la dispecerat. Dezavantaj la montarea pe tocul geamurilor apare dacă se sparge geamul și nu se forțeaza tocul geamului, nu se va da alarma.

Prin montarea pe tocul usii a unui contact magnetic, nu mai este necesar un senzor care sa "vada" direct usa respectiva. Din exemplul de mai sus, senzorul respectiv se poate monta langa usa de intrare sa vada restul holului.

Cand se lucreaza cu echipamente wireless, deoarece senzorii wireless au alt regim de functionare pentru a economisi bateria, un contact magnetic wireless montat pe usa de intrare este necesar pentru realizarea zonelor stay-away.

Din Fig. 2.9, pentru a se arma zonele z1 si z2, este necesar sa se armeze ambele partiții.

Fig. 2.9 Exemplu amplasare senzori miscare

II.3.4 Rolul senzorilor de mișcare

Când se stabilește poziția senzorilor de miscare se are in vedere amplasamentul obiectelor de valoare din incaperea respectivă. Daca, de exemplu, în baie, nu e nimic de furat, nu are sens să montăm un senzor. In cazuri exceptionale, pentru a descuraja actele de vandalism, se pot monta și în baie senzori de mișcare, dar trebuie ținut minte că senzorul are un circuit electronic înauntru și nu reactioneaza bine la abur și condens.
Atenție: senzorii de mișcare nu "văd" prin geam sau alt material.Este necesar contact vizual direct pentru ca acesta să monitorizeze corect spațiul respectiv.
Când se stabilește poziția senzorilor de mișcare se face un compromis între performanță și estetic. Cu alte cuvinte, dacă senzorul "vede" cel mai bine din mijlocul tavanului, nimeni nu își dorește un cablu (cu toate că e mascat in canal de cablu) pe tavan, pană la senzorul respectiv. Dar dacă siguranța este mai importantă ca esteticul.
Dacă aveți casa in construcție, nu ezita, face-ți planul din timp. La fel ca la instalația electrică, cablurile centralei de efractie se pot îngropa in pereți de electrician odată cu cele electrice. Cel mai important e să nu fie uitate in pereți și zidite sau să fie prea scurte. De regula, 25- sunt suficienți, dar nu mai putin.

Singurul cablu care trebuie să ajungă în exterior este cablul pentru sirena de exterior.

În locul unde iese cablul se va monta sirena de exterior. Din motive de securitate, cablul nu are voie sa fie prelungit la exterioriorul cladirii.
Cablul folosit este cablu de alarmă ecranat, secțiunea 0,22mm cu 4,6,8,12 sau 14 fire. Pe un cablu cu 6 fire se pot monta 2 senzori diferiți, pe un cablu de 12 fire se pot monta 5 senzori.

II.3.5 Tastaturi si telecomenzi pentru centralele de efractie

Tastatura sistemului de efracție reprezintă interfața cu utilizatorul. Pe tastatura se afisează starea zonelor dar si problemele sistemului de alarmă prin aprinderea beculetului "Sistem Trouble". La tastatură se introduce codul de armare-dezarmare. Tastatura trebuie montată cat mai aproape de ușa de intrare astfel incat codul introdus sa nu fie vizibil din exterior. Pentru armarea și dezarmarea sistemului se pot folosi si telecomenzi.

Acestea sunt mai usor de folosit, nu necesită cod de armare dezarmare. Avantajul e ca sunt portabile, un buton este configurat ca buton de panica.

Dezavantajul este ca pot fi pierdute și pentru funcționare necesită existența în sistem a unui modul de recepție wireless.

Pentru a recepționa semnalele radio emise de senzorii wireless trebuie adăugat în sistem un modul de recepție wireless. Acesta se alimenteaza direct din centrala de efractie si comunică cu ea pe bus-ul de date. In funcție de producător și de modelul de centrală cu care este compatibil, acesta recunoaște mai mulți sau mai puțini senzori.

De exemplu modulul PC5132 recunoaste 32 de senzori/contacți magnetici si 16 telecomenzi.

Ca detectori fară fire enumeram: detectori de mișcare, detectori de geam spart, contacti magnetici, detectori optici de fum.

