Proiectarea și implementarea [631207]

Departamentul Automatică și Tehnologia Informației
Programul de studi i: Robotic ă

VOINICIUC Vasile

PROIECT DE DIPLOMĂ

Conducător știin țific:
Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu Teodor

Brașov 2020

1 Departamentul Automatică și Tehnologia Inf ormației
Programul de studi i: Robot ică

VOINICIUC Vasile

Proiectarea și
implementarea unui sistem
automatizat de parcare

Conducător științific :
Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu Teodor

Brașov 2020

2 FIȘA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
Universitat ea Transilvania din Bra șov Proiect de diplomă nr. ……….
Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor
Departamentul de Automatică și Tehnologia Informației
Viza facultă ții

Programul de studii:
Robotică Anul universitar:
2019 – 202 0
Candidat: [anonimizat]:
2020
Conducător științific :
Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu Teodor
PROIECT DE DIPLOMĂ
Titlul lucrării : Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
Problemele principale tratate:
1. Stadiul actual
2. Proi ectarea si modelarea sistemului
3. Implementarea
4. Concluzii și direcții viitoare

Locul și durata practicii:

Bibliografie:
[1]Mogan G. Proiectarea constructivă a sistemelor mecanice ale produselor mecanice. Robo ți
indust riali, Brașov: Editura Univ ersității "Transilvania", 2003.
[2]Ghionea I. Proiectare asistată în CATIA V5 elemente teoretice și aplicații , Editura Bren , 2007
Aspecte particulare:
-Aplicații practice ;
– Scheme
(desene, aplica ții practice, metode specifice etc.)
Primit tema la data d e: ……………………………………….

Data predării lucrării: ………………………………………….
Director departament, Conducător științif ic,
Dr. ing. MORARU Sorin Aurel Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu
Teodor
Candidat: [anonimizat] – VIZE

3 Data vizei Capitole/ problemele analizate Semnătura
conducător ului
științific
Introducere – Stadiul actual
Proiectarea si modelarea sistemului
Tehnologia de printare 3D
Implementarea

APRECIEREA ȘI AVIZUL CONDUCĂTORULUI ȘTIINȚIFIC

(aprecierea lucrării/ proiectului se face prin raportare la cerin țele privind elaborarea și redactarea stabilite pe
PS/ facultate; pot fi utilizate instrumente de evaluare, grile cu criterii unitare de apreciere adoptate de
facultate/ departament )

Data:
………………………….. ADMIS pentru sus ținere/
RESPINS Conducător științific
Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu Teodor
………………………….( semnătura )
AVIZUL DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT
Data:
………………………….. ADMIS pentru sus ținere/
RESPINS Director departament,
Dr. ing. MORARU Sor in Aurel
…………………………( semnătura )
SUS ȚINEREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
Sesiunea: ……………………………

Rezultatul
susținerii PROMOVAT cu media:

RESPINS cu reface rea lucrării

RESPINS fără refacerea lucrării

Președinte de comisie,
Titulatura. Numele și prenumele
……………………………( semnătura )

F04 -PS7.6 -01/ed.2,rev.2

Voin iciuc Vasile
4
Cuprins
Cuprins
Lista de figuri, tabele și coduri sursă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
Lista de acronime ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 8
1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 9
1.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
1.2 Parcări automatizate existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
1.3 Avantajele parcării automatizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
1.4 Scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
1.5 Obiectivel e Lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
1.6 Structura pe capitole ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
2 Noțiuni teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
2.1 Teoria fun damentală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
2.2 Proiectarea 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
2.3 Modelarea 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
2.4 Tehnologia d e imprimare 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.5 Tehnologia de debitare laser ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.6 Programarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
2.6.1 Controler ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
2.6.2 Microcontrolere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
3 Realizarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
3.1 Proiectarea și modelarea sistemului ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
3.2 Tehnologii utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
3.2.1 Imprimarea 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
3.2.2 Debitarea laser ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
3.3 Configurația elect ronică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 32
3.3.1 Placa de control ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 33
3.3.2 Placa Ramps ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 33
3.3.3 Motoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
3.3.4 Driver motor p as cu pas ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
5 3.3.5 Sursa de alimentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 35
3.3.6 Modu l RFID ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 35
3.3.7 LCD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 36
3.3.8 Senzori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
3.3.9 Ventilator ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 37
3.4 Realizarea practica a sistemului automatizat de parcare ………………………….. ……………….. 38
4 Concluzii și direcții viitoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 43
4.1 43
5 Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 44
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 46
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 47
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 48
Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 49
Anexa 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 51
DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 53

Voin iciuc Vasile
6

LISTA DE FIGURI , TABELE ȘI CODURI SURSĂ
Figură 1.1.1.1.1Sistem de parcare automat cu lift, Chigago 1925 ………………………….. …………………… 10
Figură 1.1.2 Sistem automatizat de parcare din anii ‘ 50 ………………………….. ………………………….. ……. 10
Figură 1.1.3 Sistem ul automatizat de parcare Dokk1, Danemarca [19] ………………………….. ………….. 11
Figură 1.2.1 Sistemul de parcare tip t urn [13] ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
Figură 1.2.2 Sistemul de parcare tip puzzle [14] ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
Figură 1.2.3 Sistemul de parcare Stackers [15] ………………………….. ………………………….. …………………… 13
Figură 1.2.4 Sistemul de parcare rotativ [16] ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
Figură 1.2.5 Sistemul de parcare radial [17] ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
Figură 2.1.1 Schema structurală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
Figură 2.3.1 Motor pas cu pas Ne ma17 [10] ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
Figură 2.3.2 Motor pas cu pas Nema17 modelat în CATIA ………………………….. ………………………….. …. 19
Figură 2.3.3 Cuplaj flexibil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
Figură 2.3.4 C uplaj flexibil modelat în CATIA ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
Figură 2.4.1 Imprimantă 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
Figură 2.5.1 Debitare Laser ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 21
Figură 3.1.1 Schița sistemului realizată manual ………………………….. ………………………….. …………………… 23
Figură 3.1.2 Logo -ul software -ului CATIA V5 ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
Figură 3.1.3 Proiectarea structurii proiectului ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
Figură 3.1.4 Proiectarea etajulu i ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
Figură 3.1.5 Structura de susținere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 25
Figură 3.1.6 Endefector ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
Figură 3.1.7 Proiectarea primului modul de translație ………………………….. ………………………….. ………… 26
Figură 3.1.8 Proiectarea modulului 2 de translație plus primul modul ………………………….. …………… 27
Figură 3.1.9 Ansamblul de rotație plus cele doua module de translație ………………………….. …………. 28
Figur ă 3.1.10 Exemplu de modelare ( în stânga obiect modelat, în dreapta componenta reală ) 29
Figură 3.2.1 Interfață Cura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
Figură 3.2.2 Componente imprimante 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
Figură 3.2.3 Tăierea componentelor la laser ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
Figură 3.3.1 Schema bloc a configurației electronice ………………………….. ………………………….. …………… 32
Figură 3.3.2 Placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 ………………………….. ………………………….. …………. 33
Figură 3.3.3 Placa Ramps 1.4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 33
Figură 3.3.4 Mo tor pas cu pas nema 17 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 34

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
7 Figură 3.3.5 Driver A4988 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 34
Figură 3.3.6 Sursă de alimentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 35
Figură 3.3.7 Modul RFID ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 35
Figură 3.3.8 LCD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 36
Figură 3.3.9 Senzor Gaze MQ -2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 37
Figură 3.3.10 Senzor monoxid de carbon MQ -7 ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
Figură 3.3.11 Senzor proximitate HC -SR04 ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
Figură 3.3.12 Ventilator AFB0612H -A ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
Figură 3.4.1 Piese debitate prin tehnologia laser ………………………….. ………………………….. ………………… 38
Figură 3.4.2 Construcți a structurii parcării ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39
Figură 3.4.3 Componentele primului modul de translație ………………………….. ………………………….. …… 39
Figură 3.4.4 Asamblarea primul modul de translație ………………………….. ………………………….. ………….. 40
Figură 3.4.5 Componentele Modulului doi de Translație ………………………….. ………………………….. …….. 40
Figură 3.4.6 Ansamblul modulului doi de translație ………………………….. ………………………….. …………….. 40
Figură 3.4.7 Modulul de rotație partea de sus (stânga) și partea de jos (dreapta) …………………….. 41
Figură 3.4.8 Brațul mobil complet asamblat ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
Figură 3.4.9 A nsamblul final al prototipului ………………………….. ………………………….. …………………………. 42

V
Tabel 3.1 Caracteristici de printare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 38

Voin iciuc Vasile
8

LISTA DE ACRONIME

3D-Tridimens ional
CAD -Computer Aided Design
CATIA -Computer Aided Three dimensional Interactive Applications
CNC – Computer numerical control
DXF – Drawing Interchange Format or Drawing Exchange Format
I2C – Inter -Integrated Circuit
LCD -Liquid -crystal display
PLA -Polyla ctic acid
PWM -Pulse -width modulation
RFID – Radio -Frequency Identification
SAP -Sistem automatizat de parcare
STL – Stereo Lithography
SUA -Statele Unite ale Americii
SPI-Serial Peripheral Interface
TWI -Two Wire Interface
UART -Universal asynchronous receiver -transmitter

