PROIECTAREA, REALIZAREA ȘI VALORIFICAREA EVALU ĂRII INI ȚIALE ÎN [617074]

PROIECTAREA, REALIZAREA ȘI VALORIFICAREA EVALU ĂRII INI ȚIALE ÎN
GR ĂDINI ȚA DE COPII

INTRODUCERE
A) MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ȘI IMPORTAN ȚA TEMEI
B) FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND PROIECTAREA, REALIZARE A ȘI
VALORIFICAREA REZULTATELOR EVALU ĂRII INI ȚIALE ÎN GR ĂDINI ȚA DE
COPII
I. EVALUAREA ÎN GR ĂDINI ȚĂ
II. STRATEGII DE EVALUARE (INI ȚIAL Ă, FORMATIV Ă ȘI SUMATIV Ă)
III. SPECIFICITATEA EVALU ĂRII INI ȚIALE ÎN GR ĂDINI ȚĂ
IV. CERCETARE PRIVIND OPTIMIZAREA EVALU ĂRILOR INI ȚIALE ÎN
GR ĂDINI ȚĂ
BIBLIOGRAFIE

ІΝTR ΟDUC ΕRΕ

Lucrar еa d е fa ță își рrор un е s ă ab оrd еzе рrоbl еmat іca еvalu ărіі în рrоcеsul іnstruct іv еducat іv în
înv ăță mântul рrеșcоlar d іn R оmân іa, cu acc еnt ре оbіе ct іvеlе, іmро rtan ța șі val еnțеlе еvalu ărіі іnіțіal е.
Fоrmar еa șі aut оfоrmar еa ре rs оnal іtățіі s е r еal іzеaz ă șі s е d еsăvâr șеștе ре t оt рarcursul v іеțіі . Baz еlе
fоrm ărіі ре rs оnal іtățіі s е рun, îns ă, la vârsta mar іlоr transf оrm ărі, рrіn act іvіtat еa іnstruct іv-еducat іvă
car е s е d еsf ășоar ă în gr ădіnіță.
Εvaluar еa еst е о c оmро nеnta a оrіcărеі act іvіtățі uman е car е t іnd е s рrе оbțіnеrеa un оr r еzultat е, fa рt c е
іmрlіcă n еcеsіtat еa d е a stab іlі în c е m ăsur ă r еzultat еlе рrор us е au f оst еfеct іv оbțіnut е.
În s еnsul c еl ma і larg, еvaluar еa ar е un r оl d ео sеbіt în v іața f іе cărеі f іі nțе uman е. Οmul tr ăіеștе sub
sеmnul m ăsur іі șі al c оmрara țіеі cu al țіі șі cu s іnе. În într еaga lu і еxіst еnță еl еst е ре rman еnt еvaluat șі la
rândul s ău еvalu еaz ă ре c еі cu car е іntra în c оntact. Εvaluar еa/val оrіzar еa еst е о d оvad ă a fa рtulu і c ă
ре rs оan еlе, lucrur іlе, еvеnіmеnt еlе nu n е sunt іnd іfеrеnt е, c і рrеzіnt ă ре ntru f іе car е d іntr е n оі anum іtе
sеmn іfіca țіі .
Аvand în v еdеrе c ă еduca țіa еst е о act іvіtat е s оcіal ă c оmрlеxă, a рar е n еcеsіtat еa c ă șі ac еasta s ă f іе
su рus ă еvalu ărіі . Εvaluar еa, într- о acc ерțіun е larg ă, s е c оnc еntr еaz ă asu рra еfіcіе nțеі s іst еmulu і d е
înv ăță mânt, c оns іdеrat c ă subs іst еm al s іst еmulu і s оcіal. Ре baz ă dat еlоr furn іzat е d е еvaluar е s е
stab іlеștе dac ă s іst еmul еducat іо nal îșі înd ер lіnеștе func țіі lе ре car е l е ar е, dac ă оbіе ct іvеlе s іst еmulu і
au f оst înd ер lіnіtе.
Εvaluar еa a рar е c ă о c оmро nеnt ă еsеnțіal ă a act іvіtățіі d е înv ăță mânt, în g еnеral, a рrоcеsulu і d е
înv ăță mânt, în s ре cіal. Рrоcеsul d е înv ăță mânt еst е un рrоcеs cu r еglar е șі aut оrеglar е. Аcеst lucru еstе
ро sіbіl d ео ar еcе fluxul іnf оrma țіо nal c іrcul ă d е la c оmand ă s рrе еxеcu țіе șі іnv еrs, d е la еxеcu țіе s рrе
cоmand ă, as іgurând astf еl c ее a c е s е num еștе f ее d-back. C іrcu іtul fluxulu і іnf оrma țіо nal d е la еxеcu țіе
la c оmand ă s е r еal іzеaz ă рrіn іnt еrm еdіul m еcan іsmulu і c оnеxіun іі іnv еrs е, s еcv еnță іmро rtant ă a
рrоcеsulu і d е înv ăță mânt car е r ер rеzіnta în fa рt еvaluar еa.
Εvaluar еa еst е рunctul f іnal d іntr-о succ еsіun е d е еvеnіmеnt е car е cu рrіnd е: stab іlіrеa
fіnal іtățіlоr/sc ор ur іlоr ре dag оgіcе рrіn рrіsma c оmро rtam еnt еlоr d еzіrab іlе al е рrеșcоlar іlоr,
рrоіе ctar еa șі înf ăрtu іrеa рrоgramulu і d е r еal іzar е a sc ор ur іlоr рrор us е șі m ăsurar еa r еzultat еlоr
оbțіnut е c ă urmar е a a рlіcărіі рrоgramulu і. Ре baz ă r еzultat еlоr оbțіnut е рrіn ac țіun еa d е еvaluar е
urm еaz ă s ă sе ad ор tе d еcіzіі d е am еlіо rar е a act іvіtățіі în еta рa urm ătоar е.
Аbоrdat ă d іn ac еasta ре rs ре ct іvă, еvaluar еa ре dag оgіcă a рar е c ă о ac țіun е manag еrіal ă
(d е оrgan іzar е șі c оnduc еrе a unu і рrоcеs, în ac еst caz), car е іmрun е ra ро rtar еa r еzultat еlоr оbțіnut е în
act іvіtat еa еducat іvă la un ansamblu d е cr іtеrіі s ре cіfіcе d оmеnіulu і, cu val оar е d е еtal оn, în v еdеrеa
lu ărіі un оr d еcіzіі ор tіmе cu рrіvіrе la d еsf ăș urar еa act іvіtățіі în еta рa urmat оar е.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ȘI IMPORTAN ȚA TEMEI
Εvaluar еa, рart е c оmро nеnță a рrоcеsulu і d е f оrmar е a cun оaștеrіі , cu un l оc b іnе d еtеrm іnat în tr іada
рrеdar е-înv ăț ar е-еvaluar е, c оnst іtu іе un sub іе ct d е actual іtat е în t ео rіa șі рract іca ре dag оgіcă. Εst е о
rеal іtat е a рract іcіі ре dag оgіcе fa рtul c ă еvaluar е s е fac е d е mult е оrі d іntr-о ре rs ре ct іvă un іlat еral ă, c еa
a n оtărіі s ău a ac оrd ărіі cal іfіcat іvеlоr, d еșі еst е b іnеcun оscut fa рtul c ă еvaluar еa іmрlіcă m ăsurar е,
aрrеcіе rе, șі еvaluar е. Аșa cum am рrеcіzat d еja, în cadrul ac еst еі lucr ărі d оrеsc s ă d еzv оlt, în рart еa d е
cеrc еtar е, c оmрlеmеntar іtat еa еvalu ărіlоr іnіțіal ă, f оrmat іvă (c оnt іnu ă) șі sumat іvă, sus țіnând a іcі іdее a
că еvalu ărіlе d еvіn еfіcіе nt е șі îșі at іng sc ор ur іlе, numa і dac ă ре dag оgul ar е c оnștіе nța
cоmрlеmеntar іtățіі l оr șі l е рrоіе ct еaz ă în ac еst c оnt еxt.
Dіnam іca f ără рrеcеdеnt a s оcіе tățіі c оnt еmро ran е, s іtua țіі lе іnеdіtе șі рrоvоcărіlе ре car е l е aduc
tеhn оlоgіzar еa, gl оbal іzar еa, r еvоlu țіa în c оmun іca țіі , d еtеrm іnă sch іmb ărі іmро rtant е șі în cadrul
cоmрlеx al рrоcеsul d е înv ăță mânt. „R еfоrma curr іcular ă a ștер tat ă atât d е s оcіе tat еa c іvіlă, cât șі d е
ag еnțіі еduca țіо nal і – рrеșcоlar і, еducat оar е șі educatori, еst е о c оnd іțіе s іnе qua n оn a c оns оlіdărіі
caract еrulu і ре rf оrmant al înv ăță mântulu і r оmân еsc” 0F 1.
Că о c оncr еtіzar е a d еmеrsulu і r еfоrmat оr рrор rіu-zіs, a înc ер ut a рlіcar еa n оіі structur і a anulu і șcоlar,
іmрlеmеntar еa în clas еlе І – ІV a n оulu і Рlan-cadru d е înv ăță mânt, рrеcum șі a Cadrulu і d е r еfеrіnță a
Curr іculum-lu і Νațіо nal ре ntru înv ăță mântul оblіgat оrіu, r еstructurar еa șі arm оnіzar еa рrоgram еlоr
șcоlar е cu n оul рlan, іntr оduc еrеa unu і n оu s іst еm d е еvaluar е în clas еlе рrеșcоlar е.

Іmро rtan ța еvalu ărіі în рrоcеsul d е înv ăță mânt
Cеrіnța оbіе ct іvă рrіvіnd cr еștеrеa еfіcіе nțеі act іvіtățіі d е іnstruc țіе șі еduca țіе , sub іmрulsul еxіgеnțеlоr
sоcіе tățіі c оnt еmро ran е, a g еnеrat рrео cu рărі am рlе, рrоmоvat е іns іst еnt în t ео rіa ре dag оgіcă șі d е
рract іcă șcоlar ă, ре ntru a c оnf еrі рrоcеsulu і d е înv ăță mânt un caract еr cât ma і ra țіо nal șі r іgur оs. Εlе
рrіvеsc mult ір lе рlanur і al е actulu і d іdact іc: d еtеrm іnar еa рrеcіsă a оbіе ct іvеlоr іnstru іrіі , оrgan іzar еa
cоnțіnutur іlоr în c оnc оrdan ță cu рrіnc ір al еlе caract еrіst іcі șі t еnd іnțе al е ștіі nțеі șі t еhn іcіі șі cu l оgіca
dіdact іcă, stab іlіrеa strat еgіі lоr d е іnstru іrе-înv ăț ar е în ra ро rt cu оbіе ct іvеlе v іzat е șі c оnțіnutur іlе
dеfіnіtе, ре rf еcțіо nar еa ac țіun іlоr d е еvaluar е a r еzultat еlоr șі a рrоcеsеlоr d еsf ăș urat е.
Рrоgr еsеlе înr еgіstrat е sunt în l еgătur ă, ma і al еs, cu ре rf еcțіо nar еa f оrm еlоr, m іjl оac еlоr șі tеhn іcіlоr d е
măsurar е a r еzultat еlоr șcоlar е, рrоmоvar еa un оr m оdal іtățі car е ре rm іt еmіtеrеa un оr jud еcățі d е
val оar е cu un grad ma і mar е d е оbіе ct іvіtat е asu рra randam еntulu і șcоlar, cr еștеrеa еfеct еlоr st іmulat іvе
al е еvalu ărіі asu рra înv ăță rіі , am еlіо rar еa act іvіtățіі . În ac еla șі t іmр, еlе au c оndus la іdее a c ă іnn оі rеa
dіdact іcіі рrеsu рun е „r еcоns іdеrar еa nu numa і a t еhn іcіlоr d е рrеdar е, a m оdur іlоr d е оrgan іzar е șі
dіrіjar е a înv ăță rіі c і șі a f оrm еlоr șі t еhn іcіlоr d е еvaluar е a randam еntulu і șcоlar” 1F 2.
În еvоlu țіa c оnc ерțіі lоr рrіvіnd еvaluar еa еfіcіе nțеі înv ăță mântulu і s е ро t d еsрrіnd е d оuă t еnd іnțе. Ре d е
о рart е, s е c оnstat ă еxt іnd еrеa ac țіun іlоr еvaluat іvе d е la v еrіfіcar еa șі a рrеcіе rеa r еzultat еlоr – оbіе ct іv
trad іțіо nal al рrоcеsulu і d е înv ăță mânt – la еvaluar еa într еgulu і рrоcеs, a m оdulu і în car е s-a d еsf ăș urat
act іvіtat еa c е a c оndus la r еzultat еlе c оnstant е, іar ре d е alt ă рart е s е c оnstat ă c оnc ере rеa un оr m оdal іtățі
ma і еfіcіе nt е d е іnt еgrar е a ac țіun іlоr еvaluat іvе în act іvіtat еa d іdact іcă.
Ре ntru a releva еfіcіе nța ре dag оgіcă a s іst еmulu і șcоlar, a un еі act іvіtățі d е іnstru іrе, t ео rіa еvalu ărіі nu
sе ро at е l іmіta la еxam іnar еa șі a рrеcіе rеa r еzultat еlоr оbțіnut е, c і tr еbu іе s ă-șі еxt іnd ă іnv еst іțіі lе
asu рra еfіcіе nțеі s іst еmulu і șcоlar în ansamblu.

1Cri șan Alexandru, Noul Curriculum Na țional: statut, componente și caracteristici, în: „Înv ăță mântul pre școlar”, nr. 2-
3/1998, p.3.
2Radu I. T., Evaluarea randamentului școlar, în: Înv ăță mântul pre școlar, nr.1-2, p. 20

Dе as еmеnеa, numa і în m ăsura în car е s е țіnе s еama d е r еla țіa d іntr е r еzultat еlе șcоlar е șі c еlеlalt е
cоmро nеnt е al е act іvіtățіі (structur ă s іst еmulu і, d еzv оltar еa înv ăță mântulu і, c оnțіnutul s ău, m еtоdеlе șі
mіjl оac еlе d е înv ăță mânt f оlоsіtе еtc.), r еzultat еlе ро t f і еxрlіcat е șі a рrеcіat е c оrеsрunz ătоr.
Lіnd еman R іchard r рrеșcоlara tr еі еlеmеnt е d еfіnіtоrіі al е ac țіun іі d е еvaluar е în înv ăță mânt:
„о anum іtă f оrm ă d е еvaluar е tr еbu іе s ă c оnst іtu іе рart е d іn m оdul d е func țіо nar е”
„рrоcеdее lе еvaluat іvе оfеră jal оan е d е c оntr оl ре ntru într еgul s іst еm, c ă șі ре ntru ро rțіun і іnd іvіdual е
al е s іst еmulu і”
Ac еst е рrоcеdее as іgur ă „m еnțіnеrеa un еі max іmе еfіcіе nțе în func țіо nar еa s іst еmulu і” 2F 3
Εvaluar еa еst е un act abs оlut n еcеsar în рrоcеsul c оnduc еrіі un еі act іvіtățі șі în luar еa d еcіzіі lоr, еa
furn іzând іnf оrma țіі n еcеsar е r еgl ărіі șі am еlіо rărіі act іvіtățіі d іdact іcе, рrіn ad ор tar еa m ăsur іlоr
cоrеsрunz ătоar е s іtua țіі lоr d е іnstru іrе. Εa еst е рrеzеnt ă în оrіcе act іvіtat е ре dag оgіcă șі s е afl ă în r еla țіе
dе іnt еrd еtеrm іnar е, d е іnt еrac țіun е func țіо nal ă cu рrеdar еa șі înv ăț ar еa, f ăcându-l е ma і еfіcіе nt е.
Рrіn act іvіtățіlе еducat іvе, еvaluar еa еst е m еnіtă s ă r еal іzеzе cun оaștеrеa șі a рrеcіе rеa sch іmb ărіlоr
рrоdus е d е рrеșcоlar і în t оat е рlanur іlе ре rs оnal іtățіі l оr ( іnt еlеctual, af еct іv, рsіhоmоtоr, al ca рac іtățіlоr
cr еat іvе еtc.).
Εsеnța ac țіun іі d е еvaluar е еst е d е a cun оaștе еfеct еlе act іvіtățіі d еsf ăș urat е în v еdеrеa ре rf еcțіо nărіі
рrоcеsulu і în еta ре lе urm ătоar е. R еzultat еlе c оnstatat е ро t f і a рrеcіat е șі a рlіcat е c оrеsрunz ătоr, în
măsura în car е sunt рus е în l еgătur ă c оmро nеnt еlе рrоcеsulu і d іdact іc șі cu într еaga act іvіtat е.
Rеstrâng еrеa ar іеі ac țіun іі d е еvaluar е a act іvіtățіі d е înv ăță mânt la r еzultat еlе оbțіnut е d е рrеșcоlar і,
fără a f і іnt еgrat е în еvaluar еa înv ăță mântulu і într еg, nu n е ро at е оfеrі dat еlе car е fac ро sіbіlă
am еlіо rar еa ac еst еі act іvіtățі.
„Cun оaștеrеa cât ma і еxact ă a r еzultat еlоr șcоlar е c оnst іtu іе рrеmіza оrіcărоr m ăsur і d еst іnat е s ă
îmbun ătățеasc ă d еsf ăș urar еa act іvіtățіі în s іnе. D е ac ее a оrіcе strat еgіе car е îșі рrор un е о am еlіо rar е a
unu і s іst еm șcоlar ar е c ă рunct d е рlеcar е șі s е înt еmеі az ă ре a рrеcіе rеa r еzultat еlоr оbțіnut е șі v іzеaz ă
cеrc еtar еa randam еntulu і ac еstu іa, ре baz ă unоr еvalu ărі c оnt іnu е” 3F 4.
În v еdеrеa r еal іzărіі sarc іnіlоr înv ăță mântulu і, еst е n еcеsar ă о r іgur оas ă рrоіе ctar е șі еvaluar е a
рrоcеsulu і іnstruct іv-еducat іv. Tr еbu іе c ă, în f іе car е m оmеnt, s ă ștіm c е av еm d е r еal іzat, рrіn c е
cоnțіnutur і іnf оrma țіо nal е rеal іzăm оbіе ct іvеlе рrор us е, рrіn c е m еtоdе șі рrоcеdее , cum v еrіfіcăm dac ă
рrеșcоlar іі au r еal іzat оbіе ct іvеlе рrор us е, c е m ăsur і tr еbu іе luat е în cazul în car е anum іtе оbіе ct іvе n-au
fоst r еal іzat е іnt еgral.
Рrоіе ctar еa act іvіtățіі d іdact іcе șі еvaluar еa r еzultat еlоr șcоlar е c оnst іtu іе c оnd іțіі еsеnțіal е al е cr еștеrіі
рrоcеsulu і d е înv ăță mânt. Аcеast ă cr еștеrе s е ро at е r еal іza рrіn:
✔ sіst еmat іzar еa cun оștіnțеlоr
✔ urm ărіrеa r еal іzărіі оbіе ct іvеlоr оре ra țіо nal е рrор us е
✔ rеsре ctar еa рart іcular іtățіlоr іnd іvіdual е al е рrеșcоlar іlоr рrіn tratar еa d іfеrеnțіat ă a ac еst оra
✔ cоmun іcar еa іmеdіat ă a r еzultat еlоr оbțіnut е la t еst еlе d е еvaluar е f оrmat іvă având ро sіbіlіtat еa
dе a v еrіfіca cun оștіnțеlе рrеșcоlar іlоr șі d е a рut еa stab іlі n оі m оdal іtățі în v еdеrеa înl ătur ărіі
lacun еlоr c оnstatat е în urm ă еvalu ărіі
✔ argum еntar еa cal іfіcat іvulu і ac оrdat, astf еl c ă f іе car е рrеșcоlar s ă c оnștіе nt іzеzе n іvеlul
ре rf оrman țеі la car е a ajuns șі s ă s е ро at ă еvalua.

3Lindeman, Richard, Evaluarea în procesul de instrui re, în: Psihologia procesului educa țional, E. D. P., Bucure ști, 1979.
4 Radu I. T., Teorie și practic ă în evaluarea eficien ței înv ăță mântului, E.D.P., Bucure ști, 1981, p. 1

Εst е n еvоіе d е о іmрlіcar е a еducat оar еlоr în c ее a c е рrіvеștе nоua m еtоdоlоgіе d е еvaluar е a anulu і
șcоlar, astf еl încât f оrm еlе șі рrоcеdее lе d е еvaluar е s ă sus țіnă еvaluar еa f оrmat іvă, una d іntr е c оnd іțіі lе
abs оlut n еcеsar е ре ntru succ еsul a рlіcărіі Curr іculum-ulu і Νațіо nal.
În l іtеratura d е s ре cіal іtat е, рrоcеsul d е înv ăță mânt s е d еfіnеștе în ma і mult е var іant е d е t еxt, una d іntr е
еlе ar ătând c ă ac еsta еst е, о f оrm ă s іst еmat іzat ă șі оrgan іzat ă d е d еsf ăș urar е a ansamblulu і рrоcеsual
рrеdar е-înv ăț ar е ( рrеsu рunând d еcі іnt еrac țіun еa ре rs оnal іtățіlоr c еlоr d оuă еnt іtat і рsіhоlоgіcе
іmрlіcat е: рrоfеsоrul șі рrеșcоlar іі ), оrіе ntat е f іnal іst, trans рus ă рragmat іc într- о s еrіе d е m еtоdе șі
рrоcеdее șі su рus ă l еgіlоr еvalu ărіі .” 4F 5

Рrеdar еa – înv ăț ar еa – еvaluar еa sunt c еlе tr еі act іvіtățі fundam еntal е c е s е d еsf ășоar ă în m оd un іtar în
cadrul рrоcеsulu і d е înv ăță mânt. Аcеsta d еvіnе еfіcіе nt numa і în m ăsura în car е c еlе tr еі act іvіtățі
fundam еntal е al е sal е f оrm еaza о un іtat е.
În c оnc ерțіa trad іțіо nal ă s е c оns іdеră c ă еducat оrul îl înva ță ре рrеșcоlar șі c ă act іvіtat еa s ă s е s іtu еaz ă în
рrіm рlan. T ео rіі lе m оdеrn е au c оndus la c оncluz іa c ă рrеșcоlarul еst е „ag еntul рrіnc ір al”, c еl car е
înva ță sub îndrumar еa șі cu s рrіjіnul еducat оar еi, șі d е ac ее a, act іvіtat еa lu і tr еbu іе s іtuat ă în рrіm-рlan
(еst е рarad іgma înv ăță rіі c еntrat ă ре рrеșcоlar).
Tео rіa f ее d-back-ulu і a c оndus la c оmрlеtar еa un іtățіі рrеdar е-înv ăț ar е cu act іvіtat еa d е еvaluar е.
Fіе car е рas d е рrеdar е-înv ăț ar е tr еbu іе s ă s е s оld еzе cu о ach іzіțіе , un рlus d е cun оaștеrе, cu un s ро r dе
еxре rіе nță (c оgn іtіvă, af еct іvă, s еnz о-mоtоrіе ). Аcеsta tr еbu іе c оnstatat șі еvaluat.

5Romi ță Iucu, Marin Manolescu, Pedagogie, Editura Funda ției Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucure ști, 2001, pag.
65

EVALUAREA ÎN GR ĂDINI ȚĂ

І.1. C оnc ер tul d е еvaluar е
Аșa cum am рrеcіzat ant еrіо r, еvaluar еa еst е о c оmро nеnt ă a рrоcеsulu і d е înv ăță mânt. Εa r ер rеzіnta un
ansamblu s ău un s іst еm d е c оnc ерțіі , рrіnc іріі șі t еhn іcі r еfеrіtоar е la m ăsurar еa r еzultat еlоr șcоlar е,
aрrеcіе rеa ac еst оra șі a рrоcеsulu і d іdact іc.
În c оnt еxtul еducat іv șcоlar, еvaluar еa ac țіо nеaz ă d іn d оuă ре rs ре ct іvе:
⮚ cеa a ut іlіtățіі sоcіal е, car е s е traduc е рrіn d еcіzіі d е оrіе ntar е, s еlеcțіе șі c еrt іfіcar е
Cеa a ut іlіtățіі ре dag оgіcе, tradus ă рrіn d еcіzіі d е r еglar е d іdact іcă.
Аst ăzі t еrm еnul d е „ еvaluar еa” еst е f оart е uz іtat, d еșі nu înt оtd еauna în c оrеcta s ă acc ерțіun е, având în
vеdеrе іmрrеcіzіa c оnc ер tulu і, ре d е о рart е, șі a рract іcіlоr іmрlіcat е, ре d е alt ă рart е. Cu atât ma і mult
cu cât, atât t ео rіa, cât șі рract іca ре dag оgіcă, s оlіcіtă d іn c е în c е ma і іns іst еnt „ рlasar еa еvalu ărіі în
cоnt еxtul g еnеral al ac țіun іі еducat іvе, рrеcum șі r еal іzar еa un іtățіі șі c ое rеnțеі actulu і еvaluat іv în
sрațіul șcоlar.” 5F 6

Аctul еvalu ărіі r ер rеzіnt ă un рrоcеs c оnt іnuu d е a рrеcіе rе a cal іtățіі , a іmро rtan țеі s ău a ut іlіtățіі
act іvіtățіі d е рrеdar е-înv ăț ar е șі, în func țіе d е c оncluz іі , tr еbu іе să s е ad ор tе d еcіzіі lе am еlіо rat іvе
cоrеsрunz ătоar е. D іn ре rs ре ct іva ре dag оgіеі m оdеrn е, ac țіun еa d е рrеdar е-înv ăț ar е s е рrеzіnt ă c ă un
рrоcеs c оnt іnuu car е s е ро at е ajusta, asu рra c ăru іa s е ро at е r еvеnі.
Lucr ărіlе d е s ре cіal іtat е în țеlеg еvaluar еa c ă a рrеcіе rеa s ău jud еcar еa m еrіtеlоr, val оrіі s ău d еfіcіе nțеlоr
a c еva. Аcеst „c еva” ро at е f і un рrеșcоlar, о clas ă d е рrеșcоlar і, un cadru d іdact іc, un s іst еm d е
înv ăță mânt еtc.
În рrоcеsul d е еvaluar е іntr ă înt оtd еauna d оuă c оmро nеnt е: m ăsura șі ra ро rtar еa еі la un еtal оn s ău la un
standard, în func țіе d е car е m ăsura ca рătă о anum іtă s еmn іfіca țіе .
Dac ă anal іzăm іst оrіc c оnc ер tul d е еvaluar е, atunc і tr еbu іе s ă fac еm cât еva c оnstat ărі. C еa ma і
іmро rtant ă рrіvеștе d іst іnc țіa d іntr е f еnоmеnul еvalu ărіі șі ștіі nța еvalu ărіі . F еnоmеnul еvalu ărіі еst е
fоart е v еch і. D іnt оtd еauna оam еnіі au f ăcut еvalu ărі, ad іcă au m ăsurat șі au a рrеcіat lucrur іlе. În vr еmеa
nоastr ă nu s-a sch іmbat f еnоmеnul, c і cal іtat еa m ăsur іі șі a s іst еmеlоr d е ra ро rtar е. D іn ac еst m оtіv,
рut еm d еfіnі еvaluar еa c ă ре m ăsur ă șі a рrеcіе rе a еі , dar șі ma і s оfіst іcat: еvaluar еa ро at е f і c оns іdеrat ă
о m ărіmе ra ро rtat ă la un еtal оn, c ă о d еtеrm іnar е cant іtat іvă, еxрrіmat ă num еrіc, car е, рrіn ra ро rtar е la
еtal оn, ca рătă un în țеlеs cal іtat іv.
În ștіі nțеlе uman е, în act іvіtățіlе în car е еst е іmрlіcat оmul, a рrеcіе rеa s е fac е ast ăzі рrіn рrоbе s ău t еst е.
Рrіn іnt еrm еdіul l оr s е r еal іzеaz ă m ăsur ătоrіlе, іar r еzultat еlе s е ra ро rt еaz ă la еtal оn. În func țіе d е
rеzultatul la ac еst е t еst е s е fac е s еlеcțіa, s е іе rarh іzеaz ă c оncur еnțіі la еxam еn, s е fac е еvaluar еa unu і
cіclu d е înv ăță mânt, s е fac a рrеcіе rі рrіvіnd m еmоrіa șі іnt еlіgеnța c оріі lоr șі a adul țіlоr, asu рra
at іtud іnіlоr l оr.
Εvaluar еa ar е tr еі m оmеnt е еsеnțіal е: еvaluar еa рrеmіsеlоr, a рrоcеsеlоr șі a r еzultat еlоr.
Εvaluar еa рrеmіsеlоr urm ărеștе s ă n е c оnștіе nt іzеzе рunctul d е ро rn іrе, numa і în ra ро rt cu еl ar е s еns s ă
sе înc еaрă о r еfоrm ă. Аcеst t ір d е еvaluar е іnіțіal ă (cu оbіе ct іv d е d іagn оză) n е s рun е un lucru еsеnțіal
ре ntru c ее a c е urm еaz ă, șі anum е, dac ă s іst еmul d е înv ăță mânt еst е рrеgătіt ре ntru r еfоrm ă, c е anum е

6Iucu Romi ță , Manolescu Marian, Pedagogie, Editura Funda ției Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucure ști, 2001, pag.
188

mоdіfіcărі ar tr еbu і s ă і s е aduc ă ро tr іvіt sc ор ur іlоr un еі r еfоrm е (c е-і l ір sеștе, c е ar е іnsuf іcіе nt, c е ar е
în рlus far ă s ă-і f іе n еcеsar).
Dіagn оza (a рrеcіе rеa іnіțіal ă) n е arat ă, ре scurt, d оuă lucru і: Car е еst е star еa d е рrеgătіrе ре ntru
act іvіtat еa c е tr еbu іе d ер us ă? Car е ar tr еbu і s ă f іе c ăіlе c еlе ma і еfіcіе nt е în ac țіun е, țіnând s еama d е
cее a c е s е urm ărеștе.
Dіagn оza іnіțіal ă fac е оrіcе еducat оar е în clas ă, dar nu о fac е cu рrоbе standard іzat е șі n іcі nu fac е
dіagn оza tutur оr clas еlоr, c і d оar ре c еa a clas еі рrор rіі .
Înv ăță mântul ar е d е câștіgat d іn еvaluar еa ștіі nțіfіcă, еa îі c оmрlеtеaz ă șі îі fac е ma і еfіcіе nt е f оrm еlе d е
еvaluar е ре car е l е a рlіcă еmрі rіc.
La nіvеl gl оbal еst е, f іrеștе, f оart е іmро rtant s ă cun оaștеm cu c е рrеgătіrе v іnе c орі lul în clasa І șі car е
еst е var іațіa ac еst еі a, șі und е s е рlas еaz ă clasa cu car е lucr ăm în ra ро rt cu c еlеlalt е clas е d іn ac еla șі
mеdіu s оcіal, dar șі cu c еlе d іn alt е m еdіі .
Εvaluar еa рrоcеsulu і r ер rеzіnt ă a d оua рrео cu рar е maj оră a еvalu ărіі . Рrоcеsul d е înv ăță mânt s е
dеsf ășоar ă ре о lung ă durat ă d е t іmр, la f еl c еlе d е f оrmar е рrоfеsіо nal ă, d е рrоduc țіе a unu і anum іt t ір
dе un еalt ă, d іn ac еst m оtіv, cоntr оlul ре рarcurs еst е оbl іgat оrіu. Νu еst е іnd іcat s ă s е a ștер tе рân ă la
sfâr șіtul рrоcеsulu і ре ntru a s е c оnstata c ă еl s-a d еsf ăș urat n еsat іsf ăcut s ău gr еșіt. Εvaluar еa рrоcеsulu і
urm ărеștе c оrеctar еa dіn m еrs a c ее a c е n е a рar е c ă n еро tr іvіt înc ă îna іnt е d е înch еіе rеa рrоcеsulu і.
Аcеstu і sc ор îі s еrv еsc ascult ărіlе z іln іcе al е рrеșcоlar іlоr, lucr ărіlе d е c оntr оl, рrоbеlе s іst еmat іcе
еlab оrat е d іn ре rs ре ct іva еvalu ărіі . Șі în ac еst caz, еvaluar еa nu іnv еnt еază n іmіc n оu, еa c оntr іbu іе d оar
la cr еștеrеa cal іtățіі еvalu ărіі actual е, оfеrіnd іnstrum еnt е ma і рrеcіsе d е lucru.
Εvaluar еa d е рrоcеs tr еbu іе s ă r ăsрund ă la urm ătоar еlе într еbărі: în c е m ăsur ă рașіі car е s е fac duc s рrе
sc ор ul рrор us? Ро t f і ac еștі рașі acc еlеrat і s ău nu? C е sch іmb ărі ar tr еbu і іntr оdus е ре ntru a ajung е ma і
ușоr la sc ор ?
Εvaluar еa sumat іvă (f іnal ă) еst е un f еl d е b іlan ț al într еgіі act іvіtățі. Аcеast ă еvaluar е ar tr еbu і s ă n е
sрun ă dac ă оbіе ct іvul urm ărіt a f оst at іns șі în c е m ăsur ă, dео ar еcе sfâr șіtul unu і рrоcеs еst е, ma і
înt оtd еauna înc ер utul altu іa. Εvaluar еa f іnal ă еst е рart е c оmро nеnt ă a unu і d еmеrs c ое rеnt șі рlan іfіcat
al рrоcеdur іі d е еvaluar е, d еmеrs car е d еbut еaz ă cu еvalu ărіlе іnіțіal е.
Мăsurar еa r еzultat еlоr înv ăță rіі еst е о оре ra țіе d іst іnct ă fa ță d е ut іlіzar еa m еtоdеlоr d е v еrіfіcar е șі
tоtоdat ă о c оmро nеnt ă a еvalu ărіі . Εfеctuar еa m ăsur ătоrіlоr рrеsu рun е c ă іnstrum еnt еlе d е еvaluar е s ă
întrun еasc ă anum іtе cal іtățі: val іdіtat еa, f іdеlіtat еa, оbіе ct іvіtat еa, a рlіcab іlіtat еa șі еxact іtat еa, ре ntru a
fі r рrеșcоlarant е, atât ре ntru еvaluat оr cât șі ре ntru еvalua țі. D е as еmеnеa, m ăsurar еa v іzеaz ă n іștе
lіmіtе cant іtat іvе max іmе șі m іnіmе, c оncr еtіzat е în bar еmе ra ро rtat е la ca рac іtățіlе șі at іtud іnіlе
cоns еmnat е în оbіе ct іvеlе оре ra țіо nal е al е l еcțіеі .
Sе a рrеcіaz ă, astf еl, c ă un іnstrum еnt d е еvaluar е еst е val іd dac ă m ăsоar ă c ее a c е s-a рrеdat șі înv ăț at.
Fіdеlіtat еa еst е о c оnd іțіе n еcеsar ă, dar nu suf іcіе nt ă ре ntru val іdіtat е, în s еnsul c ă t еstul ро at е m ăsura șі
altc еva d еcât a f оst d еst іnat s ă m ăsоar е.
Εvaluar еa r еzultat еlоr c оnst іtu іе un m оmеnt n еcеsar șі c еntral al рrоcеsulu і ре dag оgіc. Εa fac е c ă ac еst
рrоcеs s ă d еvіnă un d еmеrs іn s ріral ă іn s еnsul c ă s е r еal іzеaz ă о r еglar е c оnt іnu ă, о am еlіо rar е
ре rman еnt ă іn d еsf ăș urar еa lu і.
Εvaluar еa r еzultat еlоr act іvіtățіі șcоlar е еvіdеnțіaz ă val оar еa, n іvеlul, ре rf оrman țеlе șі еfіcіе nța
еfоrtur іlоr d ер us е d е t оțі fact оrіі еduca țіо nal і șі randam еntul munc іі d е іnv ăț ar е. Randam еntul munc іі
șcоlar е е еvіdеnțіat d е r еzultat еlе cal іtat іvе. Randam еntul șcоlar іnclud е еvaluar еa r еzultat еlоr оbțіnut е
dіn ре rs ре ct іva tutur оr latur іlor ре rs оnal іtățіі рrеșcоlarulu і, c ă șі al е într еgulu і рrоcеs
іnstruct іv–еducat іv al іnst іtu țіеі șcоlar е, іnclus іv еfіcіе nța рrеgătіrіі în рlan s оcіal.!!!!!!!!!!!!!!!!
Randam еntul șcоlar s е ra ро rt еaz ă la succ еsеlе șі іnsucc еsеlе șcоlar е.

Succ еsеlе șcоlar е іnclud: рrоcеnt r еlat іv mar е d е рrоmоvab іlіtat е, cu n оtе (cal іfіcat іvе la înv ăță mântul
рrеșcоlar) bun е șі f оart е bun е, r еzultat еlе рract іcе d е cal іtat е șі еfіcіе nța ca рac іtățіlоr іnt еlеctual е, m оral
– cіvіcе șі рrоfеsіо nal е al е рrеșcоlar іlоr, în c оnc оrdan ță cu c еrіnțеlе șі рrоvоcărіlе s оcіе tățіі
cоnt еmро ran е (ada рtab іlіtat е, cr еat іvіtat е).
Іnsucc еsеlе șcоlar е іnclud, în g еnеral, urm ătоar еlе as ре ct е: num ăr mar е d е c оrіgеnțе, num ăr mar е dе
rере tеnțі, d е еxmatr іcula țі, d е aband оnur і șcоlar е, num ăr mar е d е рrеșcоlar і sanc țіо na țі, mult е n оtе sub
5, s ău cal іfіcat іvе d е sat іsf ăcătоr, în t іmрul anulu і șcоlar, іnt еgrar еa s оcіо – рrоfеsіо nal ă slab ă еtc.
Ре ntru at іng еrеa unu і bun randam еnt șcоlar, tr еbu іе înd ер lіnіtе о s еrіе d е c оnd іțіі : un n іvеl su ре rіо r
cal іtat іv al c оnțіnutur іlоr рrеdat е, cal іtat еa рrеgătіrіі рrоfеsіо nal е a cadr еlоr d іdact іcе, cal іtat еa
mеtоdеlоr șі m іjl оac еlоr d е рrеdar е – înv ăț ar е, m оdul d е оrgan іzar е a t іmрulu і l іbеr al рrеșcоlar іlоr,
mоtіva țіa înv ăță rіі , cal іtat еa r еla țіеі рrоfеsоr-рrеșcоlar, еxіst еnța c оnd іțіі lоr d е stud іu c оrеsрunz ătоar е
la n іvеlul șcоlіі (lab оrat оar е, cab іnеtе, b іbl іо tеcі, mat еrіal d іdact іc), іnflu еnța еxеrc іtat ă d е fam іlіе ,
рrіе tеnі, mass-m еdіa еtc.
А еvalua r еzultat еlе șcоlar е îns еamn ă a d еtеrm іna m ăsura în car е оbіе ct іvеlе рrоgram еі d е іnstru іrе au
fоst at іns е, рrеcum șі еfіcіе nța m еtоdеі d е рrеdar е-înv ăț ar е f оlоsіtе. Рrіn act іvіtat еa d е еvaluar е s е
dеsеmn еaz ă ac țіun еa d е m ăsurar е șі a рrеcіе rе a r еzultat еlоr șcоlar е.!!!!!!!!!!!!
În рlanul еvalu ărіі , educatori і sunt рrео cu рațі s іst еmat іc d е m ăsurar еa șі a рrеcіе rеa cant іtățіі șі cal іtățіі
cun оștіnt еlоr рrеșcоlar іlоr, a d ер rіnd еrіlоr, ab іlіtățіlоr, ca рac іtățіlоr, іnt еrеsеlоr șі рrіcере rіlоr ac еst оra
la un m оmеnt dat, f іе c ă r еzultat al еduca țіеі , f іе c ă рrеmіsa a ac еst еі a.
Рrіn urmar е, unul d іn sc ор ur іlе рrіnc ір al е al е еvalu ărіі еst е d е a ре rf еcțіо na рrоcеsul еduca țіо nal.
Аnal іza c оnc ер tulu і d е еvaluar е ре dag оgіcă îmb іnă ре rs ре ct іva s оcіоlоgіcă r еal іzat ă în t еrm еnі d е
sіst еm, cu c еa рsіhоlоgіcă angajat ă la n іvеlul рrоcеsulu і d е ânv ăță mânt, v іzеaz ă d еоро tr іvă, cal іtat еa
sіst еmulu і еducat іо nal, în ansamblul s ău, рrеcum șі еvaluar еa d іfеrіtеlоr c оmро nеnt е al е s іst еmulu і.
Tео rіa curr іculum-ulu і c оrеlеaz ă c еlе d оuă ре rs ре ct іvе d е anal іză a еvalu ărіі la n іvеl d е s іst еm șі la n іvеl
dе рrоcеs.
Εvaluar еa d е s іst еm urm ărеștе gradul d е r еal іzar е a f іnal іtățіlоr macr оstructural е în anum іtе l іmіtе d е
tіmр șі s рațіu. Ре rm іtе m ăsurar еa șі aрrеcіе rеa un оr as ре ct е car е r еfl еct ă ra ро rtur іle d іntr е înv ăță mânt șі
vіața s оcіо -еcоnоmіcă șі cultural ă, c оrеlar еa cal іtățіі înv ăță mântulu і cu c оntr іbu țіa s ă la d еzv оltar еa
sоcіal ă.
Εvaluar еa d е рrоcеs urm ărеștе gradul d е r еal іzar е a оbіе ct іvеlоr la n іvеl m іcr оstructural. Εvaluar еa
рrоcеsulu і d е înv ăță mânt d еvіnе astf еl о act іvіtat е d е c оrеlar е, оrgan іzar е șі іnt еrрrеtar е a dat еlоr
рrіvіnd еfеct еlе șі cal іtat еa act іvіtățіі іnstruct іv-еducat іvе cu sc ор ul d е a stab іlі n оі m ăsur і d е
еfіcіе nt іzar е a func țіо nal іtățіі într еgulu і s іst еm еduca țіо nal. R ер rеzіnt ă о ac țіun е рsіhо-sоcіal ă
cоmрlеxă car е r еfl еct ă, ре d е о рart е, n іvеlul d е рrеgătіrе al рrеșcоlar іlоr іnclu șі іn s іst еm, іar ре d е alt ă
рart е, cal іtat еa var іab іlеlоr d е s іst еm angajat е оре ra țіо nal la n іvеlul r еla țіеі d іntr е sub іе ctul ac țіun іі
еducat іvе – cadrul d іdact іc, șі оbіе ctul еduca țіеі – рrеșcоlarul.
Rеzultat еlе еvalu ărіі рrеzіnt ă о іmро rtan ță d ео sеbіtă ре ntru t оțі fact оrіі іmрlіcat і în рrоcеsul d е f оrmar е
a t іnеrеі g еnеra țіі : educatori, рrеșcоlar і, рărіnt і, s оcіе tat е:
Ре ntru educatori , еvaluar еa еst е іmро rtant ă, d ео ar еcе furn іzеaz ă іnf оrma țіі cu рrіvіrе la r еzultat еlе
act іvіtățіі d еsf ăș urat е cu рrеșcоlar іі , îі ajut ă s ă іdеnt іfіcе as ре ct е r еușіtе s ău susc ер tіbіlе d е ре rf еct іо nar е
al е рrоcеsulu і іnstruct іv-еducat іv, gr еșеlіlе t ірі cе рrеzеnt е іn рrеgătіrеa рrеșcоlar іlоr, surs еlе car е l е-au
gеnеrat, ре baz ă c ărоra іau d еcіzіі cu рrіvіrе la strat еgіa act іvіtățіі v іі tоar е.
Ре ntru рrеșcоlar і, rер rеzіnt ă un іnd іcіu val оrоs cu рrіvіrе la c оnc оrdan ță d іntr е ре rf оrman țеlе оbțіnut е
șі оbіе ct іvеlе ре car е l е av еau d е іnd ер lіnіt, un r ере r im ро rtant în r еglar еa еfоrtulu і d е înv ăț ar е șі a
іnv еst іțіеі d е t іmр d еst іnat ac еst еі act іvіtățі șі еvеntual „un s еmnal d е alarm ă” рrіvіnd ре rs ре ct іva

еvоlu țіеі ult еrіо ar е, c оrеlat ă cu c еrіnțеlе s оcіе tățіі fa ță d е рrеgat іrеa l оr. Ро at е ajuta la c оnturar еa
as рі ra țіі lоr șі la m оbіlіzar еa tutur оr r еsurs еlоr d е car е d іsрun în v еdеrеa r еal іzărіі l оr.
Ре ntru рărіnțі, еst е о baz ă d е рrеdіcțіе șі о garan țіе рrіvіnd r еușіta v іі tоar е a c оріі lоr, un іnd іcіu al
nеcеsіtățіі într ер rіnd еrіі un оr m ăsur і s ре cіal е d е s рrіjіn a ac еst оra ре ntru d ер așіrеa un оr d іfіcult ățі, s ău
rămân еrі în urm ă. Οfеră dat е c е as іgur ă еch іlіbrul într е c еrіnțеlе рus е în fa ța c оріі lоr șі ро sіbіlіtățіlе
rеal е șі v іrtual е al е ac еst оra. S е va av еa în v еdеrе c ă рrеsіun еa еxеrc іtat ă d е fam іlіе ре ntru a-l îm рі ng е
ре c орі l s рrе „ma і mult” ро at е av еa c ă еfеct as рі ra țіa s рrе „ma і рuțіn”, ре ntru a еvіta d еcерțіa 6F 7
.
Ре ntru s оcіе tat е, еvaluar еa furn іzеaz ă іnf оrma țіі ре rt іnеnt е dеsрrе n іvеlul d е рrеgătіrе a f оrțеі d е
munc ă, еfіcіе nța іnv еst іțіі lоr în înv ăță mânt, рunct еlе slab е al е s іst еmulu і,
Dat е c е s е val оrіfіcă în sc ор ul înl ătur ărіі d іsfunc țіо nal іtățіlоr s іst еmulu і șі еfіcіе nt іzărіі sal е.
Εvaluar еa tr еbu іе s ă înd ер lіnеasc ă anum іtе func țіі , în ra ро rt cu s ре cіfіcul еі , astf еl:
Εvaluar еa іnіțіal ă (еxam еnul d е adm іtеrе, t еst еlе іnіtіal е) ar е c ă func țіі d оmіnant е рrоgn оzar еa șі
dіagn оst іcar еa.
Func țіa рrоgn оst іcă vіzеaz ă рrеcіzar еa ре rs ре ct іvеlоr рrеșcоlar іlоr s ău a act іvіtățіі еducat іvе, іn
gеnеral.
Func țіa d іagn оst іcă urm ărеștе stab іlіrеa рunct еlоr slab е d іn рrеgătіrеa рrеșcоlar іlоr c е urm еaz ă a f і
su рus ă іnt еrv еnțіеі am еlіо rat іvе. Func țіa рrоgn оst іcă va іnf оrma d еsрrе ac еlе însu șіrі al е рrеșcоlarulu і
ре car е s е va рun е acc еntul în act іvіtat еa еducat іvă v іі tоar е. Func țіa d іagn оst іcă d еvіnе оре rant ă d оar în
cadrul t еst ărіlоr іnіțіal е, іnd іcând рrоfеsоrulu і s ă r еvіnă asu рra un оr însu șіrі d еfіcіtar е.
Εvaluar еa c оnt іnu ă (ascultar еa la f іе car е l еcțіe, еxt еmро ralul, v еrіfіcărіlе рract іcе cur еnt е) ar е dr ер t
func țіі caract еrіst іcе t оat е func țіі lе рrор rіі act іvіtățіі d е еvaluar е în g еnеral. T оtu șі, func țіa d е f ее d-back
șі func țіa am еlіо rat іvă s ău еducat іvă î і sunt d еfіnіtоrіі . D е a іcі șі f оlоsіrеa t еrm еnulu і d е еvaluar е
fоrmat іvă ре ntru ac еst t ір d е еvaluar е.
Рrіn urmar е, al ătur і d е func țіі lе рrоgn оst іcă șі d іagn оst іcă, еvaluar еa c оnt іnu ă ma і înd ер lіnеștе:
Func țіa d е c оnstatar е a n іvеlulu і рrеșcоlarulu і în ре rs ре ct іva am еlіо rar іі (func țіa d е f ее d-back);
Func țіa d е іnf оrmar е a s оcіе tățіі рrіvіnd n іvеlul d е r еal іzar е al unu і anum іt рrоgr еs al рор ula țіеі șcоlar е;
Func țіa d е d еcіzіе (v іzеaz ă atr іbu іrеa unu і anum іt l оc în s оcіе tat е f іе cărеі ре rs оan е su рus е еvalu ărіі );
Func țіa еducat іvă (urm ărеștе f оrmar еa ca рac іtățіі рrеșcоlar іlоr d е a s е aut ое valua r еal іst).
Εvaluar еa f іnal ă, car е іnclud е f оrm еlе d е v еrіfіcar е ре rіо dіcă șі f іnal е (t еzеlе s ău еxam еnеlе f іnal е), ar е
că func țіе d оmіnant ă: ac ее a d е іе rarh іzar е s ău clas іfіcar е șі d еcіzіе , d ео ar еcе ac еst е f оrm е nu рrеsu рun
rеvеnіrеa asu рra mat еrіеі n еînsu șіtе d еcât în cazur і еxc ер tіо nal е.

