Proiectarea Si Experimentarea Efectului Educativ al Povestilor In Cadrul Instriv Educativ

Programa școlara de la ciclul primar nu include în alcatuirea ei lectura suplimentară a elevilor. Chiar dacă nu există în planul de învățămant lectura este foarte important să mentionam că, profesorul are îndatotirea să calauzească lectura suplimentară a elevilor. Această datorie este stabilită de faptul că obiectivele urmarite în cadrul orelor de limba romana nu se realizează numai cu lecțiile din manual. De aceea, este indispensabilă lectura suplimentară a elevilor, fără de care pregatirea lor nu este împlinită.

Încheiem prin a mentiona că lectura reprezinta liantul dintre cele două lumi: copilăria și adolescența. Poveștile, povestirile, poeziile susțin crearea și dezvoltarea unui vocabular elevat, conturează caractere și modeleaza trăsături etice ce pot fi urmate.

În cercetare de fata am intentionat să implementez în planul cadru de învǎțǎmânt al claselor I-IV, ca și disciplinǎ opționalǎ “lectura “pentru a observa dacǎ aceasta contribuie la formarea și dezvoltarea trasaturilor pozitive de caracter ale elevilor

5.1. IPOTEZELE CERCETǍRII

Studierea disciplinei opționle literatura pentru copii, contribuie la formarea limbajului și dezvoltarea vocabularului. Dacă elevii dobândesc anumite noțiuni în cadrul orelor de lectură, atunci aceștia vor dezvolta competențe de aplicare a conținuturilor în situații diverse, vor crește performanțele școlare și vor determina încrederea în propriul potențial.

5.2.OBIECTIVELE CERCETǍRII

-Stabilirea nivelului de pregǎtire al elevilor implicați în cercetare

Identificarea, promovarea și încorporarea metodelor de învățare activă la disciplina Comunicare în Limba Română pentru a mobiliza și stimula procesul instructiv-educativ;

Evidențierea progreselor înregistrate de elevi în urma aplicării metodelor de învățare activă și interactivă;

Formularea unor propuneri și sugestii de optimizare a procesului instructiv-educativ;

Manifestarea curiozitații și interesului pentru lectura unor texte literare variate

Formularea deprinderi și atitudini pozitive față de actul lecturii

5.3. ETAPELE DESFĂȘURĂRII ȘI ELABORĂRII LUCRĂRII. METODE DE CRECETARE FOLOSITE

Am ales să desfășor această activitate de cercetare cu două clase de elevi apaținând aceleiași școli, Scoala Gimnazială “Radu Popa “și Structura- Scoala cu Clasele I-IV Hetiur : grupul experimental (G.E) și grupul de control (G.C), profilul acestor grupuri fiind asemănătoare sub raportul unor caracteristici. Pentru ca intervenția factorilor exeriori, necontrolați să fie cât mai minimă iar factorul experimental aplicat grupului experimental să se evidențieze cu expresivitate.

Clasa la care se aplică investigația – grupul experimental- asupra căreia se va acționa cu ajutorul factorului de progres, metodele de învățare activă și interactivă, este formată din 22 elevi (16 băieți și 6 fete), din clasa a II-a , de la Școala Gimnazială „ Radu Popa”, Județul Mureș, învățătoare Bacisor Diana Emilia . Acești elevi au frecventat grădinița în proporție de 80%, la fel si clasa pregatitoare. Restul elevilor nu au mers zi de zi la grădiniță sau au absentat săptămâni întregi din motive familiale.

Grupul de control, folosit ca martor în care nu se intervine în mod special pe perioada experimentului, este reprezentat tot de 22 elevi (9 băieți și 13 fete), din clasa a II-a de la Scoala Primara Hetiur , a doamnei învățătoare Crisan Simona. Și elevii care fac parte din grupul de control au frecventat grădinița aproximativ în aceeași proporție cu cei din grupul experimental.

Astfel sunt satisfacute cerințele cercetării psihopedagogice privind componenta similară a celor două grupuri: grupul experimental, respectiv grupul de control.

Variabila independentǎ – o reprezintǎ exersarea actului vorbirii, exerciții de

îmbogǎțirea vocabularului, consolidarea și evaluarea cunoștințelor însușite.

Variabila dependentǎ – competențele elevilor de a întrebuința noțiunile studiate, rezultatele școlare ale elevilor, cresterea încrederii în propriul potențial.