II.3.6 Transformatorul. Rolul transformatorului

Transformatorul reduce tensiunea de 220V la 16V și separă galvanic circuitul de alimentare al centralei de fază al rețelei. De obicei se folosesc transformatoare toroidale de 20W, 40W, 63W, dintre care cel mai folosit este cel de 40W.

II.3.7 Senzori de fum conectati la centrala de efractie

Pe o intrare a centralei de alarmă se pot conecta mai muțti senzori optici de fum. Deși aceștia funcționează foarte bine, fiind produși pentru acest scop, pompierii nu avizează decat sisteme de detecție a începului de incendiu care au in compunere centrale dedicate de incendiu.

Cel mai mult sunt folosiți detectorii de fum si temperatură dar și detectorii de gaz metan și monoxid de carbon. Primii se monteaza in dormitoare, holuri iar cei din urma se monteaza in camera centralei termice sau în bucătarii.

II.3.8 Pedale si butoane de panică

În cazul in care e nevoie de butoane si pedale de panică (casierii, case de schimb valutar, etc) se montează aceste echipamente. Alarma poate fi silentioasă sau nu. Tastatura sistemului de efractie are și ea o tastă dedicata acestui scop, care la apasare trimite un semnal la dispeceratul de monitorizare.

II.3.9 Despre antisabotaj

Antisabotajul unui sistem de alarmă reprezintă totalitatea contacțiilor de antisabotaj si a circuitelor de detectie a taierii/scurtcircuitarii firelor. Sabotajul este afișat pe tastatură prin aprinderea beculetului galben "Sistem Trouble" si centrală, transmițând la dispecerat acest lucru. In momentul in care sistemul are un sabotaj acesta nu se poate arma.

II.4 Exemple de echipamente antiefracție existente pe piață

În această secțiune am să enumăr o serie de echipamente antiedfracție care se gasesc deja de cumparat si au fost produse de cele două firme de prestigiu : DSC și PARADOX.

Toate echipamentele de mai jos au fost certificate ca fiind garantate % de producător.

II.4.1 Echipamente DSC

Sistemele de alarmă DSC (Canada) sunt recunoscute pentru performanțele lor tehnice și fiabilitatea lor deosebită . Ele se pot adapta oricaror situatii practice , putandu-se configura în funcție de structura spațiului care trebuie protejat și de nivelul de siguranță cerut.

4.1.1 Sistem alarmă DSC PC 585 (Fig. 2.7)

Caracteristici:

centrală anti-efractie cu 4 zone complet programabile

numarul zonelor poate fi expandat pîna la 32, folosind intrarile pentru zone ale tastaturilor si zonele cu comunicare radio

38 coduri de acces

un cod principal (master), un cod pentru întretinere, doua coduri de siguranta, doua coduri de supraveghere si 32 coduri generale de acces

zonele radio pot fi folosite cu modulul receptor PC-5132 Fig. 2.7 DSC PC585

pot fi conectate pîna la 8 tastaturi

comunicator telefonic digital incorporat

memorie pentru 128 evenimente cu ora si data la care au avut loc

posibilitatea de tiparire a acestor evenimente prin intermediul modulului PC5400 (interfata seriala) sau vizualizarea lor cu ajutorul tastaturii LCD5500Z si software-ului DLS-1

4.1.2 Sistem alarmă DSC POWER 864 (Fig. 2.8)

Caracteristici:

centrală anti-efracție cu 8 zone complet programabile

numarul zonelor poate fi expandat pana la 32, folosind module de extensie

38 coduri de acces

un cod principal (master), un cod pentru întretinere, doua coduri de siguranta, doua coduri de supraveghere si 32 coduri generale de acces

zonele radio pot fi folosite cu modulul receptor PC-5132 Fig. 2.8

pot fi conectate pană la 8 tastaturi DSC POWER864

comunicator telefonic digital incorporat

permite 2 partiții de memorie pentru 256 evenimente cu oră și data la care au avut loc

posibilitatea de tipărire a acestor evenimente prin intermediul modulului PC5400 (interfata seriala) sau vizualizarea lor cu ajutorul tastaturii LCD5500Z si software-ului DLS-1

II.4.2 Echipamente PARADOX

Producător de prestigiu, PARADOX Canada oferă clienților din lumea intreagă, sisteme de alarmă ce satisfac nevoile de securitate la cel mai înalt nivel.