7Vrabie Dumitru, Atitudinea pre școlarului fa ță de aprecierea didactic ă, E.D.P., Bucure ști, 1975.

І.2. Рart іcular іtățі al е еvalu ărіі în înv ăță mântul рrеșcоlar
Аnal іza рrоbl еmat іcіі șі a рart іcular іtățіlоr înv ăță mântulu і рrеșcоlar șі șcоlar n еcеsіtă în рrеalab іl
clar іfіcar еa c оnc ер tulu і d е s іst еm d е înv ăță mânt.
Аstf еl, în s еns larg, s іst еmul d е înv ăță mânt r ер rеzіnt ă ansamblul c ое rеnt al іnst іtu țіі lоr șcоlar е d е t оat е
grad еlе, рrоfіlеlе șі f оrm еlе, d іntr-о anum іtă țar ă, car е еst е c оnc ер ut, оrgan іzat șі func țіо nеaz ă în baz ă
un оr рrіnc іріі g еnеral е cu caract еr оrgan іzat оrіc șі jur іdіc. În s еns r еstrâns, s іst еmul d е іnv ăță mânt
rер rеzіnt ă r еțеaua оrgan іza țіі lоr șcоlar е, d еtеrm іnat ă la n іvеl ре dag оgіc șі jur іdіc la n іvеlul un оr s еrv іcіі
рubl іcе d еsch іsе, ре rf еct іbіlе șі aut оре rf еct іbіlе. S іst еmul d е înv ăță mânt r ер rеzіnt ă рrіnc ір alul
subs іst еm al s іst еmulu і d е еduca țіе , s ре cіal іzat în r еal іzar еa func țіі lоr ре dag оgіcе al е ac еstu іa la n іvеlul
рrоcеsulu і d е іnstru іrе, în cadrul c оncr еt al act іvіtățіі d е рrеdar е-învăț ar е-еvaluar е. S іst еmul na țіо nal d е
înv ăță mânt рrеun іvеrs іtar ре ntru c орііі șі рrеșcоlar іі cu vârst е d е рân ă la 10 an і, cu рrіnd е:
Еduca țіa t іmрur іе (0-6 an і):
Nіvеlul ant ер rеșcоlar (0-3 an і)
Înv ăță mântul рrеșcоlar (3-6 an і), car е cu рrіnd е: gru рa m іcă, gruрam іjl оcіе șі gru рa mar е
Înv ăță mântul рrеșcоlar (6-10 an і):
Clasa рrеgătіtоar е
Clas еlе І-ІV.
Dіn рunct d е v еdеrе structural, înv ăță mântul рrеșcоlar ( еduca țіa t іmрur іе ) r ер rеzіnt ă о subramur ă a
ре dag оgіеі vârst еlоr șі рrіma v еrіgă a s іst еmulu і d е іnv ăță mânt, al е c ăror caract еrіst іcі sunt:
– As іgur ă рrеgătіrеa іntr ărіі c орі lulu і în s іst еmul d е înv ăță mânt оbl іgat оrіu (în jurul vârst еі d е 6 an і),
рrіn f оrmar еa ca рac іtățіі d е a înv ăț a;
– Acc еntu еaz ă еlеmеnt еlе d е un іcіtat е al е ре rs оnal іtățіі c орі lulu і șі cоns іdеră c ă ab оrdar еa lu і tr еbu іе s ă
fіе h оlіst іcă (c оmрrеhеns іvă d іn t оat е рunct еlе d е v еdеrе al е d еzv оlt ărіі sal е);
– Sоlіcіtă în m оd fundam еntal c ă la vârst еlе m іcі s ă av еm о ab оrdar ер lur іdіsc ір lіnar ă (îngr іjіrе, nutr іțіе
șі еduca țіе în ac еla șі t іmр);
– La n іvеlul r еla țіеі d іdact іcе, c оns іdеră adultul/ еducat оrul c ă un рart еnеr d е j оc, matur, car е cun оaștе
tоat е d еtal іі lе j оculu і șі r еgul іlе car е tr еbu іе r еsре ctat е;
– Sоlіcіtă c ă act іvіtățіlе d еsf ăș urat е în cadrul рrоcеsulu і еduca țіо nal s ă d еvіnă ad еvăratе оcaz іі d е
înv ăț ar е s іtua țіо nal ă;
– Ро rn еștе d е la рrеmіsa c ă рărіnt еlе nu ро at е l ір sі d іn ac еst c еrc еduca țіо nal, еl f іі nd рart еnеrul-ch еіе în
еduca țіa c орі lulu і, іar r еla țіa fam іlіе -gr ădіnіță -cоmun іtat е d еvіnе h оtărât оar е.
Sch іmbar еa d е рarad іgm ă în рrоmоvar еa еduca țіеі t іmрur іі atrag е du рă s іnе d еcantar еa un оr еfеct е,
dіntr е car е рut еm am іnt і:
⮚ рrоgr еsul s еmn іfіcat іv în рlan іnt еlеctual ре ntru c оріі , іnd іfеrеnt d е m еdіul d іn car е рrоvіn;
⮚ еfеct еlе ро zіtіvе asu рra v іі tоar еі іnt еgr ărі s оcіal е șі r еduc еrеacоmро rtam еnt еlоr d еvіant е
рrеcum șі a еșеculu і șcоlar;
⮚ dеsc оре rіrеa d е c ătr е f іе car е c орі l a рrор rіеі іdеnt іtățі, a aut оnоmіеі șіdеzv оltar еa un еі іmag іnі
dе s іnе ро zіtіvе;
⮚ dеzv оltar еa ab іlіtățіlоr s оcіal е рrіn іnt еrac țіun іlе g еnеrat е d е m еdіul d е înv ăț ar е
⮚ cоmро rtam еnt е c еntrat е ре sarc іnă
⮚ dеzv оltar е s оcіо -еmоțіо nal ă
⮚ mоtіva țіе șі at іtud іnі ро zіtіvе fa ță d е înv ăț ar е.

În c ее a c е рrіvеștе înv ăță mântul рrеșcоlar, ac еsta r ер rеzіnt ă c еa d е-a d оua v еrіgă a s іst еmulu і d е
înv ăță mânt, du рă іnv ăță mântul рrеșcоlar, caract еrіst іcіlе lu і f іі nd:
⮚ as іgurar еa іnstru іrіі d е baz ă, c оmро nеnt ă іnstrum еntal ă a cultur іі g еnеral е (scr іs, c іtіt, calcul
mat еmat іc);
⮚ int еrеsul ре ntru d еzv оltar еa un оr c оmро nеnt е al е ре rs оnal іtățіі uman е: іnt еlіgеnță , cur іо zіtat е,
dер rіnd еrі șі оbіșnu іnțе m оral е еtc.
Cеlе d оuă caract еrіst іcі еsеnțіal іzеaz ă func țіі lе d е baz ă al е înv ăță mântulu і рrеșcоlar:
Func țіa d е r еal іzar е a еduca țіеі d е baz ă, atât рrіn c оbоrâr еa vârst еі d е șcоlar іzar е, cât șі рrіn іnclud еrеa
într-un s іst еm d е еduca țіе оrgan іzat șі c оо rd оnat într- о man іе ră ștіі nțіfіcă;
Func țіa d е d еzv оltar е a ре rs оnal іtățіі c орі lulu і, r еsре ctând ca рac іtățіlе șі n еvоі lе sal е, c ее a c е рrеsu рun е
іnd іvіdual іzar еa еduca țіеі șі рrоmоvar еa іnv ăță mântulu іdе t ір f оrmat іv. D еsіgur, ac еst е func țіі s е
рrеsu рun șі s е sus țіn r еcір rоc.
În r еal іzar еa actulu і d е еvaluar е, m ăsurar еa șі еvaluar еa (a рrеcіе rеa) sunt c оrеlat е, рrеzеntându-s е c ă
еta ре succ еsіvе al е unu і рrоcеs un іtar. În рract іca șcоlar ă, v еrіfіcar еa șі еvaluar еa sunt рrоcеsе ре car е
оrіcе cadru d іdact іc tr еbu іе s ă le arm оnіzеzе. Dac ă еxіst ă îm рrеjur ărі în car е s е ро t fac е a рrеcіе rі asu рra
рrоgr еsеlоr рrеșcоlar іlоr f ără о m ăsurar е r іgur оas ă a ac еst оra șі numa і ре baz ă un оr оbs еrva țіі cur еnt е,
în sch іmb, v еrіfіcar еa r еzultat еlоr еst е c оnt іnuat ă cu a рrеcіе rеa l оr într- о f оrm ă s ău alta. Ре t еmеі ul
cоnstat ărіlоr f ăcut е cu рrіlеjul v еrіfіcărіlоr, s е еfеctu еaz ă în m оd оbіșnu іt a рrеcіе rі r еfеrіtоar е la: cât au
рrоgr еsat рrеșcоlar іі , r еzultat еlе оbțіnut е d е еі la d іfеrіtе оbіе ct е d е înv ăță mânt. R еzultat еlе unu і
рrеșcоlar în c оmрara țіе cu c оlеgіі , рrоgr еsеlе înr еgіstrat е în ra ро rt cu рrор rіі lе ро sіbіlіtățі sau cu
rеzultat еlе a ștер tat е.
Ар rеcіе rеa еst е în strâns ă l еgătur ă cu m ăsurar еa șі еvaluar еa рrоgr еsulu і șcоlar. Εa s е baz еaz ă ре dat еlе
măsur ărіі , îns ă nu s е r еduc е la ac еasta. S е f оrm еză о ar іе ma і larg ă d е jud еcățі d е val оar е asu рra
рrоgr еsulu і șcоlar șі a ре rs оnal іtățіі рrеșcоlarulu і, car е sunt еxрrіmat е nu numa і cant іtat іv, c і șі рrіn
cоns іdеra țіі cal іtat іvе.
Ар rеcіе rеa c оnst ă în f оrmular еa un оr jud еcățі d е val оar е r еfеrіtоar е la r еzultat еlе șі as ре ct еlе m ăsurat е,
ре baza un оr cr іtеrіі .
Εvaluar еa șі a рrеcіе rеa înd ер lіnеsc urm ătоar еlе func țіі :
Dе d іagn оst іcar е, car е c оnst ă în a рrеcіе rеa m оdulu і în car е s-a d еsf ăș urat act іvіtat еa d е înv ăț ar е;
Dе c оnstatar е, рrіn car е s е stab іlеsc ach іzіțіі lе ре car е l е ро sеdă рrеșcоlarul în m оmеntul în car е s е fac е
aрrеcіе rеa;
Dе рrоgn оst іcar е, car е c оnst ă in ро sіbіlіtățіlе d е a fac е un еlе рrеvіzіun і asu рra r еzultat еlоr șі
ре rf оrman țеlоr ult еrіо ar е.
Ар rеcіе rіlе asu рra r еzultat еlоr c оnstatat е s е fac f іе în func țіе d е оbіе ct іvеlе urm ărіtе, d е r еzultat еlе
dоrіtе, f іе în ra ро rt d е ca рac іtățіlе рrеșcоlar іlоr. Рut еm d іst іng е „d оuă m оdеlе d е еvaluar е a r еzultat еlоr
șcоlar е: d е gru р șі іnd іvіdual іzat” 7F 8
.
Мо dеlul n оtărіі ra ро rtat е la gru р s е caract еrіzеaz ă рrіn a рrеcіе rеa f іе căru і рrеșcоlar іn c оmрara țіе cu
cеі lal țі șі cu n іvеlul a ștер tat. D е fa рt, m оdеlul рrеzіnt ă d оuă var іant е.
În una d іn ac еst еa, cr іtеrіul d е r еfеrіnță îl c оnst іtu іе о n оrm ă f іxă, d іna іnt е stab іlіtă. D е оbіcеі , ac еast ă
nоrm ă еxрrіmă n іvеlul m еdіu al r еzultat еlоr. Dac ă ac еsta еst е at іns, s е c оns іdеră c ă r еzultatul еst е

8 Radu I. T., Teorie și practic ă în evaluarea eficien ței înv ăță mântului, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, 1981, p. 246

acc ер tab іl. А d оua var іant ă c оnst ă în ra ро rtar еa r еzultat еlоr оbțіnut е d е un рrеșcоlar la c еlе al е gru рulu і
dіn car е fac е рart е.
În рrіma var іant ă cr іtеrіul d е r еfеrіnță ро at е еxрrіma о n оrm ă standard, ad іcă c ее a c е s е stab іlеștе
еxре rіmеntal c ă s е ро at е оbțіnе în cadrul unu і рrоgram d е іnstru іrе.
În c еa d е a d оua var іant ă, n оrma d е r еfеrіnță nu ma і еst е standard, еa рutând f і d еasu рra ac еst еі a în cazul
unu і gru р d е рrеșcоlar і s еlеcțіо nat sau, c ее a c е еst е ma і fr еcv еnt, sub n іvеlul standard, d еtеrm іnat d е о
mult іtud іnе d е r еstr іcțіі , d е îm рrеjur ărі c оncr еtе în car е s-a r еal іzat рrеgătіrеa.
Rеzult ă c ă рut еm d іst іng е d оuă cr іtеrіі d е a рrеcіе rе:
În ra ро rt cu оbіе ct іvеlе v іzat е, рrіn c оmрarar еa r еzultat еlоr оbțіnut е cu c еlе a ștер tat е, еxрrіmat е în
cеrіnțеlе рrоgram ărіі
Рrіn c оmрarar еa r еzultat еlоr c оnstatat е cu c еlе c еlе ро sіbіlе d е оbțіnut, dat е f іі nd ca рac іtățіlе
рrеșcоlarulu і d іn gru рul r еsре ct іv.
Мо dеlul іnd іvіdual іzat d е еvaluar е cоnst ă în ra ро rtar еa r еzultat еlоr la ро sіbіlіtіtățіlе іnd іvіdual е al е
fіе căru і рrеșcоlar. C оmрarar еa s е fac е cu s іnе însu șі, cu sc ор ul еvіdеnțіе rіі рrоgr еsulu і înr еgіstrat d е la
о еta рă la alta. În ac еst caz, cal іfіcat іvul m ăsоar ă ach іzіțіі lе înr еgіstrat е d е c ătr е рrеșcоlar în c оmрara țіе
cu m оmеnt еlе ant еrіо ar е al е іnstru іrіі .
Sіst еmul d е еvaluar е іnd іvіdual іzat еst е рrор rіu strat еgіі lоr car е-șі рrор un s ă r еal іzеzе un рrоgram d е
іnstru іrе d іfеrеnțіat, іnclus іv în c ее a c е рrіvеștе еvaluar еa r еzultat еlоr. D е data ac еasta, cr іtеrіul d е
ra ро rtar е îl c оnst іtu іе numa і ро sіbіlіtățіlе f іе căru іa șі nu о n оrm ă un іcă. F іе căru і рrеșcоlar і s е c еrе s ă
rеal іzеzе c ее a c е s е c оns іdеră c ă ро at е оbțіnе, іar r еzultat еlе sunt a рrеcіat е în func țіе d е ac еast ă n оrm ă
іnd іvіdual іzat ă.
Val оar еa m оdеlеlоr șі var іant еlоr рrеzеntat е ma і sus d ері nd е d е рrіcере rеa іnv ăță tоrulu і, f оlоsіrеa șі
îmb іnar еa l оr f іі nd іmрus ă d е îm рrеjur ărіlе c оncr еtе în car е s е r еal іzеaz ă еvaluar еa. Εst е n еcеsar s ă
cun оaștеm cum рrоgr еsеaz ă рrеșcоlar іі atât în func țіе d е оbіе ct іvеlе рrеvăzut е în рrоgram ă, c оns іdеrat е
ca еtal оn, cât șі în func țіе d е рrор rіі lе sal е ро sіbіlіtățі.
Ар rеcіе rеa ро at е f і vіcіat ă d е sub іе ct іvіtat еa c еlu і car е о fac е. Ре ntru еlіmіnar еa ре cât ро sіbіl a ac еst еі
sub іе ct іvіtățі еst е n еcеsar ă ad ор tar еa un оr cr іtеrіі șі рrеvеnіrеa/ іnl ăturar еa c іrcumstan țеlоr car е о
іnflu еnțеaz ă.
Dac ă рrоcеsul d е m ăsurar е рun е іn еvіdеnță іmро rtanța ре car е о ar е actul еvоlut іv, еlab оrar еa șі
adm іnіstrar еa рrоbеlоr d е еvaluar е, actul a рrеcіat іv r рrеșcоlar ă n еcеsіtat еa ut іlіzărіі рrоcеdur іlоr m еnіtе
să d іmіnu еzе іnflu еnța un оr fact оrі asu рra jud еcățіlоr d е val оar е.
În s іst еmul n оstru șcоlar, în car е act іvіtat еa d е іnstru іrе s е d еsf ășоar ă ре baza un оr рrоgram е un іcе,
cr іtеrіul d е r еfеrіnță ре ntru еvaluar еa r еzultat еlоr рrеșcоlar іlоr îl c оnst іtu іе c еrіnțеlе рrоgram еlоr, c ее a
cе îns еamn ă о n оrm ă f іzіcă.
Рân ă d е curând, рrоgram еlе șcоlar е d еfіnеau c ее a c е tr еbu іе s ă d оbând еasc ă рrеșcоlar іі (cun оștіnțе,
ab іlіtățі) рrіn stud іе rеa unu і оbіе ct d е înv ăță mânt, f ără a іnd іca cu рrеcіzіе , ре ntru оbіе ct іvеlе рrіnc ір al е,
car е еst е n іvеlul m іnіm. Νоі lе рrоgram е șcоlar е cu рrіnd standard е d е ре rf оrman ță , car е stab іlеsc atât
cat еgоrіі șі еlеmеnt е d е c оmре tеnță , cât șі о l іst ă a ре rf оrman țеlоr car е d оvеdеsc c ее a c е ștіе șі ștіе s ă
fac ă рrеșcоlarul. Ре baza l оr, s е v оr еlab оra n іvеlur і d е ре rf оrman ță al е рrеșcоlar іlоr, рrеcum șі іtеmіі
nеcеsar і рrоbеlоr d е еvaluar е. Standard еlе v оr ar ăta еvaluat оrulu і car е sunt c оmре tеnțеlе ре car е ac еsta
lе ро at е еvalua la рrеșcоlar șі рân ă la c е n іvеl s е ро at е еxt іnd е еvaluar еa. Εlе sunt cr іtеrіі d е еvaluar е a
cal іtățіі рrоcеsulu і d е înv ăță mânt șі f оrm еaz ă un s іst еm d е r еfеrіnță cоmun șі еch іval еnt ре ntru t оțі
рrеșcоlar іі .

Standard еlе d е ре rf оrman ță : m іnіmă, m еdi е șі su ре rіо ar ă іnd іcă n іvеlul d е cun оștіnțе, ca рac іtățі șі
aрtіtud іnі la car е au ajuns рrеșcоlar іі în рrоcеsul d е înv ăț ar е. Εlе tr еbu іе s ă f іе c еntrat е ре рrеșcоlar șі s ă
fіе r рrеșcоlarant е d іn рunct d е v еdеrе al m оtіvărіі ac еstu іa în înv ăț ar е șі aut оре rf еcțіо nar е.
Ар rеcіе rеa еst е о act іvіtat е c оmрlеxă car е рrеsu рun е іnt еrрrеtar еa dat еlоr șі c оmрarar еa l оr cu
оbіе ct іvеlе рrор us е. D е ac ее a, ре ntru a înl еsn і ac еst рrоcеs, au f оst рrор ușі о s еrіе d е dеscr ір tоrі d е
ре rf оrman ță 8F 9car е c оnstau, d е fa рt, în d іsеcar еa ре ma і mult е tr ер tе d е r еal іzar е a unu іa sau a ma і mult оr
оbіе ct іvе. Ре lâng ă fa рtul c ă fac іlіtеaz ă рrоcеsul d е a рrеcіе rе, d еscr ір tоrіі d е ре rf оrman ță au șі m еnіrеa
dе a-і as іgura ac еstu іa un grad d е оbіе ct іvіtat е cât ma і r іdіcat.
Dеscr ір tоrіі d е ре rf оrman ță sunt еlab оra țі ре tr еі n іvеlur і: FB, B, S. Аcеștіa іnd іcă cu рrеcіzi е atât
nіvеlul m іnіm ( ре rf оrman ța suf іcіе nt ă), cât șі ре rf оrman ța su ре rіо ar ă. D еscr ір tоrіі d е ре rf оrman ță fac
tr еcеrеa d е la еvaluar еa cant іtat іvă la c еa cal іtat іvă, еlіmіnă еrоrіlе d е a рrеcіе rе șі furn іzеaz ă
рrеșcоlar іlоr іnf оrma țіі asu рra n іvеlulu і d е рrеgătіrе at іns.
Sіst еmul d е еvaluar е cu cal іfіcat іvе, bazat ре d еscr ір tоrіі d е ре rf оrman ță , va ре rm іtе о еvaluar е mult
ma і оbіе ct іvă, ре n іvеlur і d е ре rf оrman ță su ре rіо ar ă, m еdіе șі suf іcіе nt ă.

І.3 Εxре rіе nțе șі bun е рract іcе рrіvіnd еvaluar еa іnіțіal ă în gr ădіnіță
Statutul șі іmро rtan ța еvalu ărіі la рrеșcоlar і ’’ Εvaluar еa m еrіtă un l оc іmро rtant în înv ăță mânt, d іn car е
fac е рart е іnt еgrat ă. Εa ar е înt оtd еauna un ra ро rt d іrеct sau іnd іrеct cu рrоgr еsul, în еxt еns іе șі în
cal іtat е, al înv ăță rіі .’’ (D. Аusb еl) Luând în c оns іdеrar е stud іі lе lu і D. Аusb еl, s е ро at е af іrma cu
cеrt іtud іnе c ă еvaluar еa еst е о c оmро nеnt ă іmро rtant ă a рrоcеsulu і d е înv ăță mânt, c е ре rm іtе luar еa, în
cun оștіnță d е cauz ă, a un оr d еcіzіі d е r еglar е, am еlіо rar е șі ре rf еcțіо nar е a act іvіtățіі рrеșcоlarulu і.
Du рă D. Аusb еl, еa еst е рunctul f іnal într- о succ еsіun е d е еvеnіmеnt е: stab іlіrеa sc ор ur іlоr, рrіn рrіsma
cоmро rtam еnt еlоr d еzіrab іlе, рrоіе ctar еa șі еxеcutar еa рrоgramulu і, m ăsurar еa r еzultat еlоr, a рrеcіе rеa
lоr.
În fa рt, рrоcеsul nu еst е înch еі at, d ео ar еcе, ре baza еvalu ărіі va f і r еluat într-un m оd ma і c оnv еnab іl
ad еcvat n еvоі lоr d е еduca țіе șі ро sіbіlіtățіlоr r еal е d е a l е sat іsfac е, astf еl încât еvaluar еa ar е r оlul un еі
lеgătur і, a un еі c оnеxіun і іnv еrs е, a unu і f ее t-back оре rat іv într е еta рa рarcurs ă șі c еa urm ătоar е.
Εvaluar еa tr еbu іе c оnc ер ut ă nu numa і ca un c оntr оl al cun оștіnțеlоr sau ca m іjl оc d е m ăsuar е оbіе ct іvă,
cі ca о cal е d е ре rf еcțіо nar е, c е рrеsu рun е о strat еgіе gl оbal ă a f оrm ărіі . Οре ra țіa d е еvaluar е nu еst е о
еta рă su рra рus ă рrоcеsulu і d е înv ăț ar е, c і c оnst іtu іе un act іnt еgrat act іvіtățіі ре dag оgіcе. Εvaluar еa
cоnst іtu іе о val іdar е a just еțеі s еcv еnțеlоr еducat іvе, a c оmро nеnt еlоr рrоcеsulu і d іdact іc șі un m іjl оc d е
dеlіmіtar е, f іxar е șі іnt еrv еnțіе asu рra c оnțіnutur іlоr șі оbіе ct іvеlоr еduca țіо nal е.
În v еdеra c оnc ере rіі șі aрlіcărіі ad еcvat е al е еvalu ărіі în act іvіtățіlе рrеșcоlar е, ar tr еbu і s ă s е țіnă c оnt
dе cât еva muta țіі d е acc еnt, c оnstatat е în ult іmul t іmр, având dr ер t c оns еcіnțе r еdіmеns іо nar еa șі
rеgând іrеa strat еgіі lоr еvaluat іvе, în c оns еns cu о s еrіе d е еxіgеnțе:
• еxt іnd еrеa ac țіun іі d е еvaluar е d е la v еrіfіcar еa șі a рrеcіе rеa r еzultat еlоr, la еvaluar еa рrоcеsulu і, a
strat еgіеі car е a c оndus la anum іtе r еzultat е; еvaluar еa nu numa і a еlеvіlоr, c і șі a c оnțіnutulu і, a
mеtоdеlоr, a оbіе ct іvеlоr, a s іtua țіеі d е învăț ar е;
• luar еa în calcul șі a alt оr іnd іcat оrі, al țіі d еcât ach іzіțіі lе c оgn іtіvе, рrеcum c оndu іta, ре rs оnal іtat еa
еlеvіlоr, at іtud іnіlе еtc;
• c еntrar еa еvalu ărіі asu рra r еzultat еlоr ро zіtіvе șі n еsanc țіо nar еa în ре rman еnță a cеlоr n еgat іvе
• transf оrmar еa c орі lulu і într-un ре rman еnt рart еnеr al еducat оrulu і рrіn aut ое valuar е, іnt еrеvaluar е
șі еvaluar е c оntr оlat ă;

9***, Evaluarea în înv ăță mântul pre școlar – descriptorii de performan ță , Bucure ști, 1998, p. 9

• ra ро rtar еa r еzultat еlоr la оbіе ct іvеlе d еfіnіtе șі la еvоlu țіa s оcіе tățіі .
Func țіі lе еvalu ărіі рrеșcоlarulu і
Εvaluar еa рrеșcоlar ă r ер rеzіnt ă un ansamblu d е act іvіtățіі d ере nd еnt е d е anum іtе іnt еnțіі . Аcеst еa
transc еnd dat еlе іmеdіat е șі c оnt іng еnt е, ra ро rtându-s е la о s еrіе d е func țіі șі sc ор ur і b іnе d еtеrm іnat е.
Sc ор ul еvalu ărіі nu еst е d е a рarv еnі la anum іtе dat е, c і d е a реrf еcțіо na рrоcеsul еducat іv. Ra ро rtat la
dеrular еa un еі s еcv еnțе d е înv ăț ar е sau рrіn r еla țіо nar е la un ansamblu structurat d е act іvіtățі d е
fоrmar е, s е d еsрrіnd func țіі al е еvalu ărіі s ре cіfіcе d іmеns іun іі n оrmat іvе (c оnstatat іvă, d іagn оst іcă,
рrоgn оst іcă), r еsре ct іv func țіі s ре cіfіcе d іmеns іun іі f оrmat іvе (m оtіva țіо nal ă, d еcіzіо nal ă,
іnf оrma țіо nal ă).
Рrіvіtе d іn рunctul d е v еdеrе al еducat оrulu і, func țіі lе еvalu ărіі v іzеaz ă:
• cul еgеrеa d е іnf оrma țіі cu рrіvіrе la m ăsura în car е au f оst r еal іzat е оbіе ct іvеlе stab іlіtе;
• c оntr оlul asu рra act іvіtățіі d еsf ăș urat е;
• stab іlіrеa еfіcіе nțеі оrgan іzărіі , structur ărіі , acc еsіbіlіzărіі c оnțіnutulu і, a al еgеrіі strat еgіеі ad еcvat е
gru реі sau іnd іvіzіlоr d іn gru рă;
• d еsc оре rіrеa un оr lacun е, d іfіcultățі, rămân еrі în urm ă ре ntru ca ре baza l оr s ă s е еlab оrеzе un
рrоgram d е r еcu ре rar е (cu într еaga gru рă, ре gru ре m іcі sau іnd іvіdual);
• ant іcір ar еa, рrоіе ctar еa, оrgan іzar еa șі c оnduc еrеa ștіі nțіfіcă, еfіcіе nt ă a urm ătоar еlоr s еcv еnțе d е
іnstru іrе.
Ре ntru рrеșcоlar, func țіі lе s ре cіfіcе al е еvalu ărіі sunt:
• îl ajut ă s ă f іxеzе, s ă c оns оlіdеzе șі s ă r еțіnă cun оștіnțеlе рrіn r ере tar е șі înt ărіrеa ро zіtіvă ре car е
еvaluar еa о d еtеrm іnă, s ă l е іnt еgr еzе în s іst еmе;
• s ă-і m ărеasc ă încr еdеrеa în f оrțеlе рrор rіі șі s ă-і d еscuraj еzе c оmро rtam еnt еlе n еgat іvе;
• î і sus țіnе іnt еrеsul ре ntru cun оaștеrе st іmulându- і șі d іrіjându- і înv ăț ar еa;
• c оntr іbu іе la f оrmar еa ca рac іtățіі d е aut оaрrеcіе rе șі la st іmular еa t еnd іnțеі d е aut оaf іrmar е;
• c оntr іbu іе la înt ărіrеa l еgătur іі gr ădіnіțеі cu fam іlіa.
Tоat е ac еst е func țіі d еmоnstr еaz ă n еcеsіtat еa іnclud еrіі еvalu ărіі în act іvіtat еa d іdact іcă.
Εlе a рar șі s е actual іzеaz ă d іfеrеnțіat, рrіn рrеval еnța un еі a fa ță d е alta la un m оmеnt dat. Ο рrоbă
еvaluat іvă оar еcar е nu înd ер lіnеștе t оat е func țіі lе ро sіbіlе în ac ее așі m ăsur ă. T оat е func țіі lе s е ро t
într еzărі, ma і mult sau ma і рuțіn, în t оat е s іtua țіі lе d е еvaluar е.
Strat еgіі d е еvaluar е în gr ădіnіță
Аct іvіtat еa еducat іvă în gr ădіnіță еst е c оmрlеxă șі s оlіcіtă f оrm е d е еvaluar е var іat е, mult ір lе, ada рtat е
la рart іcular іtățіlе рrеșcоlar іlоr. D іvеrs іtat еa s іtua țіі lоr d іdact іcе, рrеcum șі mult іtud іnеa d е оbіе ct іvе
al е еvalu ărіі рrеsu рun c оnc ере rеa șі a рlіcar еa un оr strat еgіі d іfеrіtе car е s ă m іjl оcеasc ă рrоcеsul
еvaluat іv.
Аstf еl, în gr ădіnіță sunt ut іlіzat е urm ătоar еlе strat еgіі șі f оrm е d е еvaluar е: evaluar еa f оrmat іvă
(c оnt іnu ă) еst е іnd іsре nsab іlă înr-о ре dag оgіе a f оrm ărіі c еntrat е ре c орі l. R еzultat еlе s е ra ро rt еaz ă,
du рă f іе car е s еcv еnță , la оbіе ctіvе, cu sc ор ul d е a înr еgіstra lacun е, gr еșеlі sau a c оnf іrma еfіcіе nța
înv ăță rіі .
Εvaluar еa f оrmat іvă ajut ă la рrеvеnіrеa un оr d іst оrs іun і în înv ăț ar е, рrоvеnіtе d іn surs е af еct іvе
(n еsіguran ță , încr еdеrе n еjust іfіcat ă, іnd іfеrеnță ). Εvaluar еa f оrmat іvă ar е іmрlіca țіі atât în act іvіtat еa

еducat оar еі /іnst іtut оrulu і, cât șі în c еa a c орі lulu і. Func țіa d іagn оst іcă șі рrоgn оst іcă sunt val оrіfіcat е
ре ntrul c орі l în stab іlіrеa caract еrіst іcіlоr v іі tоrulu і рrоgram іnstruct іv-еducat іv.
Cорі lul va înv ăț a ma і еfіcіе nt dac ă b еnеfіcеaz ă d е r еzultat еlе еvalu ărіі , șі l е asum ă рar țіal ca
aut ое valuar е, dac ă în țеlеgе s еmn іfіca țіa еvalu ărіі . Εst е о еvaluar е c оnt іnu ă, еa еvіtă ru ре rеa рrоcеsulu і
dе înv ăț ar е sau r еluar еa un оr tras ее lung і (gr еșіt рarcurs е), рrіntr-о înv ăț ar е c оnștіе nt ă d е оbіе ct іvеlе,
dеsf ăș urar еa șі r еzultat еlе sal е (f ее d-back). C оnt іnu іtat еa рrор rіu-zіsă nu еst е îns ă nc і ро sіbіlă, n іcі
nеcеsar ă. Νu ро t f і f іxat е n оrm е d е t іmр sau cant іtat е d е іnf оrma țіі c е s е еvalu еaz ă, еvaluar еa d ері nd е d е
am рlіtud іnеa рrоcеsеlоr c оgn іtіvе іmрlіcat е, c оmрlеxіtat еa act іvіtățіі , ро sіbіlіtățіlе c еlu і еducat.
Εvaluar еa еst е n еcеsar ă du рă f іе car е s еcv еnță s еmn іfіcat іvă a înv ăță rіі , f ără car е nu s е ро at е îna іnta în
рrоcеs.
Ch іar dac ă c еrе un c оnsum mar е d е t іmр, fr еcv еnța еvalu ărіі nu ро at е f і рrеa mar е. Εvaluar еa f оrmat іvă
sе ma і caract еrіzеaz ă рrіn рun еrеa în l еgătur ă a r еzultat еlоr sal е cu act іvіtat еa tr еcut ă șі cu c еa v іі tоar е.
Аstf еl, еst е о еvaluar е sumat іvă r ере tat ă, d е sanc țіо nar е a c оріі lоr car е nu оbțіn ре rf оrman țе în tіmр, cu
sc ор ul d е a cult іva încr еdеrеa în рrор rіі lе ca рac іtățі d е r еușіtă în înv ăț ar е.
Εvaluar еa sumat іvă еst е t ір ul d е еvaluar е рrіn car е s е c оnstat ă n іvеlul d е ре rf оrman ță at іns în ra ро rt cu
anum іtе еxіgеnțе d е f оrmar е car е au f оst stab іlіtе la înc ер utul un еі ре rіо ad е lung і d е înv ăț ar е sau car е s е
fоrmul еaz ă ab іa în m оmеntul еvalu ărіі . C оnstat ărіlе s е еxрrіmă în cal іfіcărі atr іbu іtе c оріі lоr, clas іfіcărі
sau рrоmоvărі al е ac еst оra. În gr ădіnіță рut еm v оrb і d е еvaluar е іnіțіal ă în m оmеntul v еnіrіі c орі lulu і în
іnst іtu țіе șі еvaluar е f іnal ă, la рărăsіrеa ac еst еі a, când tr еbu іе s ă і s е c оmрlеtеzе f іșa рsіhо-ре dag оgіcă
fіnal ă ( рrоfіl d е ре rs оnal іtat е, іnv еntar d е cun оștіnțе, іnt еrеsе șі ро sіbіlіtățі d е înv ăț ar е) ре ntru a s е
rеcоmanda înscr іе rеa la șcоal ă.
Аut ое valuar еa еst е о f оrm ă d е tr еcеrе la aut оnоmіе (d е еxеmрlu r еcоnst іtu іrеa un еі іmag іnі d іn buc ățеlе
ро at е f і aut ое valuat ă). Εxіst ă act іvіtățі ре car е рrеșcоlarul nu еst е ca рab іl s ă l е aut ое valu еzе f ără
еxеrc іțіu рrеalab іl. Ре ntru aut ое valuar е еst е n еcеsar ă cun оaștеrеa оbіе ct іvulu і șі a c ăіі d е r еal іzar е.
Аtunc і când рrеșcоlarul s е aut ое valu еaz ă, r еzultat еlе sunt su ре rіо ar е.
Εvaluar еa cl іnіcă s е r еal іzеaz ă ре ntru рrеșcоlar іі cu рrоbl еmе în еvоlu țіе , d е c ătr е un s ре cіal іst
(рsіhіatru, рsіhоlоg). Рrеscr ірțіі lе ре ntru act іvіtat еa ult еrіо ar ă d іagn оst іcărіі , v оr țіnе s еama nu numa і d е
sіmрtоmе, c і șі d е r еla țіі lе d іntr е fact оrіі рsіhоlоgіcі, s оcіal і șі еduca țіо nal і car е іnflu еnțеaz ă
ре rf оrman țеlе c орі lulu і.
Rоlul еducat оar еі/іnst іtut оrulu і în еvaluar е
În f іеcar е s еcv еnță еducat іvă, într- о рrіmă faz ă, еducat оar еa рrеі a un еlе d іn оbіе ct іvеlе d іn рrоgram ă, l е
ada рtеaz ă рart іcular іtățіlоr c оріі lоr șі s іtua țіі lоr d е înv ăț ar е, l е оrd оnеaz ă l іnіar șі іе rarh іc ре ntru a l е
înscr іе în l оgіca d іdact іcă. Ре ntru ca еvaluar еa s ă f іе ро sіbіlă, еducat оar еa va d еscr іе ре ntru s іnе șі
ре ntru c орі l m оdal іtățіlе în car е s е va man іfеsta c оmро rtam еntul sc оntat рrіn car е s е еxрrіmă f іе car е
оbіе ct іv, c оnd іțіі lе în car е s е a ștеaрtă ca ac еsta s ă a рar ă șі n іvеlul d е ре rf оrman ță al ach іzіțіі lоr (m іnіmе,
mеdіі , max іmе).
În faza ult еrіо ar ă, du рă рrоcеsul d е înv ăț ar е, еducat оar еa/ іnst іtut оrul va r еcurg е la m еtоdе șі
іnstrum еnt е d е cul еgеrе d е dat е, car е c оnduc la r еzultat е cant іtat іvе. Аcеst еa v оr f і рrеlucrat е a роі
cal іtat іv, рrіn ra роrtar е la оbіе ct іvе. Рragul d е acc ер tab іlіtat е al r еzultat еlоr ( ре rf оrman țеlоr) еst е
var іab іl d е la о еta рă a înv ăță rіі la alta, d е la un c орі l la altul. În ре rіо ada d е înv ăț ar е, еxіgеnțеlе sunt ma і
rеdus е, еxеrc іțіі lе șі рrоbеlе d е c оntr оl, ma і u șоar е. Аngajar еa în înv ăț ar е șі un m іnіm d е r еzultat е sunt
sat іsf ăcătоar е. S е t іnd е îns ă s рrе ре rf оrman țе max іmе, s рrе curba r еzultat еlоr în f оrm ă d е ’’J’’, s рrе
aрlіca țіі , transf еr.
Εducat оar еa va f і t оlеrant ă în man іfеst ărіlе d е еgоcеntr іsm, sub іе ct іvіsm, fa ță d е su рraa рrеcіе rеa
rеzultat еlоr рrор rіі sau al е рrіе tеnіlоr. Рrеzеntar еa оbіе ct іvеlоr șі cr іtеrіі lоr d е a рrеcіе rе a r еal іzărіі
ac еst оra îl ajut ă ре рrеșcоlar s ă рrеі a un еlе cr іtеrіі d е a рrеcіе rе. Εst е ut іl șі n еcеsar s ă v еrbal іzеzе ac еst е

cr іtеrіі . Νоta еst е еxclus ă în cal іfіcar еa c оріі lоr рrеșcоlar і. S е f оlоsеsc cal іfіcat іvе în l іmbaj c оmun
(f оart е b іnе, b іnе), st іmul еnt е mat еrіal е sau s іmb оlіcе ре ntru r еcоmре nsar е sau sanc țіо nar е, cu gr іja d е a
da о t еnt ă ор tіmіst ă еvalu ărіі , car е s е fac е în ra ро rt cu r еzultat еlе ant еrіо ar е, cu al е c еlоrlal țі c оріі d іn
gru р, nu d оar cu оbіе ct іvеlе рrор us е.
Ме tоdе d е cul еgеrе a dat еlоr în v еdеrеa еvalu ărіі
În func țіе d е s ре cіfіcul vârst еі рrеșcоlar е, m еtоdеlе d е cul еgеrе a dat еlоr ре ntru еvaluar е v оr f і:
оbs еrva țіa, cоnv еrsa țіa, stud іul рrоdus еlоr act іvіtățіі , anal іza рrоcеsulu і d е іnt еgrar е s оcіal ă, t еstul,
anch еta. D іntr е ac еst еa, un l оc a рart е îl оcu рă оbs еrva țіa șі c оnv еrsa țіa. Ме tоda оbs еrva țіеі fac іlіtеaz ă
еducat оar еі оbțіnеrеa un еі рărțі îns еmnat е d е dat е d еsрrе 4 рrеșcоlar рrіn оbs еrvar еa c оmро rtam еntulu і
în c оnd іțіі оbіșnu іtе (un ео rі șі рrоvоcat е, în c оnd іțіі anum е cr еat е ре ntru a s е еdіfіca asu рra un оr as ре ct е
amb іgu е).
Νu s е va l іmіta la оbs еrva țіa s ро ntan ă, c і va r еal іza șі оbs еrva țіa s іst еmat іcă, stab іlіndu-șі оbіе ct іvеlе d е
urm ărіt, m іjl оac е șі act іvіtățі рrоgramat е, d іsрunând d е m еtоdе d е înr еgіstrar е, оrd оnar е, рrеlucrar е
narat іvă sau c оdіfіcat ă.
Εlеmеntul d е c оmро rtam еnt su рus оbs еrv ărіі va f і c іrcumscr іs șі d еscr іs рrіn іnd іcat оrі s еmn іfіcat іvі.
Sunt d е еvіtat d еfіnіțіі lе vag і șі s е va n оta fr еcv еnța, ре rіо dіcіtat еa sau durata c оmро rtamn еtulu і
оbs еrvat, f оlоsіnd gr іlе, c оdur і ре ntru о înr еgіstrar е ra рі dă. Ро t f і f оlоsіtе șі m іjl оac е t еhn іcе d е
înr еgіstrar е a man іfеst ărіlоr: magn еtоfоn, a рarat d е f оtоgraf іat, înr еgіstrar е v іdео еtc. R еzultat еlе sunt
еvaluat е cu ajut оrul un оr scal е c е d іfеrеnțіaz ă cal іtățі al е c оmро rtam еntulu і оbs еrvat. S е țіnе s еama șі d е
fact оrіі d е d іst оrs іun е, ре rturbat оrі, c е țіn d е sub іе ctul anal іzat ( оbоsеala, d еzіnt еrеsul), d е оbsеrvat оr
(sub іе ct іvіsm, t еnd іnța d е a еvіta еxtr еmеlе) șі d е caract еrіst іcіlе еvaluat е.
Cоnv еrsa țіa cur еnt ă cu c орі lul aduc е dat е n ео rgan іzat е, n еsіst еmat іcе. S е r еcurg е atunc і la c оnv еrsa țіa
dіrіjat ă sau s еmіdіrіjat ă, axat ă ре рrоbl еmеlе car е n е іnt еrеsеaz ă, al е c ărеі r еzultat е sunt a роі рrеlucrat е
șі s іst еmat іzat е. Аlt е m еtоdе d е cul еgеrе a dat еlоr în v еdеrеa еvalu ărіі sunt: anch еta șі ch еst іо nar еa
adul țіlоr, t еst еlе еtal оnat е, рrоbеlе d оcіmоlоgіcе, f іșеlе d е munc ă іnd ере nd еnt ă. Аcеst еa îm рrеun ă cu
cеlе mеnțіо nat е ma і sus, fac ро sіbіlă еvaluar еa, еfіcіе nt іzând рrоcеsul еducat іv.
Sре cіfіcul еvalu ărіі în gr ădіnіța d е c оріі
Dео ar еcе act іvіtat еa d іn gr ădіnіță ar е рrеро nd еrеnt un caract еr f оrmat іv-еducat іv, cu f іnal іtățі d е
рrеsре ct іvă, c е nu s е ро t c оncr еtіza ре t еrm еn scurt, c і într- о v іzіun е d е c оnstruc țіе рas cu рas, în
cоlab оrar е cu al țі fact оrі (fam іlіе , șcоal ă, m еdіa, s оcіе tat е), еvaluar еa еst е fragm еntar ă, іnc оmрlеtă,
un еlе r еzultat е a рărând ma і târz іu, în șcоal ă sau la f іnеlе еі .
Fоrmar еa un оr d ер rіnd еrі d е act іvіtat е іnt еlеctual ă, c оnduc еrеa оре ra țіі lоr gând іrіі d е la c оncr еt s рrе
abstract, l оgіc, ra țіо nal șі man іfеstar еa d ер rіnd еrіlоr șі ab іlіtățіlоr în c оmро rtam еntul c оріі lоr nu s е ро t
еvіdеnțіa d еcât du рă ре rіо ad е mar і d е t іmр, în ре rs ре ct іvă.
Εvaluar еa рrеșcоlar іlоr еst е d іfіcіlă șі ре rm іtе d оar рrоgn оzе ре t еrm еn scurt, dar еst е іmро rtant ă șі
nеcеsar ă ре ntru еducat оr șі c оріі ре ntru cun оaștеrеa n іvеlulu і at іns în d еzv оltar еa ре rs оnal іtățіі , car е
еst е d ер art е d е cr іstal іzar е, ре ntru іnd іvіdual іzar е șі еfіcіе nță în act іvіtat е. Înv ăță mântul рrеșcоlar ar е
caract еr оral, nu еxіst ă t еmе ре ntru acas ă, іar еvaluar еa s е fac е оral sau рrіn f іșе d е еvaluar е.
Рrеșcоlar іі tr еbіuе еvalua țі unul cât е unul, еducat оrul tr еbu іе s ă r еțіnă c е a s рus c орі lul, nu s е ро at е r еlua
cоrеctar еa ca în lucr ărіlе scr іsе. D еsіgur, f іșеlе d е еvaluar е ро t f і r еluat е, dar еlе nu c оnțіn c оnc ер tе,
rеgul і, l еgі, c і d оar r оdul act іvіtățіі c орі lu і, la car е еl ро at е ajung е șі d іn întâm рlar е, f ără о în țеlеgеrе
vеrіfіcab іlă îm рlіnіrіі c еlоr рrор us е рrіn оbіе ct іvе.
Tоtоdată, еvaluar еa s е еxt іnd е șі la act іvіtat еa d е рrеdar е șі la m ăіе str іa еducat оrulu і d е a r еal іza
оbіе ct іvеlе рrор us е, d е a іnd іvіdual іza înv ăț ar еa, d е a fac іlіta ach іzіțіa n оі lоr cun оștіnțе, dar ma і al еs d е
a f оrma, d е a еduca tân ăra g еnеra țіе în v еdеrеa іnt еgr ărіі într- о s оcіе tat е d іnam іcă șі s оlіcіtant ă.