La baza cercetǎrii didactice s-a gasit un ansamblu metodologic în a cǎrui alcatuire gǎsim :

-experimentul pedagogic ;

-observația directǎ ;

-probele de evaluare oralǎ și scrisǎ.

Dintre acestea, experimentul pedagogic a înfățișat principala metodǎ de investigare aplicată în cercetare, având urmǎtoarele particularități: natural, colectiv, clasic.

Experimentul constă în verificarea ipotezelor exprimate de către cercetător. Crearea probelor, a conținutului de informație și exercițiu care intervin în experiment înfățișează o etapă foarte importantă a acestuia. Este important ca testele să fie simple, să includă date exacte, bine determinate și distincte unele de altele.

Metoda observǎrii sistematice este o metodă situată întodeauna pe primul loc într-o cercetare. Ea se recunoaste în două forme: spontană și provocată. Observarea spontană este făcută ocazional, fără a fi îndrumată de o idee gândită, în timp ce observarea provocată este făcută în vederea de a verifica acuratețea unei presupuneri. Observarea culege fapte, așa cum se prezintă ele, brusc, natural, realizând funcția sa specifică aceea de strangere a datelor. Fără observare nu este realizabilă utilizarea nici unei alte metode de stâangere a datelor unei cercetări.

Această metodă îngaduie nu numai colectarea de date, ci și recunoasterea de probleme ce trebuie rezolvate, emiterea de ipoteze, gasirea de soluții. Aplicarea metodei mi-a transmis date importante care mi-au îngăduit cunoașterea personalitații elevilor, a studiului de dezvoltare pe plan rational, socio-afectiv, asigurându-mi o bună îndrumare în găsirea celor mai eficiente căi și mijloace de formare și dezvoltare a trăsăturilor pozitive caracter.

Observarea și experimentul sunt într-o strânsă conexiune, nu există una fără cealalta. Diferenta dintre cele două metode se afla în faptul că observarea are ca scop depistarea comportamentului și reacțiile elevilor fără nici un demers din partea cercetătorului. Iar experimentul supune schimbarea intenționată a situațiilor de ivire și desfășurare a fenomenelor.

Probele de evaluare orale și scrise au avut rolul de a consemna cât mai obiectiv dezvoltarea elevilor din eșantionul experimental și cel de control.

Elementele caracteristice ale evaluării sunt:

– execută evaluarea în situații foarte asemănătoare condițiilor experimentale;

– consemnarea comportamentului declanșat la subiect este precisă și obiectivă;

– comportamentul mentionat e măsurat statistic prin raportare la cel al unui grup determinat de indivizi;

– țelul final al evaluării este ierarhizarea subiectului analizat, prin referirea la grupul de referință;

La fel cum între observare și experiment există o înlănțuire, tot așa există și între experiment și evaluare o comparare:

“Experimentul: – “unealta” de cercetare;’

-situația este dependentă unei variații sistematice;

determinarea unei relații cauză – efect;

nu urmărește judecata de valoare, măsurarea.

Probele de evaluare:

instrument de evaluare;

situați standardizată;

sesizează diferențe individuale și analizează evaluarea acestor deosebiri.”

Dintre acestea, experimentul pedagogic a înfățisșat principala metodă de analizare în cercetare, metoda observării sistematice a avut drept cauza observarea comportamentului și legaturile elevilor, iar testele orale și scrise au avut scopul de a nota cât mai real transformările elevilor din eșantionul experimental și cel de control.

Datele statistice sunt notate în mod succint prin indicii, tabele și grafice.

5.4 DESFĂȘURAREA CERCETARII PEDAGOGICE

Cercetarea de față, fiind una experimentală, respecta cele trei faze ale experimentului, constituite ca etape de sine stătătoare.

Etapa preexperimentală/constatativă/pretextul- cu scopul de a decide nivelul depregătire prezent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la grupul experimental, cât și la cel de control.

Etapa experimentală/aplicativă-se instituie variabila independentă la nivelul grupului experimental.

Etapa postexperimentală/etapa de control/posttextul-constă în utilizarea probelor de evaluare pentru grupul experimental, respectiv grupul de control.

5.4.1 Etapa constatativă

Etapa constatativă reprezintă etapa premergatoare intervenției factorului de progres.