Sistem de alarmă PARADOX SP 5500 (Fig. 2.9)

Caracteristici :

bus de extensie pe 4 fire

5 intrari de zona sau 10 cu ATZ, extensibila la 32

2 iesiri PGM pe placa extensibila la maxim 16 PGM

2 partitii

32 coduri utilizatori

sursa alimentare in comutatie: 1.1A

actualizare locala de firmware utilizand 307 si WinLoad

meniu de programare pas cu pas pentru codurile de Instalator, Master si Intretinere

conectare directa la 9.6K cu Winload Fig. 2.9 Paradox SP 5500

schimbare automata a orei de vara/iarna

numere de telefon multiple: 3 pentru dispecerate monitorizare, 5 pentru apelari personale si 1 pentru raportare pager

buton de resetare soft (resetare la valorile implicite si repornire)

memorie de 256 evenimente

include cutie metalica

4.2.2 Sistem de alarmă PARADOX MG-6160 (Fig. 2.10)

Caracteristici :

aparat de radio FM 32 zone radio si 16 telecomenzi, suporta tastatura radio MG32WK

interfon fara comenzi manuale 16 utilizatori

caracteristici de voce si sunet de calitate superioara

armare printr-o singura atingere si taste de urgenta

centru de mesaje pentru familie Armare completa, fortata, temporizata, instantanee si automata

ceas cu alarma 256 evenimente memorate

voce, utilitare si rapoarte pe pager 2 iesiri PGM

meniurile sistemului sunt accesibile de la distanta prin telefon

include un set de baterii NiMH reîncarcabile de 7,2V

indica starea sistemului în 3 moduri (LED-uri, afisaj LCD si voce)

dimensiuni: 21,8cm x 14,7cm x 3,6cm

montare pe perete sau pe birou

sirena de 90dB încorporată

linie telefonica supravegheata

zone de alarma acustica

disponibil cu frecvente de 433MHz sau 868MHz

accepta memorie Flash (-3)

Fig. 2.10 Paradox MG-6160

CAPITOLUL III

APLICAȚIE. SISTEM DE ALARMǍ CONECTAT PORTUL PARALEL

III.1 Considerații introductive

Securitatea în accepțiunea generală este o necesitate primara a individului extinsa la diferite nivele organizationale. Una din modalitățile de asigurare a funcțiilor conținute de conceptul generic de securitate este oferita de sistemele electronice de securitate.

Ca funcționalitate primară, un sistem de securitate poate fi definit ca un ansamblu de dispozitive ce detectează și semnalizează o intruziune sau o stare de pericol asociată intrării neautorizate in spatiul protejat.

Domeniul de aplicație este extrem de vast: de la aplicații rezidențiale la sisteme profesionale de inaltă securitate. In funcție de particularitățile obiectivului protejat (cu referire deosebită la valorile ce trebuiesc protejate) gradul de complexitate al unui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza unui sistem electronic de securitate sunt aproape intotodeauna aceleasi.

Eficienta sistemelor de alarmare este data de modul de proiectare si executare a instalatiilor sau de ingeniozitatea inginerului care o proiectează.

În cele ce urmează am încercat și sper că am și reușit, să proiectez si să pun in funcțiune un mic sistem de alarmă.

III.2 Descrierea sistemului

III.2.1 Compoziția sistemului de alarmă

Am luat în considerare un ansamblu compus din :

Senzor de mișcare, senzor de fum

Sirenă și un reflector halogen pentru semnalizare luminoasă

Legatură la portul paralel

Soft scris în Visual Borland Delphi (Pascal)

Sursă de tensiune 12V

CIC ( Circuit Interfațare și Comandă) pe 8 biți cu relee

Interfață de comunicare cu PC pentru senzori si comenzi de activare alerte pe portul PS2 (controller tastatura pc)

Într-o reprezentare cât se poate de stilizată :

III.2.2 Funcțiile softului (Fig. 3.1)

Softul (Interfața) are următoarele opțiuni :

Funcțiile de : 1. MONITORIZARE

2. CONTROL

1.Funcția de MONITORIZARE :

1.Afișare stare alarmă – activă

– inactivă

2. Afișarea istoricului

2.Funcția de CONTROL:

1. Dezactivare alarmă

2. Resetare istoric (contor)

3. Mod de funcționare – silent

– alert

Fig. 3.1 Interfața grafică a programului alarmei

III.3 Principiu de funcționare

O explicație directă asupra funcționării acestui sistem ar ar fi următoarea:

Aplicația monitorizează sistemul de alarmă prin microprocesorul-ul controller de tastatura PS2 care verifică starea matricii de scanare și determină stările închis sau deschis a comutatoarelor (tastelor). Fiecare senzor are asignat câte o comandă specifică unei anumite taste care se realizează printr-un releu cu poziția normal deschis. Pentru realizarea acestui lucru, activează succesiv și individual liniile X și se detectează de la care terminal Y recepționează un semnal. Prin intermediul coordonatelor X și Y, o apăsare și eliberare a unei taste este identificată precis. Circuitul de comandă al tastaturii determină dacă o tastă – și eventual care anume – a fost apasată sau eliberată, și va scrie codul corespondent ei în buffer-ul intern al tastaturii. După aceea tastatura transmite codul respectiv printr-un cablu serial conectat la interfața tastaturii din PC ( PS2).

Activează automat sirena dacă C.I.C dă comanda prin LPT odată cu detectarea unei miscări de către senzor. Totodată aplicația poate declanșa sirena la cerința utilizatorului.

Portul paralel interfațează aplicația cu sistemul de alarmă, pentru partea de alerte (Fig. 3.2).

Fig. 3.2 Schema bloc a sistemului de alarmă

III.4 Componentele întregului sistem de alarmă

După cum explicam si mai sus, acest sistem de alarmă este compus dintr-o parte soft si o parte hard.

III.4.1 Partea software. Codul sursa și funcțiile programului

4.1.1 Mediul de programare visual Borland Delphi

Mediul visual de programare Borland DELPHI este un mediu RAD (rapid application developer) care are la bază PASCAL (Fig. 3.3).

Acest mediu de dezvoltare prezintă unele avantaje. Un avantaj de acest fel este faptul că softul știe să caute declararea unei funcții sau variabile în momentul executării unui click pe textul numelui acesteia în timp ce este apăsată tasta CTRL. Un alt avantaj este faptul că apare o listă derulantă în momenul apăsării combinației de taste CTRL+SPACE, în care apar toate funcțiile, procedurile și metodele disponibile la un moment dat, într-un anumit loc din program (funcție, declararea unei metode la o clasă etc.). Aceeași bară derulantă apare și în momentul în care dorim să scriem proprietatea publică a unui obiect sau să accesăm o metodă a unui obiect. Acest mediu de programare are posibilitatea de a crea aplicații consolă, Windows, librării DLL și alte tipuri, având implementat și un „wizard” pentru acest lucru. O altă funcție foarte folositoare, lucru cu care închei acest paragraf, o reprezintă funcțiile predefinite sau care sunt în librăriile proprii mediului de programare, care au un mod de ajutor activ în momentul tastării combinației de taste CTRL+F1, urmând această combinație să deschidă exact paragraful cu funcția cerută sau afișând o listă cu posibile explicații. De menționat este faptul că acest ajutor poate fi implementat și la clasele vizuale create de către utilizator.

Fig. 3.3 Mediul de programare Borland Delphi

Unul dintre dezavantajele folosirii unui astefel de mediu este, însă, faptul că Windows-ul, ca sistem de operare, nu permite operarea în mod direct cu perifericele, acest lucru putându-se realiza doar prin intermediul drive-relor windows. Portul paralel poate fi accesat astfel prin crearea unui flux de date către el. Acest lucru prezintă însă și un avantaj. Acesta este faptul că Windows-ul are o memorie tampon pe care o folosește la comunicarea cu perifericele, astfel că datele ce ajung cu ajutorul diferitelor periferice nu trebuie să fie cotrolate în mod direct de către programator, acestea intrând auromat într-un buffer. Astfel că Windows-ul oferă anumite funcții de așteptare până când o operație este terminată, oferă evenimente care să semnaleze acest lucru sau aceste cazuri se pot trata manual, putându-i-se chiar acorda un anumit timp de așteptare fluxului de date creat, ca acesta să ajungă la destinație sau la sursă. Windows-ul oferă totodată și posibilitatea rulării pe mai multe fire de execuție a diferitelor acțiuni, fără a fi nevoie de controlul memoriei pentru acest lucru. Astfel că pentru interogarea, de exemplu, a unui senzor de prezență, prin sincronizarea firelor de execuție, respectiv fiecare fir de execuție pregătește pachetul ce urmează a fi trimis, punându-l pe acesta, în funcție de importanța sa, într-o listă tip FIFO, de unde să fie preluată de către funcțiile de nivel jos, cum sunt cele de comunicație directă cu fluxul de date către portul paralel.