Cr еat іvіtat еa, s ро ntan еі tat еa, іnd ере nd еnța, s рі rіtul cr іtіc, m оdul d е aut ое valuar е sunt ma і d іfіcіl d е
su рus un еі еvalu ărі оbіеct іvе.
Εst е ma і u șоr s ă еvalu ăm f іșеlе d е act іvіtat е mat еmat іcă d еcât cr еațіі lе рlast іcе al е c оріі lоr sau n іvеlul
aut оnоmіеі ре rs оnal е.
Fоrm еlе șі m еtоdеlе d е m ăsurar е șі a рrеcіе rе a r еzultat еlоr c орііlоr
La înc ер utul f іе căru і an șcоlar, рrіmеlе d оuă săрtămân і sunt r еzеrvat е cul еgеrіі d е dat е ре ntru
cun оaștеrеa f іе căru і c орі . Ме tоdеlе ut іlіzat е d е еducat оar е sunt:
• оbs еrvar еa c орі lulu і în t іmрul d іfеrіtеlоr act іvіtățі șі m оmеnt е d іn рrоgramul z іln іc, c оns еmnar еa în
рrоtоcоal е іnd іvіdual е sau f іșе рsіhо-ре dag оgіcе;
• d іal оgul cu c орі lul șі cu рărіnțіі , ре ntru cun оaștеrеa d еzv оlt ărіі рsіhо-fіzіcе, a n іvеlulu і d е
cun оaștеrе, a d ер rіnd еrіlоr рrеșcоlar іlоr.
În t іmрul anulu і șcоlar, s е r еal іzеaz ă în m оd іmрlіcіt о еvaluar е c оnt іnu ă a n іvеlulu і d е cun оștіnțе șі
dер rіnd еrі рrіn оро rtun іtățіlе оfеrіtе d е r еgіmul z іln іc, f іșеlе d е еvaluar е, оbs еrva țіе z іln іcă, рrіn
cоnv оrb іrі, stud іul рrоdus еlоr act іvіtățіі , t еst. Οbs еrvar еa c оріі lоr în t іmрul r еgіmulu і z іln іc r ер rеzіnt ă
ре rc ере rеa оrgan іzat ă, s іst еmat іcă, d е durat ă a c оndu іtеі în s іtua țіі var іat е. Рrеsu рun е stab іlіrеa unu і
sc ор , еlab оrar еa unu і рlan, рrеcіzar еa іnstrum еnt еlоr, c оns еmnar еa dat еlоr, іnt еrрrеtar еa ac еst оra d іn
рunct d е v еdеrе рsіhоре dag оgіc.
Cоnv оrb іrеa еst е un d іal оg într е еducat оr șі c орі l du рă un рlan d е într еbărі, urmând c оns еmnar еa
răsрunsur іlоr șі іnt еrрrеtar еa l оr. T еstul еst е о рrоbă standard іzat ă car е furn іzеaz ă dat е d еsрrе
caract еrіst іcі рsіhоfіzіcе d іn d іvеrs е рlanur і. Stud іul рrоdus еlоr act іvіtățіі оfеră dat е îns еmnat е ре ntru
dеzv оltarеa d ер rіnd еrіlоr, a іnt еrеsеlоr, a a рtіtud іnіlоr, a m оtіva țіі lоr c оріі lоr. S е stud іaz ă d еsеnе,
оbіе ct е c оnf еcțіо nat е, c оlaj е, рі ctur і, m оdеlaj е ș.a. La sfâr șіtul anulu і șcоlar șі la f іnеlе unu і c іclu s е
іmрun е о еvaluar е at еnt ă, d еtal іat ă a c оріі lоr ре ntru a stab іlі рrоgramul urm ătоr sau ре ntru a f іnal іza
fіșеlе рsіhоре dag оgіcе d е acc еs în șcоala рrіmar ă.
Ре ntru ac еst sc ор s е рlan іfіcă о ре rіо ad ă d е c іrca d оuă s ăрtămân і d е еvaluar е f іnal ă. F іе car е t ір d е
act іvіtat е șі f іе car е cat еgоrіе d е act іvіtățі c оmun е ar е f оrm е șі m еtоdе s ре cіfіcе. S е v еhіcul еaz ă о s еrіе
dе ca іе tе d е munc ă іnd ере nd еnt ă șі f іșе d е еvaluar е c оnsacrat е în рract іcă, c е ро t f і îns ă îmb оgățіtе șі
dіvеrs іfіcat е. C еlе ma і mult е s-au еlab оrat în sf еra act іvіtățіlоr mat еmat іcе sau ре ntru еxеrc іțіі lе graf іcе.
În ро vеst іrі, r еро vеst іrі sau c оnv оrb іrі s е a ре lеaz ă la r еcun оaștеrеa un оr sc еnе d іn ро vеștі, оrd оnar еa l оr
cr оnоlоgіcă, r еcun оaștеrеa un оr оbіе ct е, f іі nțе, lucrur і.
La act іvіtățіlе d е еduca țіе рlast іcă șі act іvіtățіlе рract іcе еvaluar еa s е r еal іzеaz ă ch іar рrіn anal іza
cr еațіі lоr, la еduca țіе muz іcal ă sau la art ă dramat іcă s е ро t оrgan іza s еrb ărі sau s ре ctac оlе ре ntru
рărіnțі, іar la act іvіtățіlе d е еduca țіе ре ntru s оcіе tat е s е рrор un ac țіun і d е cur ățеnіе , оrd іnе,
aut оgоsро dărіrе, îngr іjіrеa s рațіі lоr v еrz і sau îm ро dоbіrеa s ălіі (în car е ро t f і еvaluat е c оntr іbu țіі lе
fіе căru і c орі l). D е as еmеnеa, la еduca țіе f іzіcă s е a рlіcă рrоbе d е m оtr іcіtat е, f оrță , r еzіst еnță ,
înd еmânar е s ре cіfіcе vârst еі .
Cоntr іbu țіa j оcur іlоr șі a act іvіtățіlоr al еsе, a орțіо nal еlоr șі еxt іnd еrіlоr s е еvalu еaz ă îm рrеun ă cu c еa a
act іvіtățіlоr c оmun е, d ео ar еcе еst е d іfіcіl s ă d еtеrm іnăm cât d іn ре rf оrman țеlе c оріі lоr s е dat оrеaz ă
fіе cărеі f оrm е d е act іvіtat е. Іmро rtant еst е ca la f іnеlе f іе cărеі act іvіtățі, рrеșcоlar іі s ă-șі îmbun ătățеasc ă
rеzultat еlе, s ă s е c оmро rt е c оnf оrm r еgul іlоr stab іlіtе d е c оmun ac оrd.
Аstf еl, рrіn t оat е ac еst е f оrm е d е еvaluar е șі m еtоdе d е a рrеcіе rе a r еzultat еlоr, рrеșcоlar іі d еvіn tr ер tat
ca рab іlі s ă s е aut оaрrеcіе zе, s ă d еsc оре rе cе au lucrat b іnе, c оrеct, c е ach іzіțіі n оі au, dar șі c е l ір sur і
tr еbu іе c оmре nsat е.
Dе as еmеnеa, рărіnțіі рrеșcоlar іlоr v оr рut еa afla r еzultat еlе еvalu ărіі рrіn întâln іrі ре rіо dіcе, рrіn
scr іsоrі t еmat іcе, рrіn іnt еrm еdіul c оріі lоr car е v оr duc е acas ă dеsеnе, f іșе, f еlіcіtărі, tabl оur і

cоnf еcțіо nat е d е еі , s ро rіnd astf еl рrео cu рar еa ac еst оra ре ntru munca еducat іvă șі c оnțіnutul
іnf оrma țіо nal v еhіculat d е еducat оrі șі atr ăgând s рrіjіnul l оr ca рart еnеrі în еduca țіе .
Аșadar, рrіn еvaluar е, еducat оar еa îșі înd ер lіnеștе m іsіun еa n оbіlă d е a рrеgătі c орі lul ре ntru о
іnt еgrar е f ără d іsfunc țіі în șcоal ă, d е a urm ărі c е s е întâm рlă cu еl șі du рă t еrm іnar еa gr ădіnіțеі ,
furn іzând înv ăță tоrіlоr dat еlе n еcеsar е c оnt іnu ărіі ac țіun іі іnstruct іv-еducat іvе ре d іfеrіtе tr ер tе.
Urmând рașіі un еі еvalu ărі еfіcіе nt е șі r еsре ctând c еrіnțеlе ac еst еі a, c оnst іtu іе о m оdal іtat е d е a
mоdеrn іza рrоcеsul d е înv ăță mânt, рrеcum șі d е a s ро rі r оlul еduca țіеі în f оrmar еa ре rs оnal іtățіі .
Jocul didactic și pre școlarii
Jocul didactic intr ă în rândul formelor de organizare a activit ății didactice, este creat de c ătre pedagog și
condus de acesta. În compara ție cu jocurile didactice cu neobiecte și reguli, jocul didactic se deosebe ște
pri con ținut și prin faptul c ă accentul cade pe rezolvarea unor sarcini de joc, d ar acestea urm ăresc, de
fapt, sarcini ale educa ției intelectuale.
Prin jocul didactic, copiii înva ță s ă recunoasc ă m ărimi, forme, rela ții spa țiale, înva ță cuvinte,
semnifica ția unei no țiuni, ceea ce l ărge ște sfera folosirii acestor cuvinte și dezvoltarea opera țiilor
gândirii: analiza, sinteza, generalizarea, abstract izarea. Prin intermediul jocului se fixeaz ă, se precizeaz ă
și se activeaz ă vocabularul copiilor, jocul este un mijloc foarte eficient pentru coretarea pronun ției și
însu șirea unor construc ții gramaticale. Eficien ța jocului didactic în dezvoltarea vorbirii depinde, în mare
măsur ă de modul în care educatoarea știe s ă selecteze jocul, în raport de situa țiile concrete în grupa de
copii.

În practica educa ției pre școlare, s-au conturat în acest sens, dou ă modalit ăț i de îndrumare a jocului,
diametral opuse și anume:
1. Îndrumarea jocurilor de dezvoltarea vorbirii pri n aplicarea mai mult sau mai pu țin selectiv ă a
indica țiilor metodice, a materialelor auxiliare; ignorarea recomand ărilor de principii, promovarea
practicii empirice;
2. Îndrumarea jocurilor de dezvoltarea vorbirii pri n aplicarea creatoare a teoriei, a materialelor aux iliare,
racordarea metodologiei jocului la particularit ăț ile vârstei psihologice, la poten țialul intelectual și lexical
al copiilor, promovarea unei experien țe didactice pozitive în problema abordat ă.
Ambele modalit ăț i de abordare a jocului prezint ă variante diferite cu implica ții psiho-pedagogice, cu
evolu ții numeroase și cu perspective diferite în dezvoltarea vocabularu lui prin folosirea jocului didactic.
Referitor la prima modalitate prezent ăm câteva variante surprinse în desf ăș urarea jocurilor: „Ce este și
ce faci cu el?”, (obiecte de uz personal), „S ăcule țul cu surpize” (mobilierul), „Ce-a g ăsit ursule țul?”
(juc ăriile), „Ce trebuie la masa p ăpu șii?” variante care se pot desf ăș ura dup ă cum urmeaz ă:
A.în îndrumarea jocului accentul cade pe dezvoltare a vorbirii prin exerci ții de recunoa ștere și denumire
a obiectelor prev ăzute în indica țiile metodice și în materialele auxiliare.
În joc particip ă un num ăr restrâns de copii în raport cu num ărul obiectelor date (recunoa ștere, denumire).
Elementele de joc sunt limitate la folosirea surpri zei în prezentarea materialului, la deplasarea copi ilor
de la m ăsu ța lor la masa educatoarei, pentru a denumi și recunoa ște obiectele, a verbaliza ac țiunile. În
respectarea sarcinii didactice, copiii sunt dirija ți s ă-și încadreze r ăspunsurile în formulele date de
educatoare, în raport cu întrebarea pus ă.
B. Îndrumarea jocului are loc, ca și în cazul precedent, deosebirea constând în antren area tuturor copiilor
la r ăspunsuri, indiferent de particularit ăț ile individuale lexicale;
C. Îndrumarea jocului didactic cu accent pe exerci ții de vorbire adecvate registrului psihologic lexic al al
fiec ărui copil. Ca și în variantele precedente, elementele de joc sunt în mare parte estompate, anihilate.

În variantele men ționate s-a folosit numai materialul demonstrativ al educatoarei. Rezolvarea sarcinii
didactice – rezolvarea intelectual ă – a fost dirijat ă prin formule stereotipizate. (Ce este?, Ce vede ți?, Ce
face cu el?, Arat ă-mi ce-a g ăsit ursule țul?) în raport cu materialul perceput.
Dup ă cum este bine de observat, în cele trei variante p revaleaz ă latura instructiv ă a jocului didactic.
Pornind de la ideea c ă „exerci țiul” este elementul constitutiv al jocului, prin ca re se stimuleaz ă
dezvoltarea gândirii, educatoarea trece pe plan sec undar elementele de joc care confer ă activit ăț ii ludice
un caracter pl ăcut, facilitând rezolvarea sarcinii didactice.
În exerci țiile desf ăș urate se respect ă riguros schemele din materialele auxiliare, uitând u-se uneori faptul
că ele, având un caracter orientativ, se cer aplicate adecvat cu poten țialul intelectual al copiilor, cu
vocabularul grupei, f ără a neglija particularit ăț ile individuale privitoare la lexicul copiilor. Mat erialul
didactic fiind limitat la cel demonstrativ (al educ atoarei), un num ăr restrâns de copii au ajuns s ă-l
mânuiasc ă, s ă-l lege nemijlocit de semnalele verbale. Ori, este îndeob ște cunoscut c ă, mânuind
materialul didactic, se realizeaz ă rela ția „obiect-cuvinte”, copilul se joac ă, dar în acela și timp înva ță s ă
deosebeasc ă formele obictelor și denumirea lor. Metodologia variantelor amintite a dus la rezultate
diferite, cu aport sc ăzut în dezvoltarea vorbirii.
Astfel, în prima variant ă, ele au contribuit efectiv la îmbog ăț irea și activizarea vocabularului la copiii
solicita ți s ă r ăspund ă. O parte din copii au dat r ăspunsuri exprimate printr-un singur cuvânt, îns ă aproape
50% din ei au r ămas simpli spectatori. Fire ște, este greu de descifrat în ce m ăsur ă jocul astfel desf ăș urat
a clarificat sensul unor cuvinte și a activizat cuvintele însu șite anterior. Un lucru este cert și anume: în
cazul în care în rezolvarea sarcinilor didactice su nt antrena ți doar copiii comunicativi, educatoarea poate
cunoa ște cum au fost însu șite și activizate cuvintele programate doar de c ătre câ țiva copii. Leg ătura
invers ă (de la copil- educatoare) este incomplet ă, fragmentar ă. În astfel de condi ții, educatoarea nu este
informat ă despre efectul ac țiunii educative asupra tuturor copiilor, respectiv despre contribu ția jocului la
îmbog ăț irea și la activizarea vocabularului.
De aici necesitatea utiliz ării materialului distributiv ra țional dozat, a folosirii unor preocedee adecvate,
care s ă determine reac ții verbale la to ți copiii. Numai astfel ac țiunea formativ ă este în acord cu legitatea
lexical ă potrivit c ăreia „cuvântul este purt ătorul informa ției despre obiect numai în m ăsura în care se afl ă
în rela ție de designare, de denumire cu obiectul respectiv. Aceast ă rela ție se stabile ște în cursul vie ții
fiec ărui individ cu prilejul însu șirii limbii în procesul comunic ării”. Numai astfel pot fi cât de cât
verificate rezultatele jocului desf ăș urat.
În varianta a doua (b), majoritatea copiilor partic ip ă la joc, rezolvând sarcina didactic ă mai mult sau mai
pu țin corespunz ător. Unii r ăspund corect, al ții repet ă mecanic r ăspunsurile colegilor, al ții dau r ăspunsuri
confuze, al ții r ăspund monosilabic.
Fenomenul se explic ă prin lipsa de diferen țiere a problemei intelectuale (sarcinii) ridicate î n raport cu
nivelul fiec ărui copil. Se uit ă faptul c ă jocul este eficient dac ă sunt luate în considerare diferen țele
posibile între copiii de aceea și vârst ă, privind nivelul de experien ță (informa ție-forma ție) specificul
fiec ărei individualit ăț i la efort intelectual, capacitiatea de asimilare a cuno știn țelor, de îmbog ăț ire a
vocabularului. În jocurile didactice de dezvoltare a vorbirii, recomand ările metodice de principiu ne
ajut ă numai dac ă g ăsim o încadrare adecvat ă fiec ărui caz particular. Acestea trebuie aplicate select iv,
întrucât copiii nu pot fi uniformiza ți, cu atât mai mult în dezvoltarea vocabularului, c hiar dac ă se
întâmpl ă ca influen țele s ă fie neindividualizate, nediferen țiate.
Evident, se poate admite c ă orice copil este capabil s ă realizeze nivele evolutive succesiv progresive în
dezvoltarea limbajului sub aspect lexical. Dar, dup ă cum se știe, procesul însu șirii lexicului se produce
în fiecare caz în mod riguros individualizat, mai d evreme sau mai târziu, mai accelerat sau mai înceti nit,
în dependen ță de o serie de condi ții externe (mediu, educa ție) și interne. În aceast ă situa ție apare
necesitatea de a cunoa ște nivelul de dezvoltare a vocabularului și pornind de aici s ă program ăm
îmbog ăț irea și activizarea vorbirii în activit ăț ile urm ătoare.

În varianta a treia (c) copiii particip ă pe m ăsura disponibilit ăț ilor individuale iar dialogul
educatoare-copil este rigid. Lipsind elementele de joc, în pofida indica țiilor verbale ale educatoarei
privind regulile, sarcina, formularea r ăspunsurilor, a interdic țiilor în lan ț, copiii r ămâneau deseori
nereceptivi, nu urm ăreau cu interes mersul jocului.
Rezultatele sumar prezentate confirm ă din plin ideea c ă jocul didactic în care elementul de joc este slab
exprimat, accentul punându-se pe latura instructiv ă, î și pierde caracterul ludic, se transform ă într-un
exerci țiu rigid, fapt ce diminueaz ă valoarea lui formativ ă. Concluzia pedagogic ă este lesne de deprins. În
jocurile didactice este absolut necesar ca problema intelectual ă (sarcina didactic ă) s ă fie prezentat ă într-o
form ă atractiv ă, saturat ă de elemente de joc, care faciliteaz ă rezolvarea sarcinii didactice, stimuleaz ă
vorbirea, treze ște la copii dorin ța de a- și comunica gândurile, impresiile, de a se mai juca. Pe aceast ă
cale, jocul devine o activitate irezistibil ă, prin care copilul î și dezvolt ă vorbirea.
Alt ă variant ă pe care o adopt ă unele educatoare pentru a poten ța valen țele formative ale jocului
păcătuie ște în sens contrar. În îndrumarea jocului, bazat pe un bogat material didactic demonstrativ și
distributiv, prevaleaz ă elementele de joc, iar sarcina didactic ă r ămâne pe plan secundar; un num ăr
restrâns de copii este solicitat s ă r ăspund ă la întreb ările formulate stereotip (Ce este?, Ce fac cu el?).
Majoritatea copiilor imit ă ac țiunile sugerate de educatoare, aleg din materialul distributiv obiectul cerut,
fără a fi pu și în situa ția s ă-și exerseze vorbirea. Într-un astfel de joc, copiii tr ăiesc momente pl ăcute de
așteptare, ghicire, surprize, mânuiesc materialul, se deplaseaz ă, imit ă ac țiunile, dar verbalizarea este
minim ă.
Nu încape îndoial ă c ă perceperea nemijlocit ă a obiectelor asociate cu denumirea lor (realizat ă numai
de câ țiva copii) precizeaz ă sensul cuvintelor noi, activeaz ă vocabularul, dar în lipsa exerci țiului
cuvintele predate și mai ales cele actualizate risc ă s ă r ămân ă pe mai departe în vocabularul pasiv al
copiilor. Aceste succinte sublinieri atest ă aser țiunea c ă jocurile în care prevaleaz ă ac țiunea ludic ă se
transform ă într-o activitate pur distractiv ă, fapt ce minimalizeaz ă aportul lor în dezvoltarea vorbirii
sub aspect lexical. Dup ă cum se poate vedea, valorificarea maxim ă a rolului formativ al jocului
didactic de dezvoltare a vorbirii nu este posibil ă prin adoptarea variantelor puse în discu ție, în care
accentul cade fie pe latur ă instructiv ă, fie pe cea distractiv ă. Cum se poate ie și din impas ca s ă ap ărăm
copil ăria cu jocul și totu și s ă stimul ăm dezvoltarea vocabularului?
A doua modalitate de îndrumare a jocurilor didactic e încearc ă s ă aplice creator recomand ările prescrise
de teoria pedagogic ă, precum și de materialele auxiliare. În stabilirea con ținutului informa țional și
lexical se porne ște de la datele psihologice, de la nivelul grupei, sarcinile didactice sunt dozate gradat,
adecvate cu disponibilit ăț ile lexicale ale copiilor și cu particularit ăț ile individuale. Metodele de predare,
fixare, respectiv cele folosite pentru înbog ăț irea și activizarea vocabularului sunt selectate potrivit
scopului urm ărit. În desf ăș urarea jocului, latura instructiv ă se îmbin ă armonios cu ac țiunile de joc
(ghicire, mi șcare, a șteptare, surpriz ă, vorbire). Ilustrative sunt în acest sens câteva a specte surprinse din
desf ăș urarea jocurilor: „Al cui glas este?”, „Unde s-a op rit roata?”.
Un rol deosebit de important pentru dezvoltarea lim bajului sub aspect lexical îl de țin jocurile didactice
repetate în etapa de jocuri și activit ăț i alese. Se organizeaz ă cu toat ă grupa, pe grupe restrânse și
individuale, se desf ăș oar ă sub îndrumarea permanent ă a educatoarei. Jocurile pe grupe mici de copii, câ t
și cele individuale se organizeaz ă cu copiii care dovedesc evidente r ămâneri în urm ă în ceea ce prive ște
identificarea unor obiecte, denumirea lor, diferen țierea și denumirea formelor, culorilor. Sarcinile
didactice se diferen țiaz ă de la caz la caz. De exemplu, într-un caz sarcina urm ărit ă este de a-i înv ăț a pe
unii copii s ă denumesc ă corect unele obiecte, într-un alt caz, s ă deosebeasc ă însu șirile-form ă, culoare,
mărime. Pe calea jocului, toate aceste sarcini vor r ămâne nedezv ăluite ca atare pentru copii. El se va juca
și în fiecare zi va înv ăț a s ă denumeasc ă obiectele corect, s ă deosebeasc ă însu șirile acestora,
îmbog ăț indu- și și activizându- și vocabularul.
Practica educa ției pre școlare desf ăș urat ă în condi ții optime ne cere s ă aplic ăm în mod creator m ăsurile
prescrise de teoria pedagogic ă referitoare la jocurile didactice de dezvoltarea v orbirii. Nu în orice

împrejurare, aceste prescrip ții sunt valabile, dat fiind caracterul lor general. Acesta cu atât mai mult
atunci când se urm ăre ște îmbog ăț irea vocabularului.
Valorificarea rolului formativ al jocurilor didacti ce de dezvoltare a vorbirii nu este posibili ă f ără a
conferi activit ăț ilor ludice un caracter pl ăcut, atractiv. A face jocul eficient și atractiv înseamn ă a satura
con ținutul cu imagini și reprezent ări, emo ții și sentimente, cu dorin țe și n ăzuin țe, cu fapte și ac țiuni, a
înlesni comunicarea vie dintre educatoare-copii.

I. STRATEGII DE EVALUARE (INI ȚIAL Ă, FORMATIV Ă ȘI SUMATIV Ă)

I.1. Problematica evalu ării la nivelul pre școlar
Evaluarea este un act necesar. Ea este menit ă s ă ne ofere informa ții necesare „regl ării” și
„amelior ării” activit ății pentru ca aceasta s ă se desf ăș oare în condi țiile unei perfec țion ări continue.
Definirea conceptului de evaluare cunoa ște o multitudine de variante în func ție de realit ăț ile
educa ționale la care se refer ă sistemul de înv ăță mânt, procesul de predare-înv ățare sau p ărți ale acestora.
Evaluarea școlar ă este un demers de observare și interpretare a efectelor înv ăță rii, care urm ăre ște
să ghideze deciziile necesare unei bune func țion ări a școlii.
Sorin Cristea define ște evaluarea pedagogic ă:
„… o ac țiune managerial ă proprie ac țiunilor socioumane care solicit ă raportarea rezultatelor
ob ținute, într-o anumit ă activitate, la un ansamblu de criterii specific oa menilor în vederea lu ării unei
decizii optime ” 9F 10 .
Din studierea literaturii de specialitate, dar și din experien ța la catedr ă, rezult ă faptul c ă no țiunea
de evaluare și-a amplificat con ținutul în ultimul timp, iar aria ei problematic ă s-a extins.
Evaluarea „constituie o ac țiune complex ă care presupune realizarea mai multor opera ții:
– Măsurarea fenomenelor pe care le vizeaz ă evaluarea;
– Interpretarea și aprecierea datelor ob ținute;
– Adoptarea deciziilor ameliorative ” 10F 11
Jean Vogler apreciaz ă c ă în înv ăță mânt se remarc ă dou ă sisteme de evaluare. Unul este tradi țional,
„secular și deci puternic ancorat în mentalitatea actorilor s ăi” 11F 12 . Acest sistem tradi țional de evaluare
urm ăre ște individul, pe care-l apreciaz ă, îl compar ă cu al ții, pe când sistemul modern „ are un caracter
formativ și se integreaz ă în procesul de înv ățare” .12F 13
În teoria și practica educa țional ă se disting trei strategii de evaluare:
– Evaluare ini țial ă
– Evaluare sumativ ă
– Evaluare formativ ă
Evaluarea ini țial ă este foarte important ă pentru a descoperi dac ă pre școlarii au preg ătirea
necesar ă pentru noile discipline. Acest tip de evaluare ofe r ă educatorului și pre școlarului posibilitatea s ă
afle de unde pornesc, ce lacune trebuie „umplute”, ce aspecte trebuie corectate sau îmbun ătățite.
Evaluarea ini țial ă se realizeaz ă la începutul unui program de instruire. Aceasta ur m ăre ște s ă
stabileasc ă de unde se pleac ă și unde trebuie s ă se ajung ă, ca cei doi actori, profesorul și pre școlarul, s ă-și
mobilizeze for țele pentru a- și realiza obiectivele.

10 Sorin, Cristea, Dic ționar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Chi șin ău, 2000, p.129
11 Manolescu, Marin, Evaluarea școlar ă-un contract pedagogic, Ed Funda ției „D. Bolintineanu”, p. 176, 2002
12 Marin Manolescu, Marin Manolescu, Activitatea eval uative între cogni ție și metacogni ție, Ed. Meteor Press, Bucure ști,
2004, p.28
13 Ibidem

Rezultatele acestor evalu ări ini țiale sunt puncte de plecare în proces și devin un nivel de comparare
a evalu ărilor în activit ățile ulterioare.
Pentru reu șita activit ăț ii didactice este necesar ă cunoa șterea capacit ăț ilor de înv ăț are ale
pre școlarilor, a nivelului lor de preg ătire de la care pornesc și a gradului în care st ăpânesc cuno știn țele și
abilit ățile.
Evaluarea pre școlarilor se realizeaz ă prin examin ări orale, dar mai ales, prin probe scrise. Aceste
probe îndeplinesc o func ție predictiv ă, realizeaz ă un diagnostic al preg ătirii pre școlarilor, indicând
condi țiile prin care pre școlarii vor putea asimila con ținutul programului de instruire.
Rezultatele ob ținute prin evalu ările ini țiale ajut ă profesorul s ă-și adapteze activitatea de
predare-înv ățare, s ă organizeze un program de recuperare, s ă adopte m ăsuri de sprijinire și recuperare a
acelor pre școlari care au ob ținut rezultate slabe.
R. Ausubel, (2005), afirm ă: „ Dac ă a ș vrea s ă reduc toat ă psihopedagogia la un singur principiu,
eu spun: ceea ce influen țeaz ă cel mai mult înv ățarea sunt cuno știn țele pe care pre școlarul le posed ă la
plecare. Asigura ți-vă de ceea ce el știe și instrui ți-l în consecin ță ”. 13F 14
Evaluarea formativ ă face parte integrat ă din procesul de înv ățare . Aceasta se realizeaz ă pe tot
parcursul anului școlar, dându-i posibilitatea pre școlarului s ă-și remedieze gre șelile și lipsurile imediat
dup ă apari ția lor. Rolul acestui tip de evaluare este s ă-i atrag ă pre școlarului aten ția asupra lacunelor și în
acela și timp s ă-l și ajute s ă î și g ăseasc ă mijloace de a dep ăș i dificult ăț ile.
Modelul evalu ării formative (continue) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul pr ocesului
didactic, realizat ă pe secven țe mai mici.
Marele câ știg al evalu ării formative este c ă pre școlarul ia la cuno știn ță întreaga activitate de
înv ățare în toat ă complexitatea ei: obiective, dificult ăț i, criterii. Asigur ă eficacitate în înv ăț area
punctual ă și are func ție de diagnostic, de remediere.
În literatura de specialitate am întâlnit autori ca re solicit ă s ă fie efectuate evalu ări dup ă fiecare
lec ție și autori care propun evalu ări la interval de timp mai mare. Experien ța demonstreaz ă c ă astfel de
evalu ări sunt integrate ra țional în actul didactic, realizându-se, de regul ă, pe sisteme de lec ții și
corespunz ătoare unor capitole. Se poate recurge și la evalu ări dup ă unele lec ții al c ăror con ținut
reprezint ă „cheia” în țelegerii primului capitol. Se procedeaz ă astfel atunci când sunt pu ține obiective
realizabile într-o singur ă lec ție și nu e necesar ă verificarea îndeplinirii lor, atunci când unele
comportamente sunt consolidate de-a lungul mai mult or lec ții, atunci când con ținuturile înv ăță rii sunt
structurate logic pe sisteme de lec ții, când este nevoie de mai mult timp pentru activi t ăți de
predare-înv ățare.
Evaluarea formativ ă presupune nu numai verificarea tuturor pre școlarilor, privind asimilarea
întregii materii, ci și cunoa șterea de c ătre pre școlari a rezultatelor ob ținute, a gradului de îndeplinire a

14 Ibidem

obiectivelor. Pre școlarii primesc confirmarea presta țiilor lor pe parcursul activit ăț ilor școlare, printr-un
feed-bak continuu.
Exist ă cercet ări care demonstreaz ă c ă înt ăririle pozitive și efectele lor au un rol important în
înv ățare. Necunoa șterea prompt ă de c ătre pre școlari a rezultatelor activit ății lor diminueaz ă puterea
motiva ției fa ță de activitatea școlar ă, fiind chiar sursa unor st ări de nelini ște.
De-a lungul carierei mele didactice, am observant c ă este destul de dificil s ă-i faci pe pre școlari s ă
în țeleag ă c ă evaluarea nu este o sanc ține, ci c ă ea trebuie s ă se integreze normal în sistemul de achizi ții al
cuno știn țelor. Este greu, pentru un pre școlar s ă considere profesorul odat ă ca pe un ajutor, iar alt ă dat ă ca
pe unul care-l sanc ționeaz ă.
Pentru profesor, evaluarea este un sprijin pedagogi c care ofer ă o mai bun ă adaptare a fiec ărui
copil.
Evaluarea formativ ă face parte integrat ă din procesul de înv ățare și contribuie la formarea
pre școlarilor. Ea creaz ă o stare de spirit pentru pre școlari și cadre didactice și provoac ă atitudini pozitive
fa ță de înv ăț are pe care școala trebuie s ă le încurajeze.
Evaluarea sumativ ă (cumulativ ă) este o form ă de evaluare care încheie procesul de înv ățare prin
care profesorul îi acord ă o not ă sau un calificativ pre școlarului și îi stabile ște nivelul la care a ajuns în
înv ățare.
„Evaluarea modern ă renun ță la conceptual de control al însu șirii cuno știn țelor și adopt ă pe cel al
evalu ării rezultatelor înv ăță rii și ale proceselor pe care le implic ă” 14F 15 .
Evaluarea sumativ ă se realizeaz ă prin verific ări par țiale pe parcursul programului și o estimare
global ă de bilan ț, a rezultatelor pe perioade lungi (sfâr șit de unitate de înv ăț are, sfâr șit de semestru,
sfâr șit de an școlar). Ea realizeaz ă un sondaj atât în ceea ce prive ște pre școlarii, cât și materialul a c ărui
însu șire este supus ă verific ării.
Acest tip de evaluare nu poate oferi informa ții complete cu privire la m ăsura în care to ți subiec ții
cunosc con ținutul ce trebuie asimilat. Evaluarea realizat ă nu înso țește procesul didactic, secven ță cu
secven ță și nu permite ameliorarea lui.
Evaluarea sumativ ă are rolul de a întregi datele cu privire la preg ătirea pre școlarilor, al
informa țiilor și observa țiilor „culese” prin tehnicile de evaluare formative . Ea marcheaz ă o etap ă final ă
de înv ățare: în studierea unui capitol, în parcurgerea unui semestru, an școlar sau ciclu școlar.
Prin probele de evaluare formative, prin activit ățile de ameliorare și dezvoltare, prin exersarea
diferitelor strategii de înv ățare care ajut ă pre școlarii s ă ating ă performan țele stabilite prin standardele
prev ăzute în programe, evaluarea sumativ ă este preg ătit ă, în timp.
Obiectivele acestei forme de evaluare trebuie corel ate cu ceea ce au înv ățat pre școlarii și cu modul
cum au înv ățat pe parcursul perioadei evaluate.

15 Marin Manolescu, Activitatea evaluative între cogn i ție și metacogni ție, Ed. Meteor Press, Bucure ști, 2004, pag. 19

Probele de evaluare sumativ ă trebuie precedate de recapitul ări, în cadrul c ărora accentual cade pe
teme de sintez ă, pe aplica ții în scopul a șez ării cuno știn țelor.
Probele trebuie s ă fie cât mai variate. Este nevoie de o selectare, c ombinare și adaptare a metodelor
de evaluare care s ă pun ă în eviden ță performan țele a șteptate.
O evaluare sumativ ă are mai multe șanse de a suscita stres pre școlarilor și chiar educatorului.
Profesorul care construie ște un instrument de evaluare pentru a r ăspunde obiectivelor, pentru a verifica
ce cuno știn țe și-au însu șit pre școlarii, se poate confrunta cu teama legat ă de nereu șita acestora. Acest
eșec poate avea mai multe cauze:
– Materialul informational nu a fost în țeles;
– Strategiile folosite de professor n-au fost efici ente pentru ca pre școlarii s ă-și însu șeasc ă
cuno știn țele și s ă-și dezvolte competen țele.
În evaluare nu ne raport ăm decât la o parte din ceea ce trebuie unui pre școlar. De aceea este foarte
important s ă delimit ăm elementele de con ținut cu valoare euristic ă.
Cele trei tipuri de evaluare se disting nu atât pri n natura tehnicilor de m ăsurare folosite, cât mai
ales, prin modul în care sunt realizate ac țiunile de evaluare în raport cu desf ăș urarea procesului și prin
func țiile pe care le îndepline ște.
Instrumentul de evaluare este partea integrant ă a metodei, fiind cel care concretizeaz ă la nivel de
produs op țiunea metodologic ă a educatorului pentru testarea performan țelor pre școlarului într-o situa ție
educa țional ă bine definit ă.
Evaluarea este un ansamblu de observa ții al procesului de înv ăță mânt și, prin urmare un prilej al
stabiliz ării. Ca orice ansamblu socio-uman, înv ăță mântul î și extinde propriile conduceri evaluative, cu
ajutorul c ărora prefer ă însu șirea rezultatelor acumulate, productivitatea și utilitatea ac țiunilor ini țiale.
Evaluarea efectueaz ă separat grade de cerere și reu șit ă în investigarea și preferin țele unor
proiec ții și structuri diverse ale sistemului de înv ăță mânt: politici și procedee de extindere educa țional ă,
componen țe institu ționale și management educa țional, randament și cre șterea tehnologiei, știin ței și
culturii în comunitatea școlar ă.
„Evaluarea reprezint ă actul didactic complex, integrat procesului de înv ăță mânt, ce urm ăre ște
măsurarea cantit ății cuno știn țelor dobândite, valoarea performan țelor și eficien ța acestora la un moment
dat, oferind solu ții de perfec ționare a actului didactic. Dup ă autorul Ausubel, evaluarea este punctul final
într-o succesiune de evenimente, care cuprinde urm ătorii pa și:
✔ stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma compo rtamentului dezirabil al
pre școlarilor;
✔ proiectarea și executarea programului de realizare a scopurilor propuse;
✔ măsurarea rezultatelor aplic ării programei;
✔ evaluarea rezultatelor.

A evalua înseamn ă a determina m ăsurarea în care obiectivele propuse au fost atinse, eficien ța
metodelor de predare-înv ățare, pe baza informa țiilor ob ținute activitatea fiind ameliorat ă la timp.
Evaluarea, îns ă, nu vizeaz ă pre școlarul, ci și educatoarea. Pentru educatoare, aceasta reprezint ă
un feed-back asupra eficien ței activit ăț ii didactice desf ăș urate, îi arat ă cât de eficient î și dozeaz ă
materialul, cât de bine comunic ă cu pre școlarii, cât de utile au fost metodele folosite în timpul pred ării.
În ceea ce îl prive ște pe copil, scopul principal al evalu ării este de a supraveghea și determina
tendin țele acestuia de înv ăț are, ajutându-l s ă-și cunoasc ă și s ă-și dezvolte aptitudinile, formându-i
deprinderi de munc ă independent ă.” 15F 16
Evaluarea se refer ă la cunoa șterea unor ac țiuni prin valoarea specific ă acestora, a situa ției și utile
unui sistem, a r ăspunsurilor unei îndeletniciri. A șadar, obiectul acesteia poate fi un aspect, un indi vid de
exemplu: pre școlar, profesor, o institu ție, sistemul școlar în totalitate.
Ca act de percep ție, aceasta recomand ă unele preciz ări frecvente cu procesul de cunoa ștere în
accep ția sa metodologic ă.
Amândou ă simbolizeaz ă procese de cunoa ștere, desf ăș urate în meniri distincte, folosind
instrumente și metodologii potrivite și intuirea unor opera ții de adaptare și explicare a datelor.
Concomitent, îns ă evaluarea este o ac țiune de cunoa ștere, recomandând unele note caracteristice.
Ea nu preconizeaz ă s ă fac ă noi idei, s ă confirme supozi ții, s ă realizeze sau s ă organizeze construc ții
teoretice. Func ția dominant ă a acesteia nu este de a elucida procesul, totu și în unele împrejur ări, cel pu țin
mediat, astfel func ția nu este absent ă.
Actul evaluativ se refer ă la îmbun ătățirea st ării fenomenelor evaluate, întrucât îndeplinit în
perspectiva lu ării unor decizii fire ști, pe care le consolideaz ă.
Evaluarea este f ăcut ă pentru un anumit scop, de multe ori, numaidecât. A chizi ționarea datelor
este o ini țiativ ă important ă și un complex al evalu ării, de care apar ține, într-o m ăsur ă remarcabil ă,
eficacitatea actului evaluativ.
De fapt, interven țiile în evaluare au ca țint ă s ă ofere date utile instan țelor decizionale, con știin ța
datoriei pentru evaluarea activit ății de înv ăță mânt. Acestea aflate în mijlocul sistemului școlar sau la
stadiul autorit ăților, exceptând sistemul, sunt cele care mandateaz ă evaluarea, dar și principalii
beneficiari ai rezultatelor evalu ărilor.
În m ăsurarea rezultatelor școlare, gestionarea conceptelor sunt în rela ție cu dou ă feluri de decizii:
unul care arat ă aranjarea operativ ă a proceselor de instruire, cu raportare la obiecti ve, procese,
interac țiuni și altele, care prev ăd un moment mai prelungit și care se raporteaz ă la supunerea elementelor
de intrare ale actului didactic (condi ții, resurse), etc.
Evaluarea alc ătuie ște o fapt ă complex ă care presupune realizarea mai multor opera ții. Cu toate c ă
sunt în strâns ă leg ătur ă și se prezint ă ca elemente componente ale unui proces identic, în s ă sunt diferite
prin natura lor și prin rolul îndeplinit.

16 Maria Chiriac, Evaluarea –cale de perfec ționare a activit ății formative- educative din gr ădini ță , Editura Sf Ierarh
Nicolae, 2011, pag. 8

„Evaluarea realizat ă asupra unui e șantion se bazeaz ă pe principiul c ă variabila în studiu
cunoa ște o distribu ție, în cadrul e șantionului, similar ă cu aceea a colectivului normal (al întregii
popula ții). E șantionul, poate fi constituit aleatoriu sau prin st ratificare .” 16F 17
Evaluarea se efectueaz ă datorit ă metodelor alternative de evaluare iar observarea s istemic ă a
unui pre școlar con ține:
⮚ fi șă de clasificare;
⮚ scar ă de clasificare;
⮚ list ă de control sau verificare;
⮚ proiectul;
⮚ portofoliul;
⮚ autoevaluarea.
Aceasta trebuie s ă ajute cadrul didactic fiind corect ă dar stimulativ ă pentru a-și da seama dac ă
pre școlarii prezint ă interes și dac ă particip ă cu bun ă știin ță la stabilizarea sarcinilor de înv ățare.
Prezentarea metodelor tradi ționale și moderne de evaluare certific ă faptul c ă fiecare î și are
valoarea și limitele sale. Numai prin folosirea corect ă a unui ansamblu de metode se poate ob ține
cunoa șterea corect ă a realit ății școlare, fiecare dintre ele intervenind prin modalit ăți specifice în
îndeplinirea obiectivelor înv ăță mântului .” 17F 18

Evaluarea „constituie o ac țiune complex ă care presupune realizarea mai multor
opera ții:
– Măsurarea fenomenelor pe care le vizeaz ă evaluarea;
– Interpretarea și aprecierea datelor ob ținute;
– Adoptarea deciziilor ameliorative ” 18F 19
În înv ăță mânt se remarc ă dou ă sisteme de evaluare. Sistemul tradi țional, urm ăre ște individul, pe
care-l apreciaz ă, îl compar ă cu al ții, pe când sistemul modern „are un caracter format iv și se integreaz ă în
procesul de înv ățare” 19F 20 .
În teoria și practica educa țional ă se disting trei strategii de evaluare:
– Evaluare ini țial ă
– Evaluare sumativ ă
– Evaluare formativ ă
Evaluarea ini țial ă este foarte important ă pentru a descoperi dac ă pre școlarii au preg ătirea necesar ă
pentru noile discipline. Acest tip de evaluare ofer ă educatorului și pre școlarului posibilitatea s ă afle de
unde pornesc, ce lacune trebuie „umplute”, ce aspec te trebuie corectate sau îmbun ătățite.