La începutul anului școlar 2014/2015, in cadrul unității de învățare “In lumea povestilor ” s-a dat un test de evaluare inițială la disciplina Limba română-lectura, atât grupului experimental reprezentat de clasa a II-a a Școlii Gimnaziale “ Radu Popa” (clasa la care lucrez), cât și grupului de control, reprezentat de clasa a II-a, a Școlii Primare Hetiur a doamnei profesor pentru învățământul primar, Crisan Simona.

Testul administrat în această fază a experimentului a avut următoarele obiective:

1.. Dezvoltarea capacității de receptare a textului literar

2. Dezvoltarea capacității de exprimare literară

4. Dezvoltarea capacității imaginative și creative

5. Dezvoltarea motivației și a interesului pentru lectură

Timpul total de lucru a fost de 45 de minute.

Pentru ca evaluarea progresului școlar să-și atingă scopurile propuse, am recurs la evaluarea calitativă, de tip descripitiv, realizată pe baza descriptorilor de performanță, ce oferă datele necesare reglării procesului de învățare.

Descriptori de performanță:

Barem de corectare

Evaluare initiala

clasa a-II-a

1. Recunoaște personajele următoare:

__________________________________________________________

__________________________________________________________

__________________________________________________________

2. Câte surori vitrege avea Cenușăresa ?

a) 5 b) 2 c) 10 d) 3

3. Cum este Cenușăreasa , bună sau rea ?

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

____________________________________________________________

____________________________________________________________

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

4. I se spunea Degețica deoarece :

a) era cât un deget b) o durea un deget c) s-a tăiat la un deget

5. Obiectele piticilor din povestea Albă ca Zăpada erau mici. Cum le spune

scaun – __________________ pat – ______________

lingură – ___________________ mătură – ______________

farfurie – _____________ ciocan – _________________

6. Eu spun una tu spui multe!

fata-…………………. par-………………..

măr – ____________ pitic – ______________

oglindă – _______________ pat – ______________

7. Rescrie corect propozițiile:

Piticiimuncescînmină.

____________________________________________________________

____________________________________________________________

Mamavitregăerarea.

____________________________________________________________

____________________________________________________________

Fataafostsalvatadaprint.

____________________________________________________________

____________________________________________________________

8. Pune cuvintele în ordine pentru a obține o propoziție corectă:

împărătesei era Oglinda fermecată .

____________________________________________________________

____________________________________________________________

Rezultatele au fost contabilizate conform fișei de înregistrare, astfel:

5.4.2 PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE LA EVALUAREA INIȚIALĂ

Pentru vizualizarea datelor obținute în urma aplicării testelor, s-a folosit matricea itemi/elevi, dezvoltatǎ de I.T.Radu (Teorie și practicǎ în evaluarea eficienței învǎțǎmântului; Evaluare în procesul didactic. ) Rezultatele obținute au fost convertite în calificative astfel: pentru punctaj între 20-24 puncte, calificativul FB (foarte bine), pentru punctaj între 15-19 puncte, calificativul B (bine), pentru 10-14 puncte, calificativul S (suficient), iar sub 9 puncte, calificativul I (insuficient).

Prezentarea rezultatelor testului de evaluare inițial pentru grupul experimental

1.1.Tabel analitic cu rezultatele obținute de grupul experimental la evaluarea inițială

1.2.Tabel sintetic cu rezultatele obținute de grupul experimental la evaluarea inițială

1.3.Tabel sintetic cu rezultatele obținute de grupul experimental la evaluarea inițială

2.Prezentarea rezultatelor testului de evaluare inițială pentru grupul de control: 2.1.Tabel analitic cu rezultatele obținute de grupul de control la evaluarea inițială

2.2.Tabel sintetic cu rezultatele obținute de grupul de control la evaluarea inițială

2.3.Tabel sintetic cu rezultatele obținute de grupul de control la evaluarea inițială.

Fig. 1.2

Reprezentare comparativă privind calificativele elevilor din cele două grupuri în urma aplicării testării inițiale.

Fig. 1.3

În urma aplicǎrii testului inițial am remarcat cǎ nivelul de pregǎtire al celor douǎ eșantioane diferǎ destul de semnificativ, ponderea calificativelor mai mari fiind în favoarea elevilor din eșantionul experimental. Analizând rezultatele obținute de elevii din eșantionul de control, pot spune cǎ au un nivel de cunoștiințe destul de scǎzut, nu răspund în propoziții, și nu înțeleg cerințele testelor, având nevoie de foarte multe explicații pentru rezolvare, nu respectă cerințele (de exemplu au copiat propozitiile legate nu le-au despartit in cuvinte) și au un vocabular foarte slab dezvoltat.