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
9

1 INTRODUCERE

Scurt istoric
Parcări automatizate existente
Avantajele parcării automatizate
Scopul lucrării
Obiectivele lucrării
Structura pe capitole

Populația urbană este în continuă creștere , iar acest lucru duce automat la un număr crescut de
autoturisme . Parcările auto a u fost dintotdeauna o mare problem ă deoarece vin în strânsă
legătură cu numărul autoturismelor devenite deja o necesitate. În prezent ce mai mare problemă
a șoferilor din marile orașe al lumii este aceea de a găsi un loc de parcare
Parcările convenționale , aflate in proximitatea locurilo r de munca sau a locuin țelor au o mulțime
de dezavantaje printre care suprafețe mari de teren ocupate și problem e privind securitatea .
Pentru a rezolva o parte dintre aceste problemele, este necesar ă implementarea unui sistem
automat izat de parcare.
Un sistem automat izat de parcare ( SAP1) este un ansamblu mecanic conceput pentru a reduce
suprafața și/sau volumul necesar pentru parcarea mașinilor. Similar unei parc ări etajat e , un SAP
asigură parcarea mașinilor pe mai multe niveluri , stivuite vertical pentru a maximiza numărul de
locuri de parcare, reducând astfel suprafața sistemului . Acesta folosește un sistem mecanic
controlat electronic pentru transportul autoturismelor către și din locurile de parcare , optimiz ând
astfel spațiul și timpul pierdut în mod normal în cazul unei parcări tradițional e. [1]

1 SAP – Sistem automatizat de parcare

Voin iciuc Vasile
10
1.1 SCUR T ISTORIC
Sistemul automatizat de parcare pentru autoturisme se referă la un sistem mecanic
conce put pentru a parca un număr mare de mașini în spațiu minim disponi bil. SAP transportă
mașinile de la un loc de parcare la altul fără a fi necesar un șofer. Sistemul de parcare automatizat
depozitează practic mașinile pe verticală pentru a reduce cât mai mu lt din suprafață .

Sistemul de parcare automatizat a fost introdus pentru prima dată în 1905 la Paris, Franța.
Necesitatea unui sistem automat de parcare funcționează pe baza nevoi i de a crea un spațiu
pentru a parca un număr suficient de locuri de parcare pe o suprafață redusă.
Un „ sistem Pat ernoster ” a fost construit pentru a parca autoturisme, în jurul anului 1920 ,
era structurat ca o roată Ferris care putea depozita opt mașini în spațiul ocupat de parcarea a
două mașini. Structura a devenit populară, deoarece a fost ușor de utilizat și a ocupat un spațiu
mai redus. Poate fi, de asemenea, încorporat într -o clădire. [2]

Figură 1.1.1.1.1Sistem de parcare automat cu lift, Chigago 1925
Figură 1.1.2 Sistem automatizat de parcare din anii ‘50

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
11 Orașul Washington a văzut prima parcare fără șofer în 1951 care s -a închis însă la scurt
timp. SAP a căpătat tot mai multă atenție la sfârșitul anilor ’40 -’50 în SUA2 unde unele dintre
sistemele folosite în acea perioadă sunt încă utilizate. Aceste sisteme s -au confruntat cu mari
probleme mecanice apărute frecvent , având ca și consecință timp i de așteptare foarte mari
pentru utilizatori .
Marea Britanie a implementat p ropriul său sistem automatizat în 1961 la Londra, care a
fost de asemenea, greu de utilizat.
Apoi, în anii 90, Statele Unite ale Americii și -au recăpătat interesul pentru acest e sisteme
și au construit prima parcare robotizată în 2002 la New Jersey. În același timp în Europa, Asia și
America Centrală se realizau instalații mai avansate din punct de vedere tehnic. De asemenea, în
aceeași perioadă Japonia a construit un sistem ca re asigura circa 40.000 de locuri de parcare
folosind sistemul “Paternoster”.
Conform unor statistici recent realizate , SUA deține aproape 10.000 de locuri de parcare
în 30 de sisteme SAP , comparativ cu Japonia care deține 1.5 milioane de astfel de parcări .
Cea mai mare parcare automatizată din lume se află în orașul Al Jahra din Kuweit și oferă
2.314 locuri de parcare.
Parcarea cu cel mai rapid sistem a utomatizat din lume se află în orașul Wolfsburg din
Germania . Timpul operațional este de numai 1 minut și 44 de sec unde.
Cel mai mare SAP din Europa se află în Danemarca și ofe ră 1 .000 de locuri de parcare
utilizând peste 20 de ascensoare auto. [3]

2 SUA – Statele Unite ale Americii
Figură 1.1.3 Sistemul automatizat de parcare Dokk1, Danemarca [19]

Voin iciuc Vasile
12

1.2 PARCĂRI AUTOMATIZATE EXISTENTE
Există mai multe tipuri de sisteme a utomatizate de parcare :
• Sistemul Turn;
• Sistemul Puzzle ;
• Sistemul St ackers ;
• Sistemul Rotativ ;
• Sistemul Radial .
Sistemul Turn este alcătuit de regulă dintr -un elevator cu o platformă mobilă și locurile de parcare
amplasate lateral de o parte și de alta a ar borelui elevator ului. Ascensorul se ridică pur și simplu
la unul dintre nivelurile de parcare ale turnului și depozitează vehiculele lateral într -un loc de
parcare .

Sistemul Puzzle oferă opțiuni de dispunere flexibile . Configurația acestui tip d e sistem este
adaptabilă deoarece platform a poate fi mutat ă în orice direcție.
Sistemul poate avea o formă variată ca de exemplu : formă dreptunghiulară , pătrată, în formă de
„T”, etc.

Figură 1.2.1 Sistemul de parcare tip turn [13]
Figură 1.2.2 Sistemul de parcare tip puzzle [14]

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
13

Sistemul Stackers
Aceste sisteme pot dubla sau tripla număr ul locurilor de parcare disponibile , prin stivuirea
autoturismelor.

Sistemul Rotativ este conceput pentru a găzdui de la 8 până la 12 autoturisme în spațiul ocupat
de două autoturisme dintr -o parcare tradițional ă.

Sistemul radial prezint ă un mecanism poziționat central, utilizat pentru a dispune vehiculele în
compartimente orientate radial . Mecanismul permite platformei să se deplaseze de la un loc de
parcare la altul într-un timp foarte scurt deoarece acesta se poate deplasa simultan pe cele trei
axe ale sistemului cartezian.

Figură 1.2.3 Sistemul de parcare Stackers [15]
Figură 1.2.4 Sistemul de parcare rotativ [16]
Figură 1.2.5 Sistemul de parcare radial [17]

Voin iciuc Vasile
14

1.3 AVANTAJELE PARCĂRII AUTOMATIZATE
Optimizarea spațiului
Față de parcările convenționale, SAP necesită o suprafață și un volum mult mai mic pentru a
parca un număr echivalent de mașini .
Sistemul de parcar e automat economisește până la 50% din volumul construcției în
comparație cu parcarea convențională prin eliminarea cerinței de locuri mari de p arcare care să
permită accesul pietonilor pentru deschi derea ușilor sau efectuarea manevrelor de parcare .

Flexi bilitatea proiectării
Mediile de construcție în care un SAP poate fi integrat sunt numeroase : deasupra la nivelul
solului, subteran, în construcți a unei clădiri sau atașat acesteia . Acestea pot crea parcări în spații
în care parcarea convențională este greu de realizat sau chiar imposibilă, cum ar fi zone foarte
înguste sau neregulate.

Siguranț a și economisirea timpului
Parcarea vehicul elor este mai rapidă decât în cazul unei parc ări convențional e, câștigându -se
timp și nema ifiind necesar e manevr e pentru parcare sau deplasarea pe toata suprafața spațiului
în găsirea unui loc disponibil . Mașinile sunt protejate împotriva avariilor, furtului și vandalismului,
deoarece nimeni nu mai are acces la ele odată ce intră în parcare. Clienții își păstrează cheile iar
mașina rămâne încuiată până la preluarea acesteia . De asemenea, un astfel de sistem poate fi
dotat cu echipamente spe cifice de supraveghere , oferind acestora o modalitate de supraveghere
în timp real.

Eficiență și economie
În multe locuri, SAP poat e fi cea mai economică sau singur ă opțiune de construcție, precum și cea
mai profitabilă alegere. Costuri le de dezvoltare sunt reduse, disponibilitate de parcare crescută,
costuri reduse de energie și utilizarea unor terenuri de suprafață limitată pentru construcție.