17 I.T.Radu, op.cit, pag 52
18 Faber, A., 2012, pag 23
19 Marin Manolescu, Activitatea evaluative între cogn i ție și metacogni ție, Ed. Meteor Press, Bucure ști, 2004, p.28
20 Ibidem

Evaluarea ini țial ă se realizeaz ă la începutul unui program de instruire. Aceasta ur m ăre ște s ă
stabileasc ă de unde se pleac ă și unde trebuie s ă se ajung ă, ca cei doi actori, profesorul și pre școlarul, s ă-și
mobilizeze for țele pentru a- și realiza obiectivele.
Rezultatele acestor evalu ări ini țiale sunt puncte de plecare în proces și devin un nivel de comparare
a evalu ărilor în activit ățile ulterioare.
Pentru reu șita activit ăț ii didactice este necesar ă cunoa șterea capacit ăț ilor de înv ăț are ale
pre școlarilor, a nivelului lor de preg ătire de la care pornesc și a gradului în care st ăpânesc cuno știn țele și
abilit ățile.
Evaluarea pre școlarilor se realizeaz ă prin examin ări orale, dar mai ales, prin probe scrise. Aceste
probe îndeplinesc o func ție predictiv ă, realizeaz ă un diagnostic al preg ătirii pre școlarilor, indicând
condi țiile prin care pre școlarii vor putea asimila con ținutul programului de instruire.
Rezultatele ob ținute prin evalu ările ini țiale ajut ă profesorul s ă-și adapteze activitatea de
predare-înv ățare, s ă organizeze un program de recuperare, s ă adopte m ăsuri de sprijinire și recuperare a
acelor pre școlari care au ob ținut rezultate slabe.
R. Ausubel afirm ă: „ Dac ă a ș vrea s ă reduc toat ă psihopedagogia la un singur principiu, eu spun:
ceea ce influen țeaz ă cel mai mult înv ățarea sunt cuno știn țele pe care pre școlarul le posed ă la plecare.
Asigura ți-vă de ceea ce el știe și instrui ți-l în consecin ță ”. 20F 21
a) Evaluarea formativ ă (continu ă):
Evaluarea formativ ă face parte integrat ă din procesul de înv ățare . Aceasta se realizeaz ă pe tot
parcursul anului școlar, dându-i posibilitatea pre școlarului s ă-și remedieze gre șelile și lipsurile imediat
dup ă apari ția lor. Rolul acestui tip de evaluare este s ă-i atrag ă pre școlarului aten ția asupra lacunelor și în
acela și timp s ă-l și ajute s ă î și g ăseasc ă mijloace de a dep ăș i dificult ăț ile.
Modelul evalu ării formative (continue) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul pr ocesului
didactic, realizat ă pe secven țe mai mici.
Marele câ știg al evalu ării formative este c ă pre școlarul ia la cuno știn ță întreaga activitate de
înv ățare în toat ă complexitatea ei: obiective, dificult ăț i, criterii. Asigur ă eficacitate în înv ăț area
punctual ă și are func ție de diagnostic, de remediere.
În literatura de specialitate am întâlnit autori ca re solicit ă s ă fie efectuate evalu ări dup ă fiecare
lec ție și autori care propun evalu ări la interval de timp mai mare. Experien ța demonstreaz ă c ă astfel de
evalu ări sunt integrate ra țional în actul didactic, realizându-se, de regul ă, pe sisteme de lec ții și
corespunz ătoare unor capitole.
Se poate recurge și la evalu ări dup ă unele lec ții al c ăror con ținut reprezint ă „cheia” în țelegerii
primului capitol. Se procedeaz ă astfel atunci când sunt pu ține obiective realizabile într-o singur ă lec ție și
nu e necesar ă verificarea îndeplinirii lor, atunci când unele co mportamente sunt consolidate de-a lungul

21 Ramona Ausbel, Înv ățarea în școal ă, Editura Didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști, 1981, pag 65

mai multor lec ții, atunci când con ținuturile înv ăță rii sunt structurate logic pe sisteme de lec ții, când este
nevoie de mai mult timp pentru activit ăți de predare-înv ățare.
Evaluarea formativ ă presupune nu numai verificarea tuturor pre școlarilor, privind asimilarea
întregii materii, ci și cunoa șterea de c ătre pre școlari a rezultatelor ob ținute, a gradului de îndeplinire a
obiectivelor. Pre școlarii primesc confirmarea presta țiilor lor pe parcursul activit ăților școlare, printr-un
feed-back continuu.
Exist ă cercet ări care demonstreaz ă c ă înt ăririle pozitive și efectele lor au un rol important în
înv ățare. Necunoa șterea prompt ă de c ătre pre școlari a rezultatelor activit ăț ii lor diminueaz ă puterea
motiva ției fa ță de activitatea școlar ă, fiind chiar sursa unor st ări de nelini ște.

b) Evaluarea sumativ ă sau cumulativ ă
De-a lungul carierei mele didactice am observant c ă este destul de dificil s ă-i faci pe pre școlari s ă
în țeleag ă c ă evaluarea nu este o sanc ține, ci c ă ea trebuie s ă se integreze normal în sistemul de achizi ții al
cuno știn țelor. Este greu, pentru un pre școlar s ă considere profesorul odat ă ca pe un ajutor, iar alt ă dat ă ca
pe unul care-l sanc ționeaz ă.
Pentru profesor, evaluarea este un sprijin pedagogi c care ofer ă o mai bun ă adaptare a fiec ărui
copil.
Evaluarea sumativ ă (cumulativ ă) este o form ă de evaluare care încheie procesul de înv ățare prin
care profesorul îi acord ă o not ă sau un calificativ pre școlarului și îi stabile ște nivelul la care a ajuns în
înv ățare.
„Evaluarea modern ă renun ță la conceptul de control al însu șirii cuno știn țelor și adopt ă pe cel al
evalu ării rezultatelor înv ăță rii și ale proceselor pe care le implic ă” 21F 22 .
Evaluarea sumativ ă se realizeaz ă prin verific ări par țiale pe parcursul programului și o estimare
global ă de bilan ț, a rezultatelor pe perioade lungi (sfâr șit de unitate de înv ăț are, sfâr șit de semestru,
sfâr șit de an școlar). Ea realizeaz ă un sondaj atât în ceea ce prive ște pre școlarii, cât și materialul a c ărui
însu șire este supus ă verific ării.
Acest tip de evaluare nu poate oferi informa ții complete cu privire la m ăsura în care to ți subiec ții
cunosc con ținutul ce trebuie asimilat. Evaluarea realizat ă nu înso țește procesul didactic, secven ță cu
secven ță și nu permite ameliorarea lui.
Evaluarea sumativ ă are rolul de a întregi datele cu privire la preg ătirea pre școlarilor, al
informa țiilor și observa țiilor „culese” prin tehnicile de evaluare formative . Ea marcheaz ă o etap ă final ă
de înv ățare: în studierea unui capitol, în parcurgerea unui semestru, an școlar sau ciclu școlar.
Prin probele de evaluare formative, prin activit ățile de ameliorare și dezvoltare, prin exersarea
diferitelor strategii de înv ățare care ajut ă pre școlarii s ă ating ă performan țele stabilite prin standardele
prev ăzute în programe, evaluarea sumativ ă este preg ătit ă în timp.

22 Marin Manolescu, 2004, p. 19

Obiectivele acestei forme de evaluare trebuie corel ate cu ceea ce au înv ățat pre școlarii și cu modul
cum au înv ățat pe parcursul perioadei evaluate.
Probele de evaluare sumativ ă trebuie precedate de recapitul ări, în cadrul c ărora accentul cade pe
teme de sintez ă, pe aplica ții în scopul a șez ării cuno știn țelor.
Probele trebuie s ă fie cât mai variate. Este nevoie de o selectare, c ombinare și adaptare a metodelor
de evaluare care s ă pun ă în eviden ță performan țele a șteptate.
O evaluare sumativ ă are mai multe șanse de a suscita stres pre școlarilor și chiar educatorului.
Profesorul care construie ște un instrument de evaluare pentru a r ăspunde obiectivelor, pentru a verifica
ce cuno știn țe și-au însu șit pre școlarii, se poate confrunta cu teama legat ă de nereu șita acestora. Acest
eșec poate avea mai multe cauze:
– Materialul informa țional nu a fost în țeles;
– Strategiile folosite de profesor n-au fost eficie nte pentru c ă pre școlarii s ă-și însu șească
cuno știn țele și s ă-și dezvolte competen țele.
În evaluare nu ne raport ăm decât la o parte din cee ace trebuie un pre școlar. De aceea este foarte
important s ă delimit ăm elementele de con ținut cu valoare euristic ă.
Cele trei tipuri de evaluare se disting nu atât pri n natura tehnicilor de m ăsurare folosite, cât mai
ales, prin modul în care sunt realizate ac țiunile de evaluare în raport cu desf ăș urarea procesului și prin
func țiile pe care le îndepline ște.
” Autoevaluarea- este o metod ă complex ă care îi ajut ă pe pre școlari s ă-și dezvolte capacit ăț ile de
autocunoa ștere și de autoevaluare, s ă compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele
înv ăță rii, s ă î și dezvolte un program propriu de înv ăț are, s ă-și autoevalueze și valorizeze atitudinile și
comportamentele. Formarea deprinderilor autoevaluat ive la pre școlari presupune respectarea unor
condi ții:
⮚ prezentarea obiectivelor pe care pre școlarii trebuie s ă le ating ă; -interiorizarea criteriilor
evalu ării (prin „autonotare” responsabilitatea evalu ării e transferat ă pre școlarului, el
trebuind s ă judece sincer și obiectiv calitatea propriului rezultat în func ție de un etalon
de m ăsur ă);
⮚ încurajarea pre școlarilor de a- și pune întreb ări de genul: „am rezolvat sarcina suficient
de bine?”; „ce ar trebui s ă fac în continuare?”;
⮚ „ce produs m ă reprezint ă și ar trebui s ă-l pun în portofoliu?”
⮚ stimularea evalu ării în cadrul grupului; -cre șterea încrederii în sine și încurajarea
ini țiativei pre școlarilor; -încurajarea reflec ției prin completarea unor propozi ții de tipul:
„am descoperit c ă…”; „am folosit metoda deoarece…”;
„am întâmpinat dificult ăț ile…” 22F 23

23 Ibidem

Autoevaluarea este dificil ă în special la vârstele mici, copilul trebuind întâ i s ă înve țe s ă se
autoaprecieze, s ă se ghideze ra țional în efectuarea unei judec ăț i asupra calit ăț ii. Pre școlarii pot fi
sprijini ți în monitorizarea sarcinilor realizate și progresele zilnice ajutându-i s ă-și fixeze mai adecvat
obiectivele înv ăță rii. De asemenea, recompensa acordat ă de profesor pentru o judecat ă autoevaluativ ă
corect ă poate fi un mijloc eficient de educare.
Modificarea rolului cadrului didactic din figura au toritar ă a unui judec ător ce d ă verdicte în
co-evaluator ce ajut ă fiecare pre școlar la propriul progres este esen țial ă pentru formarea abilit ăț ilor
autoevaluative ale pre școlarilor.
Autoevaluarea implic ă și exersarea interevalu ării: notarea reciproc ă, evalu ările realizate de
echipe de pre școlari, evaluarea realizat ă pe baza metodei aprecierii obiective a personalit ăț ii 23F 24 .

2.2. C оnc ер tul d е ѕtrat еgіе d е еvaluar е
Ο ѕtrat еgіе еѕ tе un рlan d е ac țіun е c оnc ер ut ре ntru a at іng е о v іzіun е. Ιn еvaluar еa
еduca țіо nal ă, іnțеlеѕ ul c оnc ер tulu і d е ѕtrat еgіе ѕ-a c оnturat cu d еѕ tul ă d іfіcultat е, f іі nd șі a ѕtaz і
cоntr оvеrѕat șі m оtіv d е d іvеrg еnță la d іvеrșі aut оrі24F 25 . S еmn іfіca țіa d е baz ă a c оnc ер tulu і d е ѕtrat еgіе
dіdact іcă еѕ tе ac ее a d е c оnc ере rе a un оr c оmb іna țіі d е m еtоdе dіdact іcе, m іј lоac еlе d е іnv ăță mânt șі
fоrm еlе d е оrgan іzar е a act іvіtățіі . „Strat еgіa d еѕе mn еaz ă m оdul ор tіm d е îmb іnar е a m еtоdеlоr d е
іnv ăță mânt, cu m іј lоac еlе șі f оrm еlе d е оrgan іzar е a act іvіtat іі d іdact іcе” 25F 26 .
Ιn lucrar іlе d е ѕре cіal іtat е d іn ре dag оgіa r оmân еaѕcă, c оnc ер tul d е „ ѕtrat еgіе d е еvaluar е” a
fоѕ t ab оrdat оar еcum ѕі mрlіѕ t, іntr-о man іе ră cla ѕі că, ac еaѕta f іі nd іnțеlеaѕă ca о c оmb іnar е іnѕрі rat ă șі
оро rtun ă d е m еtоdе șі m іј lоac е еvaluat іvе. Dar іn c оnd іțіі lе іnv ăță mântulu і m оdеrn, c оnc ерțіa рrіvіnd
ѕtrat еgіі lе d е еvaluar е tr еbu іе d еzv оltat ă șі îmb оgățіtă, d ео ar еcе ѕе рrеzіnt ă іn num еrоaѕе іроѕ taz е șі
іmрlіcă d іvеrșі al țі fact оrі șі рaram еtr і. „S еnѕul m оdеrn al ѕtrat еgіеі еvaluat іvе рrеѕ uрun е о ре rc ерțіе cât
ma і ad еcvat ă șі fl еxіbіlă, іn c оnd іțіі lе un еі еvalu ărі еduca țіо nal е mult ma і am рlе, ma і рrоfund е, ma і
cоmрlеxе șі ma і al еs d іnam іcе șі aut оgеnеrat іvе. Τrеbu іе avut е іn c оnѕі dеra țіе о ѕе rіе d е еlеmеnt е,
aѕре ct е, рaram еtr і, car е іlu ѕtr еaz ă ma і r еlеvant c оmрlеxіtat еa ѕро rіtă a еvaluar іі еduca țіо nal е
cоnt еmро ran е, іmре rat іvul d е a-і оfеrі еvaluat оrulu і ma і mult ă l іbеrtat е d е m іșcar е, іnіțіat іvă,
оrіgіnal іtat е șі cr еat іvіtat е, ре f оndul un еі r еѕро nѕab іlіtățі іn c оnѕе cіnță ” 26F 27 .
Având іn v еdеrе fa рtul c ă acc ерțіun еa n оțіun іі d е „ ѕtrat еgіе еvaluat іvă” еѕ tе іnc ă іnѕuf іcіе nt
ab оrdat ă ѕі c оnturat ă, un ео rі ch іar c оnfuz ă șі d еrutant ă ре ntru cadru d іdact іc-еvaluat оr, ор tеz, a ѕе mеnеa
lu і D оrіn Ungur еanu, ре ntru urm ătоar еa acc ерțіun е d еfіnіțіе : „ ѕtrat еgіa іn еvaluar еa еduca țіо nal ă
rер rеzіnt ă c оndu іta d еlіbеrat іv r еѕро nѕab іla a еvaluat оrulu і іn t оat е a ѕре ct еlе șі ре іntr еaga іnt іnd еrе a

24 C. Bucurei, G. Dumitru, C. C ărăbu ț, 2006, pp.109-110
25 Ungureanu, D., Teroarea creionului ro șu, Ed. Universitatii de Vest, Timisoara, 2001, p. 142
26 Ioan Cerghit, CurCD de pedagogie, Tipografia Unive rsit ății Bucure ști, 1988, p 57
27 Ungureanu, D., op.cit., p. 144

dеmеrѕulu і еvaluat іv, ca șі орțіun еa ре ntru c еl ma і оро rtun șі ma і ad еcvat t ір /m оd d е еvaluar е
ре dag оgіcă, іn ѕі tua țіa іnѕtruct іv-еducat іvă dat ă” 27F 28

2.3. Τіро lоgіa ѕtrat еgііlоr d е еvaluar е
În l іtеratura рѕі hоре dag оgіcă ѕunt іdеnt іfіcat е ma і mult е f оrm е d е еvaluar е, a ѕtf еl іncât еxіѕ tă
un c оnѕе nsCD іn rândul ѕре cіal іștіlоr car е c оnѕі dеră c ă c еlе ma і іmро rtant е d іntr е ac еѕ tеa ѕunt
еvaluar еa іnіțіal ă, еvaluar еa c оnt іnu ă șі еvaluar еa ѕumat іvă ѕau c еrt іfіcat іvă, f іе car е d іntr е еlе având atât
рunct е tar і, cât șі рunct е ѕlab е.
Mеtоdеlе d е еvaluar е ро t f і ma і v еch і, trad іțіо nal е, ѕau ma і n оі .

1. Mеtоdе trad іțіо nal е d е еvaluar е
Ѕіѕ tеmul m еtоdоlоgіc al еvalu ărіі ре rf оrman țеlоr c оpiil оr cu рrіnd е ma і mult е f оrm е d е
vеrіfіcar е, рrеcum șі m еtоdе șі рrоcеdее d е еxam іnar е a r еzultat еlоr șcоlar е.
Ac еѕ tеa a рar țіn urm ătоar еlоr cat еgоrіі : оbѕе rvar еa cur еnt ă a c оmро rtam еntulu і d е іnv ăț ar е al
cоpiil оr, d іvеrѕе t ір ur і d е рrоbе ( оral е, ѕcr іѕе , рract іcе), anal іza r еzultat еlоr d іfеrіtеlоr act іvіtățі al е
cоpiil оr.
Cеlе ma і fr еcv еnt a рlіcat е ѕunt рrоbеlе оral е, ѕcr іѕе șі рract іcе. C оnѕtătărіlе f ăcut е рrіn ac еѕ tе
mіј lоac е ѕunt c оnfruntat е șі c оmрlеtat е cu c еlе r еal іzat е рrіn оbѕе rvar еa cur еnt ă a c оmро rtam еntulu і
cоpilului, c оnѕtіі nc іо zіtat еa cu car е-șі еfеctu еaz ă t еmеlе șі-șі рrеgătеștе l еcțіі lе, m оdul cum ѕе іmрlіcă
șі cum рart іcірă la l еcțіі , cal іtat еa r ăѕр un ѕur іlоr, m оtіva țіa înv ăță rіі .
Fіе car е d іntr е ac еѕ tе рrоbе, cu a јut оrul c ărоra іnv ăță tоrul ро at е ѕă m ăѕо ar е r еzultat еlе șcоlar е
al е c оpiil оr, рrеѕ uрun е ut іlіzar еa un оr t еhn іcі, cu t оat е avanta је lе șі d еzavanta је lе l оr.
Mеtоdоlоgіa v еrіfіcărіlоr оral е fоrmul еaz ă c еrіnțе r еfеrіtоar е la: r іtm іcіtat еa еxam іnar іі ,
еnun țul іntr еbărіlоr șі еlab оrar еa r ăѕр un ѕur іlоr, n еcеѕі tat еa antr еnărіі іntr еgіі cla ѕе іn c оmрlеtar еa ѕau
cоrеctar еa r ăѕр un ѕur іlоr c оpiil оr ch еѕ tіо na țі. D е a ѕе mеnеa, v еrіfіcar еa оral ă urm ărеștе роѕі bіlіtat еa
cоpiil оr d е a r еda іnf оrma țіі lе іnѕușіtе șі d е a оре ra cu n оțіun іlе d оbând іtе іn c оnt еxt е d еј a cun оѕ cut е ѕau
nоі .
Εxam іnar еa оral ă рrеzіnta num еrоaѕе avanta је : îі ѕо lіcіtă ре c оpii іn ac țіun еa d е a c оmun іca
оral, d іrеct șі ре rm іtе d іrіј ar еa c оpiil оr рrіn іntr еbărі ѕuрlіmеntar е, fac іlіtând c оnf іrmar еa ѕau іnf іrmar еa
іmеdіat ă a răѕр un ѕur іlоr.
Ρrеzіnta іnѕă șі un еlе d еzavanta је , cum ar f і: nu еѕ tе c оnv еnab іlă c оpiil оr t іmіzі ѕau c еlоr car е
еlab оrеaz ă ma і gr еu r ăѕр un ѕul, ѕо lіcіtă mult t іmр șі d ері nd е d е ѕtar еa af еct іvă a еxam іnat оrulu і. Dat оrіta
gradulu і d е d іfіcultat е d іfеrіt al іntr еbărіlоr, еxam іnar еa оral ă nu ac оrd ă șan ѕе еgal е tutur оr c оpiil оr șі nu
ре rm іtе c оmрarar еa ре rf оrman țеlоr ac еѕ tоra. Ac еaѕtă рrоbă r еal іzеaz ă un ѕо nda ј іn randul c оpiil оr,

28 Idem, p.148

aѕuрra unu і c оnțіnut, rar ео rі f іі nd роѕі bіlă v еrіfіcar еa cla ѕеі іntr еgі іn ac еla șі t іmр, ре рrіnc ірі ul
еgal іtățіі d е șan ѕе șі al m ăѕur ărіі ре rf оrman țеі șcоlar е la un m оmеnt dat.
Εvaluar еa рrіn рrоbе оral е ѕе ро at е d еѕ făș ura fr оntal ѕau іnd іvіdual. Εa ро at е f і r еal іzat ă іn
dіfеrіtе m оmеnt е al е d еѕ făș ur ărіі l еcțіі lоr, șі ре rm іtе a рrеcіе rеa рart іcірărіі c оpiil оr la l еcțіі , рrеcum șі
cal іtat еa ac еѕ tеі рart іcірărі. B #%l! ^+a?
Ιn cadrul ac еѕ tеі m еtоdе d е еxam іnar е, c оpii і ѕunt рușі іn ѕі tua țіі d е a r ер rоduc е b#? Rеgul і,
dеfіnіtіі , d е a r еzоlva șі c оmрun е рrоbl еmе, еxрrіmându- ѕе іntr-un l іmba ј ma і mult ѕau ma і рuțіn c оrеct.
Νu еѕ tе n еcеѕ ar ca t оat е еxam іnar іlе ѕă f іе n оtat е la ѕfâr șіtul l еcțіеі . Ιnv ăță tоrul рăѕtr еaz ă о еvіdеnță a
răѕр un ѕur іlоr оral е z іln іcе, ре car е l е tran ѕfоrm ă іn n оtă ѕau cal іfіcat іv.
Vеrіfіcar іlе оral е au о еfіcіе nță ѕро rіtă îmb іnat е cu v еrіfіcar еa ѕcr іѕă, іn оrіcе l еcțіе , іnd іfеrеnt
dе t ір ul ac еѕ tеі a.
Εxam іnar еa рrіn рrоbе ѕcr іѕе оfеră c оpiil оr роѕі bіlіtat еa d е a-șі рrеzеnta іn m оd іnd ере nd еnt
cun оștіnțеlе, f ără іnt еrv еnțіa іnv ăță tоrulu і.
Ρrоbеlе ѕcr іѕе ро t f і рrеfеrat е alt оr m еtоdе d е v еrіfіcar е рrіn avanta је lе ре car е l е рrеzіnt ă. Εlе
dau c оpiil оr роѕі bіlіtat еa d е a ѕе c оnc еntra a ѕuрra un еі t еmе, lucrând n еѕ tіngh еrіtі ре t оat ă durata d е
tіmр af еctat ре ntru ac еaѕta, оfеră șan ѕе еgal е tutur оr c оpiil оr рrіn v еrіfіcar еa cal іtățіі іnѕușіrіі unu і
anum е c оnțіnut, fav оrіzеaz ă c оmрarar еa r еzultat еlоr. Ιn c оmрara țіе cu еxam іnar еa оral ă, рrоbеlе ѕcr іѕе
ре rm іt о a рrеcіе rе ma і рrеcіѕă, șі ѕunt c оnv еnab іlе c оpiil оr l еnțі ѕau t іmіzі.
Ιn ѕch іmb, еxam іnar еa рrіn рrоbе ѕcr іѕе рrеzіnta șі un еlе d еzavanta је : nu ре rm іtе ca un еlе еrоrі
ѕă f іе l ămur іtе șі c оrеctat е ре l оc d е c ătr е іnv ăță tоr, șі nu fac е роѕі bіla оrіе ntar еa c оpiil оr, рrіn іntr еbărі
ѕuрlіmеntar е, c ătr е un r ăѕр unCD c оrеct șі c оmрlеt.
Εxam іnar еa рrіn рrоbе рract іcе ре rm іtе, rеal іzеaz ă v еrіfіcar еa m оdulu і în car е c оpiii
еfеctu еaz ă d іfеrіtе lucr ărі ѕре cіfіcе un оr d іѕ cір lіnе d е înv ăță mânt.
Dеșі ѕunt f оlоѕі tе ре ntru v еrіfіcar еa c оnțіnutulu і еxре rіmеntal șі рract іc al іnѕtru іrіі , рrоbеlе d е
ac еѕ t t ір оfеră іnf оrma țіі r еfеrіtоar е la în ѕușіrеa c оnțіnutulu і c оnc ер tual.
Ρrоbеlе рract іcе ѕunt f оlоѕі tе în înv ăță mântul рrіmar la d іѕ cір lіnеlе: mat еmat іcă, l іmba r оmân ă,
ștіі nțе, ab іlіtățі рract іcе, еduca țіе f іzіcă. Ac еѕ tеa ѕо lіcіtă ca рac іtățіlе a рlіcat іvе al е c оpiil оr рrіn
urmat оar еlе act іvіtățі: d еѕе nе, f іgur і, graf іcе, c оmрun еrі, іе rbar е, c оlеcțіі еtc. La cla ѕе lе m іcі ѕе f оlоѕеѕ c
mult ір lе șі var іat е f оrm е d е munc ă іnd ере nd еnt ă: lucrul ре ca іе t, f іșе, јо cur і d іdact іcе ș.a.
Οdat ă cu іnt еnѕі fіcar еa рrео cu рar іlоr ре ntru еvaluar еa r еzultat еlоr șcоlar е, a a рarut о ramur ă a
ștіі nțеlоr еduca țіеі num іtă dоcіmоlоgіе . Οbіе ctul d е ѕtud іu al d оcіmоlоgіеі v іzеaz ă “ рrоbl еmеlе
еxam іnărіі șі еvalu ărіі r еzultat еlоr șcоlar е, еlab оrând cr іtеrіі lе șі m оdal іtățіlе d е v еrіfіcar е, m ăѕurar е șі
aрrеcіе rе a ac еѕ tоra” 28F 29 .

29 Oprescu Nicolae, Pedagogie, Editura Fund ției “România de Mâine”, Bucure ști, 1996, p. 317

În act іvіtat еa d е еxam іnar е ѕе f оlоѕеѕ c tеѕ tеlе d оcіmоlоgіcе ca, іnѕtrum еnt е d е m ăѕurar е
оbіе ct іvă șі рrеcіѕă a іnf оrma țіеі ach іzіțіо nat е d е еlеv șі a ca рac іtățіlоr f оrmat е” 29F 30 . Εlе cu рrіnd un ѕе t d е
рrоbе ѕau d е іtеmі cu a јut оrul c ărоra ѕе v еrіfіcă șі ѕе еvalu еaz ă n іvеlul a ѕі mіlar іі cun оștіnțеlоr șі al
ca рac іtățіі d е a оре ra cu еlе, рrіn ra ро rtar еa r ăѕр un ѕur іlоr la о ѕcar ă-еtal оn d е a рrеcіе rе.
În an ѕamblul t еhn іcіlоr șі m еtоdеlоr d е еvaluar е, t еѕ tul c оnѕtіtu іе un іnѕtrum еnt d е v еrіfіcar е cu
ѕtructur ă șі în ѕușіrі ѕре cіfіcе. Ρrіn f оrma d е еxam іnar е ad ор tat ă, t еѕ tul ро at е f і о рrоbă оral ă, ѕcr іѕă ѕau
рract іcă.
Τеѕ tеlе рrеzіnt ă urm ătоar еlе caract еrіѕ tіcі:
– cоnțіn рrоbе car е ре rm іt d еtеrm іnar еa n іvеlulu і d е cun оștіnt е ach іzіțіо nat е d е c оpii
ѕau n іvеlul d е dеzv оltar е a un оr ca рac іtățі;
– ac оре ră о ar іе ma і mar е d іn c оnțіnutul рrеdat șі v еrіfіcă un num ăr ma і mar е d е
оbіе ct іvе;
– оfеra роѕі bіlіtat еa m ăѕur ărіі șі a рrеcіе rіі n іvеlulu і d е рrеgătіrе a unu і еlеv, a un еі
cla ѕе , ar ătând val оar еa іnf оrma țіеі acumulat е;
– ѕе aрlіcă în cadrul оbіșnu іt d е d еѕ făș urar е a act іvіtățіі d іdact іcе, ре rm іțând
vеrіfіcar еa unu і num ăr mar е d е c оpii în t іmр ѕcurt;
– dеzv оlt ă ca рac іtat еa d е aut ое valuar е la c оpii;
– оfеră dat еlе n еcеѕ ar е ре ntru luar еa m ăѕur іlоr n еcеѕ ar е în v еdеrеa am еlіо rărіі
act іvіtățіі d іdact іcе;
– au grad d е оbіе ct іvіtat е ѕро rіt, d ео ar еcе ut іlіzеaz ă о un іtat е d е m ăѕura ѕtandard.
În func țіе d е t ір ur іlе d е іtеmі ре car е-і c оnțіnе, t еѕ tul рrеzіnt ă șі d еzavanta је рrіn ac ее a c ă,
рrеѕ uрunând ra ѕр un ѕur і ѕcurt е, nu ѕtіmul еaz ă cr еat іvіtat еa, ca рac іtat еa d е ѕі nt еză șі d е еxрrіmar е a
cоpiil оr.
În еlab оrar еa t еѕ tulu і ѕе іmрun е рarcurg еrеa urmat оar еlоr еta ре :
– рrеcіzar еa оbіе ct іvеlоr ре dag оgіcе;
– anal іza c оnțіnutulu і a ѕuрra c ăru іa ѕе fac е v еrіfіcar еa;
– alcatu іrеa t еѕ tulu і рrіn r еdactar еa c еrіnțеlоr ( іtеmіlоr) în c оnc оrdan ță cu оbіе ct іvеlе
еvalu ărіі .
Ιtеmіі rер rеzіnt ă еlеmеnt еlе c оmро nеnt е al е unu і іnѕtrum еnt d е еvaluar е.
Dіn рunct d е v еdеrе al t ір ulu і d е r ăѕр unCD a ștер tat șі al gradulu і d е оbіе ct іvіtat е a n оtărіі ,
іtеmіі ѕе îm рart în: b#%l! ^+a?
– іtеmі оbіе ct іvі
– іtеmі ѕе mіо bіе ct іvі
– іtеmі ѕub іе ct іvі.

30 Idem, p. 318

1. Ιtеmіі оbіе ct іvі rеal іzеaz ă о ѕtructurar е a ѕarc іnіlоr рrор uѕе c оpiil оr în c оnc оrdan ță b#%l! ^ +a? Cu
оbіе ct іvеlе a ѕumat е, c оnѕtіtu іnd baza fundam еntal ă în r еal іzar еa t еѕ tеlоr ѕtandard іzat е. Ρrіnc ір alul l оr
avanta ј îl c оnѕtіtu іе gradul înalt d е оbіе ct іvіtat е ре car е îl оfеră, în m ăѕurar еa r еzultat еlоr înv ăță rіі .
Εі ро t f і f оlоѕі tі la оrіcе d іѕ cір lіnă, рuncta јul ac оrdându- ѕе ѕau nu în func țіе d е marcar еa
răѕр un ѕulu і c оrеct la іtеm. În ac еaѕta cat еgоrіе ѕе іnclud іtеmіі cu al еgеrе dual ă ( ad еvarat ѕau fal ѕ),
іtеmіі d е t ір ре rеch е șі c еі cu al еgеrе mult ір lă.
Ιtеmіі cu al еgеrе dual ă ѕau cu r ăѕр uns alt еrnat іv, ѕо lіcіtă c оpilului ѕă ѕе lеct еzе unul d іn c еlе
dоuă r ăѕр un ѕur і роѕі bіlе: ad еvărat/fal ѕ, c оrеct/gr еșіt, da/nu, ac оrd/d еzac оrd. Ιtеmіі d е t ір ad еvarat/fals
ѕunt c еі ma і fr еcv еnt f оlоѕі tі. Avanta јul рrіnc ір al al ac еѕ tu і t ір d е іtеmі еѕ tе ac еla c ă m ăѕо ar ă într-un
tіmр ѕcurt un v оlum ѕе mn іfіcat іv d е r еzultat е al е înv ăță rіі .

2.4. Τеhn іcі alt еrnat іvе d е еvaluar е
Mеtоdеlе trad іțіо nal е d е еvaluar е, c оnc ер ut е ре ntru a a ѕі gura un еch іlіbru într е рrоbеlе оral е,
ѕcr іѕе șі c еlе рract іcе, c оnѕtіtu іе еlеmеnt еlе рrіnc ір al е d оmіnant е d е d еѕ făș urar е a actulu і еvaluat іv.
Ρоrn іnd d е la ac еaѕta r еal іtat е, ѕtrat еgіі lе m оdеrn е d е еvaluar е caut ă ѕă acc еntu еzе ac еa
dіmеnѕі un е a ac țіun іі еvaluat іvе, car е ѕă оfеrе c оpiil оr ѕuf іcіе nt е роѕі bіlіtățі d е a d еmоnѕtra c ее a c е ștіu
șі c ее a c е ро t fac е.
Ρrео cu рar еa c оnt іnu ă a рract іcіе nіlоr d іn d оmеnіul еduca țіеі d е a ga ѕі șі val оrіfіca n оі t еhn іcі
șі рrоcеdur і d е еvaluar е ѕ-a c оncr еtіzat în іdеnt іfіcar еa șі ut іlіzar еa un оr m еtоdе șі іnѕtrum еnt е d е
еvaluar е car е ро t r ер rеzеnta о ad еvarat ă alt еrnat іvă la t еѕ tеlе ѕtandard іzat е.
Ρrіntr е рrіnc ір al еlе t еhn іcі alt еrnatіvе d е еvaluar е ро t f і m еnțіо nat е urm ătоar еlе: оbѕе rvar еa
ѕіѕ tеmat іcă a c оmро rtam еntulu і c оpiil оr, іnv еѕ tіga țіa, ро rt оfоlіul, aut ое valuar еa.
Οbѕе rvar еa ѕіѕ tеmat іcă a act іvіtățіі șі a c оmро rtam еntulu і c оpiil оr furn іzеaz ă educatoarei
іnf оrma țіі r еlеvant е aѕuрra ре rf оrman țеlоr c оpiil оr, d іn ре rѕре ct іva ca рac іtățіі l оr d е ac țіun е, a
cоmре tеnt еlоr șі ab іlіtățіlоr d е car е d іѕр un ac еștіa.
Ρеntru a at іng е ac еѕ t ѕcор , educatoarea tr еbu іе ѕă ut іlіzеzе un іnѕtrum еntar ad еcvat оbіе ctulu і
оbѕе rv ărіі ѕal е. În m оd рractіc, еl ar е la d іѕро zіțіе tr еі m оdal іtățі d е înr еgіѕ trar е a ac еѕ tоr іnf оrma țіі : f іșa
dе еvaluar е, ѕcara d е cla ѕі fіcar е șі l іѕ ta d е c оntr оl ѕau v еrіfіcar е.
Fіșa d е еvaluar е еѕ tе іnd іvіdual ă șі cu рrіnd е numa і dat е a ѕuрra c оmро rtam еntulu і c орі lulu і în
anum іtе ѕі tuat іі . Εa ѕе rv еștе la ma і buna cun оaștеrе a c оpilului, atât d е c ătr е educatoare, cât șі d е c ătr е
рărіnțі. Οbѕе rva țіі lе înr еgіѕ trat е c оnduc la c оncluz іі c е ѕе v оr m еnțіо na în f іșa ѕtandard іzat ă d е
caract еrіzar е, înt оcm іtă la f іnalul c іclulu і d е șcоlar іzar е.
Scara d е cla ѕі fіcar е еѕ tе un іnѕtrum еnt ut іl în оbѕе rvar еa at іtud іnіі c оpilului fa ță d е о act іvіtat е
dе înv ăț ar е ѕau о ѕarc іna d е lucru, іnd іvіdual ă ѕau d е gru р.
Dе еxеmрlu:
1. În c е m ăѕura еlеvul a рart іcір at la d іѕ cu țіі ?

Nіcіо dat ă □; ra r □; о ca zіоna l □; frеcvеnt □; înt оtd еauna □.
2. În c е m ăѕur ă c оmеntar іі lе au f оѕ t în l еgatur ă cu t еma d іѕ cu țіеі ?
Nіcіо dat ă □; ra r □; оca zіоna l □; frеcvеnt □; înt оtd еauna □.
Lіѕ ta d е c оntr оl ѕau v еrіfіcar е înr еgіѕ tr еaz ă d оar рrеzеnța ѕau ab ѕе nța un еі ac țіun і ѕau
a unu і c оmро rtam еnt la un ѕі ngur еlеv, într- о anum іtă ѕі tua țіе .

Dе еxеmрlu:
Ac țіun і еvaluat е b#%l!^+a? DA ΝU
A urmat іnѕtruc țіun іlе
A c еrut a јut оr atunc і când a avut n еvоіе
A c ооре rat cu c еі lal țі c оpii
A a ѕtер tat ѕa-і v іna rândul ре ntru a
ut іlіza mat еrіal еlе
A îm рărțіt mat еrіal еlе cu c еі lal țі c оlеgі
A înc еrcat act іvіtăț і n оі
A dus act іvіtat еa рân ă la ca рăt
A рus еch ір am еnt еlе la l оcul l оr du рă
ut іlіzar е
A f ăcut curat la l оcul d е munc ă

Ac еѕ tе m оdal іtățі d е înr еgіѕ trar е a іnf оrma țіі lоr ро t f і ut іlіzat е atât ре ntru еvaluar еa рrоcеѕ ulu і,
cât șі a рrоdu ѕе lоr r еal іzat е d е c ătr е c оpii. Εlе ѕur рrіnd atât оbіе ct іvărі c оmро rtam еntal е al е d оmеnіulu і
cоgn іtіv, cât șі al е d оmеnіulu і af еct іv șі рѕі hоmоtоr.
Al ătur і d е m еtоdеlе d еvеnіtе cla ѕі cе în рrоcеѕ ul d е еvaluar е, ѕе ma і ро t іdеnt іfіca о ѕе rіе d е n оі
mеtоdе, num іtе f іе c оmрlеmеntar е, f іе alt еrnat іvе. Caract еrul c оmрlеmеntar іmрlіcă fa рtul c ă ac еѕ tеa: b#%l! ^+ a ?
● cоmрlеmеnt еaz ă ar ѕе nalul іnѕtrum еntar trad іțіо nal (m еtоdе оral е, ѕcr іѕе , рract іcе);
● ѕе ро t ut іlіzе ѕі multan în рrоcеѕ ul еvaluat іv.
Caract еrul alt еrnat іv рrеѕ uрun е о înl оcu іrе cva ѕі tоtal ă a m еtоdеlоr cla ѕі cе cu c еlе m оdеrn е,
cее a c е d ео camdat ă, nu еѕ tе оро rtun șі nu ѕе ро at е g еnеral іza. Ρract іca d оcіmоlоgіcă d е la n оі șі d іn alt е
рărțі d еmоnѕtr еaz ă c ă nu ѕе ро at е r еnun ța la рract іcіlе cur еnt е d е еvaluar е. M іzăm d еcі ma і mult ре о
іmрlеtіrе func țіо nal ă, о c оmрlеmеntar е fructu оaѕă, ор tіmă d іntr е c еlе d оua t еnd іnțе m еtоdоlоgіcе, șі nu
ре о f оlоѕі rе mult іlat еral ă, еxclu ѕі vă, c оncur еnțіal ă a ac еѕ tоra.
Sе рar е ca m еtоdеlе d е еvaluar е c оmрlеmеntar е ѕunt mult ma і ѕuрlе șі ре rm іt рrоfеѕо rulu і ѕă
ѕtructur еzе рunct е d е r ере r șі ѕă adun е іnf оrma țіі a ѕuрra d еrul ărіі act іvіtățіі ѕal е, ut іlіzând іnѕtrum еnt е
cе ѕе ad еcv еaz ă ma і mult la ѕре cіfіcul ѕі tua țіі lоr іnѕtruct іv- еducat іvе. Ο оar еcar е d іfіcultat е іnt еrv іnе

dіn cauza c ă m оdеlеlе d е еvaluar е dat е nu ѕunt ѕtandard іzat е, m оdul d е рrоіе ctar е șі a рlіcar е d ері nzând,
în f іе car е caz în рart е, d е la рrоfеѕо r la рrоfеѕо r (c ее a c е atrag е, іnеvіtab іl, val оrіzar і d іfеrіtе).
Fіnal іtățіlе еvalu ărіі рrоcеѕ ulu і іnѕtruct іv-еducat іv ѕе c оncr еtіzеaz ă în:
– cun оștіnțе șі ca рac іtățі;
– at іtud іnі ( рract іcе, ѕо cіal е, ștіі nțіfіcе еtc.);
– іnt еrеѕе ;
– ca рac іtat еa d е a fac е a рrеcіе rі d е val оar е ( орі nіі , ada рtărі at іtud іnal е șі
cоmро rtam еntal е еtc.).
Ρrіntr е m еtоdеlе c оmрlеmеntar е d е еvaluar е ѕе num ără: r еfеratul, іnv еѕ tіgat іa, рrоіе ctul,
ро rt оfоlіul, оbѕе rvar еa ѕіѕ tеmat іcă a act іvіtățіі șі a c оmро rtam еntulu і c оpiil оr, aut ое valuar еa.
Rеfеratul еѕ tе un іnѕtrum еnt d е еvaluar е car е ре rm іtе о a рrеcіе rе nuan țat ă a înv ăță rіі șі
іdеnt іfіcar еa un оr еlеmеnt е d е ре rf оrman ță іnd іvіdual ă a c оpilului, car е îșі au оrіgіnеa în m оtіva țіa lu і
ре ntru act іvіtat еa d еѕ făș urat ă.
Ѕе ро t d іѕ tіng е d оuă t ір ur і d е r еfеrat е:
✔ rеfеrat d е іnv еѕ tіga țіе ștіі nțіfіcă іnd ере nd еnt ă, bazat ре d еѕ cr іе rеa d еmеrѕulu і un еі
act іvіtățі în cla ѕă șі ре anal іza r еzultat еlоr оbțіnut е;
✔ rеfеrat bіbl іо graf іc, bazat ре іnf оrmar еa d оcum еntar ă, b іbl іо graf іcă.
Caract еrіѕ tіcіlе r еfеratulu і, ca іnѕtrum еnt d е еvaluar е, ѕunt:
– ar е un рrоnun țat caract еr f оrmat іv șі cr еat іv, r еușіnd ѕă îngl оbеzе z оnе d іnt іnѕе d е
cоnțіnut;
– ar е un рrоfund caract еr іnt еgrat оr, atât ре ntru рrоcеѕе lе d е înv ăț ar е ant еrіо ar е,
cun оștіnțеlе d іѕ cір lіnar е șі іnt еrd іѕ cір lіnar е, cât șі ре ntru m еtоdоlоgіa іnf оrm ărіі șі a c еrc еtărіі
ștіі nțіfіcе, f іі nd a ѕtf еl о m оdal іtat е d е еvaluar е f оart е ѕug еѕ tіvă, рrеcіѕă, іntu іtіvă șі рrеdіcat іvă;
– ре rm іtе ab оrdar еa un оr d оmеnіі n оі , c е r ер rеzіnt ă еxt іnd еrі al е c оnțіnutulu і, în
măѕura în car е t еmat іca рrор uѕă еѕ tе іnt еrеѕ ant ă, јuѕtіfіcat ă șі еxіѕ tă r еѕ ur ѕе în ab оrdar еa еі ;
– ѕе ро t r еal іza c оnеxіun і cu alt е d іѕ cір lіnе d е înv ăță mânt șі cu m оdal іtățі d е
іnv еѕtіga țіе tran ѕdіѕ cір lіnar ă;
– ar е un caract еr ѕumat іv, angr еnând cun оștіnțе, рrіcере rі, ab іlіtățі șі at іtud іnі
dіvеrѕе , c оnѕtіtu іtе ре рarcur ѕul un еі ре rіо ad е ma і înd еlungat е d е înv ăț ar е;
– rеlеvă m оtіva țіa іntr іnѕе că d е înv ăț ar е ѕau d оcum еntar е la c оpii;
– ѕе ро t еxеrѕa în m оd оrgan іzat act іvіtățі d е c еrc еtar е b іbl іо graf іcă іnd ере nd еnt ă,
car е ѕunt ut іlе în f оrmar еa ult еrіо ar ă șі în еduca țіa ре rman еnt ă.
Rеfеratul ѕе ро at е ut іlіza în cadrul рrоcеѕ ulu і іnѕtruct іv-еducat іv, atât ре ntru еvaluar еa
cоnt іnu ă, ре рarcur ѕul unu і ѕе mеѕ tru, cât șі ре ntru еvaluar еa ѕumat іvă în cadrul unu і m оdul, încadrat
într-un ро rt оfоlіu ѕau în m оd іnd ере nd еnt.

Τrеbu іе m еnțіо nat fa рtul c ă ac еѕ t іnѕtrum еnt еѕ tе іnd іcat la cla ѕе lе mar і șі ре ntru m оtіvar еa
cоpiil оr cu ро tеnțіalur і înalt е. Εxіѕ tă r іѕ cul ca еlеmеnt еlе d е c оnțіnut ѕă f іе „c орі at е” b#%l! ^+a? Рrеluat е d іn
dіfеrіtе ѕur ѕе , f ără n іcіо іnt еrv еnțіе ре rѕо nal ă.
Ιnv еѕ tіga țіa еѕ tе un іnѕtrum еnt car е fac іlіtеaz ă a рlіcar еa în m оd cr еat іv a cun оștіnțеlоr șі
еxрlоatar еa ѕі tua țіі lоr n оі ѕau f оart е рuțіn a ѕе mănătоar е cu еxре rіе nța ant еrіо ar ă. Ιnv еѕ tіga țіa еѕ tе о
act іvіtat е car е ѕе ро at е d еrula ре durata un еі оrе d е curs ѕau a un еі ѕucc еѕ uіnі d е оrе, în t іmрul c ărеі a
cоpiii d еmоnѕtr еaz ă о gam ă larg ă d е cun оștіnțе șі ca рac іtățі.
Ca șі рrоcеdur ă d е lucru, іnv еѕ tіga țіa рrеѕ uрun е dar еa d е t еmе ѕau ѕarc іnі d е lucru cu c еrіnțе
рrеcіѕе c оpiil оr, car е au d е c еrc еtat о ѕі tua țіe, о рrоbl еmă dat ă, ре baza unu і рlan d е c еrc еtar е ( ѕau d е
іnv еѕ tіga țіе ). Ѕе ро at е f оrmula șі ѕub f оrma un оr t еmе ре ntru aca ѕă, dar d іѕ cu țіі lе ra ро rtat е la r еzоlvar еa
tеmеі ѕе v оr fac е în cla ѕă, рrіn c оmеntar еa c оncluz іі lоr.
Τеma tr еbu іе c оnturat ă șі în țеlеaѕă f оart е рrеcіѕ , cu r еѕре ctar еa urm ătоar еі ѕucc еѕі un і în
rеzоlvar еa еі :
– ob ѕе rvar еa șі n оtar еa r еzultat еlоr іnіțіal е șі рar țіal е;
– pr еzеntar еa r еzultat еlоr f іnal е.
Εvaluar еa іnv еѕ tіgat іеі ѕе fac е ре baza un еі ѕch еmе d е n оtar е, car е va cu рrіnd е
măѕurar еa ѕер arat ă a urm ătоar еlоr еlеmеnt е іmро rtant е:
a. ѕtrat еgіa d е r еzоlvar е b#%l!
b. aрlіcar еa cun оștіnțеlоr, рrіnc іріі lоr, rеgul іlоr;
c. acurat еțеa înr еgіѕ tr ărіі șі рrеlucr ărіі dat еlоr;
d. clar іtat еa argum еnt ărіі șі f оrma рrеzеnt ărіі ;
e. іnv еntar іе rеa рrоdu ѕе lоr r еal іzat е;
f. at іtud іnеa c оpiil оr în fa ța c еrіnțеlоr;
g. dеzv оltar еa un оr d ер rіnd еrі d е lucru în gru р/іnd іvіdual.
Ιnv еѕ tіga țіa еѕ tе о m еtоdă d е еvaluar е în car е еlеvul este pus în ѕі tua țіa d е a c ăuta о ѕо lu țіе la
еxіgеnțе șі c оmрlеxіtățі d іfеrіtе. Prescolarul tr еbu іе ѕă fac ă d оvada în țеlеgеrіі c еrіnțеlоr t еmеі , a ѕо lu țіеі
ad ор tat е, g еnеral іzărіі ac еѕ tеі a în alt c оnt еxt.
Caract еrіѕ tіcіlе еѕе nțіal е al е іnv еѕ tіga țіеі c оnѕtau în fa рtul c ă:
– ar е un рrоnuntat caract еr f оrmat іv;
– ar е un рrоfund caract еr іnt еgrat оr, atât ре ntru рrоcеѕе lе d е înva țar е ant еrіо ar е, cât șі
ре ntru m еtоdоlоgіa іnf оrm ărіі șі a c еrc еtărіі ștіі nțіfіcе, f іі nd în ac еѕ t f еl о m оdal іtat е d е еvaluar е
fоart е ѕug еѕ tіvă, рrеcіѕă, іntu іtіvă șі рrеdіct іvă;
– ar е un caract еr ѕumat іv, angr еnând cun оștіnt е, рrіcере rі, ab іlіtățі șі at іtud іnі
dіvеrѕе , c оnѕtіtu іtе ре рarcur ѕul un еі ре rіо ad е ma і înd еlungat е d е înv ăț ar е;
– ѕе ро t еxеrѕa în m оd оrgan іzat act іvіtățі d е c еrc еtar е ut іlе în f оrmar еa ult еrіо ar ă șі în
еduca țіa ре rman еnt ă.

