PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE [620254]

PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ACTIVITĂȚII DE CERCETARE

1. Aspecte generale privind pregătirea cercetării
Proiectarea și planificarea cercetării reprezintă fundamentarea teoretică a activității de cercetare , fapt
pentru care în această etapă studenții -doctoranzi trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte teoretice și
metodologice specifice procesului de pregătire a cercetării .
Etapa de pregătire a cercetării presupune parcurgerea unor pași preliminari, și anume:
a) alegerea temei de cercetare;
b) studiul bibliografiei;
c) formularea sau elaborarea ipotezelor;
d) întocmirea unui plan de lucru și elaborarea proiectului de cercetare științifică .

2. Alegerea temei de cercetare
Alegerea temei reprezintă primul pas în procesul de cercetare științifică doctorală și are o importanță
deosebită asupra desfășurării ulterioare a activității de cercetare. De regulă, tema este propusă de către student: [anonimizat], sub rezerva acceptării acesteia de către conducătorul de doctorat.
În demersul de alegere a temei de cercetare, atât student: [anonimizat], cât și conducătorul de doctorat
trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte care țin de:
a) Importanța, necesitatea și oportunitatea alegeri i temei , mai exact dacă:
– tema prezintă importanță teoretică și/ sau practică evidentă sau are importanță socio -culturală;
– abordarea temei este o necesitate justificabilă ;
– tema abordată este oportună (oportunitatea alegerii temei poate fi argumentată p rin prisma actualității,
aplicabilității, impactului, utilității, interesului suscitat sau existenței unui segment de potențial i beneficiari ai
rezultatelor);
b) Adecvarea temei sau, altfel spus , în ce măsură tema:
– are nivelul de complexitate și/ sau dificultate corespunzător unei cercet ări științific e doctorale;
– are un caracter original, inedit;
– se raportează / integrează în domeniul sau domeniile de cunoaștere la care se referă și în cadrul
preocupărilor actuale;
– propune o cercetare cu o anverg ură (întindere/ adâncime în spațiul cunoașterii) corespunzătoare unei
cercetări științifice doctorale.1

1 Aceste cerințe pe care trebuie să le îndeplinească o temă de cercetare au fost stabilite prin raportare la standardele specif ice
CNATDCU privind evaluarea tezelor de doctorat (art. 23 din Anexa 2 la Regulamentul CNATDCU) , precum și Ghidul pentru
evaluare a tezelor de doctorat , realizat în cadrul proiectului „ Sisteme moderne de preluare, evaluare și informare privind tezele de
doctorat și de gestionare a titlurilor universitare în cadrul Ministerului Educației și Cercetării Științifice”, Proiect cofinanțat din Fondul
Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 -2013, codul SMIS al proiectului 38699,
DMI 1.2, „Creșterea responsabilizării administrației publice” .

3. Studiul bibliografiei
În strânsă legătură cu alegerea temei de cercetare este și studiul bibliografic, asta pentru că de existența
și, mai ales de accesibilitatea, literaturii de specialitate și a surselor de informare depinde chiar reușita cercetării.
Astfel, p e parcursul studiului bibliografiei un student -doctorand: [anonimizat],
dimpotrivă , ar identifica o vastă literatură de specialitate ceea ce ar conduce la o nouă înțelegere și apariția unei
noi perspecti ve asupra temei. În ambele situații se impune o reevaluare a temei de cercetare și, eventual,
modificarea acesteia în funcție de noile evoluții.
În consecință, identificarea și prezentarea izvoarelor și a literaturii de specialitate relevante au un rol
deosebit de important în cadrul etapei de pregătire a cercetării, întrucât prin modul în care prezintă rezultatele
studiul ui bibliografic studentul -doctorand demonstrează cunoașterea și înțelegerea domeniului și a
problematicii cărora le este ci rcumscrisă tema de cercetare propusă.