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
15 1.4 SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop proiectarea și implementarea unui sistem de parcare automatizat .
Acest a este conceput pentru a reduce suprafața și volumul necesar e pentru parcarea
autoturismelor …………………………………… …………….
1.5 OBIECTIVELE LUCRĂRII
Obiectivele proiectului „Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare” sunt:

• Automatizarea un ui sistem de parc are conceput pentru a parca un număr mare de
mașini în spațiu redus .
• Proiectarea CAD și realizarea fizică a structurii sistemului de parcare și a brațului
mobil pentru transportul autovehiculelor pe cele 3 axe.
• Crearea unui sistem de siguranță împotriva incendiilor format din senzori de
monoxid de carbon si gaze, și realizarea unui sistem de ventilație pentru a elimina
vaporii ce pot produce o explozie.
• Implementa rea unui sistem RFID3 pentru a avea acces la sistemul de parcare.
• Detectarea prezenței mașinii la intrarea parcării cu ajutorul unor senzor de
proximitate .
1.6 STRUCTURA PE CAPITOLE
…………. …………………………………………

3 RFID – Radio -Frequency Identification

Voin iciuc Vasile
16

2 NOȚIUNI T EORETICE
Teor ia fundamentală
Proiectarea 3D4
Modelarea 3D
Tehnologia de imprimare 3D
Tehnologia de debitare laser
Programarea
2.1 TEORIA FUNDAMENTALĂ
Pentru a proiecta brațul mobi l este necesar ă parcurgerea un or etape fundamentale .
Prima etap ă este realizare a unei scheme structural funcționale a acestuia , alegerea cuplelor
utilizate , modu l de amplasare a fiecărei cuple , cat și stabilirea spa țiului de lucru.

4 3D – tridimensional
Figură 2.1.1 Schema structurală

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
17 A doua eta pa reprezintă efectuarea calculelor pentru forțele ce acționează p e fiecare modul în
parte.
Pentru modulele de translație s e începe cu calcularea forțelor , pentru amplasarea pe
verticală forța ce acționează este egală cu forța axială .

𝐹=𝐹𝑖→𝐹𝑖=𝑚∙𝑎 (1)

Iar la modulul de translație amplasat orizontal forța ce acționează este suma dintre forța axială
și cea gravitațională

𝐹=𝐹𝑖+𝐺→𝐹=(𝑚∙𝑎)+(𝑚∙𝑔) (2)

Pentru alegerea motorului s e calculează momentul motorului M m pentru a avea sufi cientă putere
deplasarea sarcin ii.

𝑃𝑚=𝑀𝑚∙𝜔𝑚=𝑀𝑚∙2𝜋
60∙𝑛𝑚 (3)

Pm reprezintă puterea motorului , 𝜔𝑚 este viteza unghiulară ηm este turația

𝑃𝑒=𝐹𝑖∙𝑉𝑐= m∙a∙𝑉𝑐 (4)

Vc reprezintă viteza de translație

𝑃𝑀=𝑃𝑒
𝜂→𝑀𝑚∙𝜔𝑚=𝐹𝑖∙𝑉𝑐
𝜂 →𝑀𝑚=𝐹𝑖∙𝑉𝑐
𝜂∙𝜔𝑚 (5)

𝜔𝑚=2∙𝜋∙𝑉𝑐
𝑝 (6)

𝑛𝑚=30∙𝜔𝑚
𝜋 (7)

Calculul durabilit ății rulmenților pentru a se putea ști când trebuie înlocuiți.

𝐿= (𝐶
𝑄)𝑝 (8)

Voin iciuc Vasile
18
Unde c reprezintă c aracteristica dinamic ă a rulmentului , Q reprezintă for ța de inerție iar p este
exponentul durabilității

Numărul de ore de funcționare a rulmentului se calculează cu relația (9) unde L reprezintă
durabilitatea rulmentului iar 𝑛 reprezintă rotațiile pe minut realizate.

𝐿ℎ=𝐿∙106
60∙𝑛 (9)

Calcul ul momentului de inerție

𝐽=∭𝜌(𝑥,𝑦,𝑧)(𝑥2+𝑦2)𝑑𝑥𝑑𝑦𝑑𝑧 (10)

Calculul momentului motor

𝑀𝑚=𝐽∙𝜀+𝐺 (11) – ε reprezintă accelerația unghiular ă

Calculul curelei dințate pentru angrenare unde A reprezintă distanța dintre axele roților dințate,
P0 reprezintă pasul dinților Z 1,Z2 reprezintă numărul de dinți al roților dințate

𝐿=2𝐴+𝑃0
2(𝑍1+𝑍2)+(𝑃0
2𝜋)2∙(𝑍1−𝑍1)2
𝐴 (12)
2.2 PROIECTAREA 3D
Proiectarea 3D reprezintă primul pas oblig atoriu în rea lizarea proiectelor fizice mai
complexe. Această etapă a proiectului permite o viziune asupra ansamblului întregului proiect ,
oferind astfel o posibilitate de a vedea în am ănunt toate detaliile proiectului.
Această tehnologie a fost creat ă ca un instrument de desen pe calculator dorind să se
înlocuiască desenarea manuală pe planșe . Inițial aceste aplicații permiteau doar desenarea în
două dimensiuni . La momentul actual tehnolog ia de proiectare a avansat dest ul de mult fiind
introdu să și partea de cr eare a unui obiect virtua l precum și vizualizarea acestuia într -un sistem
tridimensional . Astăz i proiectarea 3D este mult mai accesibilă și ușoa ră.
Daca un proiect nu este realizat la nivelul anumitor așteptări, acesta se poate modifica cu
mare ușurință utilizând un instrument software specific.
Principalul software folosit este CATIA . Acest program profesional oferă o proiectare
pentru două și trei dimensiuni. Acesta oferă utilizatoru lui opțiuni multiple în proiectarea 3D, dar

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
19 și posibilitatea de a simula dinamica mișcării precum și efectuarea unei analiz e asupra
proprietăților materialelor care urmează sa compună proiectul.
2.3 MODELAREA 3D
Modelarea 3D reprezintă o tehnică în grafică pentru producerea unei reprezentări digitale
tridimensionale a oricărui obiect sau suprafață . Aceste obiecte se pot genera automat prin
scanar e 3D sau pot fi create manual . Practic modelarea reprezintă reproducerea unei piese deja
existente in realitate , cu ajutorul unui program CAD6.
Primele modele 3D au fost create în anii ’60. Pe atunci, doar profesioniștii din domeniul
ingineriei și automat izării computerelor care lucrau cu modele matematice și analize de date erau
implicați în modelarea 3D . Un model poate fi creat automat cu ajutorul unui scaner 3D, sau
manual de către un modelator 3D folosind programe de calculator speciale. De multe ori,
modelarea 3D se referă la procesul de reproducere a unui model 3D (sculptură digitală) folosind
un instrument software . [1]

5 CATIA – Computer Ai ded Three dimensional Interactive Applications
6 CAD – Computer Aided Design

Figură 2.3.4 Cuplaj flexibil modelat în CATIA5 Figură 2.3.2 Motor pas cu pas Nema17 modelat în CATIA Figură 2.3.1 Motor pas cu pas Nema17 [10]
Figură 2.3.3 Cuplaj flexibil

Voin iciuc Vasile
20
2.4 TEHNOLOGIA DE IMPRIMARE 3D
Imprimarea 3D este tehnologia prin care se creează un corp solid de orice fo rmă , cu
ajutorul imprimantelor 3D . Metoda clasică de funcționare a acestor imprimante est e topirea unui
filament special și depunerea lui în straturi de ordinul sutelor de micrometri.

Tehnologia de imprimare 3D nu este atât de nouă pe cât s -ar crede, în anul 1980 a fost creată
prima cerere de b revet, dar abia spre sfârșitul anilor ’90 se observă rezultate vizibile ale
tehnologiei de prototipare rapidă denumirea inițială a tehnologiei de imprimare 3D.
Tehnologia imprimării tridimensionale a avansat foarte mult în ultima perioadă fiind mai
accesibilă. Acest progres este datorat în mare măsură pornirii unui proiec t Open -Source ce avea
ca scop construirea unei imprimante 3D care să se poată multiplica prin autoreplicare , imprimantă
cu care să se poată realiza majoritatea propriilor componente .
Astăzi este la îndemână oricui să poată realiza mici proiecte sa u idei la faza de produs finit,
la un cost redus dar și într -un timp relativ scurt .
2.5 TEHNOLOGIA DE DEBITARE LASER
Tehnologia laser oferă una dintre cele mai rapide metode de debitare pentru o gamă largă
de materiale , comparativi cu metodele de debitare tradiționale cea laser oferă un grad de
detaliere mult mai mare dar și realizarea unor piese de dimensiuni reduse .
Figură 2.4.1 Imprimantă 3D

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
21 Utilizarea tehnologiei las er pentru prelucrarea materialelor are o vasta aplicabilitate în diverse
domenii, datorit ă accesibilități i și vitezei de lucru. Prin prelucrare laser se pot realiza cu ușurință
piese sau obiecte cu design personalizat atunci când exista materialul prelucra bil și un desen
vectorial 2D in baza căruia sa se realizeze prelucrarea . [2]