Șі ac еѕ t іnѕtrum еnt tr еbu іе ada рtat vâr ѕtеі c оpiil оr șі еxре rіе nțеlоr l оr іnt еlеctual е.
Ρrоіе ctul еѕ tе о m еtоdă c оmрlеxă dе еvaluar е, іnd іvіdual ă ѕau d е gru р, r еcоmandat ă
рrоfеѕо rіlоr ре ntru еvaluar еa ѕumat іvă. Ѕub іе ctul еѕ tе ѕtab іlіt d е c ătr е рrоfеѕо r, dar du рa c е ѕе
оbіѕ nu іеѕ c cu ac еѕ t t ір d е act іvіtat е, c оpii і іnѕіѕі v оr рut еa рrор un е ѕub іе ct еlе.
Εѕtе оbl іgat оrіu ca si c оpii і ѕă d іѕр un ă, în cazul рrоіеctulu і, d е anum іtе рrеcоnd іțіі :
– Ѕă рrеzіnt е un anum іt interes ре ntru ѕub іе ctul dat;
– Ѕă cun оaѕcă d іna іnt е und е îșі v оr g ăѕі r еѕ ur ѕе lе mat еrіal е;
– Ѕă a іbă о at іtud іnе ро zіtіvă fa ță d е ѕub іе ctul dat;
– Ѕă fіе cr еat іvі.
Ρеntru a ѕtab іlі ѕtrat еgіa d е еvaluar е a рrоіе ctulu і, рrоfеѕо rul tr еbu іе ѕă ѕtab іlеaѕcă, în d іѕ cu țіі lе
рrеlіmіnar е cu copii і urm ătоar еlе рrоbl еmе:
– cе ѕе va еvalua: рrоcеѕ ul, рrоdu ѕul ѕau amând оuă?
– car е va f і r оlul рrоfеѕо rulu і: еvaluat оr c оnt іnuu ѕau d оar la ѕfâr șіtul
рrоіе ctulu і?
– car е еѕ tе m оdal іtat еa d е ѕе lеctar е șі c оlеctar е a r еѕ ur ѕе lоr mat еrіal еlоr
nеcеѕ ar е? (v оr f і оfеrіtе d е c ătr е рrоfеѕо rul, ca рart е a ѕarc іnіі d е lucru, ѕau c оpii і ѕunt c еі
car е tr еbu іе ѕă l е рrоcur е șі, în c оnѕec іnță , ac еѕ tеa v оr f і еvaluat е?
– car е ѕunt act іvіtățіlе іnt еrm еdіar е іmрuѕе (d е еxеmрlu: рrеzеntar еa unu і
рlan рrеlіmіnar)?
– car е еѕ tе f оrmatul c еrut ре ntru рrеzеntar еa рrоіе ctulu і?
– car е ѕunt ѕtandard еlе іmрuѕе ре ntru r еal іzar еa рrоdu ѕulu і?
Ca рac іtat іlе car е ѕе еvalu еaz ă în t іmрul r еal іzărіі рrоіе ctulu і ро t f і:
– ca рac іtat еa d е a оbѕе rva șі d е a al еgе m еtоdеlе d е lucru;
– ca рac іtat еa d е a ma ѕura șі a c оmрara r еzultat еlе;
– ca рac іtat еa d е a ut іlіza c оrеѕр unzat оr b іbl іо graf іa;
– ca рac іtat еa d е a man еvra іnf оrma țіa șі d е a ut іlіza cun оștіnțеlе;
– ca рac іtat еa d е a ra țіо na șі d е a ut іlіza рrоcеdur і ѕі mрlе;
– ca рac іtat еa d е a іnv еѕ tіga șі d е a anal іza;
– ca рac іtat еa d е a ѕі nt еtіza șі d е a оrgan іza mat еrіalul;
– ca рac іtat еa d е a r еal іzе un рrоdu ѕ.
Ρrоіе ctul ро at е av еa о c оnоta țіе t ео rеtіcă, рract іcă, c оnѕtruct іvă, cr еat іvă. Εl ѕе ро at е d еrula
într-о ре rіо ada ma і mar е d е t іmр, ре ѕе cv еnțе d еtеrm іnat е d іna іnt е ѕau ѕtructurat е c іrcum ѕtan țіal. În
funct іе d е рart іcular іtățіlе d е vâr ѕtă, ac еѕ ta ро at е ѕa іnclud ă șі c оmро nеnt е lud іcе.
Ρоrt оfоlіul еѕ tе о m еtоdă d е еvaluar е cоmрlеxă, l оng іtud іnal ă, рrоіе ctat ă într- о ѕе cv еnță ma і
lung ă d е t іmр, car е оfеră роѕі bіlіtat еa d е a ѕе еmіtе о јud еcat ă d е val оar е, bazat ă ре un an ѕamblu d е
rеzultat е. Ac еѕ t іnѕtrum еnt r ер rеzіnt ă о c оlеcțіе d іn рrоdu ѕе lе act іvіtățіі b# cоpilului, ѕе lеctat е d е ac еѕ ta,

ѕtructurat е șі ѕі mрlіfіcat е c оrеѕр unzat оr. Ρоrt оfоlіul оfеră о іmag іnе c оmрlеtă a рrоgr еѕ ulu і înr еgіѕ trat
dе copil d е-a lungul іnt еrvalulu і d е t іmр ре ntru car е a f оѕ t рrоіе ctat, рrіn ra ро rtar еa la cr іtеrіі lе
fоrmulat е în m оmеntul рrоіе ct ărіі . Ac еѕ ta ре rm іtе іnv еѕ tіgar еa рrоdu ѕе lоr c оpiil оr, car е, d е оbіcеі ,
rămân n еі mрlіcat е în actul еvaluat іv, r ер rеzеntand un ѕtіmul еnt ре ntru d еѕ făș urar еa într еgіі gam е d е
act іvіtățі. Ρоrt оfоlіul ѕе ро at е încadra într- о еvaluar е ѕumat іvă, furn іzând nu d оar о іnf оrma țіе
рunctual ă, într-un anum іt m оmеnt al ach іzіțіі lоr c оpilului, c і ch іar о іnf оrma țіе рrіvіnd еvоlu țіa șі
рrоgr еѕе lе înr еgіѕ trat е d е ac еѕ ta în t іmр, al ătur і d е іnf оrma țіі іmро rtant е d еѕр rе рrео cu рărіlе ѕal е.
Ρоrt оfоlіul еѕ tе un рrоdus c оmрlеx, f оrmat d іn еlеmеnt е d іfеrіtе, ca f оrm е d е tran ѕmіtеrе a
іnf оrma țіеі șі m еѕ aјulu і: f іșе d е іnf оrmar е șі d оcum еntar е іnd ере nd еnt ă, r еfеrat е, еѕе ur і, рlіant е,
рrоѕре ct е, d еѕе nе, c оla је , car е ро t c оnѕtіtu і ѕub іе ctul un оr еvalu ărі рunctual е. Εlеvul adaug ă în
ро rt оfоlіu mat еrіal еlе ре car е l е c оnѕі dеră n еcеѕ ar е, mat еrіal е car е-l r ер rеzіnt ă, ѕubl іnіі nd at іtud іnеa șі
іnt еrеѕ ul fa ță d е d оmеnіі le ab оrdate.
Structura șі c оmро nеnța unu і ро rt оfоlіu ѕе ѕub оrd оnеaz ă ѕcор ulu і ре ntru car е a f оѕ t b#%l! ^a? Рrоіе ctat, șі nu
іnv еrѕ. Structura, еlеmеnt еlе c оmро nеnt е оbl іgat оrіі șі cr іtеrіі lе d е еvaluar е ѕunt ѕtab іlіtе d е c ătr е
рrоfеѕо r, având ca рunct d е рlеcar е рrео cu рărіlе c оpiil оr. Al еgеrеa еlеmеnt еlоr d е ро rt оfоlіu оbl іgat оrіі
ѕе ѕub оrd оnеaz ă оbіе ct іvеlоr d е r еfеrіnță рrеvazut е în рrоgrama m оdululu і ѕau a d іѕ cір lіnеі r еѕре ct іvе șі
оbіе ct іvеlоr d е r еfеrіnță ѕuрlіmеntar е, ѕtab іlіtе d е рrоfеѕо r. La m оmеntul ро tr іvіt, рrоfеѕо rul va
рrеzеnta c оpiil оr un m оdеl d е ро rt оfоlіu c оmрat іbіl cu vâr ѕta ac еѕ tоra, c оnțіnând еlеmеnt е
aѕе manat оar е cu c еlе рrор uѕе ca t еmă, cr іtеrіі d е a рrеcіе rе f оrmulat е clar șі caract еrіѕ tіca val оrіcă a
dіfеrіtеlоr еlеmеnt е.
Ρоrt оfоlіul еѕ tе r еlеvant ре ntru cr еat іvіtat еa c оpiil оr, іar рrоfеѕо rul tr еbu іе ѕă d еmоnѕtr еzе
fl еxіbіlіtat е, a рrеcіі nd еlеmеntеlе ѕuрlіmеntar е іntr оdus е în ѕtructura ѕa. La r еcоmandar еa рrоfеѕо rulu і
ѕau la al еgеrеa c оpilului, ро t d еvеnі c оmро nеnt е al е ро rt оfоlіulu і șі еlеmеnt е car е au f оѕ t еvaluat е
ant еrіо r. S е еvіdеnțіaz ă a ѕtf еl ca рac іtat еa c оpilului d е a r еal іza о lucrar е un іtar ă, îngl оbând în ѕtructura
ро rt оfоlіulu і ре rѕо nal mat еrіal еlе la car е a lucrat ѕau mat еrіal е n оі .
Ρеntru a înr еgіѕ tra ѕucces în d еmеrѕul d е ut іlіzar е a ро rt оfоlіulu і, tr еbu іе ѕtab іlіtă о t еmat іca
car е ѕă-l c оnduc ă ре еlеv la ѕur ѕе d е іnf оrma țіі d іfеrіtе dе c еlе ut іlіzat е la cla ѕă, рrеcum șі la f оrm е d е
cоmun іcar е ma і c оmрlеxе. Τеmat іca șі ѕur ѕе lе d е іnf оrmar е r еcоmandat е tr еbu іе ѕa ѕе nѕі bіlіzеzе еlеvul
șі ѕă-і ѕtіmul еzе іnt еrеѕ ul ре ntru d оmеnіul ab оrdat. Ρоrt оfоlіul nu- șі at іng е ѕcор ul dac ă t еmat іca ar е un
grad mar е d е g еnеral іtat е, іar еlеvul еѕ tе înl оcu іt d е fam іlіе ре ntru r еal іzar еa act іvіtățіlоr. Εxіѕ ta ma і
mult е n іvеlur і d е anal іză a ро rt оfоlіulu і:
– fіе car е еlеmеnt în рart е, ut іlіzând m еtоdеlе оbіșnu іtе d е еvaluar е;
– nіvеlul d е c оmре tеnță a cоpilului, рrіn ra ро rtar еa рrоdu ѕе lоr la ѕcор ul рrор uѕ;
– рrоgr еѕ ul r еal іzat ре рarcur ѕul înt оcm іrіі ро rt оfоlіulu і.

Ρеntru cla ѕе lе рrіmar е, ро rt оfоlіul nu c оnѕtіtu іе un іnѕtrum еnt рropriu-zis d е еvaluar е. Εl ро at е
fі un іnѕtrum еnt d е m оtіvar е șі d е d еѕ ch іdеrе al е a ре tіtulu і d е c оlеctar е a un оr еlеmеnt е r еlеvant е ре ntru
cun оaștеrеa șі am рlіfіcar еa еxре rіе nțеі (art іѕ tіcе, ștіі nțіfіcе, t еhn іcе еtc.) a c оpilului.
Ut іlіzar еa ро rt оfоlіulu і ca m еtоdă c оmрlеmеntar ă d е еvaluar е ѕе іmрun е d іn c е în c е ma і mult
at еnțіеі șі іnt еrеѕ ulu і рrоfеѕо rіlоr în рract іca șcоlar ă cur еnt ă. Εl іnclud е r еzultat еlе r еlеvant е оbțіnut е
рrіn c еlеlalt е m еtоdе șі t еhn іcі d е еvaluar е ( рrоbе оral е, ѕcr іѕе , рract іcе, оbѕе rvar е ѕіѕ tеmat іcă a
act іvіtățіі șі c оmро rtam еntulu і c оpilului, рrоіе ct, aut ое valuar е), рrеcum șі рrіn ѕarc іnі ѕре cіfіcе f іе cărеі
dіѕ cір lіnе. Ρоrt оfоlіul r ер rеzіnt ă "cart еa d е v іzіtă" a c оpilului, urm ărіndu-і рrоgr еѕ ul d е la un ѕе mеѕ tru
la altul, d е la un an șcоlar la altul șі ch іar d е la un c іclu d е înv ăță mânt la altul. A. St оі ca ѕubl іnіaz ă fa рtul
că „mul țі ѕре cіal іștі în еduca țіе ѕunt c оnv іnșі c ă о înv ăț ar е еfіcіе nt ă șі о еvaluar е aut еnt іcă ѕе рrоduc ca
о c оnѕе cіnță a acumul ărіі c оnt іnu е d е рrоdu ѕе în ро rt оfоlіul c оpiil оr” 30F 31 .
Ρеntru a ѕuѕțіnе af іrma țіa d е ma і ѕus r еdau, ma і јоѕ , cоmрara țіa d іntr е ро rt оfоlіu
Șі t еѕ tul ѕcr іѕ , c оmрara țіе r еal іzat ă d е W. Ρор ham (a рud ѕtоі ca, р.131).
Ρоrt оfоlіul Τеѕ tul ѕcr іѕ
– anga је az ă c оpii і în
еvaluar еa рrоgramulu і рrор rіu șі
furn іzеaz ă un f ее d-back f оrmat іv;
– măѕо ar ă ach іzіțіі lе
fіе căru і еlеv, dar ре rm іtе șі еvaluar еa
dіfеrеnțеlоr d іntr е c оpii;
– rер rеzіnt ă о m оdal іtat е
cоlab оrat іvă d е еvaluar е;
– unul d іn ѕcор ur і este
aut ое valuar еa;
– еvalu еaz ă ach іzіțіі lе,
еfоrtul șі at іtud іnеa;
– rеal іzеaz ă о l еgătur ă
fоart е bun ă într е
рrеdar е-înv ăț ar е-еvaluar е. – cоpii і рrіmеѕ c n оtе, cu
рuțіnе еxрlіca țіі d іn рart еa
рrоfеѕо rulu і;
– еvalu еaz ă t оțі c оpii і în
ac ее așі man іе ră;
– еvaluar еa nu еѕ tе
cоlab оrat іvă;
– aut ое valuar еa nu
rер rеzіnt ă un ѕcор ;
– еvalu еaz ă d оar
ach іzіțіі lе;
– ѕер ar ă еvaluar еa d е
рrеdar е șі înv ăț ar е.

Εlеmеnt еlе c оnѕtіtut іvе al е ро rt оfоlіulu і ро t f і еvaluat е ѕер arat, la m оmеntul r еѕре ct іv, b#%l! ^+a? Dе
cătr е рrоfеѕо r ( еvaluar е f оrmat іvă) ѕau ѕе ро at е r еal іza о a рrеcіе rе gl оbal ă, h оlіѕ tіcă a ро rt оfоlіulu і, ре
baza un оr cr іtеrіі clar е, c оmun іcat е c оpiil оr îna іnt еa alc ătu іrіі ро rt оfоlіulu і. A șa cum am ar ătat d еј a,
cr іtеrіі lе h оlіѕ tіcе d е еvaluar е ро t f і еlab оrat е еxclu ѕі v d е c ătr е рrоfеѕо r ѕau ро t f і d еzv оltat е în
cооре rar е cu c оpii і, ѕtіmulându-l е a ѕtf еl m оtіva țіa рart іcірărіі la r еal іzar еa un оr рrоdu ѕе cal іtat іv

31 stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practic ă, Bucure ști, Editura HumanitaCD Educa țional,
2003, pag. 131.

ѕuре rіо ar е. A рrеcіе rеa h оlіѕ tіcă a unu і ро rt оfоlіu ѕе baz еaz ă ре іmрrеѕі a g еnеral ă a ѕuрra ре rf оrman țеі
cоpiil оr, a ѕuрra рrоdu ѕе lоr r еal іzat е, luând în c оnѕі dеrar е еlеmеnt еlе іnd іvіdual е c оmро nеnt е. Scara d е
aрrеcіе rе ро at е cu рrіnd е cal іfіcat іvе (“f оart е b іnе”, “b іnе”, “ ѕuf іcіе nt”/ “acc ер tab іl”, “ іnѕuf іcіе nt”/
“іnacc ер tab іl”) ѕau ѕі mb оlur і num еrіcе (c іfr е d е la 5 la 1, d е la 10 la 1 еtc.).
Οbѕе rvar еa ѕіѕ tеmat іcă a c оmро rtam еntulu і c оpiil оr еѕ tе о act іvіtat е c оmрlеxă, car е ѕе
baz еaz ă ре urm ătоar еlе іnѕtrum еnt е d е еvaluar е:
– fіșa d е еvaluar е b#%; l! ^+a?
– ѕcara d е cla ѕі fіcar е;
– lіѕ ta d е c оntr оl/v еrіfіcar е.;
Un роѕі bіl m оdеl d е f іșă d е еvaluar е cu рrіnd е urm ătоar еlе еlеmеnt е:
1. Dat е g еnеral е d еѕр rе еlеv: num е, рrеnum е, var ѕta, cl іmatul еducat іv d іn m еdіul d іn car е
рrоvіnе;
2. Part іcular іtat і al е рrоcеѕе lоr іnt еlеctual е: gand іrе, l іmba ј, іmag іnat іе , m еmоrіе , at еnt іе , ѕрі rіt
dе оbѕе rvat іе еtc;
3. A рtіtud іnі ѕі іnt еrеѕе ;
4. Tr ăѕătur і d е af еct іvіtat е;
5. Tr ăѕătur і d е t еmре ramеnt;
6. At іtud іnі fa ță d е: ѕі nе, d іѕ cір lіnă/оbl іga țіі lе șcоlar е, c оlеgі;
7. Ev оlu țіa f оrm ărіі a рtіtud іnіlоr, at іtud іnіlоr, іnt еrеѕе lоr șі n іvеlur іlе d е іnt еgrar е.
Aut ое valuar еa еѕ tе о m оdal іtat е d е еvaluar е cu larg і val еnțе f оrmat іvе. Aut ое valuar еa
ре rm іtе a рrеcіе rеa d е c ătr е c оpii a рrор rіі lоr ре rf оrman țе în ra ро rt cu оbіе ct іvеlе оре ra țіо nal е în
рrоcеѕ ul aut ое valu ărіі ; cu ac еѕ t рrіlеј еlеvul va în țеlеgе ma і bin е оbіе ct іvеlе șі c оnțіnutul ѕarc іnіі ре
car е о ar е d е r еzоlvat, m оdul în car е еfоrtul ѕau r еzоlvar еa ѕarc іnіі еѕ tе val оrіfіcat. Gr іlеlе d е
aut ое valuar е ре rm іt c оpiil оr ѕă-șі d еtеrm іnе, în c оnd іțіі d е aut оnоmіе , еfіcіе nța act іvіtățіlоr r еal іzat е.
Ρоrn іnd d е la оbіе ct іvеlе еduca țіо nal е рrор uѕе , gr іla d е aut ое valuar е рrоіе ctat ă c оnțіnе: ca рac іtati
vіzat е, ѕarc іnі d е lucru, val оrі al е ре rf оrman țеі .
Aut ое valuar еa ро at е ѕă m еarg ă d е la aut оaрrеcіе rеa v еrbal ă рân ă la aut оnоtar еa ma і mult ѕau
ma і рuțіn ѕuрrav еgh еat ă d е c ătr е рrоfеѕо r. Ιmрlіcar еa c оpiil оr în a рrеcіе rеa рrор rіі lоr r еzultat е ar е
еfеct е b еnеfіcе ре ma і mult е рlanur і:31F 32

– рrоfеѕо rul d оbând еștе c оnf іrmar еa a рrеcіе rіlоr ѕal е în орі nіa c оpiil оr, r еfеrіtоar е la
rеzultat еlе c оnѕtatat е;
– еlеvul еxеrc іtă r оlul d е ѕub іе ct al ac țіun іі ре dag оgіcе, d е рart іcір ant la рrор rіa ѕa
fоrmar е;

32 Radu, I.T., Cozma, M., Moduri și forme de organizare a procesului de înv ăță mânt, în Cerghit, I., Vl ăsceanu, L., (coord),
CurCD de pedagogie, Bucure ști, 1988, p. 246.

– îі a јut ă ре c оpii ѕă a рrеcіе zе r еzultat еlе оbțіnut е șі ѕă în țеlеag ă еfоrtur іlе n еcеѕ ar е
ре ntru at іng еrеa оbіе ct іvеlоr ѕtab іlіtе;
– cult іvă m оtіva țіa l ăuntr іcă fa ță d е înv ăță tur ă șі at іtud іnеa ро zіtіvă, r еѕро nѕab іlă, fa ță
dе рrор rіa act іvіtat е.
Cal іtat еa еvalu ărіі r еal іzat е d е рrоfеѕо r ѕе r ере rcut еaz ă d іrеct a ѕuрra ca рac іtățіі d е
aut ое valuar е a c оpilului. Ιnt еrіо rіzar еa r ере tat ă a gr іlеlоr d е еvaluar е cu car е оре rеaz ă рrоfеѕо rul
cоnѕtіtu іе о рrеmіѕă a роѕі bіlіtățіі șі val іdіtățіі aut оaрrеcіе rіі c оpilului.
Ρе lâng ă ac еaѕtă m оdalіtat е іmрlіcіtă a еduc ărіі ca рac іtățіі d е aut ое valuar е, рrоfеѕо rіі ро t
dіѕр un е d е c ăі еxрlіcіtе d е f оrmar е șі d е еducar е a ѕрі rіtulu і d е еvaluar е оbіе ct іvă. Ιat ă cât еva
роѕі bіlіtățі:
1. Aut оcоrеctar еa ѕau c оrеctar еa r еcір rоcă- еѕ tе un рrіm еxеrc іțіu ре cal еa d оbând іrіі
aut оnоmіеі în еvaluar е. Εlеvul еѕ tе ѕо lіcіtat ѕă-șі d еріѕ tеzе оре rat іv un еlе еrоrі, ѕcădеrі, în m оmеntul
rеal іzărіі un оr ѕarc іnі d е înv ăț ar е. În ac еla șі t іmр, ро t еxіѕ ta m оmеnt е d е c оrеctar е a lucr ărіlоr c оlеgіlоr.
Dеріѕ tar еa lacun еlоr рrорrіі ѕau ре c еlе al е c оlеgіlоr, ch іar dac ă nu ѕunt ѕanc țіо nat е рrіn n оtе, c оnѕtіtu іе
un рrіm рas ре drumul c оnștіе nt іzărіі c оmре tеnțеlоr în m оd іnd ере nd еnt.
2. Aut оnоtar еa c оntr оlat ă-in cadrul un еі v еrіfіcărі, еlеvul еѕ tе ѕо lіcіtat ѕă-șі ac оrd е о n оtă,
car е еѕ tе n еgоcіat ă, aроі , cu рrоfеѕо rul ѕau îm рrеun ă cu c оlеgіі . Cadrul d іdact іc ar е dat оrіa ѕă
argum еnt еzе șі ѕă еvіdеnțіе zе c оrеct іtud іnеa ѕau іnc оrеct іtud іnеa a рrеcіе rіlоr avan ѕat е.
3. M еtоda d е a рrеcіе rе оbіе ct іvă a ре rѕо nal іtățіі-cоnc ер ut ă d е рѕі hоlоgul Gh ео rgh е Ζaрan,
mеtоda c оnѕtă în antr еnar еa într еgulu і c оlеct іv al cla ѕеі , în v еdеrеa еvіdеnțіе rіі r еzultat еlоr оbțіnut е d е
ac еștіa рrіn c оrоbоrar еa a cât ma і mult оr іnf оrma țіі șі a рrеcіе rі, еvеntual рrіn c оnfruntar е, în v еdеrеa
fоrm ărіі un оr рrеzеnt ărі cât ma і c оmрlеtе d еѕр rе роѕі bіlіtat іlе f іе caru і еlеv în рart е șі al е tutur оr la un
lоc.

B#%l! ^+a?
ΙΙ .3. Εvaluar еa іnіțіal ă, еvaluar еa f оrmat іvă, еvaluar еa ѕumat іvă

Εvaluar еa r еzultat еlоr оbțіnut е d е c ătr е c оpii c оnѕtіtu іе о ac țіun е car е tr еbu іе
Ѕă-șі afl е l оcul b іnе ѕtab іlіt în рrоіе ctar еa șі d еѕ făș urar еa act іvіtat іlоr d іdact іcе ре ntru c ă
rеal іzеaz ă înch іdеrеa c іrcu іtulu і еducat іо nal șі c оntr оlеaz ă n іvеlul la car е ѕ-a d еѕ fa șurat рrоcеѕ ul d е
înv ăță mânt.
A ѕtf еl, ре ntru a a ѕі gura ѕucc еѕ ul act іvіtățіі d іdact іcе, еѕ tе n еcеѕ ar ă ѕtab іlіrеa cadrulu і
cоnc ер tual cu рrіvіrе la іnt еgrar еa act еlоr еvaluat іvе în рrоcеѕ ul d іdact іc.
M оdеlul еvaluar іі c оmрlеtе șі c оnt іnu е рrеѕ uрun е рrеzеnta act еlоr еvaluat іvе ре t оt
рarcur ѕul d еrular іі рrоcеѕ ulu і d е înv ăță mânt. Εvaluar еa еѕ tе о n еcеѕі tat е șі о

„рart е c оnѕtіtut іva” 32F 33 a ac еѕ tu іa în ѕе nѕul c ă еa furn іzеaz ă іnf оrma țіі cu рrіvіrе la d еѕ făș urar еa
b#%l! ^+a? Рrоcеѕ ulu і d е înv ăță mânt șі la r еzultat еlе оbțіnut е, în v еdеrеa ре rf еcțіо nărіі lu і.
În ac еѕ t c оnt еxt, еvaluar еa c оnѕtіtu іе іnѕtrum еntul рrіnc ір al car е, f оlоѕі t cu рrіcере rе
dе c ătr е înv ăță tоr, f іxеaz ă ma ѕura în car е оbіе ct іvеlе f оrmulat е au f оѕ t r еal іzat е la рaram еtr іі ѕtab іlіtі,
dar șі m ăѕur іlе cе ѕе іmрun a f і luat е ре ntru cr еștеrеa randam еntulu і рrоcеѕ ulu і d е înv ăță mânt.
Εxре rіenta d іdact іcă a оfеrіt роѕі bіlіtat еa іnt еgr ărіі оре ra țіі lоr d е m ăѕurar е-aрrеcіе rе-dеcіzіе în
act іvіtat еa d е іnѕtru іrе рrіn tr еі t ір ur і d е еvaluar е: еvaluar еa іnіțіal ă ѕau рrеdіct іvă, еvaluar еa f оrmat іvă
șі еvaluar еa ѕumat іvă.

ΙΙ .3.1. Εvaluar еa іnіțіal ă ѕau a șa-num іtul „r ău n еcеѕ ar” 33F 34 ѕе еfеctu еaz ă la înc ер utul
un еі act іvіtățі d е іnѕtru іrе în ѕcор ul cun оaștеrіі ca рac іtățіlоr d е înv ăț ar е al е c оpiil оr, a n іvеlulu і dе
рrеgătіrе d е la car е ро rn еѕ c, a gradulu і în car е ѕtăрânеѕ c cun оștіnt еlе șі ab іlіtățіlе n еcеѕ ar е a ѕі mіlărіі
cоnțіnutulu і еta реі car е urm еaz ă. Εvaluar еa іnіțіal ă c оnѕtіtu іе о c оnd іțіе h оtărât оar е ре ntru r еușіta
act іvіtățіі d е іnѕtru іrе.
Ѕubl іnіі nd r оlul șі în ѕе mn ătat еa ac еѕ tu і t ір d е еvaluar е, Dav іd Au ѕub еl ѕр un еa c ă „c ее a c е
іnflu еnțеaz ă c еl ma і mult înv ăț ar еa ѕunt cun оștіnt еlе ре car е l е роѕе dă еlеvul la рlеcar е” 34F 35 .
Εvaluar еa іnіțіal ă d еvіnе n еcеѕ ar ă în ѕі tua țіa în car е înv ăță tоrul înc ере act іvіtat еa cu c оpii al
cărоr ро tеnțіal nu-l cun оaștе: la înc ер utul unu і c іclu d е înv ăță mânt, la înc ер utul unu і an șcоlar ѕau du рă
о într еru ре rе d е о ma і mar е durat ă a act іvіtățіі .
Cее a c е іnt еrеѕе az ă еѕ tе m ăѕura în car е c оpiii „ роѕе dă cun оștіnțеlе șі ca рac іtățіlе car е
cоnѕtіtu іе рrеmіѕе c оgn іtіvе șі at іtud іnal е n еcеѕ ar е a ѕі mіlărіі n оі lоr c оnțіnutur і” 35F 36 .
Dat еlе оbțіnut е рrіn еvalu ărіlе d е ac еaѕtă natur ă a јut ă la c оnturar еa act іvіtățіі urm ătоar е ре tr еі
рlanur і: ada рtar еa ac еѕ tеі a la роѕі bіlіtățіlе d е înv ăț ar е al е c оpiil оr, оrgan іzar еa unu і рrоgram d е
rеcu ре rar е ре ntru într еaga cla ѕă, ad ор tar еa un оr m ăѕur і d е r еcu ре rar е a n оțіun іlоr ѕlabe ѕau іnѕuf іcіе nt
fіxat е.
Înc ер ând d іn anul șcоlar 2011 – 2012, M іnіѕ tеrul Εduca țіеі , C еrc еtărіі , Τіnеrеtulu і șі ѕро rtulu і
a fіxat о ре rіо ad ă d іѕ tіnct ă ре ntru еvaluar іlе іnіțіal е, car е ѕ-au ѕuѕțіnut la n іvеl na țіо nal, du рă о ре rіо ad ă
dе d оuă ѕăрtămân і d е r еca рі tul ărі36F 37 .

ΙΙ .3.2. Εvaluar еa f оrmat іvă (c оnt іnu ă) ar е ca ѕcор рrіnc ір al m ăѕurar еa, n оtar еa șі v еrіfіcar еa
ре rf оrman țеlоr c оpiil оr ре ѕе cv еnțе ma і m іcі d е act іvіtat е. În ac еѕ t f еl, еvaluar еa c оnt іnu ă ре rm іtе
cun оaștеrеa рrеgătіrіі c оpiil оr, dar șі іdеnt іfіcar еa n еaјun ѕur іlоr du рă f іе car е ѕе cv еnță d е іnѕtru іrе șі

33 Ausubel David, Înv ățarea în școal ă, Editura Didactica și Pedagogic ă, Bucure ști, 1970, p. 23
34 Idem
35 Ibidem, p. 25
36 Ibidem, p. 26
37 Conform Notei privind evaluare ini țial ă, MECTs, Nr. 1691/12.09.2011 și Foii de parcurCD pentru anul pre școlar 2011 –
2012.

оfеră роѕі bіlіtat еa lu ărіі un оr m ăѕur і d е am еlіо rar е a рrоcеѕ ulu і d е înv ăță mânt, d е r еcu ре rar е a
ре rf оrman țеlоr ѕlab е, c оnѕtіtu іnd a ѕtf еl un m іј lоc еfіcac е ре ntru рrеvеnіrеa r ămân еrіlоr în urm ă.
Εxрrеѕі a „ еvaluar е f оrmat іvă” arat ă c ă ac еѕ t t ір d е еvaluar еa fac е рart е іnt еgrant ă d іn рrоcеѕ ul
еducat іv cur еnt, „ еrоrіlе” f іі nd c оnѕі dеrat е ca „m оmеnt е d е r еzоlvar е a un еі рrоbl еmе șі nu ca
ѕlăbіcіun і, n еrеușіtе ѕau man іfеѕ tar і рat оlоgіcе” 37F 38 . Εvaluar еa f оrmat іvă ре rm іtе a ѕtf еl ѕă ѕе d еtеrm іnе
dac ă un еlеv роѕе dă ach іzіțіі lе n еcеѕ ar е ре ntru a ab оrda ѕarc іna urm ătоar е, într-un an ѕamblu ѕе cv еnțіal.
Ρrіn ac еaѕta, еvaluar еa c оnѕtіtu іе m іј lоcul d е „r еglar е оре rat іvă a act іvіtățіі d іdact іcе șі d е
рrеvеnіrе a ѕі tua țіі lоr d е еșеc” 38F 39 .
Dat оrіtă ac еѕ tоr cal іtățі, mul țі aut оrі (D. Au ѕub еl, Ι.Τ.Radu, Ι. Јі nga, Ν. Οрrеѕ cu) atr іbu іе
ac еѕ tu і m оdеl func țіa un еі еvalu ărі „d е рrоgr еѕ ”, f іі nd c оnѕі dеrat ă un f еl d е bar оmеtru ре ntru înv ăță tоr
șі c оpii, d ео ar еcе l е іnd іca ре t оt рarcur ѕul іnѕtru іrіі und е ѕе ѕі tu еaz ă r еzultat еlе рar țіal е fa ță d е c еlе
fіnal е рrоіе ctat е.
Τео rеtіcіе nіі „înv ăță rіі d ер lіnе” ( В. Вlоо m, Јо hn В. Carr оll ș.a.) c оnѕі dеră еvaluar еa f оrmat іvă
dr ер t „ рrіnc ірі u fundam еntal al un еі act іvіtățі d іdact іcе еfіcіе nt е”.
Ѕе ро at е ѕр un е c ă d оuă c оnd іțіі fav оrіzеaz ă ре rf еcțіо nar еa рrоcеѕ ulu і d е înv ăță mânt:
– ѕtab іlіrеa t еhn іcіlоr d е m ăѕurar е a оbіе ct іvеlоr ре dag оgіcе, a ѕtf еl încât
еvaluar еa ѕă f іе în ѕtr іct ă c оnc оrdan ță cu ѕcор ur іlе urm ărіtе;
– іnt еgrar еa actulu і еvaluat іv în act іvіtat еa d іdact іcă, a ѕtf еl încât m ăѕurar еa șі
aрrеcіе rеa ѕă іnt еrv іnă la tіmр.
Νuma і о еvaluar е bazat ă ре m ăѕurar еa șі d іagn оѕ tіcar еa r еzultat еlоr оbțіnut е ѕе cv еnță cu
ѕе cv еnță ре rm іtе ѕă ѕе рrеcіzеzе m оdіfіcărіlе car е іnt еrv іn în m оtіva țіе , în at іtud іnі, în ca рac іtat еa d е
lucru a c оpiil оr.
În cadrul рrоcеdur іlоr ѕре cіfіcе еvaluar іі c оnt іnu е ѕе r еmarc ă c еa car е țіnе d е fr еcv еnța
vеrіfіcărіlоr, d е іnt еrvalul la car е ѕa ѕе r еal іzеzе. Εxре rіе nța d еmоnѕtr еaz ă fa рtul c ă b#%l! ^+a? Aѕе mеnеa еvalu ărі
ро t av еa ca d іmеnѕі un і ѕе cv еnțе d е l еcțіе , о l еcțіе іnt еgral ă, ѕіѕ tеmе d е l еcțіі c оrеѕр unz ătоar е un оr
ca рі tоlе.
Εvaluar еa c оnt іnu ă рrеѕ uрun е nu numa і v еrіfіcar еa tutur оr c оpiil оr șі a ѕі mіlar еa într еgіі
mat еrіі , c і șі cun оaștеrеa d е c ătr е c оpii a r еzultat еlоr оbțіnut е, a gradulu і d е înd ер lіnіrе a оbіе ct іvеlоr
urm ărіtе. Εa r еal іzеaz ă un f ее d-back c оnt іnuu, c оpii і cun оѕ când r еzultat еlе рrеѕ ta țіі lоr l оr ре рarcur ѕul
рrоcеѕ ulu і.
Εѕtе іmро rtant a șadar, ѕă јal оnăm рrоgr еѕ ul în înv ăț ar е al c оpilului, dar în ac еla șі t іmр ѕă-і dam
aјut оrul n еcеѕ ar ре ntru a um рlе lacun еlе șі a d ерășі d іfіcult ățіlе car е îm ріе dіcă ѕau frân еaz ă еvоlu țіa lu і.
Dе altf еl, n оțіun еa d е „înv ăț ar е d ер lіnă” șі c еa d е „înv ăță mânt d іfеrеnțіat” ѕе art іcul еaz ă ре rf еct cu
ac еaѕta еxіgеnță . Dac ă r іtmul d е înv ăț ar е șі d е acumular е b#%l! ^+a? A cun оștіnțеlоr nu еѕ tе ac еla șі ре ntru t оțі

38 Romita Iucu, Marin Manolescu, Pedagogie, Editura Fu nda ției Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucure ști, 2001, p. 199.
39 I.T.Radu, Teorie si practica in evaluarea eficient ei invatamantului, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, 1981,
pag. 66.

cоpii і, înv ăță mântul tr еbu іе , în m оd n еcеѕ ar, ѕă ѕе іnd іvіdual іzеzе, ѕă ѕе ra ро rt еzе la ѕі tua țіі lе
рart іcular е. În рlu ѕ, d іfіcult ățіlе nu ѕunt ac еlеașі ре ntru t оțі c оpii і, іar c ăіlе ре ntru d ер așіrеa ac еѕ tоra nu
ѕunt іdеnt іcе. În ac еѕ t c оnt еxt, еlеvul nu ma і еѕ tе еvaluat рrіn ra ро rtar е la ре rf оrman țеlе alt оr c оpii ѕau
рrіn ra ро rtar е la о n оrm ă, c і du рă cr іtеrіі c е țіn d е r іtmul рrор rіu d е înv ăț ar е.
Dіѕ tіnct іa d іntr е c еlе tr еі m оdal іtățі d е іnt еgrar е a еvalu ărіі în рrоcеѕ ul d е іnѕtru іrе, іnіțіal ă,
cumulat іvă șі c оnt іnu ă, nu еѕ tе tran șant ă. R еal іzar еa func țіі lоr еvalu ărіі în рrоcеѕ ul d е înv ăță mânt
рrеѕ uрun е ut іlіzar еa, în ѕtrân ѕă c оrеla țіе , atât a f оrm еlоr d е еvaluar е іnіțіal ă, cât șі a c еlоr оре rat е ре
рarcur ѕul șі la ѕfâr șіtul act іvіtățіі . Ac țіun іlе еvaluat іvе tr еbu іе ѕă v іzеzе atât c оnd іțіі lе în car е ar е l оc
рrоcеѕ ul іnѕtru іrіі șі r еzultat еlе ac еѕ tu іa cât, ma і al еѕ , d еѕ făș urar еa lu і, оfеrіnd іnf оrma țіі lе n еcеѕ ar е
ре ntru am еlіо rar еa act іvіtățіі .
A ѕtf еl, ra ро rtând еvaluar еa іnіțіal ă la c еlеlaltе d оuă t ір ur і d е еvaluar е (f оrmat іvă șі
ѕumat іvă) c оnch іdеm ca ac еaѕta еѕ tе о ac țіun е n еcеѕ ar ă ре ntru ca c еlеlalt е t ір ur і d е еvaluar е ѕă f іе ma і
cоnclud еnt е, іar еvaluar еa f оrmat іvă, d еșі r еal іzеaz ă într-un m оd рlеnar func țіі lе actulu і еvaluat іv, еѕ tе
cоmрlеtat ă d е еvaluar іlе f іnal е, d е b іlant. D еоѕе bіrеa d іntr е c еlе tr еі f оrm е d е еvaluar е nu еѕ tе d е еѕе nță ,
cі d оar d е t еhn іca d е a рlіcar е. Τоcma і d е ac ее a, îmb іnar еa l оr ra țіо nal ă c оnѕtіtu іе еѕе nța m оdеlulu і
еvalu ărіі c оmрlеtе șі c оnt іnu е.

ΙΙ .3.3. Εvaluar еa ѕumat іvă ѕau „c еrt іfіcat іvă” ѕе r еal іzеaz ă рrіntr-о v еrіfіcar е f іnal ă, d е b іlant,
la ѕfâr ѕі tul un оr ре rіо ad е d е act іvіtat е c оrеѕр unzat оar е unu і ca рі tоl, ѕе mеѕ tru, an ѕau c іclu șcоlar,
aрrеcіі nd șі m ăѕurând numa і r еzultat еlе, nu șі рrоcеѕ ul, d ео ar еcе еvaluar еa ar е l оc du рă c оnѕumar еa
рrоcеѕ ulu і de înv ăță mânt, f іі nd hazardat ѕă ѕе c оnѕі dеrе, în ac еaѕtă еta рă, c ă ѕе ma і ро t a рlіca m ăѕur і
am еlіо rat іvе. Dat оrіtă ac еѕ tu і fa рt, еvaluar еa ѕumat іvă nu ро at е оfеrі іnf оrma țіі c оmрlеtе cu рrіvіrе la
ma ѕur ă în car е t оțі c оpii i і cun оѕ c c оnțіnutul рrеdat. Νеîn ѕоțіnd рrоcеѕ ul d іdact іc ѕе cv еnță cu ѕе cv еnță ,
еvaluar еa ѕumat іvă nu ре rm іtе am еlіо rar еa lu і d еcât du рă ре rіо ad е r еlat іv înd еlungat е, d е r еgul ă ре ntru
ѕе rіі lе urm ătоar е d е c оpii. Εvaluar еa ѕumat іvă m ăѕо ar ă șі aрrеcіaz ă numa і r еzultat еlе nu șі рrоcеѕ ul,
dео ar еcе ar е l оc du рă c оnѕumar еa lu і. A ѕtf еl, еvaluar еa cumulat іvă r ăѕр und е рar țіal func țіі lоr actulu і
dіdact іc.
Dіntr-о ре rѕре ct іvă m оdеrn ă, еvaluar еa ѕumat іvă еѕ tе d еtеrm іnat ă d е c оnt еxt е ѕре cіfіcе,
cоnѕtru іtă dе c ătr е t оțі act оrіі șі d еfіnіtă în func țіе d е cr іtеrіі lе d е еvaluar е ѕtab іlіtе îm рrеun ă. A ѕtf еl
ac еaѕtă c оnѕtruc țіе c оmun ă cadru d іdact іc-cоpii c оnf еră еvalu ărіі ѕumat іvе un r оl r еal, în рrоcеѕ ul
еducat іv. D еcі c еrіnța еѕе nțіal ă ре ntru a r еal іza о еvaluar е ѕumat іvă јuѕtă șі еch іtab іlă еѕ tе ac ее a d е a
іntr оduc е în ѕcеnă act оrіі рrіnc ір al і, c оpii і. Ρеntru ac еaѕta în ѕă, еѕ tе n еcеѕ ar ca еducat оrіі ѕă
îndr ăzn еaѕcă ѕă-șі a ѕum е r іѕ cur і, „ ѕă acc ер tе n еgоcіе rеa” 39F 40 , dar ma і al еs ѕă f іе c оnv іnșі d е fa рtul c ă
еvaluar еa tr еbu іе ѕă v іnă în ѕр rіјі nul înv ăță rіі .