4.1.2 Accesul la porturi sub sistemele de operare Windows

Scrierea de programe pentru a comunica cu portul paralel a fost destul de ușoară în anii de glorie a sistemelor de operare DOS și Win95/98. Am putea folosi Inportb și outportb sau _Outp sau _inp(), funcții în programul nostru, fără nicio problemă dacă sistemul rulează DOS sau WIN95/98. Dar in noua eră de sisteme de operare clone NT, cum ar fi WIN NT4, Win2000, WinXP, Win7, Win8 toate această simplitate dispare.

Fiind interesat de interfața hardware cu portul paralel am întâmpinat probleme, în scrierea, unui program care poate comunica cu succes cu portul paralel în sistemele de operare bazate pe NT. Când încercăm să rulăm un program care este scris folosind funcțiile convenționale cum ar fi software-ul Inportb, outportb, _inp() sau _Outp pe un sistem WINNT sau WIN2000, acesta va afișa un mesaj de eroare (Fig. 3.4)

Fig. 3.4 Eroare comunicare aplicație cu portul paralel

Fiind un sistem de operare foarte sigur, Windows NT atribuie unele privilegii și restricții diferitelor tipuri de programe care rulează pe el. Clasifică toate programele în doua categorii: modul utilizator și modul Kernel, care rulează în mod ring3 și ring0. Programele din modul utilizator se execută în modul ring3 și programele Kernel se execută în modul ring0. În general programele pe care le scriem, se încadrează în categoria modul de utilizator.

Programele “mod utilizator” sunt limitate în a utiliza anumite instrucțiuni ca IN, OUT etc. Ori de câte ori sistemul de operare constată că un program de modul de utilizator încearcă să execute astfel de instrucțiuni, sistemul de operare oprește executarea acestor programe și va afișa un mesaj de eroare. În cele din urmă programele noastre de interfațare se opresc în cazul în care acestea au de executat în instrucțiuni IN sau OUT pentru a citi sau scrie date pe portul paralel. Dar, în același timp, programele de mod Kernel nu sunt în nici un fel restricționate în executare acestor instrucțiuni. Driver-ele de dispozitiv sunt capabile să ruleze în mod Kernel.

Deci, pentru a rezolva problema de mai sus trebuie scris un driver de mod kernel capabil de a citi și scrie date prin intermediul portului paralel și a permite programului în mod de utilizator să comunice cu el.

Scrierea unui driver nu este un lucru usor pentru programatori, chiar și pentru cei cu experiență. Dar scrierea unui driver simplu pentru comunicarea cu port paralel este o sarcină simplă atunci când driver-ele -cum ar fi USB, placa de sunet etc.- sunt în cauză. Chiar dacă veți obține un driver de lucru de la altă parte, instalarea și configurarea poate fi sarcină foarte greoaie.

Soluția este introducerea Inpout32.dll pentru 98/NT/2000/XP WIN. Acest dll are următoarele caracteristici:

Lucrează la fel cu toate versiunile de Windows (Win 98, NT, 200 și XP) și folosește un driver mod kernel încorporat în dll.

Nu este necesar niciun software special sau de instalare a driver-ului.

Driverul va fi automat instalat și configurat atunci când este încărcat dll-ul.

Nu sunt necesare API-uri speciale, doar două funcții Inp32 și Out32.

Poate fi ușor de utilizat cu VC + + și VB.

Funcțiile sunt compatibile cu Jan Axelsons Inpout32.dll (disponibil la www.lvr.com). Deci, acest -DLL poate fi utilizat cu exemple de programe disponibile în cartea Parallel Port complete-Jan Axelson, fără nici o modificare.