4. Formularea sau elaborarea ipotezelor
Tema aleasă pentru cercetare generează multiple direcții de investigare și, pentru a se evita
dispersia/împrăștierea efortului de cercetare, este nevoie ca liniile directoare al e cercetării să fie clar precizate
încă de la început, implicit obiectivele urmărite. Cu alte cuvinte, acest proces, numit generic drept „formularea
ipotezelor ”, are o importanță deosebită în economia unei cercetări științifice , deoarece ipotezele reprezintă niște
formulări prelim inare ale scopurilor cercetării care au rolul de a ghida demersul de informare și documentare
și, totodată, permit stabilirea unor ținte care trebuie atins e.
Referitor la modalitățile de formulare sau elaborarea a ipotezelor, în literatura de specialitate se arată că
„în științele socio -umane cea mai uzuală abordare este deducerea ipotezei din teorie2”, teoria fiind „ atât punctul
de plecare, cât și punctul terminus al unei științe”3.
Astfel, după parcurgerea studi ului bibliografic și pornind de la informațiile obținute în această etapă ,
ipotezele se formulează/elaborează pe baza teoriilor existente sau prin raportare la rezultatele unor cercetări
anterioare, ceea ce va sigura dezvoltarea unui model de cercetare, pu nerea în mișcare a unei metodologii de
investigare și de analiză a datelor și, în final, va permite confirmarea sau infirmarea ipotezelor formulate . În
ceea ce privește utilitatea formulării ipotezelor, se poate afirma că acest proces are un caracter antic ipativ și pro –
activ de interogare a realității, care permite:
– orientarea cercetării către probleme cu adevărat importante;
– fixarea în mod explicit și clar a obiectivului cercetării;
– anticiparea răspunsurile corecte pe baza cunoștințelor (teoriilor) existente;

2 Septimiu Chelcea, Metodologia Cercetării Sociologice. Metode cantitative și calitative , București, Editura Economică, 2001, p. 79.
3 Conform definițiilor din dicționare pot fi stabilite două accepții ale conceptului de „teorie”. În sens larg, teoria reprezin tă forma sau
nivelul superior al cunoașterii științi fice, care mijlocește reflectarea generalizată a realității, introducând în sistemul cunoștințelor
omenești noi concepte, principii și metode de cercetare și deschizând noi orizonturi în cunoaștere. În sens restrâns, teoria se definește
ca fiind ansamblul ipotezelor, legilor și conceptelor organizate într -un sistem logic coerent care descrie și explică un domeniu al
cunoașterii – pentru detalii a se vedea
Mielu Zlate, Introducere în Psihologie , Ediția a 3 -a, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 184.

– evitarea risipei de resurse pentru cercetări care au șanse reduse să conducă la rezultate utile;
– precizarea variabilelor relevante ale cercetării;
– precizarea relațiilor es timate dintre variabile. 4

5. Întocmirea unui plan de lucru și elaborarea proiectului de cercetare științifică
Întocmirea unui plan de lucru și elaborarea proiectului de cercetare științifică trebuie tratate cu maximă
atenție și responsabilitate , deoarece promovarea studenților -doctoranzi în programul de cercetare științifică (cea
de-a doua etapă a unui program de studii universitare de doctorat ) se face în urma acceptării proiectului de
cercetare științifică susținut în fața conducătorului de doctorat și a comisiei de îndrumare.5
În ceea ce privește planul de lucru, acesta trebuie să se raporteze la etapele și termenele stabilite în Planul
individual al studiilor universitare de doctorat , document care constituie anexa la contract ul de studii
universitare de doctorat încheiat, cu acordul Consiliului Ș colii Doctorale, între studentul -doctorand,
conducătorul său de doctorat și Universitatea Ovidius din Constanț a, reprezentată de Rector.
În demersul de elaborare a proiectului de cerceta re științifică , studenții -doctoranzi trebuie să aibă în vedere
o serie de condiții de formă și fond , după cum urmează:
 Referitor la condițiile de formă , proiectul de cercetare trebuie să cuprindă circa 25-30 de pagini, legate
prin copertare sau spiralare .
Editarea textului se face cu programul Microsoft Word, respectând următoarele formatări:
– pagină format A4, margini implicite, orientare portret (pe verticală) ;
– textul se redactează cu fontul Times New Roman , dimensiunea caracterelor de 12 puncte, utilizând
diacriticele specifice limbii române (ă, â, î, ș, ț); spațierea liniilor din document la 1,5 rânduri; alinierea textului
stânga -dreapta (în mod egal față de marginile din stânga și din dreapta );
– notele de subsol redactează cu fontul Times New R oman, dimensiunea caracterelor de 1 0 puncte,
utilizând diacriticele specifice limbii române și cu spațiere a liniilor din document la un rând .
– număr de pagină inserat la sfârșitul paginii, centrat (coperta nu se numerotează).
Respectarea regulilor scrieri i academice, inclusiv a celor referitoare la plagiat și proprietate intelectuală,
sunt obligatorii.
 În ceea ce privește condițiile de fond , se impune ca proiectul de cercetare științifică să aibă o structură
logică care să cuprindă următoarele componente:
a) O parte introductivă care trebuie să poarte amprenta personală a studentului -doctorand și să reflecte
viziunea sa asupra viitoarei cercetări, implicit nivelul de cunoaștere și înțelegere a problematicii abordate în
proiect. Prin urmare, din introducere nu pot lipsi o serie de elemente, cum ar fi:

4 Marian Popa, Metodologia cercetării (note de curs) , pp. 1 -2 – http://www.apio.ro/upload/mc03_ipoteze.pdf, accesat la 18 iunie
2018.
5 Articolul 7 al. (3) din Regulamentul instituțional de organizare și funcționare a programelor de studii universitare de do ctorat în
Universitatea „Ovidius” din Constanța

– motivarea alegerii temei de cercetare prin prisma importanței, a necesității și a oportunității acesteia
pentru sporirea cunoașterii în domeniu ;
– prezentarea stadiului actual al cunoașterii în domeniu și încadrarea temei de cercetare în contextul
teoretic și metodologic mai larg în care se circumscrie tema , cu referire la modul în care sunt valorificate
cercet ările și rezultatele anterioare sau, atunci când este cazul, limitele ac estora;
– formularea obiectivelor cercetării în conformitate cu caracteristicile esențiale SMART, adică obiectivele
să fie specifice, măsurabile , accesibile, realiste ș i încadrate în timp ;
– formularea unor întrebări și/sau a unor ipoteze de cercetare .
– specificarea metodelor de cercetare care urmează a fi aplicate;
– rezult atele preconizate a fi obținute.
b) După introducere urmează conținut ul propriu -zis al proiectului în care studentul -doctorand va descrie
etapele de cercetare în raport cu obiectivele stabilite și ordinea priorității lor, făcându -se trimitere la izvoarele
și literatura de specialitate relevante pentru tema de cercetare care urmează să fie studiate. În plus, se prezintă
date și informații privind locațiile și condițiile în care urmează s ă se desfășoare cercetarea, precum și modul în
care vor fi efectuate observațiile, culegerea datelor, analiza și interpretarea rezultatelor etc.
c) În mod firesc, cea de -a treia parte a proiectului conține o secțiune destinată concluziilor care, deși pot
părea premature în etapa de pregătire a cercetării, pot fi relevante pentru viitoarea cercetare. Astfel, în
concluziile unui proiect de cercetare pot fi identificate potențiale dificultăți sau constrângeri în derularea
cercetări și, implicit, apariția unor limite și neajunsuri în atingerea obiectivelor propuse, motiv pentru care pot
fi propuse abordări alternative pentru soluționarea potențialelor probleme. În același timp, concluziile trebuie
să se refere la modul în care studentul -doctorand își propune să asigure diseminarea prezumtivelor rezultate ale
cercetării prin prezentarea unor comunicări la conferințe, workshop -uri, simpozioane științifice naționale și
internaționale sau prin publicarea de lucrări științifice.
d) În final, proiect ul de cercetare trebuie să conțină în mod obligatoriu bibliografia parcursă, cu
enumerarea izvoarel or și a lucrărilor de specialitate care au stat la baza elaborării proiectului.