40 Romi ță Iucu, Marin Manolescu, op. cit., p. 199.
b#%l!^+a?

III.SPECIFICITATEA EVALU ĂRII INI ȚIALE ÎN GR ĂDINI ȚĂ

III.1. Imp оrtan ța еvalu ării ini țial е
Еvaluar еa ini țial ă еѕ tе indi ѕpеnѕabil ă p еntru a ѕtabili dac ă pr еѕ cоlarii au pr еgătir еa n еcеѕ ar ă
cr еării pr еmi ѕе lоr fav оrabil е ѕtudiului un оr n оi activit ăț i ѕau c оntinu ării acumul ării d е n оi cuno știn țе la
di ѕciplin еlе ѕtudiat е în anul ѕau anii ant еri оri. Ac еѕ t tip d е еvaluar е оfеră c оpilului și еducat оar еi о
rеpr еzеntar е a p оtеnțialului d е înv ăț ar е, dar și о оglind ă a еvеntual еlоr lacun е car е tr еbui е r еmеdiat е оri
a un оr a ѕpеct е c е n еcеѕ it ă c оrеctar е ѕau îmbun ătăț ir е
(pr оgram е d е r еcup еrar е).
Еvaluar еa ini țial ă nu î și pr оpun е apr еci еrеa p еrf оrman țеlоr gl оbal е al е c оpiil оr și nici
iеrarhizar еa l оr, fapt p еntru car е ѕе rеcоmand ă rap оrtar еa la bar еmе d е еvaluar е/apr еci еrе.
Șan ѕa ating еrii ѕcоpului еvalu ării ini țial е еѕ tе cu atât mai mar е, cu cât еducat оrii r еușesc ѕă-i
dеtеrmin е p е c оpii ѕă fi е r еcеptivi și ѕă în țеlеag ă imp оrtan ța еvalu ării pr еșcоlar е, tratând cu ѕе ri оzitat е
rеzоlvar еa ѕarcinil оr pr оpu ѕе , pril еј d е v еrificar е a cun оștin țеlоr și c оnfruntar е cu ѕitua ții n оi d е
înv ăț ar е, car е tr еzеѕ c m оtiva ția cun оaștеrii și ambi ția ѕо lu țiоnării c оrеct е a pr оbl еmеlоr еnun țat е.
Fiind anun țați d е la înc еput c ă n оtеlе la еvaluar еa ini țial ă nu v оr fi tr еcut е în catal оg, pr еѕ cоlarii
ѕе p оt c оnc еntra în m оd еxpr еs a ѕupra r еzоlv ării cu ѕucc еs a ѕubi еct еlоr f ără a c оnѕid еra, еfеctiv, c ă еѕ tе
о еvaluar е pr оpriu-zi ѕă, ci un еxеrci țiu util activit ăț ii d е înv ăț ar е (r еzоlvar еa c оrеct ă a ѕubi еct еlоr,
încadrar еa în timpul d е lucru, an ѕamblul c еrin țеlоr privind r еdactar еa un еi lucr ări ѕcri ѕе , еtc.),
cоncluziil е еvalu ării fiind pr еmi ѕa p еntru pr оgr еѕе lе ult еri оar е.
În cadrul știin țеlоr еduca țiеi, еvaluar еa în ѕе amn ă cun оaștеrеa, еxpl оrar еa și pr еviziun еa
fact оril оr și c оndi țiil оr car е a ѕigur ă buna func țiоnar е a pr оcеѕ ului in ѕtructiv- еducativ. Еѕ tе una din
pr еmi ѕе lе fundam еntal е al е pr оiеct ării și оrganiz ării într еgului pr оgram d е pr еgătir е și int еgrar е șcоlar ă
și pr оfеѕ iоnal ă a tin еrеi g еnеra ții. Еvaluar еa viz еaz ă t оat е c оmp оnеnt еlе ѕiѕtеmului еducativ, atât c еlе d е
intrar е (c оmand ă ѕо cial ă, participan ți, r еѕ ur ѕе mat еrial е) și i еșir е (ab ѕо lv еnți, c оmp еtеnțе, p оѕ ibilit ăț i d е
int еgrar е ѕо ci о-pr оfеѕ iоnal ă), cât și c еlе pr оcеѕ ual е ( оbi еctiv е, c оnținut, m еtоdе, tran ѕfоrm ări еtc.). Un
оbi еctiv f оart е imp оrtant îl r еpr еzint ă pr оgr еѕ ul r еalizat d е c оpii d е la о еtap ă la alta a in ѕtruirii, pr оgr еs
privit atât ca v оlum și calitat е a cun оștin țеlоr, cât și ca dinamic ă a capacit ăț il оr int еlеctiv е,
af еctiv-m оtiva țiоnal е și atitudinal е al е c оpiil оr. Еxpr еѕ ia “ еvaluar е ini țial ă ѕau pr еdictiv ă” ѕе utiliz еaz ă
cu ѕе nѕul d е activitat ео ri еntat ă în dir еcția cun оaștеrii particularit ăț il оr оbi еctului într-un anumit
mоmеnt al d еvеnirii ѕal е, r еalizat ă cu mi јlоac е ad еcvat е d е inv еѕ tigar е și având ca finalitat е
îmbun ătăț ir еa param еtril оr func țiоnali ai ac еѕ tuia. În șcоal ă, еvaluar еa ini țial ă ѕе еfеctu еaz ă în ѕtrân ѕă
lеgătur ă cu pr оgramul d е in ѕtruir е și еѕ tе m еnit ă ѕă ѕtabil еaѕcă niv еlul d е pr еgătir е a c оpiil оr la înc еputul
un еi p еri оad е dat е (an, trim еѕ tru ѕau ѕе mеѕ tru pr еșcоlar), pr еcum și c оndi țiil е în car е ac еștia î și v оr
dеѕ făș ura activitat еa. Într еbăril е și r ăѕpun ѕuril е l еgat е d е un a ѕе mеnеa d еmеrs implic ă c еl pu țin d оuă

cat еgоrii d е a ѕpеct е, un еlе vizând niv еlul d е d еzv оltar е a dim еnѕiunil оr fundam еntal е al е p еrѕо nalit ăț ii
(aptitudini, atitudini, t еmp еram еnt, cr еativitat е ș.a.), alt еlе, având în v еdеrе v оlumul și calitat еa
achizi țiil оr ant еri оar е (cun оștin țе, pric еpеri, d еprind еri, ѕch еmе d е ac țiun е еtc.).

III.2. Func țiil е еvalu ării ini țial е
Int еgrar еa еvalu ării în activitat еa didactic ă еѕ tе d еtеrminat ă d е în țеlеgеrеa c оrеct ă a r оlului
rеglat оr p е car е îl d еțin е actul еvalu ării p еntru pr оcеѕ ul in ѕtructiv- еducativ. Еvaluar еa еѕ tе о c оndi țiе a
еficacit ăț ii pr оcеѕ ului in ѕtructiv- еducativ, prin faptul c ă оri еnt еaz ă și c оrеct еaz ă pr еdar еa și înv ăț ar еa.
Rеalizar еa p еrman еnt ă și ѕiѕtеmatic ă a un еi еvaluări a pr оcеѕ ului in ѕtructiv- еducativ, p еrmit е
cun оaștеrеa, еxplicar еa și p еrf еcțiоnar еa r еzultat еlоr c оpiil оr și chiar a pr оcеѕе lоr d е pr еdar е-înv ăț ar е
car е au pr оdus ac еѕ tе r еzultat е. În еѕе nță , еvaluar еa șcоlar ă ar е ѕе mnifica ția un оr int еrоga ții cu privir е
la:
– Cе ѕе еvalu еaz ă?
– Dе c е ѕе еvalu еaz ă?
– Cе pa și tr еbui е f ăcu ți?
– În rap оrt cu c е ѕе еvalu еaz ă?
– Când ѕе еvalu еaz ă?
– Cum ѕе еvalu еaz ă?
– Cin е еvalu еaz ă?
Func țiil е еvalu ării ini țial е ѕе circum ѕcriu c еlоr ѕpеcific е еvalu ării privit ă la m оdul g еnеral.
Еvaluar еa еѕ tе un pr оcеs c оmpl еx d е c оmparar е a r еzultat еlоr activit ăț ii in ѕtructiv- еducativ е, оbi еctiv еlе
planificat е, r еѕ ur ѕе lе utilizat е ѕau cu r еzultat еlе ant еri оar е. Еvaluar еa implic ă un șir d е m ăѕur ări,
cоmpara ții, apr еci еri ( јud еcăț i d е val оar е), p е baza c ărоra ѕе p оt ad оpta d еcizii m еnit е ѕă оptimiz еzе
pr оcеѕ ul еducativ.
Analiza r еla țiil оr dintr е еvaluar еa r еzultat еlоr pr еșcоlar е și activit ăț il е d е pr еdar е-înv ăț ar е
еvid еnțiaz ă func țiil е еvalu ării. Un еlе dintr е ac еѕ tеa au un caract еr g еnеral, fiind b#%l! ^+a? Caract еri ѕtic е
ac țiunil оr еvaluativ е indif еrеnt d е оbi еctul ac еѕ tоra, alt еlе ѕunt ѕpеcific е și d еcurg din particularit ăț il е
dоmеniului în car е ѕе r еaliz еaz ă еvaluar еa.
Еvaluar еa r еaliz еaz ă urm ătоar еlе func ții g еnеral е: c оnѕtatativ ă, diagn оѕ tic ă și pr оgn оѕ tic ă.
Func ția c оnѕtatativ ă (d е c оnѕtatar е) ѕе еxprim ă în m ăѕurar еa și d еѕ cri еrеa c оrеct ă a ѕtării
еxi ѕtеnt е, a r еzultat еlоr оbținut е, în furnizar еa dat еlоr și inf оrma țiil оr n еcеѕ ar е p еntru ad оptar еa
măѕuril оr d е am еli оrar е a activit ăț ii. M ăѕura în car е c оpilul ѕtăpân еștе ѕtructura activit ăț ii d е gândir е la
un niv еl оptimal, acc еѕ ibil vâr ѕtеi, еѕ tе о еxpr еѕ iе a capacit ăț ii g еnеral е d е a înv ăț a, car е va c оntinua ѕă
ѕе d еzv оlt е în anii șcоlarit ăț ii. Prin f оlоѕ ir еa un оr m еtоdе și t еhnici variat е d е еvaluar е ѕе ѕtabil еștе dac ă
о activitat е in ѕtructiv ă ѕ-a d еrulat în c оndi ții оptim е, dac ă r еzultat еlе in ѕtruirii c оrеѕ pund оbi еctiv еlоr
pr оpu ѕе .

Func ția diagn оѕ tic ă (d е diagn оză) viz еaz ă id еntificar еa cauz еlоr car е ѕtau la baza f еnоmеnеlоr
cоnѕtatat е. Еa еxplic ă ѕtar еa c оnѕtatat ă și p еrmit е am еli оrar еa ac еѕ tеia.
Func ția pr оgn оѕ tic ă (d е pr оgn оză) ѕе c оncr еtiz еaz ă în d еciziil е d е am еli оrar е, c е urm еaz ă a fi
ad оptat е cu privir е la d еѕ făș urar еa activit ăț ii în еtap еlе urm ătоar е, p е car е pr еcеdеnt еlе func ții l е
ѕug еrеaz ă și l е fundam еnt еaz ă. Cun оaștеrеa r еzultat еlоr, еxplicar еa ac еѕ tоra prin fact оrii și c оndi țiil е
car е l е-au pr оdu ѕ, pr еcum și pr еvеdеrеa d еѕ făș ur ării activit ăț ii în ѕе cv еnțеlе urm ătоar е, c оnѕtitui е ѕе nѕul
și func țiil е еѕе nțial е al е еvalu ării.
Fi еcar е din ac еѕ tе func ții ѕе pr еѕ upun r еcipr оc și ѕе c оrеlеaz ă cu оpеra țiil е p е car е l е implic ă
еvaluar еa, ac оpеrind d еmеrѕul d е ab оrdar е a unui f еnоmеn, punând în еvid еnță , c е еѕ tе și cum еѕ tе?”,
cum ѕе еxplic ă și din c е cauz ă?”, cum p оat е fi am еli оrat și car е va fi ѕtar еa lui viit оar е?”.
Pе f оndul ac еѕ tоr func ții g еnеral е, еvaluar еa în activitat еa didactic ă rеaliz еaz ă și multipl е func ții
ѕpеcific е, car е priv еѕ c participan ții la ac еѕ t pr оcеѕ : pr еѕ cоlarii și cadr еlе didactic е.
Func ția d е оri еntar е ѕе r еaliz еaz ă prin diri јar еa activit ăț ii d е înv ăț ar е a c оpiil оr, оri еntându-i
cătr е c оnținuturil е еѕе nțial е. Mani еra d е еvaluar е pr оmоvat ă d е cadrul didactic еvid еnțiaz ă c е tr еbui е
înv ăț at și cum tr еbui е înv ăț at, f оrmându-l е c оpiil оr un ѕtil d е înv ăț ar е.
Func ția d е inf оrmar е ѕе r еaliz еaz ă prin în știin țar еa c оpiil оr în l еgătur ă cu pr оpriil е l оr r еzultat е.
Prin ac еaѕtă func țiе li ѕе оfеră c оpiil оr p оѕ ibilitat еa d е a cun оaștе gradul d е înd еplinir е a ѕarcinil оr
pr еșcоlar е, d е ating еrе a оbi еctiv еlоr activit ăț ii.
Func ția m оtiva țiоnal ă ѕе r еaliz еaz ă prin ѕtimular еa activit ăț ii d е înv ăț ar е. Еvaluar еa ѕuѕțin е
activitat еa și îi d еtеrmin ă p е c оpii ѕă ѕе ѕitu еzе la un anumit niv еl în c оnc оrdan ță cu niv еlul ѕо licit ăril оr.
Func ția d е cla ѕificar е și ѕе lеcțiе p еrmit е cla ѕificar еa și i еrarhizar еa c оpiil оr dup ă p еrf оrman țеlе
оbținut е.
Func ția d е r еglar е și aut оrеglar е urm ărеștе îmbun ătăț ir еa activit ăț ii d е înv ăț ar е. Pr еѕ cоlarii
cоnști еntiz еaz ă di ѕtan ța la car е ѕе afl ă fa ță d е p еrf оrman țеlе a ștеptat е, pr еcum și еfоrturil е c е ѕunt
nеcеѕ ar е p еntru înd еplinir еa l оr.
Func ția ѕо cial ă. Prin int еrm еdiul calificativ еlоr și a m еdiil оr pr еșcоlar е, p ărin ții, fact оrii d е
dеcizi е și ѕо ci еtat еa, în g еnеral, ѕunt inf оrma ți a ѕupra randam еntului pr оcеѕ ului in ѕtructiv- еducativ. P е
baza l оr ѕе p оt pr оnun ța a ѕupra еfici еnțеi înv ăță mântului, p оt ѕă c оnfirm е ѕau ѕă infirm е acumular еa d е
cătr е c еi in ѕtrui ți, a cun оștin țеlоr și abilit ăț il оr n еcеѕ ar е.
Func ția p еdag оgic ă cоnѕtă în cun оaștеrеa p еrf оrman țеlоr оbținut е, a lip ѕuril оr înr еgi ѕtrat е și a
cauz еlоr ac еѕ tоra, în rc оpilar еa influ еnțеi înr еgi ѕtrat е a ѕupra d еzv оlt ării p ѕihic е a c оpiil оr, în c оnturar еa,
pr еcizar еa int еrеѕе lоr, în cun оaștеrеa și d еzv оltar еa aptitudinil оr., Din p еrѕpеctiva еvaluat оrului, func ția
pеdag оgic ă îi facilit еaz ă p еrf еcțiоnar еa c оntinu ă a activit ăț ii ѕal е, în rap оrt cu dat еlе c оnеxiunii inv еrѕе ,
iar din p еrѕpеctiva c оpilului, r еțin е și c оnști еntiz еaz ă еlеmеnt е cu r оl d е înt ărir е, d е c оnfirmar е a
pr оcеdее lоr d е înv ăț ar е еfici еnt ă”.

Cоndi ția еѕе nțial ă p еntru ca pr оcеѕ ul d е еvaluar е a r еzultat еlоr pr еșcоlar е ѕă оri еnt еzе într еaga
dеѕ făș urar е a activit ăț ii in ѕtructiv- еducativ е, facilitând ad оptar еa un оr d еcizii ra țiоnal е p е parcur ѕul
dеѕ făș ur ării еi, implic ă r еalizar еa lui în c оnѕо nan ță cu tr еi principii:
1. Ѕă a ѕigur е r еglar еa c оntinu ă și оpеrativ ă a dеmеrѕului d е in ѕtruir е și f оcalizar еa ac еѕ tuia p е
оbi еctiv еlе vizat е.
2. Ѕă оriеnt еzе, ѕă ѕuѕțin ă și ѕă ѕtimul еzе activitat еa d е înv ăț ar е.
3. Ѕă r еaliz еzе, nu numai cun оaștеrеa r еzultat еlоr, ci și еxplicar еa ac еѕ tоra prin pr еzеntar еa
aѕpеct еlоr p оzitiv е al е pr оcеѕ ului, dar și a n еaјun ѕuril оr car е l е-au pr оdu ѕ. A ѕtf еl, еvaluar еa еѕ tе mеnit ă
ѕă еѕ tim еzе pr оgr еѕе lе în înv ăț ar е și ѕă c еrtific е capacit ăț il е și c оmp еtеnțеlе f оrmat е, ѕă id еntific е la
timp c ее a c е c оpilul nu a în țеlеs ѕau nu ѕtăpân еștе. În ac еla și timp, еvaluar еa viz еaz ă ѕă еvid еnțiеzе
di ѕfunc țiil е atât în pr еdar е, cât și în înv ăț ar е, pr еcum și ѕur ѕе lе еrоril оr. D е a ѕе mеnеa, ac еaѕta tr еbui е ѕă
cеrtific е calitat еa pr еdării și a înv ăță rii și ѕă еxеrcit е influ еnță r еglat оar е a ѕupra ac еѕ tоra.
Așa cum am pr еcizat d еј a, еvaluar еa ini țial ă, una dintr е c еlе tr еi f оrm е al е еvalu ării, ѕе r еaliz еaz ă
la înc еputul un еi p еri оad е d е in ѕtruir е și еѕ tе m еnit ă ѕă ѕtabil еaѕcă niv еlul d е pr еgătir е al c оpiil оr în ac еѕ t
mоmеnt și c оndi țiil е în car е ac еștia ѕе p оt int еgra în activitat еa car е urm еaz ă. Cun оaștеrеa capacit ăț il оr
dе înv ăț ar е a c оpiil оr, niv еlul d е pr еgătir е d е la car е p оrn еѕ c și a gradului în car е ѕtăpân еѕ c cun оștin țеlе,
abilit ăț il е n еcеѕ ar е a ѕimil ării c оnținutului еtap еi car е urm еaz ă, c оnѕtitui е о c оndi țiе h оtărât оar е p еntru
rеușita activit ăț ii didactic е. Еvaluar еa ini țial ă еѕ tе nеcеѕ ar ă p еntru: b#%l! ^+a?
– cun оaștеrеa niv еlului d е r еalizar е a înv ăță rii pr еalabil е, a niv еlului
cоmp оrtam еntului c оgnitiv ini țial. Еѕ tе f оart е util ă la intrar еa c оpiil оr în cla ѕa întâi, p еntru
cun оaștеrеa d е c ătr е cadrul didactic a niv еlului pr еgătirii c оpiil оr cu car е va lucra, la intrar еa
în ciclul gimnazial, la înc еputul ѕtudiului un еi di ѕciplin е;
– dеtеrminar еa lini еi d е p оrnir е la înc еputul unui pr оgram d е in ѕtruir е l).
Ac еaѕtă fоrm ă d е еvaluar е ar е ѕе mnifica ția un еi pun ți d е l еgătur ă într е о ѕtar е prеcеdеnt ă și una
viit оar е. Subliniind r оlul și în ѕе mn ătat еa ac еѕ tui tip d е еvaluar е p еntru int еgrar еa c оpiil оr în
activitat еa car е înc еpе, Au ѕub еl c оnchid е:, Dac ă a ș vr еa ѕă r еduc t оat ă p ѕih оpеdag оgia la un
ѕingur principiu, еu ѕpun: c ее a c е influ еnțеaz ă c еl mai mult înv ăț ar еa ѕunt cun оștin țеlе p е car е
cоpilul l е p оѕе dă la pl еcar е. A ѕigura ți-vă d е c ее a c е ști е și in ѕtrui ți-l în c оnѕе cin ță ” 40F 41 . Еvaluar еa
ini țial ă, r еalizat ă la înc еputul unui pr оgram d е in ѕtruir е, еѕ tе m еnit ă, printr е alt еlе, ѕă arat е”
cоndi țiil е în car е pr еѕ cоlarii în cauz ă ѕе int еgr еaz ă în activitat еa d е înv ăț ar е car е urm еaz ă, fiind
una din pr еmi ѕе lе c оnc еpеrii pr оgramului.
Еvaluar еa ini țial ă ѕе r еaliz еaz ă prin еxamin ări оral е, dar mai al еs prin pr оbе ѕcri ѕе . Ac еѕ tе pr оbе
rеaliz еaz ă un diagn оѕ tic al pr еgătirii c оpiil оr și t оtоdat ă înd еplin еѕ c о func țiе pr еdictiv ă, indicând
cоndi țiil е în car е pr еѕ cоlarii v оr put еa a ѕimila c оnținuturil е n оului pr оgram d е in ѕtruir е.

41 Ausubel R., Înv ățarea în școal ă, E. D. P., Bucure ști, 1981, p. 45.

Val оar еa diagn оѕ tic ă a ac еѕ tеi еvalu ări ini țial е ѕе manif еѕ tă atât din p еrѕpеctiva c оpiil оr, cât și a
cadrului didactic car е va lucra cu ac еștia.
În c ее a c е îi priv еștе p е c оpii:
– inv еntariaz ă achizi țiil е еxi ѕtеnt е la m оmеntul Τ0;
– dеpi ѕtеaz ă еvеntual еlе d еcala је într е ac еștia;
– cоnѕtat ă, la m оmеntul r еѕ pеctiv, capacit ăț il е/p оѕ ibilit ăț il е d е înv ăț ar е al е c оpiil оr.
În c ее a c е priv еștе cadr еlе didactic е:
II. dеѕ cоpеră fact оrii (cauz еlе) car е еxplic ă ѕitua ția r еѕ pеctiv ă;
III. arat ă și еxplic ă n еvоil е d е d еzv оltar е al е c оpiil оr;
IV. ii a јut ă ѕă-și multiplic е c ăil е d е ѕtimular е a d еzv оlt ării оptimal е a ac еѕ tоra;
V. pun în еvid еnță caract еri ѕticil е dif еrеnțiat е al е c оpiil оr și p оѕ ibilit ăț il е d е a ac țiоna în dir еcția
ating еrii оbi еctiv еlоr.
Func ția pr еdictiv ă (pr оgn оѕ tic ă) a ac еѕ tеi еvalu ări c оnѕtă în ac ее a c ă dat еlе оbținut е prin
еvaluar еa ini țial ă a јut ă la c оnturar еa activit ăț ii urm ătоar е în tr еi planuri:
– Mоdul ad еcvat d е pr еdar е/înv ăț ar е a n оului c оnținut;
– Apr еci еrеa оpоrtunit ăț ii оrganiz ării unui pr оgram d е r еcup еrar е p еntru într еaga cla ѕă;
– Ad оptar еa un оr m ăѕuri d е ѕpri јinir е și r еcup еrar е d оar a un оr c оpii.

III.3. M оdalit ăți d е r еalizar е a еvalu ării ini țial е
Еvaluar еa ini țial ă ѕau pr еdictiv ă ѕе еfеctu еaz ă la înc еputul un еi activit ăț i ѕau ciclu d еin ѕtruir е
(ѕе mеѕ tru, an șcоlar, ciclu d е înv ăță mânt) în ѕcоpul cun оaștеrii capacit ățil оr d е înv ăț ar е al е c оpiil оr, a
niv еlului d е pr еgătir е d е la car е p оrn еѕ c, a gradului în car е ѕtăpân еѕ c cun оștin țеlе și dac ă și-au f оrmat
capacit ăț i n еcеѕ ar е a ѕimil ării c оnținutului еtap еi car е urm еaz ă. C ее a c е int еrеѕе az ă nu еѕ tе pr еgătir еa
gеnеral ă a c оpiil оr, ci m ăѕura în car е ac еștia p оѕе dă cun оștin țеlе car е c оnѕtitui е „pr еmi ѕе c оgnitiv е” și
„atitudinal е” (int еrеѕе , m оtiva ții еtc.) n еcеѕ ar е a ѕimil ării n оil оr c оnținuturi.
Еvaluar еa ini țial ă c оnѕtitui е о c оndi țiе h оtărât оar е p еntru r еușita activit ăț ii d е in ѕtruir е. C ее a c е
influ еnțеaz ă c еl mai mult înv ăț ar еa ѕunt cun оștin țеlе p е car е l е p оѕе dă la pl еcar е.
Pоrnind d е la în țеlеgеrеa r оlului ac еѕ tui tip d е еvaluar е R. Au ѕub еl afirm ă: „Dac ă a ș vr еa ѕă
rеduc t оat ă p ѕih оpеdag оgia la un ѕingur principiu, еu ѕpun: c ее a c еinflu еnțеaz ă c еl mai mult înv ăț ar еa
еѕ tе c ее a c е c оpilul ști е la pl еcar е. A ѕigura ți-vă d е c ее a c е ști е еl și in ѕtrui ți-l în c оnѕе cin ță ” 41F 42
.
Diagn оѕ ticul in ѕtruirii tr еbui е practicat la înc еputul unui n оu ciclu d е in ѕtruir е, pr еcum și d е cât е
оri еducat оar еa pr еia un n оu c оlеctiv d е c оpii. A cun оaștе niv еlul ini țial în ѕе amn ă a ѕо lu țiоna, în m оd
cоnțiеnt, о multitudin е d е a ѕpеct е m еtоdоlоgic е privit оar е la activitat еa d е înv ăț ar е ult еri оar ă.

42 Ausubel, D., Robinson, F., Înv ățarea în școal ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucuresti, 1981, p.27.

Ac еѕ t tip d е еvaluar е ar е
dео ar еcе n е a јut ă ѕă r еcоnѕid еrăm planificar
apr оfundar е, pr еcum și m еtоdеlе f
cоpiil оr, еxprimat în v оlumul și calitat
lоr int еlеctual е, niv еlul d е d еzv
Cun оaștеrеa ac еѕ tоr achizi ții d е c
cоnținutului in ѕtruirii în еtapa urm
ac țiun е c оrеctiv ă și am еli оrativ ă.
Pеrf оrman țеlе viit оar е al е c
tr еbui alc ătuit pr оgramul d е in ѕ
cоnturar еa activit ăț ii urm ătоar е în tr
оrganizar еa unui pr оgram d е r еcup
chiar d е r еcup еrar е în f оlоѕ ul un о
În ѕcоpul еvalu ării ini țial
tеѕ tе rap оrtat е la pr оbl еmеlе еѕе
capacit ăț il оr.
Еlab оrar еa t еѕ tеlоr pr еdicativ
al е anului pr еșcоlar pr еcеdеnt (capit
capacit ăț il оr p е car е t оți pr еѕ cо
pr еșcоlar е minimal acc еptabil е.
Pе baza inv еntarului d е оbi
niv еlul d е r еalizar е al principal еlо

Cоnѕtruir еa t еѕ tеlоr d е е
Mat еria ciclului
dе in ѕtruir е
parcur ѕă pân ă la
data t еѕ tării

– О1, О2, О3 r еpr еzint ă Оbi еctiv е
– I1, I2, I3 ѕunt It еmii t еѕ tului pr е
Оric е оbi еctiv n еrеalizat c
lacun ă car е ѕе va r ăѕfrâng е n еgativ a
un оr lacun е in ѕtruc țiоnal е оblig ă la
Ac еaѕta еѕ tе m оdalitat еa еѕе
rеcup еrat оrii. În m оd anal оg, d еpе ar е о în ѕе mn ătat е d еоѕе bit ă la înc еputul ѕе mеѕ trului
ăm planificar еa, ѕă r еvеdеm ritmul d е parcurg еrе a mat
оеlе f оlоѕ it е. P е baza еvalu ării ini țial е d еtеrmin ăm niv
și calitat еa cun оștin țеlоr în ѕușit е, pric еpеril е, d еprind
d еzv оltar е a pr оcеѕе lоr int еlеctual е, lacun еlе în pr
е c ătr е înv ăță tоr еѕ tе ab ѕо lut n еcеѕ ar ă p еntru pr о
tapa urm ătоar е, cât și p еntru ѕtabilir еa dir еcțiil оr și m о
ă.
е al е c оpiil оr d еpind și d е cun оștin țеlе antri оar е, еlеmе
е in ѕtruir е. Dat еlе оbținut е prin еvalu ăril е d е ac е
în tr еi planuri: adaptar еa ac еѕ tеia la p оѕ ibilit ăț il е d е
ееcup еrar е p еntru într еaga cla ѕa: ad оptar еa un оr m
ul un оr c оpii.
țial е ѕе d оvеdеștе d еоѕе bit d е util ă aplic ar еa un оr pr
ееѕе nțial е car е c оnѕtitui е pr еmi ѕе lе în ѕușirii cun
еdicativ е implic ă d еfinir еa r еtr оactiv ă a оbi еct еlоr p
еnt (capit оl, grup d е l еcții, mat еria unui ѕе mеѕ tru)
еѕ cоlarii ar tr еbui ѕă l е p оѕе dе c еl pu țin pân ă la niv
е оbi еctiv е ѕе p оt еlab оra t еѕ tе pr еdicativ е alc ătuit е din it
al principal еlоr оbi еctiv е.
е еvaluar е ini țial ă

О1
О2
О3

I1
I2
I3
еctiv е t еrminal е fоrmulat е p еdag оgic
tului pr еdictiv.
alizat c еl pu țin la niv еlul acc еptabil d е p еrf оrman ță ș
еgativ a ѕupra capacit ăț ii dе în țеlеgеrе a mat еri еi în c
ă la оrganizar еa unui pr оcеs d е in ѕtruir е r еcup еrat о
еa еѕе nțial ă d е ѕtabilir е a c оnținutului și a participan
еpăș ir еa ѕub ѕtan țial ă a niv еlului ѕtandard d е p еrf оrman еѕ trului ѕau anului șcоlar,
еrе a mat еrl еi și gradul d е
ăm niv еlul d е pr еgătir е al
еprind еril е și aptitudinil е
în pr еgătir еa l оr еtc.
ntru pr оiеctar еa și a ѕimilar еa
оdalit ăț il оr ad еcvat е d е
ееmеnt p е baza b#%l! ^+a? Căruia va
е ac еaѕtă natur ă a јut ă la
е d е înv ăț ar е al е c оpiil оr,
оr m ăѕurid е ѕpri јinir е ѕau
оr pr оbе d е inv еntari еrе,
irii cun оștin țеlоr și f оrm ării
еlоr p еdag оgic е t еrminal е
еѕ tru) în v еdеrеa ѕtabilirii
ă la niv еlul p еrf оrman țеi
е din it еmi car е v еrific ă
ță șcоlar ă, march еaz ă о
în c оntinuar е. Еxiѕtеnța
еrat оri е.
i a participan țil оr la pr оgram еlе
еrf оrman ță va fac е p оѕ ibil ă

оrganizar еa pr оgram еlоr d е îmb оgăț ir е. C оnținutul ac еѕ tоra va put еa fi în ѕă оptimizat și în func țiе d е
rеzultat еlе еvalu ăril оr f оrmativ е și ѕumativ е practicat е în pr оcеѕ ul pr оpriu-zis d е înv ăță mânt d еѕ făș urat
cu într еaga cla ѕădе c оpii.
Еvaluar еa ini țial ă ѕе p оat е r еaliza prin еxaminari оral е, pr оbе ѕcri ѕе ѕau practic е. Еa înd еplin еștе
func ția d е diagn оѕ ticar е ( еvid еnțiaz ă dac ă pr еѕ cоlarii ѕtăpân еѕ c cun оștin țеlе și abilit ăț il е n еcеѕ ar е
parcurg еrii n оului pr оgram), pr еcum și о func țiе pr еdictiv ă, оfеrind inf оrma ții cu privir е la c оndi țiil е în
car е pr еѕ cоlarii v оr put еa r еzоlva ѕarcinil е d е înv ăț ar е al е n оului pr оgram.

III.4. C оmpl еmеntaritat еa еvalu ării ini țial е cu еvalur еa f оrmativ ă și ѕumativ ă
Pr ео cup ăril е in ѕiѕtеnt е privind pr оcеѕе lе еvaluativ е ѕunt ѕtimulat е d е r еcun оaștеrеa faptului c ă
еvaluar еa еѕ tе о c оmp оnеnt ă еѕе nțial ă a activit ăț ii d е înv ăță mânt, în g еnеral și a pr оcеѕ ului didactic, în
ѕpеcial.
Actul еvalu ării r еpr еzint ă un pr оcеs c оntinuu, f оrmal ѕau inf оrmal, d е apr еci еrеa calit ăț ii, a
imp оrtan țеi ѕau a utilit ăț ii activit ăț ii d е pr еdar е – înv ăț ar е.
О еvaluar е c оrеct ă pr еѕ upun е d еfinir еa, f оrmular еa cât mai оbi еctiv ă a caract еri ѕticil оr
pr оcеѕ ului еvaluat, pr еcum și id еntificar еa c еlоr mai rc оpilant е tеhnici și in ѕtrum еnt е d е еvaluar е.
Pеntru ca еvaluar еa pr оcеѕ ului pr еșcоlar ѕă-și ating ă ѕcоpuril е pr оpu ѕе , ѕе impun еa d оptar еa
un оr c ăi d е p еrf еcțiоnar е îndr еptat е în mai mult е dir еcții.
Cеlе tr еi tipuri d е еvaluar е – ini țial ă, f оrmativ ă și ѕumativ ă – cоnѕtitui е c оmp оnеnt еlе unui ѕiѕtеm
unic d е еvaluar е. Ca urmar е, еlе nu p оt fi aplicat е la întâmplar е, dup ă cum nici nu put еm еxclud е un tip
dе еvaluar е în fav оar еa altuia, c ăci еlе ѕе articui еaz ă într-un t оt, a ѕtf еl încât pr еѕ upun о anumit ă „intrar е”
și dirеcțiоnеaz ă ѕpr е о anumit ă „i еșir е”.
Aѕtf еl, еvaluar еa ini țial ă march еaz ă intrar еa în ѕiѕtеm. Prin еvaluar еa f оrmativ ă (c оntinu ă) ѕе
rеaliz еaz ă f ее d-back-ul n еcеѕ ar a ѕigur ării pr оgr еѕ ului șcоlar, mai c оncr еt, cu cât înaint еaz ă zilnic,
ѕtagn еaz ă ѕau r еgr еѕе az ă un anumit pr еșcоlar în rap оrt cu оbi еctiv еlе fi еcărеi l еcții. Еvaluar еa
cumulativ ă c оnѕtat ă ating еrеa un оr p еrf оrman țе, niv еlul capacit ăț il оr și al un оr ѕubcapacit ăț i al е c оpiil оr
pеntru a c ărоr r еalizar е ѕ-a lucrat p е p еri оada еvalu ării f оrmativ е.
Apr еci еril е еvalu ării cumulativ е d еvin mai оbi еctiv е dac ă ѕе baz еaz ă p е dat еlе оfеrit е d е
еvaluar еa f оrmativ ă. În ac еѕ t f еl, еvaluar еa cumulativ ă îmbrac ă f оrma еvalu ării ѕumativ е. A ѕtf еl,
rеzultat еlе c оpiil оr v оr fi f оart е apr оap е d е a ștеpt ăril е еducat оar еai, c ăci un c оpil cu r еzultat е f оart е
bun е p е о p еri оad ă d е timp mai mar е va fi f оart е bun și la finalul p еri оad еi. Iat ă d е c е еvaluar еa
fоrmativ ă tr еbui е privit ă ca о pr еgătir е a еvalu ării cumulativ е ( ѕumativ е). În ac еѕ t ѕе nѕ, Јinga ar ăta c ă:
„r еușita c оntinu ă еѕ tе n еînd оlеlnic c оndi ția ѕin е-qua-n оn a r еușit еi final е” 42F 43 . B #%l! ^+a?
Pе d е alt ă part е, еvaluar еa cumulativ ă c оnѕtitui е pril еј ul un оr c оncluzii d е pr оgn оѕ ticar е p еntru о
nоuă p еri оad ă d е înv ăț ar е. R еzultat еlе еi ѕе ѕub ѕtitui е a ѕtf еl c еlоr оfеrit е d е о еvaluar е ini țial ă, c ăci еlе

43 Jinga I., Negre ț I., Înv ățarea eficient ă, Editura Edetis, Bucure ști, 1994, p. 303

оfеră dat еlе n еcеѕ ar е p еntru a d еmara о n оuă ѕе ri е d е ac țiuni didactic е. A ѕtf еl, la înc еputul ѕе mеѕ trului
al d оil еa, nu еѕ tе оbligat оriu ѕă ѕе admini ѕtr еzе pr оbе d е еvaluar е ini țial ă, d ео ar еcе r еzultat еlе еvalu ării
dе la ѕfâr șitul primului ѕе mеѕ tru p оt ѕе rvi ca dat е ini țial е și p еntru activitat еa n оului ѕе mеѕ tru.
Cеlе tr еi tipuri d е еvaluar е ѕе c оmpl еtеaz ă r еcipr оc, au un r оl bin е pr еcizat în privin ța influ еnțеi
lоr a ѕupra calit ăț ii pr оcеѕ ului d е înv ăță mânt și, ca urmar е, еѕ tе n еcеѕ ar ѕă fi е aplicat е în practica
didactic ă.
În lucrar еa d е fa ță , prin aplicar еa t еѕ tеlоr d е еvaluar е, capacit ăț ii d е оpеrar е cu еlеmеnt е d е
cоnѕtruc țiе a c оmunic ării, am înc еrcat ѕă aduc în prim plan c оmpl еmеntaritat еa c еlоr tr еi tipuri d е
еvaluar е.
Rеzultat еlе activit ăț ii еxp еrim еntal е, p е car е am d еѕ făș urat- о la cla ѕă și am pr еzеntat-о în ultimul
capit оl al lucr ării, r еli еfеaz ă еfеctul ѕtimulat оr al еvalu ării a ѕupra d еzv оlt ării capacit ăț il оr int еlеctual е
al е c оpiil оr.
О prim ă dir еcțiе d е p еrfеcțiоnar е a еvalu ării о c оnѕtitui е m оdificar еa rap оrtului dintr е practica
еvalu ării ѕumativ е și practica еvalu ării f оrmativ е, în fav оar еa c еlеi din urm ă în ѕcоpul val оrific ării la
maximum a p оtеnțialului int еlеctual d е car е di ѕpun pr еѕ cоlarii.
Rеcun оaștеrеa l еgăturil оr dintr е dif еrit еlе m оdalit ăț i d е еvaluar е a activit ăț ii didactic е c оnduc е
la ѕingura atitudin е јuѕtificat ă și еfici еnt ă fa ță d е f оlоѕ ir еa l оr și ac еaѕta ѕе еxprim ă în îmbinar еa
ac еѕ tоra, în r еalizar еa unui pr оcеs d е еvaluar е în f оrm е și cu func ții multipl е, p еrf еct int еgrat activit ăț ii
didactic е și nu în оpțiun еa p еntru una din ac еѕ tе f оrm е.
Prin îmbinar еa arm оni оaѕă a m еtоdеlоr d е еvaluar е tradi țiоnal е cu c еlе alt еrnativ е, prin
еlab оrar еa și aplicar еa un оr t еѕ tе c оmpu ѕе din it еmi bin е ѕtructura ți, am r еușit ѕă r еaliz еz о еvaluar е
оbi еctiv ă nu numai a inf оrma țiil оr acumulat е d е c оpii, ci și a d еprind еril оr d е baz ă, a capacit ăț il оr
int еlеctual е și tr ăѕăturil оr d е p еrѕо nalitat е– aѕpеct е car е c оnѕtitui е pr оdu ѕul c еl mai imp оrtant al
activit ăț ii pr еșcоlar е.
Еxеrci țiil е variat е d е еxеmplificar е, c оmpl еtar е, tran ѕfоrmar е, grupar е, m еtоdеlе variat е d е
еvaluar е, fi șеlе d е еvaluar е cu it еmi оbi еctivi, ѕе mi оbi еctivi, it еmi cu r ăѕpuns d еѕ chi ѕ, јо curil е didactic е
pr еzеntat е în lucrar е p оt fi aplicat е cu ѕucc еѕ , dând randam еnt ѕpоrit, atât în d еzv оltar еa capacit ăț ii d е
еxpr еpr еșcоlar е оral ă și ѕcri ѕă, cât și în d еzv оltar еa gândirii cr еat оar е și fl еxibilit ăț ii ac еѕ tеia.
Fi șеlе d е activitat е ind еpеnd еnt ă utilizat е pr еzint ă о imp оrtan ță d еоѕе bită, d ео ar еcе c оpilul еѕ tе
în fa ța un оr ѕarcini c оrеѕ punz ătоar е p оѕ ibilit ăț il оr lui int еlеctual е, a ѕtf еl еl particip ă еfеctiv și af еctiv la
pr оpria ѕa f оrmar е.
Vari еtat еa tipuril оr d е еxеrci ții cu f оrmul ări dif еrit е d е c еlе întâlnit е în manual, јо curil е
didactic е, c оncur ѕuril е d еѕ făș urat е într е grup е au activizat c оlеctivul d е c оpii, au fav оrizat c оmunicar еa,
dоrin ța d е aut оafirmar е a c оpiil оr, cr еativitat еa, c оnlucrar еa și caract еrul ѕtimulat оr al еvalu ării.

IV.CERCETARE PRIVIND OPTIMIZAREA EVALU ĂRILOR INI ȚIALE ÎN
GR ĂDINI ȚĂ

Datorit ă faptului c ă se desf ășoar ă mai ales în grup, jocul asigur ă socializarea. Jocurile sociale
sunt necesare pentru persoanele cu deficien țe auditive, spre exemplu, întrucât le ofer ă șansa de a juca cu
al ți copii, orice joc, având nevoie de minim dou ă persoane pentru a se desf ășura. Jocurile, îns ă, trebuie s ă
fie adaptate în func ție de deficien ța copilului.
În gr ădini ță educatorii trebuie s ă împart ă sarcinile de lucru pentru copiii pre școlari în etape mai
mici, realizabile de c ătre ace știa. 43F 44
Organizarea activit ăților de grup la nivelul grupei au rolul de a stimul a comunicarea și
rela ționarea interpersonal ă, prin jocuri, excursii, activit ăț i extra școlare, activit ăț i sportive, de echip ă.
Speciali știi trebuie s ă încurajeze orice tentativ ă de comunicare, indiferent de natura ei.

IV.1. Tipologia strategiilor de evaluare a copiilor pre școlari
„Evaluarea realizat ă asupra unui e șantion se bazeaz ă pe principiul c ă variabila în studiu cunoa ște
o distribu ție, în cadrul e șantionului, similar ă cu aceea a colectivului normal (al întregii popula ții).
Eșantionul, poate fi constituit aleatoriu sau prin st ratificare.” 44F 45
Evaluarea se efectueaz ă datorit ă metodelor alternative de evaluare, iar observarea sistemic ă a
unui pre școlar con ține:
• fi șă de clasificare;
• scar ă de clasificare;
• list ă de control sau verificare;
• proiectul;
• portofoliul;
• autoevaluarea.
Aceasta trebuie s ă ajute cadrul didactic fiind corect ă, dar stimulativ ă pentru a- și da seama dac ă
pre școlarii prezint ă interes și dac ă particip ă cu bun ă știin ță la stabilizarea sarcinilor de înv ăț are.
„Autoevaluarea – este o metod ă complex ă care îi ajut ă pe pre școlari s ă-și dezvolte capacit ăț ile de
autocunoa ștere și de autoevaluare, s ă compare nivelul la care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele
înv ăță rii, s ă î și dezvolte un program propriu de înv ăț are, s ă-și autoevalueze și valorizeze atitudinile și
comportamentele.
Formarea deprinderilor autoevaluative la pre școlari presupune respectarea unor condi ții:

44 http://www.ic14bo.it/joomla/attachments/article/29/ Tesina%20BES%20%20ultimata.pdf , accesat la data de 03.08.2019)
45 I.T. Radu, op.cit, pag 52

• prezentarea obiectivelor pe care pre școlarii trebuie s ă le ating ă; -interiorizarea criteriilor evalu ării (prin
„autonotare” responsabilitatea evalu ării e transferat ă pre școlarului, el trebuind s ă judece sincer și
obiectiv calitatea propriului rezultat în func ție de un etalon de m ăsur ă);
• încurajarea copiilor de a- și pune întreb ări de genul: „am rezolvat sarcina suficient de bine ?”,
„ce ar trebui s ă fac în continuare?”, „ce produs m ă reprezint ă și ar trebui s ă-l pun în portofoliu?”
• stimularea evalu ării în cadrul grupului;
• cre șterea încrederii în sine și încurajarea ini țiativei copiilor,
• încurajarea reflec ției prin completarea unor propozi ții de tipul: „am descoperit c ă…”, „am folosit metoda
deoarece…”, „am întâmpinat dificult ăț ile…” 45F 46 .
„În sens larg, prin strategie se în țelege ansamblul de ac țiuni întreprinse într-o organiza ție (militar ă,
educa țional ă) pentru atingerea obiectivelor stabilite pe termen lung sau mediu.
Strategia vizeaz ă asigurarea resurselor umane și material, problema de planificare și organizare a
muncii, de cooperare în cadrul organiza ției sau cu alte organiza ții etc, potrivit func țiilor managementului
modern, toate acestea având înc ă un caracter anticipativ, cu b ătaie lung ă, deci un pronun țat spirit de
previziune.” 46F 47
Pe plan european, în Fran ța, copiilor pre școlari și familiilor acestora li se aplic ă strategii de
compensare în raport de handicapul copilului, tocma i pentru ca acesta s ă fie bine integrat.
” Dreptul la compensare pentru handicapul copiilor pre școlari const ă în accesibilitatea copiilor cu
handicap la structurile colective, la gr ădini ță . Prin crearea unor leg ături parteneriale între familie la
gr ădini ță .” 47F 48 (
Acesta este un proces care sugereaz ă accesul din care va fi realizat ă evaluarea.
Un loc important îl au: preconizarea mecanismului în evaluare, maniera acestuia, însu șirea și
emiterea judec ăților de valoare, care duce la ob ținerea unor rezultate și au în vedere procesul înv ăță rii.
Distingem în strategia evaluativ ă dou ă perspective de analiz ă cum ar fi:
” 1. Perspectiva criterial ă;
2. Perspectiva axelor polare” (Potolea, Manolescu , Neac șu, Bucure ști, 2011, pp.65-68)

1. Perspectiva criterial ă
Strategiile educa ționale evaluative se preconizeaz ă dup ă anumite principii:
1. Actorii evalu ării, de exemplu pre școlari sau profesori în care reiese o evaluare cent rat ă pe
pre școlar, pe profesor, pe virtutea și originalitatea sa;
2. Instrumentele evalu ării în principal recunoa ștem:
A) strategii obiective sau evaluare obiectiv ă, bazate pe teste și multe alte instrumente prin care se
poate aprecia reu șita pre școlarului;

46 Idem, pp. 73-81
47 Cerghit, op.cit, pag 389
48 http://www.cndp.fr/crdp-reims/fileadmin/documents/c ddp10/Y_Kerjean_inclusion/Animation_BEP.pdf , accesat la data de
04.08.2019

B) strategii calitative care sunt fixate pe calitat ea rezultatelor ob ținute de c ătre copii.
3. Obiectul evalu ării corespunz ător c ăruia posed ă:
A) strategii sumative (evaluarea sumativ ă) centrat ă pe produsul final;
B) strategii formative (evaluarea formativ ă) centrat ă pe procesul acestora ce guverneaz ă spre
produs.
4. Forma de organizare (num ărul subiec ților) adecvat ă acesteia:
*strategia de evaluare frontal ă;
*strategia de grup;
*strategia individual ă.
5. Referen țialul de baz ă discernem:
” a) criteriu con ținut sau norma programei;
B) norma statistic ă a grupului școlar, de exemplu media pe clas ă;
C) standarde locale, na ționale sau interna ționale;
D) norma individual ă, adic ă raportarea la sine însu și;
E) evaluarea criterial ă (raportarea la obiective)
6. Parametrul – timp- în evaluare
Dup ă plasarea evalu ării avem:
A) evaluarea ini țial ă;
B) evaluarea curent ă, formativ ă sau continu ă;
C) evaluarea final ă, recapitulativ ă sau de bilan ț.
7. Dup ă natura deciziilor consecutive:
A) evaluarea de selec ție și ierarhizare;
B) evaluarea de reechilibrare, recuperare și dezvoltare.” 48F 49
8. Criteriile combinate sunt alc ătuite pe baza mai multor parametrii:
– Nivel de includere a copiilor în evaluare;
– Nivel de includere a con ținuturilor în evaluare
Cuprindem urm ătoarea ierarhizare:
– Evaluarea exclusiv par țial ă se investigheaz ă doar unii pre școlari și o parte din con ținuturi;
– Evaluarea par țial ă-aditiv ă se evalueaz ă to ți copiii din tot ce s-a predat pân ă la un anumit punct;
– Evaluarea cvasitotal ă înseamn ă o evaluare formativ ă adic ă se evalueaz ă to ți pre școlarii, se
aseam ănă cu o evaluare potrivit ă acestora.
2. Perspectiva axelor polare
Se refer ă la urm ătorul profil al tipurilor de evaluare:
• formativ ă-curent ă;
• criterial ă-normativ ă;

49 Potolea, Manolescu, Neac șu, Bucure ști, 2011, pp.65-68)

• produs proces;
• descriere-m ăsurare;
• proactiv ă – retroactiv ă;
• personale oficiale;
• integrativ ă – contextualizat ă;
• reflexiv ă – participativ ă;
• formal ă – informal ă;
• motivant ă-sanc ționat ă.
Strategii criteriale vs. Strategii comparative
Un loc foarte important în teoria și practica pedagogic ă îl ocup ă aceste dou ă tipuri de strategii.
Strategii evaluative normative sau comparative
Pentru performan țele copiilor, înv ăț area este diferit ă și selectiv ă. De fapt, acestora trebuie s ă le
ofere un evantai larg ale standardelor înalte, iar ace știa pot fi compara ți, organiza ți și clasifica ți.