2.6 PROGRAMAREA
Programarea se referă la creare și executarea unor algoritmi folosind limbajele de
programare. Această operație are scopul de a trimite anumite instrucțiuni calculatorului, pe care
acesta trebuie să le execute. Aceste instrucțiuni trebuie să fie precise deoarece calculatorul
execută doar instrucțiunile comandate.
Limbajul nativ al unui calculator es te sistemul binar, adică un șir d e 1 și 0, acest limbaj
poart ă denumirea de cod mașină , deși pentru un calculator este perfect clar acest limbaj pentru
oameni este destul de dificil, de aceea pentru simplificarea scrierii instrucțiunilor s -a creat
limbajel e de programare. Unele dintre cel e mai folosite limbaje de programare sunt Python,
Java, C și C++.
Arduino este o platformă electronică Open -Source bazată pe hardware dar și software
ușor de utilizat. , plăcile de dezvoltare Arduino de-a lungul anilor au fost creierul a mii de
proiecte de la cele mai simple uzuale de zi cu zi la instrumente științifice.
Aceste plăci de dezvoltare ce au la bază un microcontroler Atmel, folosesc pentru programarea
lor software -ul Arduino IDE iar limbajul cel mai uzual este C++ dar se pot programa și in alt e
limbaje precum Assembler sau C.
Figură 2.5.1 Debitare Laser

Voin iciuc Vasile
22
2.6.1 Controler
Un controler este o structură electronică destinată controlului unui proces sau, mai
general, a unei interacțiuni caracteristice cu mediul exterior, fără să fie necesară
interven ția operatorului uman. Primel e controlere au fost realizate în tehnologii pur
analogice, folosind u-se componente electronice discrete sau componente
electromecanice de exemplu relee .
2.6.2 Microcontrolere
Domeniul microcontrolerelor a început prin dezvoltarea tehnologiei circuitelor integra te.
Această dezvoltare a făcut posibilă înmagazinarea a ordinul sute lor de mii de tranzisto ri
într-un singur cip. Aceasta a fost o premisa pentru produc ția de microprocesoare și
primele calculatoare au fost făcute prin adăugarea perifericelor cum ar fi memori e, linii
intrare -ieșire, timere și altele.
Următoarea cre ștere a volumului capsulei a dus la crearea circuitelor integrate. Astfel a
luat fii nță primul cip con ținând un microcalculator, sau ce va deveni cunoscut mai târziu
ca microcontroler .

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
23

3 REALIZAREA PROIECTULUI
Proiectarea și modelarea sistemului
Tehnologii utilizate
Configurația electronică
Construcția mecanică
Programarea
3.1 PROIECTAREA ȘI MODELAREA SISTEMULUI
Pentru a se realiza construcția prototipului, primul aspect ce s -a luat in cons iderare a fost
proiectarea structurii parcării, după analizarea avantajelor și dezavantajelor structurilor deja
existente s -a ales o structură de construcție a unei parcări radiale multietajată.
Al doi -lea aspect a fost proiectarea brațului mobil care prei a mașina dintr -o locație inițială
prestabilită și parcarea acesteia într -un loc disponibil cat mai apropiat de poziția prestabilită
Prima etapa a fost conceperea unui design cât mai compact care oferă suficiente locuri de
parcare pentru suprafața de teren ocupată, apoi t recerea de la conceptul de idee la o schiță
realizată prin metoda clasică cu creionul pe hârtie.

Figură 3.1.1 Schița sistemului realizată manual

Voin iciuc Vasile
24
A doua etapa este proiectarea 3D a sistemului într -un program profesional de proiectare
asistată de calculator. Unul din avantajele proiectării 3D este viziunea de ansamblu a proiectului
dar și ușurința cu care poate fi modific at proiectul fără a fi nevoie sa se înceapă un nou proiect.
Pent ru dezvoltarea sistemului automatizat de parcare in mediul 3D principalul software
utilizat est e CATIA V5 R21, acesta este unul dintre cele mai utilizate programele de proiectare și
modelare 3D având aplicații în domenii diverse.

Prima parte a proiectării a fost realizare structurii parcării unde s -a ținut cont de
introducerea în centrul structurii un braț mobil. Structura este relativ simplă având în vedere
conceptul radial toată structura este sub formă de cilindru. Prototipul a fost conceput inițial să fie
multietajat cu un număr de șase etaje, dar pentru a reduce din gabarit și din c osturile de realizare
a prototipului s -a redus la un număr de două etaje funcționale, dar rămânând proiectul ca fiind
unul modular putându -se adăuga un număr mult mai mare de etaje.
Prototipul a fost proiectat cu un gabarit de 1000 [mm ] diametru și cu o î nălțime de
500 [mm ], fiecare etaj este prevăzut cu 8 locuri disponibile doar la primul etaj, unul din cele 8 locuri
de parcare este destinat locației prestabilite de așezare a autovehiculului de unde este preluat și
distribuit unui loc disponibil de parcare .

Figură 3.1.3 Proiectarea structurii proiectului
Figură 3.1.2 Logo -ul software -ului CATIA V5

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
25
Etajele sunt prevăzute cu o fantă pe centrul locului de parcare pentru a putea prelua
autoturismul cu ușurință de brațul mobil pentru deplasarea de la locația prestabilită până la
poziți a locului de parcare destinat și invers.

Pentr u a crea o structura de rezistență a prototipului s -a introdus 16 tije filetate amplasate
radial cu scopul susținerii fiecărui etaj dar și pentru a se crea un perete imaginar de delimitare a
locurile de parcare.

Brațul mobil este format din trei module, doua de translație iar ult imul este un modul de
rotație. Pe primul modul este poziționat și endefectorul ce are ca scop translatarea autoturismului
pe axa Y. Al doi -lea modul de translație are ca scop elevarea prim ului modul de translație care
include și endefectorul dar și împreun ă cu autovehiculul pe axa Z. Modulul de rotație îndeplinește
scopul de a crea o mișcare de rotație a celor doua module de translație în jurul axei Z pentru a
Figură 3.1.4 Proiectarea etajului
Figură 3.1.5 Structura de susținere

Voin iciuc Vasile
26
putea avea o deplasare radială a autoturismului și pentru a par ca pe unul dintre locurile
disponi bile amplasate radial pe structura sistemului autonom de parcare.
Proiectarea brațului s -a realizat începând de la endefector, unde s -a căutat o construcție
cat mai optimă pentru a avea autoturismul stabilitate dar și o preluare cât mai simplă de pe pozi ția
prestabilită cat și de pe locul de parcare, practic endefectorul este o platforma fixă încastrată
primul modul de translație.

Pentru primul modul de translație s -a ales transmiterea mișcării prin sistemul
șurub-piuliță. Avantajele acestui sistem de transmisie a mișcării sunt demontarea ș i montarea
relativ ușoară, generează cu niște for țe de acționare mici forțe de strângere mari, dar au și un
cost redus datorită standardizării și producției în masă

Figură 3.1.6 Endefector
Figură 3.1.7 Proiectarea primului modul de translație

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
27 Pentru o precizie mai ridicată și o mișcare cat mai lină s -a ales o axă cu 4 filete
trapezoidale bipolare și o piuliță cu filet trapezoidal ce sunt foarte des întâlnite în construcția
imprimantelor 3D dar și a ut ilajelor CNC7. Pentru că axul motorului este de diametru mai mic
decât diametrul șurubului s -a utilizat un cuplaj flexibil de transmitere a momentului ce ajuta la
conversia între cele două diametre dar și pentru a se compensa eventualele abateri de la
coaxialitate. Celălalt capăt al șurubului este încastrat în structura de bază a mo dulului printr -un
rulment radial -axial ce permite o mișcare fără forțe de frecare prea mari.
Pentru a nu se încărca șurubul cu forțe radiale s -a implementat un sistem de ghidare
compus dintr -un rulment liniar și o a xa de ghidaj de precizie incastrată in ambele capete în
structura primului modul de translație.

Al doi -lea modul de translație reali zează transmiterea mișcării printr -un angrenaj fulie –
curea dințată. Printre avantajele acestui sistem de transmisie a mișc ării se numără executarea
lină și silențioasă a mișcării de translație, în cazul încărcării mari mișcarea se poate face l in și fără
vibrații prea mari, construcția ieftină și simplă ce nu cere lubrifiere, se pot schimba cu ușurință și
rapid fără a se sto pa procesul pe perioadă lungă, transmiterea mișcării se poate face pe distanțe
mari și de asemenea se poate modifica cu uș urința vitez a transmisiei prin înlocuirea fuliilor cu
altele cu un număr mai mare sau mai mic de dinți.