Programul si explicarea procedurilor

Fig. 3.5 Codul sursă al programului

Codul sursă al programului (Fig. 3.5.), precum și explicația procedurilor ( funcțiile programului):

unit Unit1;

interface

uses

Windows, Messages, SysUtils, Variants, Classes, Graphics, Controls, Forms,

Dialogs, StdCtrls, ExtCtrls, AMHotKey, TTipuri, Grids;

type

TForm1 = class(TForm)

TimerAlarma: TTimer;

AMHotKeys1: TAMHotKeys;

TimerSchMod: TTimer;

TimerGaraj: TTimer;

TimerTelefon: TTimer;

Label1: TLabel;

Edit1: TEdit;

Label2: TLabel;

Edit2: TEdit;

TimerFrecvAlarma: TTimer;

TimerFrecvSchMod: TTimer;

Button1: TButton;

Label3: TLabel;

TimerCrt: TTimer;

GroupBox1: TGroupBox;

ListBox1: TListBox;

Button3: TButton;

Button4: TButton;

Label4: TLabel;

Edit3: TEdit;

Button5: TButton;

procedure FormCreate(Sender: TObject);

procedure AMHotKeys1HotKeys(Sender: TObject; HotKeyIndex: Word);

procedure TimerGarajTimer(Sender: TObject);

procedure TimerTelefonTimer(Sender: TObject);

procedure TimerFrecvAlarmaTimer(Sender: TObject);

procedure TimerAlarmaTimer(Sender: TObject);

procedure TimerSchModTimer(Sender: TObject);

procedure TimerFrecvSchModTimer(Sender: TObject);

procedure Button1Click(Sender: TObject);

procedure TimerCrtTimer(Sender: TObject);

procedure Button5Click(Sender: TObject);

procedure Button3Click(Sender: TObject);

procedure FormDestroy(Sender: TObject);

procedure Button4Click(Sender: TObject);

private

{ Private declarations }

stare_port: Byte;

stare_armare: stari_armare;

stare_usa_garaj: stari_usa_garaj;

stare_alarma: Boolean;

stare_app: Boolean;

stare_mod_func: Boolean;

procedure SetHookKeys;

procedure OnHotKeysPressed(Sender: TObject);

procedure OnSchimbare_stare;

public

{ Public declarations }

procedure Init_Stare_Port;

procedure Schimba_Stare_Port(st_prt_noua: Byte);

procedure Schimba_Stare_Armare(stare_noua: stari_armare);

procedure Activare_Alarma;

procedure Schimbare_mod_Armare;

procedure Inchidere_Garaj;

procedure Deschidere_Garaj;

procedure Apel_Mobil;

procedure Schimbare_St_ALRM(stare_noua: Boolean);

procedure Alerta_Curent;

procedure Schimba_Mod_Func(stare_noua: Boolean);

end;

var

Form1: TForm1;

implementation

{$R *.dfm}

uses unit2;

procedure Out32(wAddr:word;bOut:byte); stdcall; external 'inpout32.dll'

function Inp32(wAddr:word):integer; stdcall; external 'inpout32.dll'

var char_reponse: array [1..20] of TTab_taste;

procedure TForm1.FormCreate(Sender: TObject);

// este procedura prin care se creează forma, designul. Aici se pot face diferițe setări inițiale ale programului. Inițializez starea de armare, resetez porturile, închid ușa de la garaj, apelez procedura care să aloce tastele din windows, încarc lista cu alarme, daca sunt în fisierul cu istoricul acestora.

var TeFile: TSearchRec;

TeStr: String;

begin

TeStr:= GetCurrentDir;

Schimba_Stare_Armare(repaus);

Init_Stare_Port;

stare_usa_garaj:= deschisa;

Schimbare_St_ALRM(False);

Inchidere_Garaj;

stare_app:= False;

Schimba_Mod_Func(True);

SetHookKeys;

stare_app:= True;

if FindFirst(TeStr+'\tmp$$$.000',faAnyFile – faVolumeID, TeFile)=0 then

ListBox1.Items.LoadFromFile('tmp$$$.000');

Color:= RGB(128, 128, 128);

end;

procedure TForm1.SetHookKeys;

// este procedura prin care se setează tastele care urmează a fi alocate.

var

HKItem : THotKeyItem;

i: Integer;

begin