Proiectarea, Realizarea Si Administrarea Unei Retele Locale

LUCRARE DE LICENȚĂ

Proiectarea realizarea și administrarea unei rețele locale

Cuprins

Introducere

Capitolul I

I. STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT

1.1. Prezentarea succinta a unitatii economico-sociale

1.2. Activitatile desfasurate in unitatea economica (caracteristicile generale ale

sistemului economic din unitate)

1.3. Studiul sistemului de conducere

1.4. Studiul sistemului condus

1.5. Studiul sistemului informational

1.5.1. Schema fluxului informațional aferent temei

1.5.2. Aria de cuprindere (locul) circuitului informational in cadrul sistemului informational general al unității

1.5.3. Documente utilizate

1.5.4. Proceduri utilizatee

1.5.5. Analiza sistemului actual si identificarea neajunsurilor (punctelor critice) existente în funcționarea sistemului existent

1.5.6. Direcții de perfectionare a sistmului actual

Capitolul II

II. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI

INFORMATIC

2.1. Definirea obiectivelor și oportunității sistemului/aplicației informatice

2.2. Locul aplicației informatice în sistem

2.3. Definirea situațiilor (rapoartelor) finale

2.4. Definirea sistemului de codificare

2.5. Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor (model conceptual, logic și fizic)

2.6. Diagrama Entitate-Asociere

2.7. Stabilirea colectiilor de date

2.8. Alegerea tehnologiei de prelucrare (stabilirea platformei hardware, software și de comunicații)

2.9. Estimarea necesarului de resurse si a calendarului de realizare

Capitolul III

III. PROIECTAREA DE DETALIU A APLICATIEI

INFORMATICE

3.1 Definirea aplicatiei informatice (detalieri ale aplicatiei prezentate in

proiectarea de ansablu)

3.2 Proiectarea logica si fizica a iesirilor

3.2.1. Lista rapoartelor de iesire

3.2.2. Macheta documentelor de iesire

3.3 Proiectarea logica si fizica a intrarilor

3.3.1. Lista documentelor si videoformatelor de intrare

3.3.2. Macheta videoformatelor pentru preluare date

3.4 Fisa cu structura codurilor (cod, tip, lungime, semnificatia codului)

3.5 Proiectarea logica si fizica a bazei de date

3.6 Schema de sistem a aplicatiei

3.7 Proiectarea meniului aplicatiei

3.8 Schema de flux informational a noului sistem

3.9 Estimarea eficientei economice a noului sistem

Capitolul IV

IV Prezentarea aplicatiei informatice, implementarea si exploatarea

sa

4.1. Cerintele platformei hardware si software ale produsului program

4.2 .Instalarea si lansarea in executie

4.3. Descrierea functiunilor aplicatiei

4.4.Implementarea aplicatiei

4.5.Exploatarea curenta a aplicatiei

4.6. Eficienta si utilitatea aplicatiei informatice

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Principalul scop în realizarea unei aplicații informatice are în vedere asigurarea din punct de vedere informațional a desfășurării proceselor decizionale care vizează elementele specifice actului de conducere al organizației. Bazele de date au rolul de a îngloba structurat informația, la un nivel de calitate corespunzător cerințelor manageriale ale companiei.

Sistemele informatice prin definiție au în componența lor un mod de organizare a datelor. Modul de organizare al datelor într-un sistem informatic este definitoriu în cadrul performanțelor acestuia. În acest context bazele de date ca sursă unică de informare și raportare reprezintă cea mai evoluată formă de organizare a datelor.

Creșterea numărului de consumatori de internet conduce la dezvoltarea spațiului virtual, și prin urmare spațiul virtual devine o piață mai mare și mai interesantă  pentru desfacerea produselor/serviciilor destinate utilizatorilor de internet.

Apariția și dezvoltarea Internetului au condus la o modificare a relațiilor economice princreșterea vitezei de circulație a informațiilor dar și prin apariția unor instrumente și modalităținoi de desfășurare a afacerilor (B2B – business to business, E-commerce etc.)

Proiectarea realizarea și administrarea unei rețele locale poate fi realizată la nivelul oricărui tip de organizație, indiferent de vechimea acesteia în piață. Studiul de față are drept scop dezvoltarea unei rețele de calculatoare si internet intr-o societate nou înființată. Crearea unei rețele ajută extrem de mult dezvoltarea companiei și de asemeni nu este dificil de proiectat. Rețeaua locală creează utilizatorilor acesteia un acces mai facil și mai sigur la o bază de date, precum și la anumite informații gestionate de server, de la orice calculator din cadrul acestei retele. Proiectarea acestui sistem informatic are ca efect creșterea profitului întreprinderii prin reducerea costurilor acesteia. În acest scop se pot dezvolta o multitudine de aplicatii informatice in cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri, renunțându-se astfel la comenzile manuale.