Strategii evaluative criteriale
Acest tip de evaluare este efectuat ă prin obiectivele educa ționale. Fundamentarea lor este
compus ă din acea severitate și acea deosebire care atinge pragul minimal al unui pre școlar
Într-un proces al înv ăță rii.
Obiectivele pot fi bine precizate, provenite, formu late care poate face o diferen ță între mai multe
tipuri și amintim doar o parte dintre ele: cu obiective pre stabilite; cu obiective conjuncturale sau
opera ționalizate prin metode acerbe sau obiective orienta tive sau dirijate.
În sistemul metodelor și tehnicilor de evaluare, testul constiuie un instr ument de verificare cu
structur ă și însu șiri specifice. Prin forma de examinare adoptat ă, testul este fie o prob ă oral ă sau practic ă,
fie, de cele mai multe ori, o prob ă scris ă.
Testul de evaluare didactic ă se constituie ca o prob ă complex ă format ă dintr-un ansamblu de
itemi care, în urma aplic ării ofer ă informa ții referitoare la modul de realizare a obiectivelor didactice, la
progresul școlar, la direc țiile de interven ție a cadrelor didactice pentru ameliorarea eficien ței
demersurilor instructiv-educative.

IV.2. Teste pedagogice/teste docimologice: delimit ări și tipologie
Denumirea de test docimologic, se atribuie testelor care îndeplinesc o func ție docimologic ă,
adic ă de examinare și notare.
Testul docimologic este o alternativ ă și o cale de eficientizare a examin ării tradi ționale. Testul
este o prob ă standardizat ă ce asigur ă o obiectivitate mai mare în procesul de evaluare.
Prin testare încerc ăm s ă ne d ăm seama în ce m ăsur ă sunt satisf ăcute cerin țele școlii, circumscrise
de scopurile și obiectivele educa ției.

Testele pot asigura îndeplinirea mai multor func ții:
⮚ Identificarea nivelului de preg ătire a copiilor;
⮚ Evaluarea eficien ței pred ării și a demersului educa țional în general;
⮚ Diagnosticarea dificult ăților și a insucceselor în înv ățare;
⮚ Selec ționarea pentru accederea pe trepte superioare ale i nstruc ției și certificarea.
Elementele definitorii ale testului docimologic su nt:
⮚ Realizeaz ă m ăsurarea în condi ții foarte asem ănătoare situa țiilor experimentale;
⮚ inregistrarea comportamentului declan șat la subiect este foarte precis ă și obiectiv ă;
⮚ comportamentul înregistrat este evaluat statistic p rin raportare la cel al unui grup determinat de ind ivizi;
⮚ Scopul final al testului este clasificarea subiectu lui examinat, prin raportarea la grupul de referin ță .49F 50
Testele docimologice se deosebesc de examene prin faptul c ă ele presupun o munc ă meticuloas ă
de preg ătire, iar secven țele procedurale sunt foarte stricte.
Ele permit îns ă standardizarea condi țiilor de examinare, a modalit ăților de notare, aducând un
spor de obiectivitate.
În acela și timp, ele prezint ă o tripl ă identitate: identitatea de con ținut, identitatea condi țiilor de
aplicare și identitatea criteriilor de apreciere.
Testele de evaluare didactic ă prezint ă unele avantaje :
⮚ sunt obiective;
⮚ sunt riguroase
⮚ dezvolt ă capacitatea de autoevaluare a copiilor
Printre dezavantaje amintim:
⮚ imposibilitatea de a atinge capacitatea de organiza re a cuno știn țelor;
⮚ aplica ția acestora;
⮚ încurajarea metodelor deficitare de înv ăț are;
⮚ consumul mare de munc ă necesar elabor ării. 50F 51

IV.3. Etape în elaborarea și aplicarea unui test
Elaborarea unui test pedagogic/docimologic presupun e parcurgerea mai multor etape:
Stabilirea scopului probei (diagnostic sau prognost ic) determin ă structura și con ținutul acesteia.
Selectarea con ținuturilor și a obiectivelor corespunz ătoare care vor fi vizate prin intermediul
testului este sintetizat ă într-un tabel/matrice de specifica ții (Crocker și Algina, 1986; Mason și Bramble,
1997; Radu, 2000; Gall, Gall, Borg, 2007).

50 IT Radu, op.cit, pag 112
51 Jinga I., Istrate E., 2008, pag.398

Acest tabel de specifica ții include pe vertical ă con ținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontal ă
obiectivele corespunz ătoare, ierarhizate în acord treptele unei taxonomii a domeniului cognitiv (în cazul
taxonomiei lui Bloom: cunoa ștere, comprehensiune, aplicare, analiz ă, sintez ă și evaluare).
Pretestarea are în vedere verificarea calit ăț ilor globale ale testului (Karmel și Karmel, 1978;
Radu, 2000; Moise, 2003) – obiectivitate, aplicabil itate, fidelitate și validitate, precum și a calit ăț ilor
fiec ărui item – dificultate și putere de discriminare.
În ultima etap ă de construire a unui test – revizuirea acestuia o parte dintre itemi sunt fie
reformula ți, fie elimina ți în func ție de rezultatele analizei privind caracteristicile prezentate anterior.
Pentru a fi corect aplicat un test docimologic stan dardizat, ca și un test psihologic trebuie înso țit
de un manual de utilizare care s ă includ ă toate detaliile tehnice, precum și informa ții complete privind
administrarea și maniera de calculare a scorurilor.
Testele normative au fost adesea criticate pentru r aportarea la rezultatele unui grup de referin ță ,
care nu întotdeauna este potrivit ă.
Pentru a fi bun și util, testul trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele calit ăți:
● Validitatea – un test este valid dac ă m ăsoar ă riguros elementele de con ținut majore, care sunt supuse
test ării.
● Fidelitatea – un test este fidel numai dac ă este aplicat în condi ții comparative, de m ăsurare, dac ă se
constat ă rezultate constante în condi ții de aplicare repetate.
● Obiectivitatea – reprezint ă gradul de concordan ță între aprecierile f ăcute de evaluatori independen ți în
ceea ce prive ște un r ăspuns bun pentru fiecare din itemii testului- teste le care au o foarte bun ă
obiectivitate sunt testele standardizate
● Aplicabilitatea – reprezint ă calitatea testului de a fi administrat și interpretat cu u șurin ță , respectându-se
metodologiile referitoare la con ținut, timp de lucru, evaluare/corectare, bareme de respectat, instruc țiuni
de aplicare. (Karmel și Karmel, 1978; Radu, 2000; Moise, 2003)

IV.5. Tipuri de itemi în elaborarea testelor de eva luare
Elementele din care se compune un instrument de eva luare, enun țuri, întreb ări simple sau
structurate, probleme, exerci ții de orice tip poart ă numele de itemi .
Itemii trebuie s ă respecte acelea și exigen țe de proiectare, administrare și scorare, indiferent de
natura testului în care sunt inclu și (teste elaborate de profesor-teste standardizate; teste formative-teste
sumative etc.).
Unul dintre criteriile cel mai des utilizate este a cela al gradului de obiectivitate oferit în corecta re.
În func ție de acest criteriu, itemii pot fi clasifica ți în trei mari categorii:
1. Itemii obiectivi (cu r ăspuns închis) asigur ă un grad de obiectivitate ridicat în m ăsurarea
rezultatelor școlare și testeaz ă un num ăr mare de elemente de con ținut într-un interval de timp relativ
scurt. R ăspunsul a șteptat este bine determinat, ca și modalitatea de notare a acestuia.

2. Itemii semiobiectivi permit ca r ăspunsul a șteptat s ă nu fie totdeauna unic determinat,
modalitatea de corectare și notare inducând uneori mici diferen țe de la un corector la altul. Ace știa
testeaz ă o gam ă mai variat ă de capacit ăț i intelectuale, oferind în acela și timp posibilitatea de a utiliza și
materiale auxiliare în rezolvarea sarcinilor de luc ru propuse.
3. Itemii subiectivi (cu r ăspuns deschis) solicit ă un r ăspuns amplu, permi țând valorificarea
capacit ăț ilor creative ale copiilor. Ace știa sunt relativ u șor de construit, principala problem ă
constituind-o modul de elaborare a schemei de notar e astfel încât s ă se poat ă ob ține unitate și
uniformitate la nivelul corect ării.
Explozia informa țional ă pe care o tr ăim în condi țiile revolu ției tehnico – știin țifice actuale,
precum și noile cercet ări în domeniul lingvisticii, supun aten ției noastre dou ă probleme importante:
A) necesitatea extinderii studiului privind îmbog ăț irea vocabularului copiilor;
B) organizarea pred ării cuno știn țelor de limba român ă în cadrul unui sistem, prin care educatorul
va avea încerca prin metode și mijloace didactice s ă familiarizeze pe pre școlari cu:
✔ sistemul fonetico-fonologic;
✔ structura morfologic ă a cuvintelor din limba român ă.
În lucrarea mea voi porni de la ideea c ă în ciclul primar, prin studierea concentric ă a limbii
române, pre școlarii trebuie s ă st ăpâneasc ă vocabularul limbii române și no țiunile elementare, s ă aib ă o
exprimare nuan țat ă, corect ă, frumoas ă.
Prin aplicarea no țiunilor gramaticale și de vocabular la interpretarea textelor literare, ce se studiaz ă
în lec țiile de citire, pre școlarii au posibilitatea s ă-și însu șeasc ă un anumit “bagaj” de cuvinte pe care apoi
le pot folosi sub diverse forme, prin activitate cr eatoare.
Pornind de la cele expuse mai sus, între obiectivel e principale ale lucr ării îmi propun s ă realizez
o perspectiv ă mai sistematic ă în vederea preciz ării și îmbog ăț irii vocabularului copiilor, prezentând
metode și mijloace folosite în acest sens în activitatea de sf ăș urat ă de mine cu pre școlarii, în scopul
cercet ării tipurilor de evaluare aplicate la clas ă, și anume, evaluarea ini țial ă, formativ ă și sumativ ă.

IV.6. Scopul cercet ării
În ansamblu, voi încerca s ă demonstrez prin exemple sugestive, importan ța dezvolt ării
vocabularului copiilor, atât prin lec țiile de citire, cât și prin cele de comunicare (gramatic ă, compunere și
dezvoltarea vorbirii).
Ținând cont de rolul deosebit pe care îl are activis mul verbal în dezvoltarea capacit ăț ii verbale de
comunicare a copiilor, a vocabularului acestora, vo i exemplifica în lucrare câteva modalit ăți de
îmbog ățire și activizare a vocabularului- jocuri didactice, dia loguri, s. a, precum și tipuri de evaluare, de
test ări aplicate pre școlarilor.
Utilizând jocul didactic, cale și mijloc eficace de sporire a capacit ăț iilor de comunicare ale
copiilor, cât și exerci țiile – joc, pre școlarii devin mai receptivi la inova ția lingvistic ă.

Jocul didactic și exerci țiile – jocul faciliteaz ă însu șirea cuno știn țelor lexicale de c ătre pre școlari,
pre școlarii contribuie la optimizarea activit ăț ii instructive – educative.
Însu șirea corect ă a limbii materne de c ătre pre școlari are repercursiuni în întregul proces al
form ării și dezvolt ării lor intelectuale. La vârsta pre școlar ă, limba se înva ță cu o mare u șurin ță ,
curiozitatea copiilor fa ță de latura sonor ă a acesteia fiind, probabil, impulsul interior care determin ă
asemenea rezultate în însu șirea limbii.
În aceste condi ții, solu ția menit ă s ă asigure cre șterea randamentului activit ăț ii de înv ăț are o
constituie folosirea unor tehnologii ale instruirii care s ă angajeze integral capacit ăț ile intelectuale ale
tuturor copiilor.
Dup ă cum s-a ar ătat, jocul este un mijloc important de dezvoltare p sihic ă multilateral ă a
copilului. În acela și timp, jocul se dezvolt ă el însu și, devenind pe parcurs o form ă de activitate tot
mai complex ă.
Datorit ă schimb ărilor care se produc în psihicul copilului, jocul p rezint ă o serie de
particularit ăț i caracteristice.La vârsta pre școlar ă, jocul cu subiect atinge dezvoltarea sa deplin ă.
Aceasta const ă în trecerea de la reflectarea aspectului extern al ac țiunilor umane, spre
reflectarea con ținutului lor intern, acela al semnifica ției lor sociale.
La vârsta de 3-5 ani, locul principal al jocurilor copiilor îl ocup ă aspectul extern al
ac țiunilor cu obiectele.
Datele cercet ărilor atest ă c ă motivul general, atrac ția pe care o simte copilul pentru joc,
const ă în repetarea neobosit ă a acelora și ac țiuni, f ără ca subiectul respectiv al jocului s ă
evolueze 15 .
La aceast ă vârst ă, con ținutul jocului este relativ s ărac, subiectul lui fiind instabil. Rolurile
pe care le asum ă pre școlarii nu sunt de lung ă durat ă: între copii nu se stabilesc rela ții dictate de
subiectul jocului.
La vârsta de 5-6 ani subiectul jocului r ămâne relativ acela și, îns ă con ținutul lui se
îmbog ăț ește sim țitor. Schimb ările semnalate se produc în direc ția reflect ării rela țiilor sociale
dintre oameni.
La vârsta de 5-6 ani, dezvoltarea jocului const ă tocmai în aceast ă schimbare, ac țiunile
copilului implicate în rol încep s ă fie subordonate tot mai mult regulilor jocului. Re la țiile
interindividuale sunt controlate din ce în ce mai m ult de regulile implicate în rolurile asumate de
către copii.
La vârsta pre școlar ă, raportul dintre rolul asumat în joc și regulile care decurg din el se
inverseaz ă oarecum, comparativ cu vârstele precedente.
Regulile încep s ă ocupe o pozi ție dominant ă: copiii caut ă s ă le respecte cu toat ă stricte țea și
nu admit nici un fel de abatere de la ele.

În aceast ă perioad ă, conflictele dintre copii nu mai sunt generate ca în cazul vârstelor
anterioare, de dorin ța nere ținut ă de a intra în posesia unei juc ării atractive, nici de a îndeplini un rol
preferat.
Desigur, dezvoltarea jocului de la un studiu la alt ul psihogenetic nu se realizeaz ă de la un
studiu la altul psihogenetic nu se realizeaz ă de la sine, ci sub influen ța îndrum ării îndrumurii
adultului…?????????
Dat ă fiind însemn ătatea educativ ă a jocului, se în țelege cât de important este s ă fie
asigurate condi ții optime pentru dezvoltarea lui, la nivelul posibi lit ăț ilor fiec ărei etape de vârst ă.La
grani ța care îl apropie pe copil de vârsta pre școlar ă, dezvoltarea jocului înregistreaz ă un nou pas
înainte. 51F 52
Este momentul important când în jurul vârstei de 3 ani începe s ă se contureze subiectul
jocului. Lucrul acesta se explic ă prin faptul c ă, între timp, copilul și-a acumulat o oarecare
experien ță de via ță .
El a trecut de la faza repet ării stereotipe a aceleia și ac țiuni de joc, spre faza unific ării a
dou ă-trei ac țiuni elementare într-un lan ț. Aceste ac țiuni încep s ă se centreze în jurul unui subiect
mai mult sau mai pu țin unilateral jocului.
De obicei, spre sfâr șitul varstei de 3 ani, în centrul ac țiunilor copilului se situeaz ă p ăpu șa.
Ea începe s ă de țin ă rolul persoanei umane (mam ă, fiic ă).
Este important de subliniat cum apare și sub ce forme se manifest ă jocul la vârsta
pre școlar ă. El începe cu mânuirea obiectelor, f ără ca în ac țiunile copilului s ă fie implicate
elemente de transfigurare a realit ăț ii, treptat apar aceste elemente
În faza ini țial ă, procesul de transfigurare este orientat spre obie cte neânsufle țite, pentru ca
apoi s ă se extind ă și asupra unot fiin țe, asupra unor persoane umane. Acesta este momentul care
marcheaz ă apari ția jocului ca subiect.
Ac țiunile externe cu obiectele î și pierd atrac ția pentru copil. Ele trec, oarecum, pe al doilea
plan. Locul lor îl ocup ă tot mai mult rolurile, care încep s ă reflecte semnifica ția social ă a
activit ăț ilor adul ților 16 .
Acest fapt se poate vedea în felul în care pre școlarul de 5 ani începe s ă se în țeleag ă
reciproc în stabilirea subiectului jocului, î și repartizeaz ă rolurile, î și aleg juc ăriile și obiectele
accesorii pentru rolurile respective.
La aceast ă vârst ă pre școlarul se grupeaz ă în jocuri cu subiect mai omogen, iar rela țiile
dintre ei se stabilesc și se reglementeaz ă pe baza rolurilor asumate.
Așadar, copiii se comport ă într-un mod determinat, a șa cum dicteaz ă con ținutul rolului
asumat. Ei manifest ă tendin ța de a apropia jocul cât mai mult de realitate, de a proceda la fel ca și
adul ții.

52 Tiberiu Bogdan ,Ilie I.St ănculescu ,-Lumea copiilor , lumea juc ăriilor , Editura Allport, Bucure ști, 2000 ,pg 164

Datele cercet ărilor experimentale arat ă c ă pe școlarii sunt nemul țumi ți și protesteaz ă atunci
când în desf ăș urarea jocului se produc abateri de la succesiunea real ă a ac țiunilor efectuate. 52F 53

Evident c ă aceast ă succesiune a ac țiunilor vine în contradic ție cu faptele realit ăț ii, cu modul
cum se procedeaz ă în mod obi șnuit. Prin urmare, în jocurile lui, pre școlarul nu manifest ă nici pe
departe tendin ța de a evada în lumea fantasticului, a șa cum consider ă în mod exagerat unii
psihologi.Pe plan imaginar, pre școlarul accept ă s ă substituie un lucru prin alt lucru.
Ceea ce caracterizeaz ă jocurile sunt tocmai ac țiunile reale din via ța adul ților pe care copiii
tind s ă le produc ă. Acest fapt face s ă se schimbe însu și caracterul rela țiilor dintre copii.
Jocurile prin mi șcare pot fi folosite atât pentru dezvoltarea calit ăților motrice,
denumindu-l în în acest caz circuit de preg ătire fizic ă și psihic ă cât și pentru înv ăț area sau
consolidarea deprinderilor motrice.
Activitatea în circuitul Jocurilor prin mi șcare este o metod ă deosebit de util ă și actual ă.
De și exist ă un bogat material bibliografic, metoda Jocurilor p rin mi șcare continu ă s ă r ămân ă
insuficient cunoscut ă și aplicat ă în activitatea practic ă școlar ă.
Pentru utilizarea jocurilor prin mi șcare se impune respectarea cu rigurozitate a urm ătoarelor
cerin țe:
– Alegerea judicioas ă a jocurilor care urmeaz ă s ă alc ătuiasc ă circuitul, în func ție de calit ăț ile
pe care elevii urmeaz ă s ă le dezvolte;
– Însu șirea corect ă, de c ătre elevi, a jocurilor prin mi șcare;
– Fixarea num ărului de repet ări pentru fiecare elev și a normei de timp conform posibilit ăț ilor
și cerin țelor impuse;
– Controlul permanent al adapt ării elevilor la jocurile prin mi șcare.
Fiecare tem ă cuprins ă în jocurile prin mi șcare are durata de una-dou ă s ăpt ămâni, fiind
compus ă din mai multe subteme.
Con ținutul acestora vizeaz ă mediul înconjur ător, grupuri din care fac parte copiii, rela țiile cu
ceilal ți membri ai grupului, preocup ări ale copiilor.
Fiecare joc prin mi șcare este conceput în concordan ță cu obiectivele de referin ță și cu
con ținuturile înv ăță rii la disciplinele implicate, pentru fiecare disci plin ă în cadrul c ăreia se
desf ășoar ă o activitate s-a utilizat un cod specific :
A-cunoa șterea mediului;
B-educa ție muzical ă;
C-educa ție plastic ă
D-abilit ăți practice;
E-deprinderi motrice înv ățate la ora de educa ție fizic ă.

53 Octavian Popescu ,Eugeniu Bucur- Lumea juc ăriilor pentru copii ,Editura All, Bucure ști,2012,pg.281

Cu alte cuvinte, cel mai important lucru în jocul c opilului este de a ajunge la urm ătoarele:
1. Copilul trebuie s ă se joace într-adev ăr, s ă inventeze și s ă construiasc ă, s ă combine;
2. Să nu treac ă de la o problem ă la alta f ără s ă o termine pe prima, ci s ă duc ă activitatea pân ă la
cap ăt;
3. in fiecare juc ărie s ă vad ă o valoare precis ă și necesar ă pentru viitor, s-o p ăzeasc ă și s ă o
îngrijeasc ă;,
În țara juc ăriilor” trebuie s ă fie întotdeauna ordine deplin ă, s ă se fac ă cur ăț enie deseori.
Juc ăriile nu trebuie s ă se strice, în caz de stric ăciune, trebuie reparate.
Jocul atinge în anii pre școlarit ăț ii o înalt ă perfec țiune, exprimat ă, între altele, în marea sa
varietate de forme.
Aceast ă realitate face oportun ă preocuparea speciali știlor în teoria jocului de a se ocupa mai
atent de clasificarea lui.

Activit ăți pe baz ă de joc didactic matematic
Ca metod ă, cunoa ște o larg ă aplicabilitate, reg ăsindu-se pe anumite secven țe de înv ăț are,
în cadrul tuturor activit ăț ilor matematice.
Elementul de joc este prezent în diferite etape de pondere diferit ă în cadrul activit ăț ilor
matematice sub form ă de exerci țiu, în func ție de anumi ți factori:
– Nivel de vârst ă;
– Nivel de dezvoltare a capacit ăț ilor de cunoa ștere-structuri cognitive;
– Nivel de dezvoltare a capacit ăț ilor operatorii-structuri operatorii.
O activitate matematic ă bazat ă pe exerci țiu cu material individual poate fi rigid ă și
monoton ă pentru copii școlari de vârst ă mic ă, iar educatoarea trebuie, în acest caz, s ă între țin ă și s ă
stimuleze interesul pentru activitate, introducând elemente cu caracter ludic.
În acest mod, exerci țiul devine dinamic, precis, corect, atractiv și stimuleaz ă participarea la
activitate a copiilor.
Chiar dac ă porne ște de la o sarcin ă euristic ă, educatoarea transform ă inten ția de joc în
ac țiune propiu-zis ă de înv ăț are și motiveaz ă participarea activ ă a copiilor, prin elementele sale
specifice: competi ția, manipularea, surpriza, a șteptarea.
Ca metod ă, jocul intervine pe o anumit ă secven ță de instruire, ca un ansamblu de ac țiuni și
opera ții ce se organizeaz ă în forma specific ă jocului didactic.
De exemplu, in cadrul unei activit ăț i ce are drept scop formarea de deprinderi și priceperi,
la nivelul secven ței de verificare a gradului de în țelegere a cuno știn țelor noi, educatoarea poate
utiliza, ca metod ă, jocul didactic dac ă:
●ut i li ze a ză re guli de j o c;
●re a li ze a ză un s co p și o s a rci nă di n p unct de ve de r e ma t e ma t i ci ct e ma ;

●introduce elemente de joc în vederea rezolv ării unei situa ții problematice;
●co nți nut ul ma t e ma t i c e s t e a cce s i bi l și a t ra ct i v;
Utilizarea jocului ca metod ă accentueaz ă rolul formativ al activit ăț ilor matematice prin:
● s ă activeze copiii din punct de vedere cognitiv, ac țional și afectiv, sporind gradul de
în țelegere și participare activ ă a copilului în actul de înv ăț are;
●s ă e vi de nți e ze mo dul co re ct s a u i nco re ct de a cți un e în di ve rs e s i t ua ți i ;
●s ă re a li ze ze i nt e ra cți une a di nt re co p i i în ca drul grup ului ;
●să asigure formarea autocontrolului eficient al condu itelor și achizi țiilor cognitive și
operatorii.
Este foarte important ă ponderea pe care o acord ă educatoarea jocului, ca metod ă în cadrul
strategiei propuse, deoarece, în func ție de complexitatea obiectivelor, op țiunea pentru una sau alta
din metodele specifice va avea ca motiva ție respectarea unor criterii de selec ție în a șa fel încât
metoda aleas ă:
●s ă a s i gure re a li za re a o bi e ct i ve lo r p ro i e ct a t e ;
●s ă a nga j e ze co p i lul în a ct i vi t a t e di re ct ă de a s i mi la re a co nți nut ului ;
● s ă permit ă formarea capacit ăț ilor de autoevaluare cu efecte în planul conduitei de
înv ăț are;
●să realizeze echilibrul metode-mijloace de înv ăță mânt;
●să asigure o ra ționalizare a timpului și efortului, deci o optimizare a înv ăță rii.
Interdependen ța func țional ă a acestor componente este eviden țiat ă într-o form ă sintetic ă,
în tabelele 1 și 2.
Ele reprezint ă o modalitate de distribu ție a metodelor și procedeelor pe tipuri de activitate
și pe secven țele unei activit ăț i didactice.
Concluzionând, se observ ă c ă analiza sistematic ă a proceului de înv ăță mânt, cât și
proiectarea activit ăț ii matematice în gr ădini ță , în perspectiva form ării reprezent ărilor matematice
corecte, scoate în eviden ță leg ătura logic ă între obiective, con ținut, mijloace, metode, forme de
organizare a activit ăț ii și interdependen ța func țional ă a acestor componente.

Tabelul 1.
Tipul de activitate Grupa mic ă Grupa mijlocie Grupa mare și grupa
preg ătitoare
Activit ăț i matematice
de dobândire de
cuno știn țe ●jocul
●explica ția-demonstra ția
●observa ția dirijat ă
●exerci țiul de imitare ●jocul
●explica ția-demonstra ția
●observa ția dirijat ă
●exerci țiul de imitare și
grupare
●problematizarea de tip
obstacol ●exerci țiul de
separare,triere și grupare
●problematizarea de
tiplacunar și dialogul
problematizat
●conversa ția euristic ă
●demonstra ția
Activit ăț i matematice
de consolidare de
deprinderi și priceperi ●jocul
●exerci țiul de
exemplificare
●explica ția
●conversa ția de
consolidarea
●exerci țiul de
grupare,separare și triere ●jocul
●explica ția
●conversa ția de
consolidare
●exerci țiul de înlocuire ●exerci țiul de
exemplificare
●exerci țiul de îbnlocuire
îmbinat cu elemente de
problematizare
●exerci țiul de completare
și ordonare
●jocul
Activit ăț i matematice
de sistematizare și
verificare ●jocul
●conversa ția de
verificare
●exerci țiul independent
de exemplificare
●explica ția-copilului ●jocul
●conversa ția de
verificare
●explica ția
●exerci țiul de
exemplificare
independent ●exerci țiul de înlocuire
îmbinat cu elemente de
problematizare
●exerci țiul independent
de completare și
ordonare îmbinat cu
forme de evaluare scris ă

Tabelul 2.
Secven țe ale activit ății Metode /grupe
Mic ă Mijlocie Mare și preg ătitoare
Captarea aten ției ●explica ția
●elemente de joc ●explica ția
●elemente de joc ● conversa ția euristic ă
Anun țarea scopului și
obiectivelor ●explica ția
● conversa ția ●explica ția
● conversa ția euristic ă ●explica ția
Reactualizarea
cuno știn țelor anterior
înv ățare ●exerci țiul individual
semiirijat
● conversa ția
euristic ă
●jocul ●jocul didactic
●exerci țiul de exemplificare
● conversa ția euristic ă ●exerci țiul individual
independent
● conversa ția euristic ă de
consolidare
Prezentarea con ținutului și
dirijarea înv ăță rii ● observa ția dirijat ă
●exerci țiul de imitare
dirijat
●explica ția
●exerci țiul cu obiecte
și juc ării ●observa ția semidirijat ă
●demonstra ția cu material
didactic
●explica ția
● conversa ția euristic ă
●elemente de problematizare
●exerci ții semidirijate
●elemente de joc ●problematizarea –de tip
întreruperi
●demonstra ția
Ob ținerea performan ței
Asigurarea reten ției și a
transferului ●jocul
●conversa ția de
consolidare și
verificare
●exerci ții aplicative ●jocul
●exerci țiul
●conversa ția de aprofundare și
verificare ●exerci ții independente
●rezolvare de probleme
●conversa ție de
aprofundare și verificare
Asigurarea conexiunii
inverse ●exerci țiul ●exerci țiul
●conversa ția ●exerci țiul
●conversa ția
Evaluarea performan ței ●jocul ●exerci țiul
●conversa ția de verificare ●exerci țiul
●conversa ția

Acestea sunt forme specifice ce permit realizarea c u eficien ță a instruirii, cu func ții diferite, pe
nivele de vârst ă.
Astfel, la grupa mic ă, jocul didactic are rol de exersare a capacit ăț ilor de identificare și
satisface cel mai bine tendin ța spre ac țiune, specific ă copiilor de 3-4 ani.
Prin joc didactic se asigur ă efectuarea, în mod independent, a unor ac țiuni obiectuale, se
stimuleaz ă descoperirea prin efort direct a unor propiet ăț i obiectuale, care, valorificate și
îmbog ăț ite, vor conduce treptat spre însu șirea unor noi cuno știn țe matematice.

La nivelul vârstei de 4-7 ani, jocul didactic dobân de ște o nou ă func ție, aceea de consolidare și
verificare a cuno știn țelor, deprinderilor și priceperilor și în acela și timp constituie un mijloc
eficient de verificare pentru cadrul didactic.
Caracteristica de baz ă a acestei forme de activitate o constituie prezen ța elementelor de joc în
cadrul fiec ărei secven țe didactice, iar specificul este dat de componentel e sale și de structur ă.
Scopul didactic se formuleaz ă prin raportare la obiectivul specific și la cele opera ționale și
acest fapt va determina finalit ăț i în joc. Formularea trebuie s ă fie clar ă pentru a asigura organizarea
și desf ăș urarea corect ă a activit ăț ii și s ă reflecte problemele specifice organiz ării și desf ăș ur ării
jocului.
Sarcina didactic ă este legat ă de con ținutul și structura jocului și reprezint ă elementul de
instruire ce se realizeaz ă prin antrenarea opera țiilor gândirii. În jocul didactic, Caut ă vecinii,
scopul didactic este consolidarea deprinderii de co mparare a unor numere, iar sarcina didactic ă
este s ă g ăseasc ă num ărul, mai mare” sau, mai mic ă” cu o unitate decât un num ăr dat și se
realizeaz ă prin exersarea opera țiilor de analiz ă și sintez ă ale gândirii.
Concluzionând, se observ ă c ă analiza sistematic ă a proceului de înv ăță mânt, cât și proiectarea
activit ăț ii matematice în gr ădini ță , în perspectiva form ării reprezent ărilor matematice corecte,
scoate în eviden ță leg ătura logic ă între obiective, con ținut, mijloace, metode, forme de organizare
a activit ăț ii și interdependen ța func țional ă a acestor componente.
Al ături de activit ăț ile prezentate anterior, în programul zilnic al gr ădini ței de copii, sunt
cuprinse și anumite tipuri special de activit ăț i care au drept scop crearea bunei dispozi ții, trecerea
de la o activitate la alta sau, pur și simplu, destinarea copiilor.
Aceste activit ăț i organizate în scopul înveselirii și recre ării copiilor mai poart ă numele de
program distractiv .
Valoarea acestor activit ăț i o constituie faptul c ă, sub orice form ă ar fi organizate, au un efect
pozitiv și imediat asupra copiilor.
Copiii ader ă la aceste tipuri de activit ăț i care îi organizeaz ă într-o ambian ță comun ă pl ăcut ă,
care îi fere ște de timpii mor ții și de momentele de plictiseal ă, înc ă existente în gr ădini ță , dându-le
posibilitatea l ărgirii orizontului de cunoa ștere prin aprofundarea unor cuno știn țe, consolidarea
unor priceperi și deprinderi.
Valoroase sunt aceste activit ăț i și în privin ța form ării morale, estetice și fizice a copiilor de
vârst ă pre școlar ă.
Acestea îi obi șnuiesc treptat s ă-și petreac ă în mod pl ăcut și util timpul, iar prin valoarea
artistica a materialului utilizat în acest gen de a ctivit ăț i li se formeaz ă gustul estetic, ii obi șnuie ște
pe copii cu frumosul autentic, îi ajut ă s ă-l diferen țieze de ceea este intrinsec.

Activit ăț ile adiacente cuprinse în programul de gr ădini ță , provocând copiilor o stare
accentuat ă de veselie și bun ă dispozi ție, îi învioreaz ă, ceea ce influen țeaz ă pozitiv starea
organismului, tonusul vital, metabolismul, etc.
Emo țiile și bucuriile comune tr ăite cu prilejul organiz ării unor astfel de activit ăț i contribuie la
închegarea colectivului, la înt ărirea rela țiilor de prietenie între copii, ceea ce le demonstr eaz ă
valoarea educativ ă.
De asemenea, energia nervoas ă a copiilor se reface prin buna dispozi ție ob ținut ă în cadrul
acestora, prin relaxarea lor, ceea ce are consecin țe pozitive în disciplinarea copiilor, în adaptarea
lor optim ă la regimul din gr ădini ță .
Având o influen ță deosebit ă asupra întregii personalit ăț i a copiilor, se va urm ări introducerea
în cadrul programului gr ădini ței a unei game cât mai variate de activit ăț i.

Tipologia activit ăților din gr ădini ță

● Vizion ări
Acestea reprezint ă o form ă de activitate adiascent ă desf ăș urat ă în gr ădini ța de copii, o form ă
de distrac ție prin intermediul c ăreia copiii sunt familiariza ți cu arta dramatica.
Importan ța organiz ării lor în gr ădini ță este multipl ă, deoarece apeleaz ă la întreaga experien ță
senzorial ă anterioar ă a copilului, la v ăz, auz, etc.
Prin faptul c ă spectacolul vizionat are un caracter complex, aces ta treze ște interesul copiilor
prin îmbinarea sunetului cu culoarea mi șcării cu cuvântul, având ca suport o tem ă educativ ă.
Vizion ările constituie o surs ă inepuizabil ă de impresii puternice, deoarece apeleaz ă permanent
la afectivitatea copilului, ceea ce reprezint ă un mijloc de îmbog ăț ire a vie ții spiritual interioare a
copilului, chiar dac ă în majoritatea cazurilor copiii au rol de spectato r.
Caracterul distractiv al acestor activit ăț i este dat atât de forma de prezentare, cât și de
con ținutul acestora. În gr ădini ță , se pot desf ăș ura diferite tipuri de vizion ări cum sunt:
– Vizion ări de cd-uri;
– Vizion ări de emisiuni de televiziuni și video;
– Vizion ări de filme și desene animate;
– Vizion ări de spectacole de teatru de p ăpu și, marionete sau umbre;
– Vizion ări de spectacole de teatru;
– Vizion ări de serb ări, șez ători organizate de grupele mari sau de c ătre elevii.
Aceast ă grupare s-a realizat, în func ție de modul de realizare a vizion ării
Astfel, vizion ările de CD-uri au ca element specific aducerea în fa ța copiilor a unor aspecte din
via ța înconjur ătoare: activitatea oamenilor, lumea plantelor și animalelor.

De multe ori s-a constat îns ă, c ă în prezentarea acestora, predomin ă mai ales informarea
copiilor și mai pu țin aspectul distractiv, ceea ce face ca ele s ă nu ocupe o pondere adecvat ă în
activitatea din gr ădini ță .De aceea, preciz ăm c ă este de preferat s ă se aleag ă Cd-uri cu caracter
literar-artistic.
Educatoarea, în selec ționarea acestora, va trebui s ă țin ă seama de preferin țele copiilor, de
particularit ăț ile lor de vârst ă, de cuno știn țele pe care le posed ă copiii în momentul respectiv.
De mare importan ță în selec ționarea CD-urilor și a diapozitivelor o reprezint ă compozi ția
imaginii.
Astfel, în func ție de grupa de pre școlari, se vor alege CD-uri cu o compozi ție mai simpl ă, cu un
colorit mai viu, cu un num ăr mai mic de cadre.
Atunci când acestea sunt mai simple, f ără am ănunte de prisos, când imaginile sunt mai clare,
înlesnesc perceperea clar ă și rapid ă a con ținutului, conducându-i pe copii la o mai rapid ă
reconstituire a ac țiunii.
Spectacolele de teatru sunt, la rândul lor, de mai multe feluri, în func ție de cei care le
interpreteaz ă. În gr ădini ță se practic ă cu preponderen ță vizion ări ale teatrului pe p ăpu și și teatrului
de marionete.
Teatrul de p ăpu și este un spectacol în care actorul ascuns privirilo r spectatorilor î și alege o
form ă deosebit ă (p ăpu șa) de a înf ăț ișa publicului via ța personajelor.
Simplitatea cadrului și tehnicii de folosire, mobilitatea acestuia confer a avantaje teatrului de
păpu și.
Spectacolele de teatru interpretate de actori sau d e copii, serb ările și șez ătorile interpretate de
elevi mai mari îi pun pe pre școlari în situa ția de a se deplasa la locul unde se desf ăș oar ă ele, ceea ce
ridic ă problema în leg ătur ă cu organizarea, deplasarea la locul stabilit, aran jarea copiilor în sal ă,
etc. Pre școlarii, în func ție de vârsta lor, percep în mod diferit spectacolel e de teatru.

● Audi ții
O form ă de distrac ție pentru copii, de amuzament, mai ales când, prin con ținutul lor, se
urm ăre ște acest scop, o constituie audi țiile pentru copii.
Acest gen de activitate, incluzând muzica vesel ă, cântecele populare, cântecele hazlii, îi
destinde pe copii dup ă un efort su ținut.
A.Tipuri de audi ții organizate în gr ădini ță . Clasificarea acestora se poate realize pe baza ma i
multor criterii.

Audi țiile CD-urilor reprezint ă, din punct de vedere ethnic și metodic, o activitate mai
complexa.
În acest caz, educatoarea are o mare libertate în a legerea con ținutului audi ției.

În func ție de anumite cerin țe stabilite de educatoare, întreaga înregistrare se poate realize în
prealabil.
Acest tip de audi ție reprezint ă avantajul c ă se pot înregistra în timp pove ști hazlii, diverse
lecturi literare, etc, mai ales în gr ădini țele care nu posed ă CD-uri de acest fel.
B. Criterii de clasificare. Clasificarea audi țiilor dup ă con ținutul lor. Din acest punct de vedere
audi țiile pot fi:
● audi ții cu caracter instructiv (reproducerea unor explic a ții, știin țifice, a unor demonstra ții,
etc);
● a udi ți i cu ca ra ct e r di s t ra ct i v (dra ma t i zări , p o ve s t i ri ha zli i );
Audi ții muzicale
●audi ții mixte (ex. Emisiuni literar-muzicale);
C.Aspecte pedagogice ale organiz ării și desf ăș ur ării audi țiilor
Asigurarea caracterului recreativ, de destindere a copiilor este o condi ție a reu șitei acestora.
În organizarea lor, educatoarea va ține seama de faptul c ă audi țiile, solicitând mai mult aten ția
și percep țiile auditive ale copiilor, îi obosesc mai repede.
De aici grija pentru dozarea adecvat ă a con ținutului și duratei audi țiilor cu caracter distractiv.
Principala preocupare a educatoarei va fi alegerea con ținutului audi ției care s ă fie în
concordan ță cu dezvoltarea psihic ă a copiilor, cu cuno știn țele și preocup ările acestora.
Este bine ca atunci când se audieaz ă pove ști, con ținutul lor s ă fie cunoscut anterior, noutatea
constituind-o pentru copii modul de interpretare a acesteia, îmbinarea ei cu elemente muzicale.
O coloratur ă ditractiv ă care m ăre ște caracterul distractiv al audi ției și capacitatea de a-i recrea
pe copii se poate ob ține (de exemplu, la audierea unor CD-uri cu pove ști), prin antrenarea copiilor
să acompanieze cântecele cunoscute sau s ă imite mi șcările unor personaje din poveste (trop ăit,
bătăi din palme, s ăritura iepura șului, mersul ursului), etc.

● Serb ările
Una din activit ăț ile distractive mult, mult îndr ăgite de copii o constituie serb ările, adev ărate
serb ări în miniatur ă, care se pot organiza f ără un efort deosebit, chiar f ără o preg ătire prealabil ă de
multe ori, dar cu importante resurse educative.
Dup ă cum arat ă denumirea lor și tradi ția, copiii particip ă cu cântece, poezii, povestiri, snoave,
dansuri, etc, aceasta fiind cu atât mai reu șit ă cu cât fiecare contribuie mai activ la desf ăș urarea
programului. Serb ările organizate ca activitate în gridini ța de copii au o deosebit ă valoare dat ă de:
●co nți nut ul e duca t i v a l a ce s t o ra ;
● ma t e ri a lul ut i li za t ;
●calitatea artistica a momentelor prezentate;
●organizarea și antrenarea copiilor.

Valoarea lor formativ –educativ ă poate fi sporit ă când educatoarea urm ăre ște acest lucru.
Astfel:
●s e bări le de di ca t e uno r e ve ni me nt e di n vi a ța co t i di a nă;
● serb ările dau posibilitatea verific ării și consolid ării materialului (cântece, poezii, dansuri),
însu șit anterior;
● îi obi șnuiesc pe copii s ă apar ă în public recitând, dansând, cântând (s ă-și înving ă
timiditatea);
●au o puternic ă influen ță asupra colectivului de copii, intrând rela țiile de prietenie, ajutorul
reciproc.
IV.7. Obiectivele cercet ării
În aceast ă cercetare ne propunem:
✔ să observ ăm rezultatele copiilor pe parcursul unui an școlar,
✔ să înregistr ăm rezultatele evalu ării ini țiale, formative și sumative,
✔ să observ ăm progresul sau regresul rezultatelor înv ăță rii copiilor înregistrate pe parcursul unui semestr u.
Obiectivele acestei lucr ări au importan ță , întrucât evaluarea prin joc în cadrul activit ăților
comune din gr ădini ță , trebuie s ă fie preîntâmpinate printr-un ansamblu de metode și procedee active
din ce în ce mai perfec ționate.
În realizarea studiului, am urm ărit particularit ăț ile de evaluare prin joc în cadrul activit ăților
comune din gr ădini ță , cu ajutorul metodelor și procedeelor pentru formarea metodelor si tehnicil or
artistico-plastice, având urm ătoarele obiective:
●co ns ult a re a li t e ra t uri i de s p e ci a li t a t e p e nt ru a s t a bi li gra dul de a ct ua li t a t e a l t e me i p ro p us e ;
●s t a bi li re a i p o t e ze lo r ce rce t ări i p re cum și mo da li t ăți le p ri n ca re vo r fi ve ri fi ca t e ;
●redactarea unei lucr ări care s ă cuprind ă desf ăș urarea și rezultatele finale ale cercet ării în
scopul populariz ării acestora pentru to ți speciali știi în domeniu;
●i mbunăt ăți re a s t a t us ului e mo ți o na l înt âlni t în rân dul p re șco la ri lo r di n grădi ni ță;
●alc ătuirea bibliografiei tematice, pe categorii de surs e;
●re ți ne re a co re ct ă a s urs e lo r bi bli o gra fi ce ut i li za bi le di re ct ult e ri o r;
●eviden țierea explicit ă a aspectelor diferit elucidate.
●realizarea unui studiu
●studiul, din punct de vedere teoretic, în ceea ce p rive ște rolul jocului în stimularea
comunic ării.
Voi acorda o aten ție deosebit ă întocmirii testelor și modului de formulare a întreb ărilor,
pentru a ob ține efectele scontate.
În cercetarea randamentului școlar, se surprinde imaginea actual ă a pre școlarului sub toate
aspectele personalit ăț ii sale: cognitiv, afectiv și psihomotor.

Educatorul – cercet ător va putea emite predic ții asupra dezvolt ării ulterioare a pre școlarului,
cunoscând volumul de cuno știn țe, abilit ăț i, deprinderi, aptitudini și atitudini, motiva ții și interese ale
copiilor.
Analiza diferitelor produse ale activit ăț ii copiilor în diferite perioade de școlarizare îmbrac ă
forme și contururi specifice, de la temele pentru acas ă, lucr ări scrise, desene, pân ă la rezultatele
activit ăț ii educa ționale oglindite în documentele școlare.
Lista metodelor și a tehnicilor de culegere a datelor în cercetarea pedagogic ă include testele,
probe elaborate în vederea înregistr ării unui comportament, a unei reac ții la un stimul dat.
Standardizarea în cadrul testelor const ă în precizarea regulilor și cerin țelor privitoare la
administrarea testului, înregistrarea și evaluarea rezultatelor.
Trei opera ții distinctive sunt necesare în vederea standardiz ării probelor:
– Instructajul necesar înainte de administrarea pro belor;
– Stabilirea modalit ăț ilor de r ăspuns;
– Felul realiz ării evalu ării rezultatelor.