7 CNC – Computer numeric al control
Figură 3.1.8 Proiectarea modulului 2 de translație plus primul modul

Voin iciuc Vasile
28
Sistemul de tran slație are la bază un număr de două fulii, una conducătoare cea de pe axul
motorului si cea condusă la capătul cursei de translație, pentru a se putea realiza translatarea
primului a nsamblu, cureaua dințată trebuie încastrată în primul modul pentru a se pu tea deplasa
împreună cu aceasta.
Conceptul de prindere al curelei dințate de primul ansamblu de translație se realizează
prin tăierea curelei si prinderea fiecărui capăt de acesta. Pentru o mișcare cât mai lina a curelei
s-a introdus în fulia condusă un rulment radial ce permite realizarea mișcării cu frecări cat mai
mici.
Pentru a se rigidiza ansamblul dar si pentru susținerea și ghidarea primului modul de
translație s -a folosit tot un sistem de ghidare format din două axe de ghidaj încastrate la ambele
capete dar și din patru rulmenți liniari amplasați în așa fel încât sa se elimine jocul dar și pentru
ca mișcarea de translație să se realizeze cu frecări reduse. Motorul a fost a mplasat îl partea
inferioara a ansamblului pentru a se menține un centru de greutate cât mai jos in apropierea bazei
brațului mobil.
Modulul de rotație este proiectat să aibă o rotație de 360 de grade în jurul axei Z, astfel este mai
ușor și rapid de acce sat locurile de parcare disponibile cu un consum redus de resurse.
Transmiterea întregului moment motor s -a folosit o roată dințată ce fixează cu ușurință
baza modulului de rotație de baza ansamblului de translație ce au fost proiectate cu o gaura care
are dantura la interior pentru a permite angrenarea bazelor, dar pentru a avea o fixare și mai
sigură cele doua piese au mai fost fixate și cu șuruburi.

Figură 3.1.9 Ansamblul de rotație plus cele doua module de translație

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
29
Pentru a avea o rotație cât mai lină și cu forțe de frecare mici s -au folosit doi rulmenț i
radiali și pentru a avea o susținere in ambele capete ale ansamblului de translație dar și pentru
ca siste mul de translație să fie perpendicular pe modulul de rotație.
Rulmentul de jos din modulul de rotație a fost amplasat în așa fel încât greutatea s i toate forțele
axiale sa fie preluate de inelul interior al rulmentului care la rândul sau să apese pe car casa
motorului care transmite mai departe prin baza modului de rotație forțele axiale întregii structuri
a parcării pentru a putea fi eliminate.
Structura sistemului de rotație a fost gândit astfel încât în cazul în care motorul nu are
suficientă forță pen tru a putea roti întreg ansamblul de translație cu tot cu sarcină să se mai
poată adăuga încă un motor in partea de sus a ansamblului pentru a dubla in acest fel
momentul motor.

Modelarea părților componente ale sistemului de parcare a început prin măsur area cu
ajutorul unui șubler digital a tuturor cotelor necesare modelării dar și extragerea informațiilor utile
din foaia de catalog a componentelor alese și comandate în vederea reproducerii structurii piesei
la scara de 1:1 .

3.2 TEHNOLOGII UTILIZATE
Pentru trecerea sistemului de parcarea automată din faza de prototip proiectat 3D s -au
utilizat tehnicile de imprimare tridimensională și debitar e laser .
3.2.1 Imprimarea 3D
Pentru a se putea realiza imprimarea 3D trebuie realizate mai multe etape esențiale .
Figură 3.1.10 Exemplu de modelare ( în stânga obiect modelat, în dreapta componenta reală )

Voin iciuc Vasile
30
Prima etapa este convertirea fiecărei pies e proiectate a sistemului de parcare automată
ce trebuie imprimate 3D din formatul CatPart specific soft ware-ului CATIA , în formatul
STL, acest format este unul standardizat de transm isie de date, acest format aproximează
suprafețele piesei cu triunghiuri. Astăzi a proximativ toate software -urile de CAD sunt
capabile să realizeze o conversie in STL8.
A doua e tapa esențială este convertirea fișierelor cu extensia STL într-un limbaj specific,
înțeles de majoritatea mașinilor cu comanda numerică , dar nu numai . Acest l imbaj este
denumit G -code. Pentru această conversie este necesară utilizarea unui software
specia lizat in conversia din formatul STL in G -code . Software -ul folosit în această lucrare
pentru convertirea in G -code este Cura.
Software -ul Cura este unul dintre cele mai folosite programe în acest scop , acesta este o
aplicație open -source specializată pentr u imprimantele 3D, această aplicație funcționează
prin tăierea modelului introdus de utilizator în straturi care suprapuse formează obi ectul
încărcat și prin generarea G -code -ului. Acest cod este trimis mai departe imprimantei 3D.

Pentru a genera acest cod trebuie setați și parametrii doriți pentru imprimare, de exemplu
grosimea stratului, temperatura de topire a materiei prime, viteza imprimării , densitatea
dorită dar și structura interioară a viitorului obiect finit.
Pentru imprimarea modele lor 3D necesare acestui sistem automatizat de parcare a fost
utilizată imprimant a 3D Creality Ender 3 Pro .

8 STL – StereoLithography
Figură 3.2.1 Interfață Cura

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
31 Cu a ceastă imprimantă se ob țin imprimări rapid e, de dimensiuni mari d atorită volumului
mare de printare , suprafața de printare este de 220x220x 250 mm .
Materia primă pentru turnare a modelului 3D este un filament de PLA9, acesta este unul
dintre cele mai folosite în tehnologia de printare 3D deoarece este un plastic special
netoxic realizat di n resurse regenerabile cum ar fi amidonul de porumb .
Principi ul de funcționare al imprimantelor 3D este asemănător cu cel al ma șinilor C NC,
singur ele diferenț e fiind apariția axei Z și a modul i de ac ționare a capului de lucru.
Extruder -ul înlocuiește capul de frezare al mașinilor cu comandă numerică.
Imprimarea 3D se realizează prin depunerea unor stratur i de plastic suprapuse de ordinul
sutelor de micrometri, calitatea produsului final depinde fo arte mult de alegerea grosimii
stratului de plastic turnat. Este foarte importantă aderența primului strat pe suprafața de
printare deoarece acest strat creează stabilitatea obiectului în timpul printării.

3.2.2 Debitarea laser
Datorit gabaritului ridicat al sistemului de parcare automatizat , unele parți componente
nu au putut fi realizate cu ajutorul imprimantei 3D , pentru acest inco nvenient s-a căutat o
met odă prin care se po t realiza cu o precizie ridicată și de dime nsiuni mari , astfel s -a optat
la realizarea prin tehnologia de debitare laser.
Prima etapă pentru a se putea realiza procesul de debitare este converti rea obiectelor
proiectate 3D din formatul CatPart în formatul DXF10.

9 PLA – Polylactic acid
10 DXF – Drawing Interchange Format or Drawing Exchange Format
Figură 3.2.2 Componente imprimante 3D

Voin iciuc Vasile
32
Aceste fișiere cu extensia DXF au fost trimise unei firme specializate în tehnologia de
debitare laser, pentru convertirea acestui format in limbajul utilizat de utilaj pentru a se
putea r ealiza tăierea.
Principiul de funcționare a l tehnologii de debitare laser este aproximativ identic cu cel al
mașinilor cu comanda numerică s ingura diferență este înlocuirea capului de frezare cu un
laser de putere mare .

3.3 CONFIGURAȚIA ELECTRON ICĂ
Această parte a proiectului este responsabilă cu realizarea mișc ării si stemului automat de
parcare
În figura este schema bloc a întregului sistem electronic .

Pentru a se putea realiza funcționalitate și controlul întregului sistem de pa rcare a fost
necesară utilizarea unor componente electronice cum ar fi:
Figură 3.2.3 Tăierea componentelor la laser
Figură 3.3.1 Schema bloc a configurației electronice

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
33 3.3.1 Placa de control
Pentru controlul sistem ului s-a utilizat placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 aceasta are
în componența sa un microcontroler ATmega 2560 care este practic creierul î ntregului
sistem de parcare automată.

Această placă de dezvolt are poate comunica prin protocoale de comunicare: SPI11, UART12 și
TWI13. Aceasta este ideală pentru proiecte mai complexe, datorită numărului ridicat de pin i ea
oferă 54 de pini digit ali de intrare ieșire din care 14 au ieșire PWM14,16 pini analogici de intrare
ieșire.
3.3.2 Placa Ramps
Această placă este un modul pentru Arduino Mega care este o soluție compactă și accesibilă
creată să conțină toate componentele electronice necesare pentru co nstrucția
imprimantelor 3D
S-a optat pentru utilizarea acestei plăci datorită utilizării în const rucția imprimantelor 3D
care are deja integrată funcționarea pe trei axe așa cum este și principiul de funcționare al
sistemului de parcare, are construcție m odulara pentru driverele pentru motoarele pas cu
pas ce permit o înlocuire simplă în cazul defectă rii unui driver.

11 SPI – Serial Peripheral Interfa ce
12 UART – Universal asynchronous receiver -transmitter
13 TWI – Two Wire Interface
14 PWM – Pulse -width modulation
Figură 3.3.2 Placa de dezvoltare Arduino Mega 2560
Figură 3.3.3 Placa Ramps 1.4

Voin iciuc Vasile
34
3.3.3 Motoare
Pentru o viteză și o precizie cât mai ridicat ă pentru realizar ea mișc ării dar și pentru un cuplu
ridicat s-a optat pentru motoarele pas cu pas. Cele mai folosite drivere sunt A4988 . Motorul
pas cu pas Nema17 este utilizat in mod uzual la construcția imprimantelor 3D și mașinilor
CNC. Tensiunea de lucru este de 12[V] cu un curent de 1.9[A] iar cuplul este de 0.5 [Nm] .
Unghiul unui pas este de 1.8 °cu o precizie a unghiului de 5%, pentru o rotație completă
motorul ales trebuie să realizeze 2 00 de pași
În proiect au fost utilizate trei motoare pas cu pas.