-4-

Avantajele dezvoltării unei rețele de calculatoare și internet crește productivitatea în muncă, prin folosirea noilor tehnologii de programare. Studiul de față prezintă creearea unei rețele locale cu grad sporit de eficacitate și siguranță utilizand sistemul de operare Windows Server 2008 si programul Boson NetSim. Aplicațiile de bază ale sistemului de operare Windows Server 2008 presupun instalarea, configurarea si administrarea serverului DNS, instalarea contraoller-ului de domeniu Active Directory, instalarea serverului de e-mail Exchange Enterprise, și instalarea serverului de administrare a adreselor DHCP.

Principalul domeniu de activitate al Incubatorului este cel al incubării active prin care se urmărește sprijinirea interprinderilor mici si mijloci care abordează în special activități inovative și domenii ce asigură revitalizarea economiei locale. Un alt domeniu de interes pentru Incubator va fi cel al consultantei si a instruirii, urmarindu-se diversificarea serviciilor oferite.

Procesul de informare șii promovare al intreprinzătorilor se va realiza prin intermediul sistemului modern de informare de tip retea, cu acces la bazele de date locale și în rețeaua internet. Incubatorul va ave rolul de a asista tehnic 60 de entități anual, piața vizată fiind cea industrială și de servicii, din sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației, informaticii economice si turism intern.

Așadar scopul pentru care se va realiza rețeaua de calculatoare și internet este să conecteze online sistemele de calcul din toate departamentele societății pentru îmbunătățirea procesului de comunicare, pentru o informare mai rapida a utilizatorilor, și o analiza mai eficientă a datelor din sistem.

Proiectarea retelei de calculatoare si internet este realizata la cerinta expresa a Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universitatii Aurel Vlaicu din Arad (UAV-IT INCUBATOR). Beneficiarul fiind unic suporta deci toate costurile de analiza, proiectare si realizare a acestei retele.

-5-

Capitolul I

1. Studiul și analiza sistemului existent

Prezentarea unității economico-sociale

În anul 2004 s-a început construcția instituțională a Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad (UAV-IT INCUBATOR), printr-un proiect INFRATECH finanțat de ANCS. În anul 2006, luna decembrie, s-a obținut acreditarea pe trei domenii: industrie alimentară, agricultură și IT. Incubatorul este o formă de proprietate privată, avand un capital social de peste 200 000 ron. Acesta funcționează ca entitate distinctă, cu autonomie financiară și funcțională, având caracter nonprofit. Responsabilul întreprinderii este Lector Universitar [anonimizat], care ocupă și funcția de Directorul General.

1.1.1. Informatii generale ale unitatii economico-sociale (UAV-IT)

Incubatorul tehnologic este situat în comuna Vladimirescu, la 7 km de municipiul Arad, pe DN 7. Clădirea este formată din parter și trei etaje, este renovată și modernizată, având în componența sa sală de conferință, sală de ședințe,și sală de training, cu toate utilitățile necesare.

Sediul social se afla la Adresa: Platforma Industriala Sud, Comuna Vladimirescu, Județul Arad, DN 7, FN.

Reprezentantul legal este Președintele Senatului Universității "Aurel Vlaicu" din Arad, Conferențiar Universitar Doctor Cristinel Ioja. Capitalul social al entității este peste 200000 RON. Principalele aspecte sunt prezentate în tabelele următoare.

-6-

  Tabel 1.1. Sectoare, domenii și grupuri țintă ale entității de inovare

Tabel 1.2. Beneficiarii direcți ai entității

-7-

    Tabel 1.3. Surse de finanțare

Tabel 1.4. Ponderea surselor de finanțare

Incubarea reprezintă un potențial de furnizare a unor noi relații interprofesionale între universități, industrie și agenti economici. IMM-urile incubate pot deveni primii candidați pentru parcurile de cercetare și pot contribui la sistemul inovării în industrie prin promovarea diversității tehnologice. Transferul tehnologic cuprinde soluții software, soluții de învățământ la distanțăa, documentații, specificații, tehnologii, destinate sectoarelor industrial, universitar și al IMM-urilor.

-8-

1.2. Activitățile desfășurate în unitatea economică

În cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT se dezvolta urmatoarele tipuri de activitati:

Activitati de incubare prin acces la spatii, echipamente si infrastructura IT pentru întreprinderi mici si mijlocii de tip SRL, cu conditia sa desfasoare activitati de microproductie si servicii, iar activitatile sa cuprinda un element de inovare. Rezultatele obtinute prin incubarea de acest tip vor permite îmbunatatirea relatiei incubat-incubator. Oportunitatile de afaceri dezvoltate, cu consultanti URA – ITA, va da posibilitatea firmelor sa-si poata dezvolta activitatea viitoare în afara cadrului de firma incubata.