Puncte tari

S-aurmărit stabilirea nivelului de pregătire a elevilor la inceputul semestrului I la clasei a-II-a., acest test implica un nivel mediu de dificultate și nu depășește sfera conținuturilor reactualizate la orele de curs.

Din analiza testelor am observat că majoritatea elevilor au recunoscut personajele din povesti, au încercuit litera corespunzatoare raspunsului corect. Un număr destul de mare de elevi au stiut semnificatia numelui „Degetica”si cum era „ Cenusareasa” raspunzand in propozitii

Toți elevii se pot exprima în scris, pe o temă dată, dar sunt și elevii care nu obsearva scrierea literelor „în oglindă” .

Puncte slabe

Elevii care s-au descurcat mai greu si au avut rezultate mai slabe au fos cei dar au fost care au încurcat imagini ce denumeau personajele, nu au raspuns in propozitii, nu au scris corect cuvintele care determinau „mai multe”, „alintate” sau la rescrierea propozitiilor au intampinat unele greutati .

Măsuri ameliorative

Pentru elevii care au avut calificative de suficient și insuficient se vor lua măsuri de remediere :

Sarcini de lucru diferențiate (exercitii pentru recuperare/dezvoltare);

Redactarea unor fișe de lucru, care urmăresc rezolvarea unor cerinte de la general la particular și de la noțiuni mai simple, la cele mai complexe;

Verificarea continuă și periodică a tuturor elevilor prin teste care urmăresc mai multe categorii de itemi: subiectivi, obiectivi și semiobiectivi

Etapa experimentalǎ

Funcția diagnostică a evaluării inițiale s-a manifestat, pe de-o parte, în inventarierea achizițiilor existente la începutul semestrului I, iar pe de altă parte, mi-a indicat necesitatea unei noi abordări metodologice, menită să îmbunătățească activitatea de învățare, mai ales la grupul experimental unde sunt cinci elevi care au obținut calificativul S ( suficient) și doi elevi au obținut calificativul I (insuficient).

După această evaluare am stabilit anumite obiective, pe care mi-am propus să le ating, ca urmare a intervenției în cadrul grupului experimental cu variabila independentă, aplicând metode active și interactive.

Obiectivele propuse sunt: cultivarea limbajului oral și scris al elevilor, cunoașterea și folosirea corectă a limbii române; perfecționarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale, cum sunt cititul, scrisul și exprimarea corectă; formarea și perfecționarea deprinderilor practice de muncă; cultivarea creativității gândirii, al interesului și dragostei pentru citit, observarea si adoptarea unor trasaturi morale de caracter.

În aceastǎ etapǎ este momentul introducerii la eșantionul experimental a variabilei independente, exerciții pentru îmbogǎțirea vocabularului și exersarea actului vorbirii. În paralel activitatea eșantionului de control s-a desfǎșurat în mod obișnuit, exercițiile în acest scop realizându-se doar în cadrul orelor de limbǎ și literaturǎ românǎ, adicǎ fǎrǎ sǎ fie influențatǎ de variabila independentǎ.

De altfel, învǎțǎtoarea clasei de control urmǎrește doar obiectivele disciplinei și a activitǎților, neavând suficient timp pentru formarea, dezvoltarea și consolidarea limbajului si a creativitatii elevilor.

Au fost administrate celor douǎ eșantioane douǎ teste formative care au avut drept scop verificarea nivelului de asimilare și înțelegere a conținuturilor, dar și pentru adoptarea unor mǎsuri ameliorative.