3.3.4 Driver motor pas c u pas
Pentru controlul motoarelor pas cu p as s -a utilizat driverul A4988 ,care oferă un curent de
maxim 2[A] ceea ce satisface curentul necesar pentru motoarele alese, dar acesta se poate
limita dintr -un potențiometru, acest driver are protecție la subtensiune, supracurent si
supratemperatură dar p entru a putea fi folosit la capacitate maxima se montează un
radiator pe cipul modulului

Figură 3.3.4 Motor pas cu pas nema 17
Figură 3.3.5 Driver A4988

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
35 3.3.5 Sursa de alimentare
Consumul total al sistemului automatizat de parcare din calcule reiese de aproximativ 8[A]
dar consumul total măsurat este de 1 0[A] și pentru a satisface necesarul curentului
consumat de întreg sistemul dar și pentru a avea siguranța că în caz de suprasar cină acesta
funcționează în condiții optime , s-a ales o sursă de tensiune de 12[V] curent continuu dar
cu un curent de ieșire ma xim de 30[A]. Aceasta are protecție la suprasarcină, la
supratensiune, și la scurtcircuit. S e alimentează la rețeaua de tensiune de 230 [V] și oferă o
ieșire stabilă de 12 [V], datorită funcționarii în comutație, sursa oferă un randament ridicat,
cu pierderi puține.

3.3.6 Modul RFID
Pentru a putea oferi acces limitat la sistemul de parcare, s -a folosit acest modul de
identificare prin radio frecvență ce permite doar utilizatorilor ce au la dispoziție un tag de
acces pentru a putea introduce autoturismu l în sistemul de parcare automati zat.
Frecvența de operare a acestui modul este de 13.56 MHz, comunicarea acestuia cu placa
de control se face prin intermediul interfeței SPI cu o rata de transfer de până la 10 Mbit/s .

Figură 3.3.6 Sursă de alimentare
Figură 3.3.7 Modul RFID

Voin iciuc Vasile
36

3.3.7 LCD15
Pentru a fi sis temul de parcare mai interactiv cu utilizatorul s -a introdus un display pentru
afișarea informațiilor necesare. Display -ul ales este unul ce afișeaz ă 16×2 caractere, acesta
se poate utiliza și în condiții de iluminare redusă deoarece are lumină de fundal . Pentru
reducerea pinilor ocupați pe placa de control s -a utilizat un modul I2C 16ce reduce de la 16
pini utilizați la 4 .

3.3.8 Senzori
• Senzor de gaze ;
• Senzor de monoxid de carbon ;
• Senzor de proximitate .
Senzorul de gaze s -a folosit pentru detecția de v apori de carburant de la eventualele
scurgeri pentru a putea preveni o explozie , senzorul utilizat semnalează prezența gazelor
inflamabile. Tensiunea de lucru este 5[V], ieșirea poate fi analogică sau digitală.
Senzorul de monoxid de carbon s -a utilizat pe ntru a detecta rezidu urile de monoxid de
carb on dar și un eventual scurtcircuit in sistemul electric . Tensiunea de lucru este 5[V],
ieșirea poate fi analogică sau digitală.

Principiul de funcționarea intern al celor doi senzori se bazează prin încălzirea unei bobine
din nichel -crom ce se află in interiorul unei capsule ceramici pe baza de oxid de aluminiu și
acoperită cu un strat de dioxid de staniu, iar pe acest strat de di oxid de staniu sunt atașate

15 LCD – Liquid -crystal display
16 I2C – Inter -Integrated Circuit
Figură 3.3.8 LCD

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
37 4 conductori de platină. Dioxidul de staniu este mater ialul sensibil la gaze combustibile,
stratul de ceramica creste doar eficiența încălzirii și asigură o temperatură constantă.
Pe scurt bobina de nichel crom și ceramica pe ba ză de oxid de aluminiu formează sistemul
de încălzire, iar conductorul de platină si stratul de dioxid de staniu formează sistemul de
detecție.
Senzorul de proximitate utilizat detectează prezența mașinii la intrarea în sistemul de
parc are pentru a se put ea asigura existența unei mașini ce trebuie parcată.
Senzorul cu ultrasunete este compus din două părți una emisie și una de recep ție. Acest
senzor realizează detecția prin emiterea unei unde sonore de o frecvenț ă ridicată peste
limita auzului uman, iar ac eastă undă sonoră în cazul în care întâlnește un obstacol aceasta
se reflectă și revine la modul .

3.3.9 Ventila tor
Pentru sistemul de ventilație s -a optat pentru un ventilator de turație mare pentru a avea
eficiența ridicată în scoaterea vaporilor de la interiorul sistemului de parcare. Ventilatorul
ales are motorul făr ă perii și o viteză de rotație de 4250 rotații pe minut , cu o eficiență de
aproximativ 40 m3/h

Figură 3.3.9 Senzor Gaze MQ -2 Figură 3.3.10 Senzor monoxid de
carbon MQ -7
Figură 3.3.11 Senzor
proximitate HC -SR04
Figură 3.3.12 Ventilator AFB0612H -A

Voin iciuc Vasile
38

3.4 REALIZAREA PRACTICA A SISTEMULUI AUTOMATIZAT DE PARCARE
Acesta etapă prezintă realizarea fizică a prototipului ….

Proiectul fiind realizat mai în tâi într -un mediu virtual , prezentat în subcapitolul 3.1, deja
era gândit și construit în spațiul tridimensional se avea o vedere de ansamblu asupra
prototipului, ce a ajutat foarte mult în realizarea fizică.
Primul etapă este imprimarea 3D a tuturor comp onentelor mai mici de
220×2 20×250[mm] deoarece atât permite spațiul de lucru al imprimantei 3D utilizate.
Pentru realizarea proiectului au fost necesare 31 de componente imprimate 3D si cu o
durata de imprimare de aproximativ 125 de ore. Durata printare tr idimensională este strâns
legată de densitate dorită pentru piese, grosimea fiecărui strat dar și de viteza de imprimare.
În tabelul 3.1 se regăsesc caracteristicile de printare a unor piese imprimate
tridimensional .
Tabel 3.1 Caracteristici de printare
Densitatea
piesei Temperatura
de printare Grosimea
stratului Timp de
printare Greutate
Suport axa Y 50%
205°C 0.2[mm] 1 h 55 min 35g
Suport axa Z 50% 0.12[mm] 4 h 12 min 55g
Roată dințată 90% 0.12[mm] 2h 24min 15g

A doua etapă presupune tăierea c omponente lor de dimensiuni mari cu ajutorul
tehnologiei laser la o firmă specializată, întreg procesul pentru debitarea laser a durat
aproximativ 2 zile.

Figură 3.4.1 Piese debitate prin tehnologia laser

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
39 A treia etapa este comandarea tuturor compo nentelor electronice si mecanice necesare
proiectului. După ce s -a realizat livrarea pieselor debitate , componente le electronice dar și
imprimarea 3D începe procesul de asamblare a prototipului.
Primul pas este asamblarea structurii parcării unde s -au folo sit 4 componente cu
diametrul de 1000[mm], ce au fost debitate cu tehnologia laser și anume baza cele doua etaje și
acoperișul, 16 tije filetate și 1 28 de piulițe M8 pentru crearea structurii de rezistență ce susține
întreg ansamblu.

Urm ătorul pas este asamblarea brațului ce transportă autovehiculul, pentru asamblarea
brațului s -a început de la endefector spre bază.
Primul modul de translație ce are in construcție endefectorul se compune din : 7 piese
imprimate 3D, doua debitate la laser, un rulment liniar SC8UU, un rulment rad ial oscilant KFL08,
o tija de ghidaj de 8mm diametru, un șurub și o piuliță trapezoidală T8 , un motor pas cu pas
nema17 și un cuplaj flexibil .

Figură 3.4.2 Construcț ia structurii parcării
Figură 3.4.3 Componentele primului modul de translație

Voin iciuc Vasile
40
Pentru asamblarea acestui modul au mai fost necesare șuruburi ș i piulițe M4 pentru
prinderea rulmenților, șuruburi și piulițe M3 pentru îmbinarea celorlalte componente.

Al doi -lea modul de translație este compus din: 8 piese printate 3D , o componenta
debitata la laser, 4 rulmenți liniari SC8UU , 2 tije d e ghidaj de 8mm diametru , doua fulii, o curea
dințată un rulment radia l 608z ș i un motor pas cu pas nema17.

Rulmentul radial 608 are rolul de a da o mișcare cat mai lină a fuliei conduse pentru a se
realiza translația pe axa z cu forța de frec are minimă.

Figură 3.4.4 Asambla rea primul modul de translație
Figură 3.4.6 Ansamblul modulului doi de translație Figură 3.4.5 Componentele Modulului doi de Translație

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
41 Pentr u modulul de rotație care este și ultimul din componența brațului mobil este
compus din 16 piese printate 3D, doi rulmenți radiali 6905 2RS , și un motor pas cu pas nema17 .
Acest modul este divizat în două parți:
Partea de sus e ste un punctul se afla un rulment radial inelul exterior este incastrat in
braț iar inelul exterior este încastra t în acoperiș, această parte asigură o forță de frecare
minimă.
Partea de jos preia toata greutatea brațului prin inelul exterior al rulmentulu i radial de jos
și este transmisă mai departe întregii structuri a sistemului automatizat de parcare prin motorul
pas cu pas. .