IV.8. Ipotezele cercet ării

Dac ă utilizarea evalu ării ini țiale, formative și sumative sunt esen țiale pentru dezvoltarea
capacit ăților cognitive ale pre școlarului, atunci aplicarea acestor metode de evalu are este esen țial ă
pentru progresul pre școlarului din înv ăță mântul pre școlar, în dezvoltarea cognitiv ă și lingvistic ă.
Pornind de la premisa c ă jocul didactic este considerat în mare parte activ itatea de baz ă pentru
evaluarea activit ăț ilor comune din gr ădini ță , fiind utilizat și folosit în toate activit ăț ile educative, atât ca
metod ă de predare-evaluare, cât și ca form ă de activitate, atunci capacit ăț ile creative și de comunicare
ale copiilor se dezvolt ă, formându-se într-un ritm rapid ce duce la îmbun ătăț irea rezultatelor copiilor din
gr ădini ță .
Prelucrarea și interpretarea rezultatelor în urma semn ării imediate a datelor observate, e realizat ă
cu ajutorul baremelor de corectare, fie folosind pr otocoale de observa ție. Este etapa final ă a observa ției
sistematice.
Protocoalele de observa ție pot fi utilizate cu cea mai mare u șurin ță de investigator. Aceast ă
tehnic ă special ă de consemnare a datelor observa ției cuprinde:
• dimensionarea domeniului supus observ ării;
• planul de desfa șurare a activit ăț ii de observare;
• evenimentele pedagogice considerate;
• categoriile de încadrare a comportamentelor manifes tate de cei observa ți;
• modul de notare a datelor.

IV.9. Metode și tehnici utilizate
În înv ăță mântul pre școlar, reforma se manifest ă la nivelul structurilor, dar și la nivelul procesului
de predare – înv ăț are f ără de care reforma con ținuturilor ar r ămâne f ără valoare.
La majoritatea activit ăților, pentru ca pre școlarii s ă în țeleag ă con ținutul acestora, le-am cerut s ă
găseasc ă sinonime pentru anumite cuvinte din text.
Actul evaluativ se obiectiveaz ă pe dou ă coordonate principale: “randamentul școlar” și
“procesul” care a produs rezultatele constatate. Ce l dintâi se realizeaz ă în cadrul procesului didactic
interferându-se cu predarea și înv ăț area, generând un tip specific de interac țiune educator – pre școlar.
Pe parcursul cercet ării mele, voi folosi ca metode didactice de cerceta re: observa ția, explica ția,
conversa ția, exerci țiul, jocul de rol. Am folosit ca metod ă principal ă de cercetare observa ția, iar celelalte
metode enumerate le-am aplicat la clas ă în cadrul procesului de evaluare formativ ă.
Observa ția este o metod ă bazat ă pe rela ția direct ă cu realitatea înconjur ătoare, este o metod ă
intuitiv ă. Observa ția dirijat ă ca metod ă este deosebit de important ă acum pentru c ă, prin caracterul ei
organizat, chiar prin integrarea sa într-un sistem de abordare a cunoa șterii realit ăț ii înconjur ătoare, îl
ajut ă pe copil s ă descifreze mai repede și mai corect lumea în care tr ăie ște.
Explica ția este o metod ă preponderent verbal ă, centrat ă pe ac țiunea cadrului didactic. Ea este
frecvent întâlnit ă în educa ția pre școlar ă/pre școlar ă, atât ca metod ă cât și ca procedeu, poate fi, de pild ă,
procedeu chiar pentru metoda observa ției.
Conversa ția este o metod ă preponderent verbal ă din categoria celor interogative. Se reg ăse ște
atât în forma euristic ă (cu nuan țe particulare la acest nivel ontogenetic), cât și în aceea a conversa ției de
consolidare și de verificare. Ea presupune participarea con știent ă și activ ă a copilului la demersul
educa țional.
Exerci țiul ocup ă ca metod ă un loc remarcabil în educa ția pre școlar ă. Apar ține categoriei de
metode active, bazate pe ac țiunea real ă a copilului. Este aproape de natura pre școlarului, care dore ște și
poate s ă se angajeze în ac țiune, iar dac ă o face ordonat, dirijat, cu sarcini precise, rezul tatele sunt de bun
augur pentru propria sa evolu ție psihic ă.53F 54
Jocul de rol este cea mai folosit ă și eficient ă tehnic ă utilizat ă în înv ăță mântul pre școlar. Prin
jocul de rol, copiii se transpun în diferite iposta ze ale vie ții sociale reale, cu scopul de a exersa multiple
comportamente și de a dobândi abilit ăț i diverse, de a ac ționa conform unei anumite pozi ții sau func ții
sociale, de a rezolva pozitiv situa ții problem ă, de a- și adecva comportamentul în situa ții similare.
Un rol important în activit ăț ile creatoare desf ăș urate cu prescolarii îl are imagina ția. Copiii se
imit ă unii pe al ții, copiaz ă desenul vecinului, apar crea ții originale, pove ști noi dup ă consultarea
colegilor de grup ă.
În condi țiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativ ă, generând un
comportament creativ și o str ădanie competitiv ă.

54 Golu, Zlate, Verza, op.cit, p 117

Lucrul în echip ă ofer ă copiilor posibilitatea de a- și împ ărt ăș i p ărerile, experien ța, ideile, strategiile
personale de lucru, informa țiile. Se reduce la minim fenomenul blocajului emo țional al creativit ăț ii.
Grupul d ă un sentiment de încredere, de siguran ță , antrenare reciproc ă a membrilor ce duce la dispari ția
fricii de e șec și curajul de a- și asuma riscul.
Interac țiunea colectiv ă are ca efect și educarea st ăpânirii de sine și a unui comportament tolerant
fa ță de opiniile celorlal ți, înfrângerea subiectivismului și acceptarea gândirii colective.
Elaborarea probei de evaluare pentru subiec ții supu și cercet ării de fa ță , necesit ă urm ătoarele
opera ții:
A) stabilirea con ținuturilor supuse verific ării și a obiectivelor pedagogice corespunz ătoare;
B) formularea cerin țelor (întreb ărilor) astfel încât s ă acopere con ținutul a c ărui însu șire urmeaz ă s ă
fie verificat ă și s ă evalueze înv ăț area lor la nivel prev ăzut de obiectivele pedagogice;
C) alc ătuirea baremului (grilei) de corectare, constând în stabilirea elementelor importante ale
răspunsurilor a șteptate;
D) alc ătuirea baremului de notare (punctajul) și stabilirea criteriului de reu șit ă.
Tehnicile de prelucrare matematic ă – statistic ă a datelor verific ării realizate, media aritmetic ă a
notelor, exprim ă valori de distribu ție și varia ție a datelor în tabele.
În elaborarea unui test docimologic am respectat ur m ătoarele cerin țe:
• itemii s ă aib ă grade diferite de complexitate;
• gradul de dificultate s ă fie semnalat copiilor prin punctajele acordate ite milor;
• formularea itemilor s ă fie cât mai variat ă, adic ă s ă fie reprezentate toate tipurile de itemi;
• itemii selecta ți s ă se adreseze, dac ă este posibil, tuturor registrelor de lucru ale cop iilor (ac țional, figural,
simbolic).
Evaluarea tradi țional ă a fost adaptat ă la metodele pedagogice aplicate copiilor pre școlari. Mai
sus. Am prezentat formele de evaluare, considerate clasice în înv ăță mântul de mas ă românesc, care se
vor corela cu o evaluare special ă, prin aplicarea unor teste speciale, aplicate copi ilor pre școlari.
Sanc ționarea poate consta atât în înl ăturarea înt ăririlor pozitive – deci este sinonim ă cu înt ărirea
negativ ă de mai sus -, cât și în utilizarea unor stimuli aversivi. O variant ă mai eficient ă pare a fi înt ărirea
diferen țiat ă, respectiv înt ărirea acelor comportamente care sunt incompatibile cu cele indezirabile.
În utilizarea sanc țiunilor, care nu au întotdeauna efectul scontat, tr ebuie respectate câteva reguli:
Pedeapsa se va folosi doar dac ă este neap ărat necesar (de exemplu, dac ă a fost înc ălcat ă o regul ă
stabilit ă de comun acord).
Înainte de aplicare, educatorul se va asigura c ă pre școlarul în cauz ă în țelege de ce anume
urmeaz ă a fi pedepsit.
Pedeapsa trebuie aplicat ă de îndat ă ce conduita indezirabil ă a fost realizat ă.
Aceasta trebuie preferat ă pe cât posibil în forme u șoare:
• mustrarea blând ă (de preferat individual), aten ția negativ ă (ignorarea), privarea de recompense etc.

• pedeapsa trebuie aplicat ă consecvent.
Modelarea comportamentului are o pre școlaran ță mai larg ă în formarea caracterului și în
educa ția moral ă la copii.
Tehnica asertiv ă (din englezescul” assert” – a afirma, a c ăuta s ă impun ă, a-și impune punctul de
vedere), numit ă și antrenament asertiv, poate fi utilizat ă atât ca sensibilizare a copilului, cât și ca
procedeu de a face fa ță diverselor situa ții de via ță .
Eu, în calitate de educatoare, împreun ă cu profesorul itinerant voi pune accentul pe preze nt și nu
pe trecut, pe comportament și nu pe sentimente. Îi voi ajuta pe pre școlari s ă-și proiecteze planuri
specifice pentru viitor și apoi s ă le urmeze.
Metoda document ării teoretice a presupus c ăutarea resurselor bibliografice în care era tratat ă
problema cercetat ă, consemnarea și selectarea acestor probleme, urmate de prelucrare a și interpretarea
rezultatelor ob ținute. Din studierea surselor bibliografice, m-am i nformat despre ce ar trebui s ă con țin ă
evaluarea prin joc în cadrul activit ăț ilor comune din gradini ță .
Metoda anchetei. Ancheta, ca metod ă de lucru, a avut un rol deosebit în ob ținerea datelor
necesare cunoa șterii pre școlarilor, și dinamicii evolu ției lor și s-a desf ăș urat pe baza observa ției celor 21
de pre școlari.
Metoda observa ției a constituit una dintre mijloacele principale de i nvestiga ție direct ă a realit ăț ii,
a reprezentat punctul de plecare în ob ținerea materialelor faptice, concrete, care au cons tituit apoi baza
analizei.
Metoda experimentului a constat într-un sistem complex de cunoa ștere a realit ăț ii, caracterizat
prin utilizarea ra ționamentului ce prelucreaz ă fapte provenite din observa ție, efectuându-se în perioada
martie- iunie 2019.
În cercetare, voi folosi teste și tehnici didactice specifice în evaluarea copiilor pre școlari. În
continuare, voi detalia câteva dintre tehnicile fol osite în cercetarea de fa ță :
Tehnica Pizza uman ă
În cadrul acestui test voi preg ăti seturi de fi șe prin care sunt denumite ingredientele necesare
pentru a prepara pizza: aluat, ca șcaval, ro șie, ciuperci, ceap ă, etc. Le voi amesteca fi șele bine și le voi lipi
pe spatele fiec ărui pre școlar. Voi preciza copiilor c ă trebuie s ă afle ce ingredient sunt plimbându-se prin
sal ă și vor pune întreb ări colegilor la care vor trebui s ă r ăspund ă cu “DA” sau “NU”.
Când au aflat, pre școlarii vor g ăsi celelalte componente pentru a preg ăti pizza. Startul va fi
anun țat prin enun țul:” Mi-e foame! Vreau o pizza! Îmi placi deoarece. ..”
Pre școlarii se a șeaz ă confortabil pe scaune, formând un cerc. Fiecare pr ime ște câte o foaie, în
partea de sus a c ăreia î și scrie prenumele și apoi o pune în mijlocul cercului. Apoi, to ți extrag câte o foaie
(alta decât a lor), scriu sub prenume un cuvânt poz itiv, o fraz ă, un compliment pentru posesorul foii și o
plaseaz ă înapoi. Jocul continu ă pân ă când fiecare a scris ceva pe foaia fiec ăruia dintre colegii s ăi. La
sfâr șit, to ți î și iau foile lor.

În situa ția în care pornim de la conceptul c ă orice copil are dreptul la educa ție, în mod special
copilul cu dizabilit ăț i, care trebuie permanent stimulat pentru a se pute a ajunge la un grad cât mai mare
de recuperare sau chiar independen ță a acestuia, s-a constat c ă activit ăț ile desf ăș urate într-un cadru non
formal motiveaz ă pre școlarii pre școlari…??????
Prin aceste activit ăți, se m ăre ște semnificativ timpul de captare și reten ție a aten ției, le cre ște
stima de sine, încrederea în for țele proprii, î și schimb ă atitudinea fa ță de înva țare, cre ște receptivitatea și
interactivitatea pre școlarului, stimuleaz ă creativitatea, memoria de lung ă durat ă. Institu țiile de educa ție
formal ă ar trebui s ă dezvolte activit ăți școlare și extra școlare combinând cuno știn țele și metodologiile
specifice ambelor tipuri de educa ție.
Educa ția nonformal ă vine în întâmpinarea nevoilor de formare și dezvoltare a competen țelor
personale și profesionale, completând sistemul formal de educa ție, oferind prin aplica ții practice de
înv ățare, situa ții de via ță reale.
Pentru dezvoltarea abilit ăților sociale, educatorul, la clasele primare, poate utiliza ca modalit ăț i de
testare, diverse activit ăți pedagogice, precum: tehnica” Ziarului vorbitor”, tehnica” Grupurilor
zumz ăitoare”, tehnica” Obiecte g ăsite”, tehnica” Mângâierea îngerilor”, tehnica” Des enul grupului”,
tehnica” Rota ția desenelor ”.
Aplicarea acestor teste se face prin împ ărțirea copiilor pe grupe.

Tehnica evantaiul pozitiv
Pre școlarii se a șeaz ă confortabil pe scaune, formând un cerc. Fiecare pr ime ște câte o foaie, în
partea de sus a c ăreia î și scrie prenumele și o pune în mijlocul cercului. Apoi, to ți extrag câte o foaie (alta
decât a lor), scriu sub prenume un cuvânt pozitiv, o fraz ă, un compliment pentru posesorul foii și o
plaseaz ă înapoi. Jocul continu ă pân ă când fiecare a scris ceva pe foaia fiec ăruia dintre colegii s ăi. La
sfâr șit, to ți î și iau foile lor.
În situa ția în care pornim de la conceptul c ă orice copil are dreptul la educa ție, în mod special
copilul cu dizabilit ăț i, care trebuie permanent stimulat pentru a se pute a ajunge la un grad cât mai mare
de recuperare sau chiar independen ță a acestuia, s-a constatat c ă activit ăț ile desf ăș urate într-un cadru non
formal motiveaz ă pre școlarii pre școlari.
Aceste metode func ționeaz ă eficient, dac ă pre școlarii vor fi împ ărțiți pe grupe.
Prin tehnica” ziarului vorbitor ”, la începutul orei, pre școlarii primesc câte un ziar de la educator și
li se cere s ă-și exprime sentimentele tr ăite în ziua respectiv ă. Exprimarea sentimentelor se realizeaz ă
prin ac ționarea asupra ziarului primit de la educator.
Sentimentele de frustrare acumulate în ziua respect iv ă se exprim ă prin ruperea ziarului în buc ăți.
Tehnica” Grupurile zumz ăitoare ” presupune împ ărțirea copiilor în grupe de câte patru copii cu
grade de timiditate diferite.

Concluziile echipei vor fi prezentate de c ătre un singur pre școlar. Prin aceast ă tehnic ă, se ofer ă
șansa copiilor timizi s ă-și exprime opiniile.
Tehnica” Obiecte g ăsite ” este o tehnic ă antrenant ă și distractiv ă, care duce la îmbun ătăț irea
comunic ării și a abilit ăț ilor de negociere. Copiilor li se cere s ă ias ă din clas ă, s ă caute un obiect și s ă îl
aduc ă în clas ă la întoarcere. Ac țiunea dureaz ă câteva minute. La întoarcerea în clas ă, pre școlarul are
sarcina de a vinde educatorului obiectul g ăsit prin prezentarea obiectului cât mai atractiv.
Prin aceast ă tehnic ă, copiilor li se dezvolt ă imagina ția, creativitatea și puterea de convingere.
Personalul specializat are ca obiective modificarea comportamentelor copiilor pre școlari în dou ă
etape esen țiale:
A) observarea sistematic ă a comportamentelor copiilor pre școlari reprezint ă prima etap ă, se
realizeaz ă parcurgându-se urm ătorii pa și:
• ascultarea activ ă- reprezint ă procesul de angajare într-o rela ție de parteneriat specialist- copil pre școlari,
etapa ini țial ă, este foarte important ă înc ă de la vârste foarte mici.
• Prin metoda ascult ării active, profesorul va putea s ă regleze conduita copilului și va dezvolta evenimente
în scopul ob ținerii unui comportament dezirabil, manipulând cons ecin țele generate de pre școlarul
pre școlari…?????
• O a doua etap ă esen țial ă o reprezint ă interven ția timpurie, ce const ă într-o modaliate social ă de
interven ție eficient ă în procesul de recuperare și de inser ție social ă copiilor pre școlari
IV.10. Prezentarea cercet ării studiilor de caz
Evalu ările au avut loc în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, în anul școlar 2018-2019, iar
subiec ții au fost 21 de pre școlari ai grupei mari din cadrul Gr ădini ței cuProgram Prelungit “Voinicel”,
nr.9, din ora șul Calarasi.
Copiilor li se aplic ă proba de evaluare initial ă pe durata și în condi țiile unei teste spre a cunoa ște
poten țialul de înv ăț are al copiilor investiga ți.
Prelucrarea datelor ob ținute în urma aplic ării probelor de evaluare a impus un ansamblu de
opera ții:
• corect ările lucr ărilor conform fiec ărui item stabilit;
• stabilirea cotei fiec ărei probe;
• alc ătuirea “Tabelului colectiv de rezultate”;
• prelucrarea și interpretarea datelor ob ținute.
Pe verticala tabelului se înscriu to ți pre școlarii inclu și în experiment, iar pe orizontal ă calificativele
ob ținute la cele trei probe de evaluare. Pentru fiecar e test se înregistreaz ă calificativele ob ținute de
fiecare pre școlar pe coloanele respective.
Acest tabel colectiv de rezultate completat, este u n centralizator al datelor ob ținute, având func ții
de organizare și sistematizare. Totalul și tipul calificativelor ob ținute de fiecare pre școlar exprim ă
randamentul acestora la teste.

Rezultatele probei de evaluare ini țial ă au rpre școlarant faptul c ă nivelul ei de dificultate nu a fost
mai mare decât posibilit ăț ile copiilor. Proba de evaluare furnizeaz ă cu precizie condi țiile cognitive
ini țiale, necesare asimil ării noilor sarcini.
Cercetarea pedagogic ă s-a desf ăș urat în perioada martie –iunie 2016, semestru al –I I-alea.
În aceast ă cercetare s-au utilizat dou ă grupe:
A.-grupa supus ă cercet ării a fost alc ătuit ă din 12 copii (7 b ăie ți și 5 fete)
B-grupa de control a fost alc ătuit ă din 11 copii (6 fete și 5 b ăie ți)
Mediul de provenien ță al copiilor supu și cercet ării sunt din medii familiale cu un nivel
economic rural și cultural asem ănător, sunt apropiate din punct de vedere al vârstei copiilor și al
nivelului psiho-fizic.
Desf ăș urarea cercet ării a presupus:
– Accentul pus pe formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor practice;
– Cercerea crescut ă de educa ție, care se poate forma de la vârstele mici;
– Incurajarea particip ării copiilor la activit ăț ile comune ce se desf ăș oar ă în gr ădini țe;
– Necesitatea de a apropia activitatea instructiv- educativ ă, necesar ă copiilor din gr ădini ță
al ături de cercetarea știin țific ă;
– Comunicare ce are loc între copii.
Pentru cele 3 cazuri studiate individual, desf ăș urarea cercet ării s-a efectuat astfel:

CAZUL .1

Unitatea Gr ădini ța cu Program Prelungit
“Voinicel”nr.9, ora șul Calarasi
Data 2.05.2019
Nume copil Birjoveanu Iulia
Vârsta 5 ani

EXPUNERE
S-a afirmat ca un copil care are un volum de cu no știn țe mai bogat și mai variat
decât to ți ceilal ți copii din grupa din care face parte.
Particip ă cu mult interes la activit ăț ile obligatorii,asimileaz ă u șor tot ceea ce i se
explic ă,red ă cu u șurin ță fapte observate,dovedind c ă st ăpâne ște un vocabular bogat .
Pe baza a 2-3 întreb ări ,puse de consilier,se schi țeaz ă prin joc con ținutul unei teme,în
care Iulia red ă f ără probleme povestirea,expunând subiectul la propozi ții corecte,într-un
limbaj bine format pentru vârsta de 5 ani.

Adeseori,p ărăsind jocul ,se a șeaz ă lâng ă consilier și cere o carte sau o revist ă,pe care
le r ăsfoie ște,apoi poveste ște ceea ce a observat,dovedind spirit de observa ție și
ușurin ță în expunerea ideilor.
Într-un cuvânt, Iulia prezint ă unele tr ăsături de caracter ce amintesc de posibilit ăț ile
și gândirea unui școlar.
Analiza rezultatelor activit ăț ii sale dezv ăluie un alt tablou.
De și lucreaz ă cu deosebit ă aten ție,silindu-se s ă asigure aspectul curat și îngrijit al
lucr ărilor ,Iulia este greoaie în desen și cu totul lipsit de îndemânare în confec ționarea
juc ăriilor.
Astfel,în desen și modelaj,el nu respect ă propor țiile reale ale obiectelor, și nu
reu șește s ă se corecteze decât greu.
Spre exemplu,desenând un om,îi face corpul minusc ul,umerii exagerat de mari,iar
picioarele le alunge ște cât este foaia de desen.
I-am sugerat s ă confec ționeze o cas ă din cutii de chibrituri,îi face geamuri mai mari
decât u șile,iar acoperi șul îl a șeaz ă atât de jos ,încât acoper ă pere ții .
În momentul când i se sugereaz ă s ă g ăseasc ă alte forme de joc,de exemplu joaca cu un
animal de plu ș ce reprezenta un c ăț el, aceasta refuz ă și încet, încet începe s ă devin ă
agresiva, lovind juc ăria respectiv ă.
La întreb ările mele , pot evalua starea agresiv ă a copilului în momentul când acesta
ajunge în dreptul juc ăriei.
Dac ă în timpul formei de joc prin desen sau construire ,a manifestat o stare de
calmitate , la apropierea de juc ăria de plu ș, copilul a fost agresiv.
Întreb ările mele scot la iveal ă faptul c ă ,copilul a fost mu șcat ,cu pu țin timp în urm ă
de un câine ,fapt ce a necesitat internarea acestui a într-o unitate sanitar ă.
Este, de altfel caracteristic faptul c ă în jocurile acestui copil nu se oglinde ște niciodat ă
munca fizic ă.

CAZUL.2
Unitatea Gr ădini ța cu Program Prelungit
“Voinicel”nr.9, ora șul Calarasi
Data 2.05.2019
Nume copil Zanfir Patricia Elena
Vârsta 6 ani

EXPUNERE

Copil în vârst ă de 6 ani .În sala de grup ă,în cursul activit ăț ilor și jocurilor la liber ă
alegere,nu î și g ăse ște deloc ocupa ții: dup ă 10-15 minute î și schimb ă modul activit ăț ii
,trece de la un grup de copii la altul,împiedicându -i și pe ceilal ți s ă se joace sau s ă
lucreze.
La jocurile didactice particip ă de asemenea f ără interes,numai fiindc ă este obligat.
Tot timpul deranjeaz ă activitatea celorlal ți copii din grup ă,tr ăgându-i pe
ace știa,împingându-i astfel c ă de cele mai multe ori trebuie scos din joc ( ca pe deaps ă).
În cadrul lecturii de imagini și a convorbirilor conduse de educator ,aten ția lui
este cu totul nestabil ă ,împr ăș tiat ă.
Distrage colegii de lâng ă el și se las ă la rândul lui distras de copii.
Nu se poate st ăpâni: vorbe ște neintrebat,intervine în discu ții f ără rost.
Când activitatea îl intereseaz ă,vrea s ă monopolizeze r ăspunsurile .
La educa ția fizic ă,face mi șcările invers sau în cu totul alt ă direc ție decât
indica țiile pe care le prime ște.
În pauz ă și în jocurile la liber ă alegere este zburdalnic,îndr ăzne ț,în timpul jocului
are o comportare brutal ă,lovind al ți copii.
În momentul în care îi sugerez s ă se joace cu o juc ărie ,aceasta o arunc ă în mod
agresiv într-un col ț îndep ărtat al salii de grupa.
Îi sugerez s ă deseneze ce i-ar placea s ă fac ă și ce nu i-ar placea s ă fac ă.
Dup ă un moment de gândire , la întrebarea ce i-ar place s ă fac ă,Patricia deseneaz ă cu
culoarea ro șie un câmp de flori iar pe margine un copil ,bineîn țeles în viziunea ei,copilul
este o creatur ă minuscul ă.
La întrebarea ce nu i-ar placea s ă fac ă, Patricia deseneaz ă, folosind culoarea neagr ă un
om cu cu caschet ă , și cu epole ți dup ă care în mod agresiv îl mazg ăle ște și îl arunc ă.

CAZUL 3
Unitatea Gr ădini ța nr.1, ora șul X
Data 2.05.2019
Nume copil Adriana N.
Vârsta 5 ani

EXPUNERE

La intrarea în colectivitate, Adriana era dezordona t ă în lucr ările ei manuale și neatent ă
la explica țiile cadrelor sau p ărin ților.
Răbdarea și perseveren ța ,erau slab dezvoltate la ea.
La cererea mea ,desenele și lucr ările manuale le arat ă cu mare dificultate,ferindu-se s ă
fie analizate în cazul în care era cineva în jurul ei.
Desenul era executat de regul ă atât de neclar și mâzg ălit,încât nu se putea în țelegea
semnifica ția lui.
Coloritul era realizat ,astfel încât pe foaia de hâ rtie cu greu se g ăsea vreun col ț în care s ă
se plaseze figura.
Preocupat ă s ă afle un procedeu de îndreptare a acestui neajuns , consilierul î și propune
să se foloseasc ă de faptul c ă Adriana era ata șat ă foarte mult de copii mai mici,c ăutând
prilejul de a-i îngriji,de a se juca cu ei și de a-i ajuta.
Cu prilejul analiz ării unor desene, am expus spre comparare desenul Ad rianei și al altui
băie țel,fa ță de care feti ța arat ă mult ă simpatie.
Grupa sa a stabilit c ă desenul Adrianei este mai reu șit.
În acel moment, am propus atunci în fa ța grupei ca Adriana s ă aib ă grij ă de b ăie țel în
timpul desenului , s ă-l înve țe s ă plaseze desenul la mijlocul hârtiei și s ă lucreze îngrijit.
Diminea ța în a șteptarea copiilor, am efectuat exerci ții speciale cu Adriana,pentru ca ea
să-și poat ă însu și cât mai bine tehnica desenului.
Am sesizat c ă Adriana nu este dispus ă s ă deseneze ( eu dorind s ă urm ăresc ceea ce ea
dore ște s ă exprime , ținând cont de starea ei de agita ție) și îi propune s ă se joace cu o
păpu șă .
În timpul jocului , observ c ă Adriana îi vorbe ște cu blânde țe ,îi poveste ște ce ar vrea ea
să fac ă în viitor,iar din toat ă joaca asta de-a conversa ția , aflu c ă de fapt grija pentru
păpu șă era real ă, pentru c ă mama Adrianei era plecat ă , fapt ce atenua negativ starea de
agita ție a Adrianei.

INTEPRETAREA REZULTATELOR
Desf ăș urându-mi activitatea în gr ădini ța cu program prelungit” Voinicel”, am condiderat c ă
evaluarea jocului didactic este adaptabil la grupa la care profesez.
De asemenea, am considerat c ă, copilul aflat la vârsta gr ădini ței poate fi un subiect al
cunoa șterii, el fiind permanent implicat atât activ cât și interactiv în propria formare.
Prin intermediul jocului, în momentul desf ăș ur ării cercet ării, pe lâng ă alte capacit ăț i întâlnite
la copiii din gr ădini ță , am avut în vedere și dezvoltarea abilit ăț ilor și capacit ăț ilor de a opera cu
informa țiile dobândite, de a pune problema și a c ăuta în acela și timp solu ții, de a pune în practic ă
noile cuno știn țe acumulate.
Ceea ce m-a determinat în luarea deciziei de a abor da jocul în evaluarea activit ăț ilor comune
în gr ădini ță este faptul c ă, la aceast ă vârst ă se amplific ă mult imagina ția creatoare a copilului.
De asemenea, am ținut cont de faptul c ă la aceast ă vârst ă se formeaz ă caracterul celor mai
multe procese psihice, și când spun aceasta, fac referire în mod special la imagina ție, memorie,
gândire pozitiv ă, creativitate.
Tabelul 1

Media σ Min Max
Nivel de
performanț
ă Superior
N =21 Atenție 8,98 0,60 7,81 9,95
Creativitat
e 8,83 0,87 7,29 10,00
Stăpânirea
emoțiilor 9,20 0,68 7,25 10,00
Media
totală 9,01 0,64 7,72 9,85
Mediocru
N =20 Atenție 7,36 90 5,10 8,48
Creativitat
e 7,00 1,16 4,29 8,14
Stăpânirea
emoțiilor 7,30 1,75 3,40 9,00
Media
totală 7,30 1,75 3,40 9,00

Dup ă aplicarea cercet ării, conform tabelului 1, se poate observa diferen ța între cele 2 grupe
supuse cercet ării.
Astfel, grupa A are o cre ștere preponderant mai mare comparativ cu grupa de c ontrol B.
Prin aceast ă constatare am dorit s ă pun în lumin ă evolu ția pre școlarilor în timp pentru a
realiza evalu ări dup ă interval de timp, putând astfel s ă constat mai bine evolu ția pre școlarilor din
grupa supus ă cercet ării comparativ cu grupa de control B.
Aducând în discu ție cele 3 cazuri individuale se pot constata urm ătoarele:
Analizând CAZUL 1 se poate observa cum anumite laturi negative ale i ndividualit ăț ii
copilului, care ar putea trece neobservate, se dezv ăluie în mod evident din analiza rezultatelor
activit ăț ii sale.
În acest caz, se poate vorbi de o dezvoltare unilat eral ă a copilului: el dovede ște de pe acum
preferin ță numai pentru ocupa ții, intelectuale ” dar este cu totul neindemânatic în activit ăț i
manuale, experien ța sa, în direc ția amintit ă fiind foarte limitat ă.
Când vine vorba s ă ating ă juc ăria de plu ș, se poate observa indignarea acesteia fa ță de
animalul care i-a f ăcut r ău, iar prin agresivitate încearc ă și el la rândul s ău s ă-l domine.

FI ȘĂ DE OBSERVA ȚII
Întrebare R ăspuns
În urma jocurilor cum s-a adaptat copilul în
regimul de gr ădini ță ? S-a adaptat u șor.
Care au fost principalele greut ăț i? Faptul c ă nu dorea s ă ating ă juc ăriile
care aminteau munca fizic ă,ea având un
dezvoltat sim ț pentru munca
intelectual ă.
A-ti constatat dac ă copilul particip ă activ sau
nu la program ? Da,am constat c ă particip ă cu mult
interes,este activa și dornica de afirmare.
Pe parcursul observa ției dumneavoastr ă,a ți
constat dac ă copilul are stabilitate în angajarea
sa în activit ăț ile din interiorul sau exteriorul
gr ădini ței ? Este preocupata,stabila în ac țiuni și
perseverenta ,încercând s ă duc ă la bun
sfâr șit ceea ce a început.
Cum s-a manifestat în activit ăț ile motrice
(jocuri ,educa ție fizic ă) ? Este dinamica,are o bun ă coordonare
motric ă ,are formate coordonatele de
baz ă.

Cum aprecia ți capacitatea sa de concentrare a
aten ției Este foarte activa,se concentreaz ă pe tot
parcursul activit ăț ii .
Are dezvoltat ă aten ția .
Cum se exprim ă verbal? Se exprim ă cu mult ă u șurin ță
grammatical.
Cum aprecia ți imaginea ,fantezia și
dezvoltarea gândirii copilului ? Bogat ă,creativ ă,logic ă bine dezvoltat ă
Ati constat dac ă este timid sau emotiv ? Este o fire încrez ătoare în for țele proprii.
Cum aprecia ți capacitatea de efort a copilului
în timpul activit ăț ii? Rezist ă la efort, fiind preocupata în
permanen ță .
În rela țiile cu copiii este
cooperativa,neatenta,agresiva? Este
prietenoasa,rela ționeaz ă,coopereaz ă,este
un bun organizator și un lider de grup

Observând CAZUL 2 , putem spune c ă avem de-a face cu un copil cu tr ăsături ale
temperamentului coleric și excitabil: dezechilibrul dintre activitate și, frâne ”, incapacitatea de a se
st ăpâni îi sunt caracteristice.
Evaluarea mea f ăcut ă pe margine, scoate în eviden ță o aten ție deosebit ă în ceea ce o
priveste pePatricia.
Interviul cu Patricia a durat 20 de minute, iar în timpul desenului spunea c ă nu îi place s ă
stea în colectivitate cu mul ți copii lâng ă ea, nu îi place de tat ăl ei care este poli țai și o pune s ă fac ă
anumite lucruri care ei îi displac, dar în schimb a dor ă s ă mearg ă singura în natur ă.
Făcând abstrac ție de cele relatate de copil, pot observa c ă la multe întreb ări aceasta ezit ă s ă
răspund ă, dar desenând, încearc ă s ă dea r ăspunsuri pe care nu le poate exprima în cuvinte.
Din analiza desenelor sau a altor obiective confec ționate de ea, pot constata unele
posibilit ăț i ale acesteia ce nu pot fi sesizate prin observa ția obi șnuit ă.

FI ȘĂ DE OBSERVA ȚII
Întrebare R ăspuns
Cum s-a adaptat copilul la regimul de
gr ădini ță ? Nu au fost probleme de adaptare
În urma observa țiilor dumneavoastr ă, a ți
sesizat dac ă copilul particip ă sau nu u șor la
program ? În urma evalu ării ,am observat c ă
pariciparea este în propor ție de 90 %.
Crede ți c ă copilul are stabilitate în angajarea sa
în activitatea din interiorul sau exteriorul
gr ădini ței? Da,are stabilitate,cu mici excep ții .
Are momente când continu ă s ă fie
distrasa de anumite lucruri .
Cum s-a manifestat în manifest ările motrice ? Dinamic,cu o capacitate de efort
foarte bun ă.
Cum aprecia ți capacitatea sa de concentrare a
aten ției ? Foarte bun ă,cu excep ția c ă refuz ă s ă
răspund ă la anumite întreb ări,chiar
dac ă se afl ă în fa ța unei juc ării.
Cum se exprim ă verbal ? Exprimare cooerent ă.
Cum aprecia ți imaginea și dezvoltarea gândirii
copilului? Sunt foarte bine dezvoltate.
Crede ți c ă este timida sau emotiva? În urma evalu ării, s-a constat c ă este
foarte pu țin emotiva.
Cum aprecia ți capacitatea de efort a copilului ? Are o capacitate foarte bun ă.
Ați observat dac ă în rela țiile cu copiii este
sociabila ? Este sociabila,dar nu în
totalitate,manifest ă spirit de echip ă.

În ceea ce prive ște CAZUL3, folosirea însu șirilor pozitive ale feti ței în vederea înl ătur ării
tr ăsăturilor negative a constituit un procedeu adecvat c onsilierii.
Din exemplu relatat în acest caz se poate observa c um, folosind unele însu șiri pozitive, se
pot îndrepta anumite lipsuri, în conduita și activitatea feti ței, progresul f ăcut într-o anumit ă
direc ție se r ăsfrânge și asupra altor laturi, ale activit ăț ii și comport ării feti ței.
Acest mod de a proceda în evaluarea feti ței poate duce la rezultate pozitive.
Sarcina mea de a o evalua corect pe Iulia din punct de vedere pedagogic, este extrem de
important ă.
Evaluarea mea în cazul Iuliei, este elocvent ă, iar consemn ările ei expun agita ția și dorul pe
care aceasta îl manifest ă pentru mama ei plecat ă.

FI ȘĂ DE OBSERVA ȚII
Întrebare R ăspuns
Cum s-a adaptat copilul la regimul de
gr ădini ță ? Greu,pentru c ă este adus ă de
bunic ă,invocând lipsa mamei.
În urma observa țiilor dumneavoastr ă, a ți
sesizat dac ă feti ța particip ă sau nu u șor la
program ? Particip ă ,doar par țial,în general preferând
să priveasc ă.
Cum s-a manifestat în activit ți motrice ? În general este dinamic ă,atât timp cât în
jurul ei nu sunt adul ți sau copii.
Cum aprecia ți capacitatea de concentrare a
aten ției ? În general este moderat ă.
Care sunt rela țiile cu copiii ? Normale .
Cum aprecia ți capacitate de efort a feti ței? Obose ște foarte rar .
Ați observat dac ă în rela țiile cu copiii este
sociabil ă ? Socializarea oscileaz ă de multe ori între
agresivitate (conflicte ,contradic ții) și
retragere într-un col ț ,evit ă copiii,se joac ă
singur ă,îi prive ște de la distan ță .
Cum aprecia ți imagina ția,fantezia și gradul
de dezvoltare a gândirii? (posibilitatea de a
stabili,reala ții între
obiecte,fiin țe,fenomene,posibilitatea de a
analiza sinteza sau de a generaliza) Ezitant ă ,la început, evit ă s ă se exprime în
prezen ța adul ților sau a copiilor care
încearc ă s ă se apropie de ea,dar la
contactul cu juc ăriile, expune pasaje din
via ța personal ă .
Cum se exprim ă verbal ? În prezen ța adul ților sau copiilor
,exprimarea nu este coerent ă,dar în
prezen ța juc ăriilor face leg ătura între
cuvinte .
Crede ți c ă este timid ă sau emotiv ă? În aparen ță ,da
Crede ți c ă are nevoie de ajutor mai mult
din partea consilierului ? Cu siguran ță ,necesit ă ajutor de lung ă
durat ă,ținând cont de lipsa mamei.

În urma evalu ării, s-a observat c ă prin joc, cei trei copii pre școlari supu și cercet ării, î și
îmbun ătăț esc experien ța din punct de vedere cognitiv, înv ăț ând s ă manifeste o anumit ă atitudine
pozitiv ă sau negativ ă.
Tr ăind satisfac ția libert ăț ii, cei trei copii de vârst ă pre școlar ă, supu și cercet ării au avut
ocazia s ă î și aleag ă tema de joc sau ocupa ția dorit ă.

Pentru a beneficia de o evaluare pozitiv ă, acesti copii de vârst ă pre școlar ă, supu și
cercet ării, au fost liberi s ă dea activit ăț ilor orice con ținut au dorit ei (fie s ă examineze, fie s ă
mânuiasc ă diferitele juc ării oferite, fie s ă resping ă pur și simplu).
Evaluarea mea a scos în eviden ță competen țele într-o direc ție sau alta, ori s ă î și exprime
anumite deprinderi.
O particularitate a jocului, la care au luat parte cei trei copii de vârst ă pre școlar ă, supu și
cercet ării, a fost faptul c ă a permis cultivarea spiritului de independen ță .
Aceast ă particularitate a derivat din faptul c ă în joc exprimarea simbolic ă f ăcut ă de cei trei
copii de vârst ă pre școlar ă nu a fost limitat ă.
Prin joc, am încercat s ă stimuleze din toate punctele de vedere dezvoltarea personalit ăț ii a
celor trei copii de vârst ă pre școlar ă.
Evaluarea prin joc a asigurat celor trei copii de v ârst ă pre școlar ă posibilitatea de a se
exterioriza, de a socializa, de a se exprima, astfe l juc ăriile, desenele sau cutiile de chibrituri au fost
percepute drept cuvinte, iar jocul a fost considera t limbajul principal.

CONCLUZII

Ca o concluzie, la cele relatate în aceast ă lucrare, trebuie men ționat faptul c ă evaluarea la
gr ădini ță și participarea la procesul educativ, presupune un a numit nivel de dezvoltare fizic ă,
intelectual ă, moral ă, voli țional ă a copiilor, iar aptitudinea de pre școlaritate solicit ă dobândirea
unor capacit ăț i, abilit ăț i, priceperi și deprinderi absolut necesare pentru aceast ă perioad ă.
În acela și timp, adaptarea pre școlarului la cerin țele gr ădini ței, presupune dobândirea de
către acesta, a unei maturiz ări la toate aceste nivele, maturizate care s ă îl fac ă apt pentru activitatea
de înv ăț are de tip școlar.
Pân ă la vârsta de 6-7 ani, copilul are nevoie de distra c ție, fapt ce poate avea o contribu ție
pozitiv ă la evaluarea la gr ădin ță .
Preocuparea pentru evaluarea la gr ădini ță a pre școlarilor prin procedee imaginative se
reg ăse ște concretizat ă în planul teoriei și practicii structurii sistemelor pre școlare.
Pare evident c ă, în contextul actualelor schimb ări legislative, accentul cade pe func ția
formativ ă a gr ădini ței. Educa ția pre școlar ă prin evaluarea la gr ădini ță are aici menirea s ă ofere
copiilor o mul țime de experien țe de înv ăț are care s ă u șureze integrarea acestora în înv ăță mânt,
stimularea originalitatii vizuale a elevilor prin p rocedee imaginative fiind un real succes.
Trebuie ținut cont de faptul c ă la copilul de vârst ă pre școlar ă, profunzimea intereselor
implic ă diversificarea și complicarea activit ăț ilor.
Aceste caracteristici fundamentale ale intereselor constituie un element important în
dezvoltarea personalit ăț ii copilului de vârst ă pre școlar ă.
În etapa micii școlarit ăț i, este necesar ca activit ăț ile s ă se desf ăș oare în condi țiile unei
dispozi ții afective favorabile și s ă fie abordate de copii cu tot interesul.
În urma evalu ării copiilor de vârst ă pre școlar ă s-a constat:
●formarea deprinderilor și conduitelor independente în vederea integr ării acestora în
mediu social;
●di n p unct de ve de re p s i hi c, s t i mula re a a t ât a de zv o lt ări i cât și a ca p a ci t ăți lo r i ndi vi dua le ;
●formarea unor abilit ăț i normale și a unor deprinderi.
Alte tr ăsături concludente care au rezultat în urma investig ării unor factori care pot
influen ța dezvoltarea diferen țelor individuale ale stilurilor de joc au fost:
●diferen țele individuale în calitatea și cantitatea jocului copiilor se presupune c ă se
dezvolt ă par țial, datorit ă tr ăsăturilor interne ale copilului cu vârst ă pre școlar ă, un rol important
avându-l și factorii care țin de familia în care se dezvolt ă copilul;
●jocul ca modalitate de rela ție între individ și lumea obiectelor și a rela ților constituie
formula primar ă a ac țiunii umane;

●incepând cu vârsta de 3 ani, jocul simbolic devine din ce în ce mai mult o activitate
social ă;
●j o cul e s t e o fo rmă de o rga ni za re a co gni ți e i și , i mp li ci t , o ca le de o rga ni za re a cuno a șt e ri i ;
●intr-o anumit ă perioad ă de via ță , majoritatea rela țiilor obiectuale se stabilesc în cadrul
jocului.
Caracteristica esen țial ă a jocului const ă în crearea unor condi ții favorabile pentru
valorificarea achizi țiilor și pentru exersarea priceperilor și deprinderilor sub forma unor activit ăț i
pl ăcute și atractive.

BIBLIOGRAFIE
1. Au ѕub еl David, Înv ățar еa în șcоal ă, Еditura Didactica și P еdag оgic ă, Bucur еști, 1970
2. Au ѕub еl, D., R оbin ѕо n, F., Înv ățar еa în șcоal ă, Еditura Didactic ă și P еdag оgic ă, Bucur еѕ ti, 1981
3. Cеrghit I., Radu, I. Τ., Didactica , Еditura Didactic ă și P еdag оcic ă, Bucur еști, 1994
4. Cоnѕtantin, Cuc оș, Pѕih оpеdag оgi е, Еditura P оlir оm, Ia și, 1998
5. Cri șan Al еxandru, Νоul Curriculum Νațiоnal: ѕtatut, c оmp оnеnt е și caract еri ѕtici , în:
„Înv ăță mântul pre școlar ”, nr. 2- 3/1998
6. Fоaia d е parcur ѕ p еntru anul șcоlar 2011 – 2012.
7. Iоan C еrghit, Cur ѕ d е p еdag оgi е, Τip оgrafia Univ еrѕit ăț ii Bucur еști, 1988
8. Iucu R оmi ță , Man оlеѕ cu Marian, Pеdag оgi е, Еditura Funda țiеi Cultural е “Dimitri е
Bоlintin еanu”, Bucur еști, 2001
9. Јinga I., Νеgr еț I., Înv ățar еa еfici еnt ă, Еditura Еdеti ѕ, Bucur еști
10. Lind еman, Richard, Еvaluar еa în pr оcеѕ ul d е in ѕtruir е, în: Pѕih оlоgia pr оcеѕ ului еduca țiоnal ,
Е. D. P., Bucur еști, 1979.
11. Mir оn, I оnеѕ cu, Dеmеrѕuri cr еativ е în pr еdar е și înv ățar е, Pr еѕ a Univ еrѕitar ă Clu јan ă, 2000
12. Νоta privind еvaluar е ini țial ă, M ЕCΤЅ, Νr. 1691/12.09.2011
13. Оpr еѕ cu Νic оla е, Pеdag оgi е, Еditura Fund țiеi “R оmânia d е Mâin е”, Bucur еști, 1996
14. Radu I. Τ., Еvaluar еa randam еntului șcоlar , în: Înv ăță mântul pre școlar , nr.1-2
15. Radu I. Τ., Τео ri е și practic ă în еvaluar еa еfici еnțеi înv ăță mântului , Е.D.P., Bucur еști, 1981
16. Radu, I. Τ., C оzma, M., Mоduri și f оrm е d е оrganizar е a pr оcеѕ ului d е înv ăță mânt , în C еrghit, I.,
Vl ăѕcеanu, L., (c оо rd), Cur ѕ d е p еdag оgi е, Bucur еști, 1988
17. Ѕtоica A., Еvaluar еa pr оgr еѕ ului șcоlar. D е la t ео ri е la practic ă, Bucur еști, Еditura Humanita ѕ
Еduca țiоnal, 2003
18. Ungur еanu, D., Τеrоar еa cr еiоnului r оșu, Еd. Univ еrѕitatii d е V еѕ t, Τimi ѕо ara, 2001
19. Vrabi е Dumitru, Atitudin еa pr еșcоlarului fa ță d е apr еci еrеa didactic ă, Е.D.P., Bucur еști, 1975.