Pentru a vedea nivelul de cunoștințe dobândite de elevi la disciplina optional lectura, am aplicat urmǎtorul test :

Testul administrat în această fază a experimentului a avut următoarele obiective

să înțeleagă semnificația globală a mesajului oral

să sesizeze sensul cuvintelor dintr-un enunț

să integreze cuvinte noi în enunțuri

să manifeste inițiativă și interes pentru a comunica cu ceilalți

să desprindă semnificația globală a unui tex să scrie corect litere, silabe, cuvinte

să manifeste curiozitate pentru lectură

Evaluare continua 1

1.Desparte în silabe următoarele cuvinte:

ursitoare -____________; broasca- _____________; soarta -____________ ;

frumoasă-____________ ; mânioasă-____________; adoarmă-_____________ ;

2.Taie ce nu se potrivește :

mac , trandafir , mașină , margaretă ;

mic , masă , mare , înalt ;

pisică ,mărgele , elefant , tigru ;

măr , cireașă , mătură , caisă

3. Formulează propoziții folosind cuvintele: împărăteasă, mânioasă, caleasca,

……………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

4. Dacă nu e așa , cum este ?

zi – ……………….. veche – …………….

alb – …………… cald – ………………….

slab – ……………… ușor – …………

5. Ordonează și scrie corect enunțul:

coadă , a ,ursul , fără , rămas;

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Tabel 3

Grup experimental

Diagrama 3 evaluare continuă

Fig.1.4

Tabel 4

Grupul de control

Diagrama 4 evaluare continua

Fig.1.5

Reprezentarea grafică a calificativelor pe grupe de elevi – evaluare continuă 1

Fig.1.6.

Testul administrat a avut următoarele obiective

-sa recunoasca personaje din povești, după imagini

– să manifeste interes pentru rezolvarea cerințelor propuse de învățătoare;

-să redea în manieră proprie , conținutul textului literar

-să desprindă semnificația globală a unui text;

-sa compare personajele negative cu cele pozitive;

-să-și formeze deprinderi și atitudini pozitive față de actul lecturii

Evaluare continua II

1.Recunoaste din ce poveste face parte imaginea si scrie sub ea titlul povestii si numele autorulul :

…………………………………………………………………………………………………………….. …..

……………………………………………………………………………………………………………..

.

…………………………………….. ….. …………………………………………………………………….

Calin Gruia Ion Creanga Fratiii Grimm Charles Perrault

2.Câte fete avea împăratul din povestea “Sarea in bucate “de Petre Ispirescu și cum îl iubea fiecare din ele?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3.Povestiți cum a fost salvată Scufița Roșie.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4.Scrie cate un cuvant in fiecare spatiu, care sa contina grupurile de litere învățate :

5. Cu care personaj din lecturile studiate ți-ar plăcea să semeni? Cu care nu ți –ar plăcea să te identifici? Argumentează! Desenează mai jos acele personaje.

DA NU

Descriptori de performanta

În urma aplicǎrii acestui test de evaluare formativ, eșantionul experimental a obțiut urmǎtoarele rezultate:

Tabel nr.5

Esantionul experimental a optinut rezultatele

Diagrama 5

Fig. 1.7

Tabel 6 esantion de control

Eșantionul de control a opținut urmǎtoarele rezultate

Diagrama 6

\

Fig.1.8

Reprezentarea grafică a calificativelor pe grupe de elevi – evaluare continua 2

Etapa postexperimentalǎ

La sfârșitul experimentului, am aplicat celor douǎ eșantioane un test de verificare identic,. Scopul acestui test este de a confirma sau a infirma rolul important pe care îl are studierea literaturii pentru copii, ca disciplinǎ opționalǎ pentru clasele I-IV , din aria curricularǎ Limba și literatura românǎ aplicat grupului experimental pentru recuperarea pre-achizitiilor care trebuiau însușite în grǎdinițǎ să-și formeze deprinderi și atitudini pozitive față de actul lecturii, să redea prin cuvinte proprii secvențele dintr-un text literar ,să exprime trăirile interioare ale personajelor din text, să deosebească însușirile obișnuite de cele neobișnuite,să dobândească informații despre scriitori.

In continuare voi stabili modul de evoluție al eșantioanelor si voi compara rezultatele dar si progresul inregistrat de cele doua grupuri in stabilirea eficienței studierii lecturii in ciclul primar.

Obiectivele urmarite in cadrul testului final au fost

-să înțeleagă semnificația globală a mesajului oral si sa raspunda cerintelor formulate;

-să distinga sensul cuvintelor dintr-un enunț;

-să gaseasca sensurile unor cuvinte din textul literar

-să manifeste curiozitate și interes pentru lectura unor texte literare variate

-să-și formeze deprinderi și atitudini pozitive față de actul lecturii

TEST DE EVALUARE FINAL

Clasa a II-a

Citește textul de mai jos pentru a răspunde cerințelor:

Femeia a sădit bobul de orz și îndată a răsărit o floare. În mijlocul florii se afla o fetiță , nu mai mare de un deget și de aceea a numit-o Degețica. Ziua, ea plutea pe o petală de lalea așezată într-o farfurie cu apă.