După asamblarea fiecărui modul separat acestea au fost montate împreună astfel brațul
mobil este complet asamblat.

Figură 3.4.7 Modulul de rotație partea de sus (stânga) și partea de jos (dreapta)
Figură 3.4.8 Brațul mobil complet asamblat

Voin iciuc Vasile
42

Următoar ea etapă implica montarea brațului pe structura sistemului automatizat de
parcare , care este și ultima etapă din construcția mecanică a prototipului.

Ultima etapă din realizarea fizică a prototipului este realizarea configurației electronice,
aceasta se face conectând fiecare componentă electronică ca în schema bloc prezentată în
Figură 3.3.1 vezi subcapitolul 3.3 pagina 3 2
.

Figură 3.4.9 Ansamblul final al prototipului

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
43

4 CONCLUZII ȘI DIRECȚII VII TOARE
Concluzii
Direcții viitoare
4.1

Voin iciuc Vasile
44

5 BIBLIOGRAFIE

[1] „Automated Parking System (Wikipedia),” [Interactiv]. Available:
https://en.wikipedia.org/wiki/Automated_parking_system.
[2] „History of Automated Parking System – Get My Parking Blog,” [Interactiv]. Available:
http://blog.getmyp arking.com/2017/07/12/history -of-automated -parking -system/.
[3] „ Academia.edu – AUTOMATED CAR PARKING SYSTEM,” [Interactiv]. Available: :
https://www.academia.edu/34659281/CHAPTER2_LITRATURE_REVIEW_2.1._AUTOMA
TED_CAR_PARKING _SYSTEM.
[4] „What Is 3d Mo deling? Things You’ve Got To Know Nowadays,” [Interactiv]. Available:
https://archicgi.com/product -cgi/3d -modeling -things -youve -got-know/.
[5] „Prelucrarea Laser,” [Interactiv]. Available:
https://www.atelier13.ro/departament e/servicii/prelucrare -laser/.
[6] I. G. Ghionea, Proiectare asistată în CATIA v5. Elemente teoretice și aplicatii, București:
Editura BREN, iunie 2007.
[7] G. Mogan, Proiectarea constructivă a sistemelor mecanice ale produselor mecanice. Roboți
indust riali, Brașov: Editura Univer sității "Transilvania", 2003.
[8] „RepRap Arduino Mega Pololu Shield Ramps 1.4,” [Interactiv]. Available:
https://reprap.org/wiki/RAMPS_1.4.
[9] P. Mirunalini, B. Bharathi, N. Ananthamurugan, S. Suresh și S. Gopal, „Multi -Level Smart
Parking System,” în 2018 International Conference on Computer, Communication, and
Signal Processing (ICCCSP) , 2018.
[10
] U. Karanfil și U. Yalçin, „Characteristic o f laser cutting observation technology and
applications,” în 2016 National Conference on Electrical, Elect ronics and Biomedical
Engineering (ELECO) , 2016.
[11
] G. Revathi și V. R. S. Dhulipala, „Smart parking systems and sensors: A survey,” în 2012
International Conference on Computing, Communication and Applications , 2012.
[12
] „Dassault Systèmes CATIA, ” [Interactiv]. Available: https://www.3ds.com/products –
services/catia/.
[13
] „Pololu Steper Motor,” [Interactiv]. Available: https://www.pololu.com /product/2267.

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
45 [14
] „Parking system -simple lift parking,” [Interactiv]. Available:
https://www.aoyamaele vator.com/product/parking -system/simple -lift-parking -2-2.htm.
[15
] „puzzle -parking -systems,” [Interactiv]. Available:
https://kleemannlifts.com/products/parking -systems/puzzle -parking -systems.
[16
] „Alibaba system parking product,” [Interactiv]. Availa ble:
https://myparking.en.alibaba.com/product/1685629776 –
221158865/1_1_Stackers_for_Two_Vehicles_Duplex_Parking_System_D ouble_Cars_
Simple_Vertical_Parking_Lift_OEM_Parking_Systems.html.
[17
] „europark -systems,” [Interactiv]. Available: https://europark –
systems.com/en/products/rotary -parking/.
[18
] „robotic -car-garage,” [Interactiv]. Available: https://www.driveline.blog /vws -robotic -car-
garage/ .

Voin iciuc Vasile
46

REZUMAT

Încă de la începutul anilor 1990 în întreaga lume au fost abordate diferite tehnologii de
realizare a parcărilor, altele decât cele clasice. Utilizându -se aptitudinile și noțiunile deprinse pe
toată durata anilor de studiu, lucrarea de față detaliază conceptul, proiectarea si construcția unui
prototip menit să demonstreze aplicabilitatea proiectulu i la scară reală.
S-a ales această temă deoarece după cum bine cunoaștem, în zilele noastre spațiile de parcare
clasice sunt o mare problemă ca urmare a creșterii populației din întreaga lume.
Sunt prezentate primele tipuri de parcări robotizate din lume, situația actuală a parcărilor
automatizate, avantajele conceptului de parcare automatizată și scopurile la care aceasta
deservește. Prin explicarea caracteristicilor parcărilor convenționale și problemele pe care
acestea le ridică, a rezultat definirea une i direcții tehnologice care va reprezenta fundamentul
teoretic al acestui proiect.
În realizarea prototipului s -au utilizat tehnici de proiectare, simulare si imprimare 3D,
precum și tehnici de prelucrare cu laser. Sistemul a fost automatizat utilizând teh nologii de
programare a microcontrolerelor, iar interfața de comunicare este accesată de utilizator prin
tehnolo gia RFID.
Sistemul radial de parcare automatizat este capabil să preia autovehiculul de pe o anumită
poziție prestabilită iar deplasându -se pe a xele sistemului cartezian, să îl amplaseze pe o locație
disponibilă de parcare, fără intervenția unui operator, oferind astfel și un plus de securitate.
Pentru partea de acționare mecanică s -au folosit motoare electrice de curent continuu pas cu
pas, în ve derea obținerii unui cuplu de forțe mare cu o precizie ridicată.
Pentru buna funcționare a sistemului fără erori , s-au montat o serie de senzori meniți să
monitorizeze în permanență poziția vehiculelor.
Evitarea pericolelor provocate de noxe și alte rezid uuri a fost prevăzută prin montarea unui sistem
de ventilație care monitorizează în permanență nivelul acestora.
Proiectul de față propune rezolvarea problemelor de parcare din orașele
supraaglomerate.

Cuvinte cheie: robotizat, automatizat , imprimare 3 D, motor pas cu pas, tehnologia RFID,
microcontroler.

Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
47
ABSTRACT
Since the beginning of the 1990s, different parking technologies have been approached
all over the world, other than the classic ones. Using the skills and notions learned throughout
the ent ire studying period, this paper details the concept, design and construction of a prototype
designed to demonstrate the applicability of the project on a real scale.
This theme was chosen because, as we well know, nowadays classic parking spaces are
a big problem due to the growing population all around the world.

The first types of robotic parking in t he world are presented, the current situation of
automated parking, the advantages of the concept of automated parkin g and the purposes for
which it serves. By explaining the characteristics of conventional parking lots and the problems
they raise, it resu lted in the definition of a technological direction that will represent the
theoretical foundation of this project.
The design, simulation and 3D printing t echniques were used in the prototype, as well as
laser processing techniques. The system has been au tomated using microcontroller
programming technologies, and the communication interface is accessed by the user via RFID
technology.
The automated radial pa rking system is able to take the vehicle from a certain
predetermined position and moving on the axe s of the Cartesian System, to place it on an
available parking location, without the intervention of an operator, thus providing extra security.
For the mec hanical action part, were used stepper motors, in order to obtain a high torque
with a high precisio n. For his system to be troubled -free in operation, a series of sensors have
been installed to monitor the position of the vehicles.
The avoidance of hazard s caused by noxious substances and other residues was provided by
installing a ventilation system th at constantly monitors their level.

This project proposes to solve parking problems in overcrowded cities.

Keywords: robotized, automated, 3D printing, st epper motor, RFID technology,
microcontroller.

48
ANEXA 1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA _______________________________

CERERE DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE LICENȚĂ

I. Date personale ale candidatului/ candidatei comunicate în scopul prel ucrării necesare pentru
organizarea examenului de finalizare studii
1. Date privind identitatea persoanei
Numele de na ștere: Voiniciuc Numele ( dacă este cazul ):__________________
Prenumele: Vasile CNP 1971219070049
2. Sexu l:  Feminin șMasculin
3. Data și locul na șterii:
Ziua / luna / anul 19 /Decembrie / 1997
Locul (localitate, județ, țara) Botoșani /Botoșani /România
4. Prenumele părinților:
Tata: Dumitru Mama: Elena
5. Domiciliul stabil: Localitatea Botoșani , jud. Botoșani Cod po ștal 710358 ,
str. Armeană nr.4 , bloc H2, sc. A, et. 2, ap. 8,
Telefon 0771633692 , mail voiniciuc33@gmail.com

II. Date privind școlarizarea
6. Sunt absolvent(ă) promoția: 2016 /2020 (anul înmatriculării / anul absolvirii)
7. Mențiuni pri vind școlarizarea: _______________________________________________
_____________________________________________________________________
8. Programul de studii Robotică
9. Durata studiilor 4 ani
10. Forma de învățământ absolvită: șIF IFR ID
șFără ta xă  Cu taxă
11. Solicit înscrierea la examenul de Licență , sesiunea Vară anul 2020
12. Lucrarea/ Proiectul de Diplomă pe care o susțin are urm ătorul titlu : Proiectarea și implementarea
unui sistem automatizat de parcare
13. Conducător științific: Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu Teodor
14. Susțin examenul de Diplomă (pentru prima oară, a doua oară – după caz) prima oară .
15. Menționez că sunt de acord cu afi șarea rezultatelor examenului conform art.15 alin.9/art.18 alin.9
din OMENCS nr.6125/2016 modi ficat prin OMEN nr.5643/2017.

SEMNĂTURA, VERIFICAT,
Secretar facultate
_________________________________ ____________________
(numele și prenumele, semnătura ) F05 -PS 7.6 -01/ed.2,rev.2

49 ANEXA 2

Dosar de înscriere la examenul de diplomă/disertație

Pentru înscrierea la examenul de licență/ diplomă/ disertație, absolvenții trebuie să depună la
secretariat următoarele acte:
1. Cerere de înscriere la examen
2. Declarație pe proprie răspundere privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul
procedu rii de organizare a examenului de licență/diplomă/disertație
3. Certificat de naștere , în copie legalizată sau în copie simplă care a fost certificată „Conform
cu originalul” de către persoana autorizată din secretariatul facultății, în baza prezentării actul ui în
original;
4. Certificat de căsătorie (dacă este cazul), în copie legalizată sau în copie simplă care a fost
certificată „Conform cu originalul” de către persoana autorizată din secretariatul facultății, în baza
prezentării actu lui în original;
5. Ordin al rectorului de schimbare a numelui absolventului (dacă este cazul);
6. Diplomă de bacalaureat sau echivalentă cu aceasta, în copie legalizată sau în copie simplă,
certificată „Conform cu originalul” de către persoana autorizată din secretariatul facultății, în baza
prezentării actului în original – pentru examenul de licență/diplomă;
7. Diploma de licență sau diplomă de inginer și anexa la diplomă, în copie legalizată sau în
copie simplă care a fost certificată „Conform c u originalul” de către persoana autorizată din
secretariatul facultății, în baza prezentării actului în original – pentru examenul de disertație;
8. Certificat de competență lingvistică (numai pentru examenul de licență sau de diplomă),
eliberat de instituția organizatoare sau de o altă instituție spe cializată, națională sau internațională,
recunoscută de instituția organizatoare.
Pentru absolvenții proprii, competențele lingvistice certificate prin notele din registrul
matricol la o limbă străină de largă co municare internațională sunt recunoscute de Departamentul de
Lingvistică teoretică și aplicată, fără a mai fi necesar un certificat de competență lingvistică atașat la
dosar.
Pentru absolvenții proprii care susțin examenele de licență/diplomă la alte instituții de
învățământ superior, precum și pentru absolvenții altor instituții de învățământ superior care susțin
examenele de licență/diplomă la UTBv existența în dosar a certif icatului de competență lingvistică
este obligatorie.
9. 2 fotografii color, recente, dimensiunea ¾ cm, pe hârtie fotografică;
10. Carte de identitate sau pașaport , în copie;
11. Copie a Scrisorii de acceptare la studii / Ordinului MEN sau Atestatului de echivalare ( dacă este
cazul);
12. Chitanța de plată a taxei de examen (dacă este cazul);
13. Declarație pe proprie răspundere privind originalit atea lucrării de licență/ proiectului de
diplomă/disertației;

50
Absolvenții proveniți de la alte instituții de învățământ superior vo r depune documentele
prevăzute la pt.1 -13, la care se adaugă:
14. Suplimentul la diplomă, eliberat de instituția de învățământ d e stat sau particular
superior absolvită, din care să rezulte, pentru fiecare semestru și an de studii, disciplinele promovate,
numă rul de ore prevăzut pentru fiecare curs, aplicații, lucrări practice – separat, forma de verificare
(examen, colocviu, proie ct, verificare), creditele și notele obținute. și o copie a Suplimentului la
diplomă, certificată „conform cu originalul” de către f acultatea care o eliberează;
15. Adeverință eliberată de instituția de învățământ de stat sau particular superior
absolvită, din care să rezulte calitatea de absolvent, întocmită în conformitate cu Ordinul
…………………………..

– Documentele se depun la secretariatul facultății într -un dosar plic de carton, pe care se
înscriu:
– Numele și prenumele absolventului;
– Programul de studii
– Facultatea
– Sesiunea
– Promoția

Notă: Certificarea conformității cu originalul a copiilor după actele de identitate/de st are civilă și a
actelor de studii se face de către angajații desemnați din cadrul facultății, în baza prezentării docume ntului
în original.

51 ANEXA 3
Grila de evaluare a proiectelor de absolvire

Atenție!
Notarea la proiectul de diplom ă va cuprinde o not ă pentru formatul tipărit al lucrării de diplomă,
o notă pentru prezentarea orală și o notă acordată pentru răspunsul la întrebări. Fiecare notă va
avea o anumită pondere în nota finală acordată în funcție de comisia de examinare. Pentru partea
tipărită a proiectului de diploma comisia de examinare va acorda punctaje conform criteriilor de
mai jos în anumite ponderi stab ilite de către fiecare comisie de examinare :

1. Fond

1.1. Originalitate
Indicatori de performanță
• Originalitatea ideii proiectului.
• Moduri originale de rezolvare hardware/software/netware .
• Raport între materialul elaborat de student și material preluat d in bibliografie/webografie, etc.
• Pentru punctaj maxim se admite un procent de maxim 30% preluare din bibliografie/webografie.

1.2. Nivel științific
Indicatori de performanță
• Claritatea obiectivelor propuse.
• Calitatea documentării stadiului actual în domen iul proiectului.
• Calitatea și corectitudinea bibliografiei/webografiei.
• Claritatea realizărilor din proiect (existența schemelor explicative ).
• Calitatea proiectării hardware/ software/netware.
• Simularea/emularea/experimentarea/testarea -validarea sistemelor /proceselor implementate.
• Relevan ța concluziilor în urma realizării proiectului.

1.3.Complexitate
Indicatori de performan ță
• Gradul de complexitate al realizării hardware/software/netware.
• Gradul de adâncime al realizării ( proiect complet nou sau dezvoltar e pornind de la un
proiect/concept anterior ).
• Complexitatea simulărilor/experimentelor (program de simulare utilizat, gradul de precizie al
simulării, rezultate ob ținute ).

52
1.4.Nivel de implementare
Indicatori de performan ță
• Gradul de finalizare în raport cu obiectivele prop use.
• Complexitatea func ționalită ții
• Demonstrarea func ționalită ții, punere în func țiune a machete i sau aparatajului , rularea unor
programe, etc.

2. Formă
Indicatori de performan ță
• Forma grafică în ansamblu, calitatea figurilor, calitate a prezentărilor multimedia.
• Corectitudine în utilizarea limbii române /engleze ; traducerea păr ților de text din figuri în limba
română /engleză , cu excep ția fi șelor de catalog și a altor documente scanate; explicitarea
acronimelor din alte limbi.
• Încadrarea în cerin țele de editare și în cerin ța de cantitate a materialului.

53 DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA
LUCRĂRII DE LICENȚĂ / PROIECTULUI DE DIPLOMĂ / DISERTAȚIEI

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATO ARELOR
PROGRAMUL DE STUDII
Robotică
NUMELE ȘI PRENUMELE VOINICIUC Vasile
PROMO ȚIA 2020
SESIUNEA Iulie 2020
TEMA LUCRĂRII / PROIECTULUI/ DISERTA ȚIEI
Proiectarea și implementarea unui sistem automatizat de parcare
CONDUCĂTOR ȘTIIN ȚIFIC Șef lucr. dr. ing. COCIAȘ Tiberiu Teodor

Declar pe propria răspundere că lucrarea de fa ță este rezultatul muncii proprii, pe baza
cercetărilor proprii și pe baza informa țiilor ob ținute din surse care au fost citate și indicate
conform normelor etice, în textul lucrării/pr oiectului, în note și în bibliografie.

Declar că nu s -a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză/proiect nu
încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.

Declar că lucrarea/ pr oiectul nu a mai fost prezentat(ă) sub această formă vreunei institu ții de
învă țământ superior în vederea ob ținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

În cazul constatării ulterioare a unor declara ții false, voi suporta rigorile legii.

Data: 06/06/20
Absolvent
Voiniciuc Vasile
(nume, prenume, semnătură )

F07 -PS 7.6 -01/ed.2,rev.2