1. Răspunde la următoarele întrebări, pe baza textului dat:

a) Ce a sădit femeia?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b) Cum se numea fetița din mijlocul florii ?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

c) Unde plutea Degețica. ?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2.Recunoaște opera, autorul și personajul:

Buratino se intorcea acasa bucuros. In pumn tinea strans cei cinci galbeni primiti de la vicleanul Carabas-Barabas.

Opera: ……………………………………………………………………………………………………………..

Autorul: …………………………………………………………………………………………………………….

Personajul: …………………………………………………………………………………………………….

B )Intr-o noapte, pe cand sedea in patucul ei, pe un ochi de fereastra spart a intrat o broasca. Broasca era urata, mare si jilava.

Opera: ………………………………………………………………………………………………………………

Autorul: ……………………………………………………………………………………………………………

Personajul: …………………………………………………………………………………………………….

c)Cica era odata un om grozav de lenes. Se spune ca de lenes ce era, nici imbucatura din gura nu si-o mesteca.

Opera: ………………………………………………………………………………………………………………

Autorul: ……………………………………………………………………………………………………………

Personajul: …………………………………………………………………………………………………….

3. Desparte în silabe cuvintele : orz, florii, farfurie.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4.Scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru : bucurie, drapel, se află.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5.Alcătuiți propoziții în care cuvintele „poarta”, „ceară”, „mic” să aibă sensuri diferite.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6.Alcătuiește o propoziție în care să se afle și cuvântul : într-un, intr-o, s-au, sau, s-a, sa

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________.

7. Scrie trei propoziții la sfârșitul cărora să folosești : ,, ? ‘’ , ,, ! ’’, ,, .  ‘’

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Descriptori de performanta

Pentru același test aplicat la sfârșitul experimentului rezultatele obținute au fost :

Eșationul experimental :

Descriptori de performanta

Esantion de control

5.4. PREZENTAREA REZULTATELOR.ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Rezultatele obținute în urma evaluării finale de către cele două eșantioane experimentale au fost sintetizate în tabelul următor:

Rezultate evaluare finala esantion experimental

Fig.2.0

Rezultate evaluare finala esantion de control

Fig.2.1.

Rezultatele testării pe parcursul experimentului la evaluarea finală

Fig.2.2

Comparând rezultatele obținute la evaluarea finală, se observă că la grupul experimental procentul calificativelor de FB a crescut cu 27,27% față de etapa inițială, că nu mai există calificative I, iar cel de de S este cu 13,63% mai mic ceea ce îmi demonstrează eficiența metodelor aplicate. Deși grupul de control au continuat „calea” tradițională, se observă de asemenea că, deși ponderea calificativelor de FB și B a rămas aproximativ aceeași, calificativele de Ssi I s-au redus cu mai mult de 50%.

Se constată că performanțele elevilor clasei experimentale sunt superioare celor ale elevilor clasei de control, care, inițial aveau aproximativ același nivel de pregătire în ceea ce privește bagajul de cunoștințe, drept pentru care putem spune că obiectivele propuse au fost atinse, iar ipotezele sunt valide.

Fig.2.3

5.4.1 Etapa de verificare la distanță

Este etapa care are rolul de a stabili soliditatea, durabilitatea și trăinicia achizițiilor dobândite în condițiile anumitor investiții de timp și de energie.După testarea finală am scăzut cantitatea metodelor activ-participative în cadrul lecțiilor, am renunțat la jocul didactic, am trecut la o predare tradițională bazată pe transmiterea informației, pe receptare și aplicare teoretică a cunoștințelor din partea elevilor. Am observat că noțiunile însușite și consolidate în perioada experimentală sunt bine „ancorate” în sistemul de cunoștințe al elevilor, dar participarea și implicarea lor în desfășurarea activităților la ore a suferit o curbă descendentă, elevii manifestându-și dorința de a reveni la „jocurile învățării”. Acestea m-au convins încă o dată de rolul și de importanța metodelor activ-participative în cadrul lecțiilor pentru asigurarea feed-back–ului în cadrul fiecărei secvențe educaționale.