Incubare de tip "inhouse enterpriser" (incubare de interior), prin care se sprijina initiativele unor colective din interiorul Universitatii Româno-Americane, profesori si studenti. Afacerea se realizeaza cu sprijinul entitatii gazda care acorda asistenta si baza tehnologica. Intreprinzatorul împarte beneficiile obtinute cu entitatea gazda.

Incubarea de tip "inhouse enterpriser" sprijina colectivele incubate, în primii lor pasi spre privatizare, cu intentia de a-si obtine personalitate juridica. Promovarea acestei activitati asigura loc de munca angajatilor si le dezvolta spiritul inovativ si managerial, în perspectiva realizarii unor afaceri proprii sub forma de întreprinderi mici si mijlocii independente.

Implementarea activitatii de transfer tehnologic în cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT se va face prin punerea în practica a unor programe aplicative de transfer tehnologic.

Colectivul unității va realiza o baza de date proprie cu cereri, din partea mediului de afaceri si a IMM-urilor, si oferte de tehnologii, inventii, inovatii si produse, din partea catedrelor si centrelor de cercetare din Universitatea Aurel Vlaicu.

Vor fi abordate o serie de solutii tehnologice cerute de diversi utilizatori prin cercetari efectuate în centrele de cercetare ale Universitatii Româno-Americane.

-9-

Strategia organizației este de a se orienta spre urmatoarele categorii de tehnologii care au o probabilitate mai mare de implementare, si anume:

tehnologii cu ciclu scurt de introducere în aplicare;

tehnologii care nu necesita investitii mari;

tehnologii care sa aiba o cerere mai mare pentru a asigura o valorificare rentabila;

tehnologii cu impact social, adica sa fie utile pentru domenii de activitate indispensabile vietii sociale, ca de exemplu: tehnologii IT, automatizari casnice si industriale, informatica aplicata.

Formare profesionala continua – consta in organizarea de mastere si cursuri post – universitare:

Incubatorul Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT desfasoara urmatoarele functii:

de transfer tehnologic, în domeniile: informatica economica, tehnologia informatiei si servicii;

de incubare tehnologica, prin care se sprijina, în conformitate cu HG 406/2003, activitatea IMM-urilor, centrelor de cercetare si altor organizatii incubate

de proprietate inURA – ITA, va da posibilitatea firmelor sa-si poata dezvolta activitatea viitoare în afara cadrului de firma incubata.

Incubare de tip "inhouse enterpriser" (incubare de interior), prin care se sprijina initiativele unor colective din interiorul Universitatii Româno-Americane, profesori si studenti. Afacerea se realizeaza cu sprijinul entitatii gazda care acorda asistenta si baza tehnologica. Intreprinzatorul împarte beneficiile obtinute cu entitatea gazda.

Incubarea de tip "inhouse enterpriser" sprijina colectivele incubate, în primii lor pasi spre privatizare, cu intentia de a-si obtine personalitate juridica. Promovarea acestei activitati asigura loc de munca angajatilor si le dezvolta spiritul inovativ si managerial, în perspectiva realizarii unor afaceri proprii sub forma de întreprinderi mici si mijlocii independente.

Implementarea activitatii de transfer tehnologic în cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT se va face prin punerea în practica a unor programe aplicative de transfer tehnologic.

Colectivul unității va realiza o baza de date proprie cu cereri, din partea mediului de afaceri si a IMM-urilor, si oferte de tehnologii, inventii, inovatii si produse, din partea catedrelor si centrelor de cercetare din Universitatea Aurel Vlaicu.

Vor fi abordate o serie de solutii tehnologice cerute de diversi utilizatori prin cercetari efectuate în centrele de cercetare ale Universitatii Româno-Americane.

-9-

Strategia organizației este de a se orienta spre urmatoarele categorii de tehnologii care au o probabilitate mai mare de implementare, si anume:

tehnologii cu ciclu scurt de introducere în aplicare;

tehnologii care nu necesita investitii mari;

tehnologii care sa aiba o cerere mai mare pentru a asigura o valorificare rentabila;

tehnologii cu impact social, adica sa fie utile pentru domenii de activitate indispensabile vietii sociale, ca de exemplu: tehnologii IT, automatizari casnice si industriale, informatica aplicata.

Formare profesionala continua – consta in organizarea de mastere si cursuri post – universitare:

Incubatorul Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT desfasoara urmatoarele functii:

de transfer tehnologic, în domeniile: informatica economica, tehnologia informatiei si servicii;

de incubare tehnologica, prin care se sprijina, în conformitate cu HG 406/2003, activitatea IMM-urilor, centrelor de cercetare si altor organizatii incubate

de proprietate intelectuala, prin care se asigura, în conformitate cu legislatia din domeniu, protectia proprietatii intelectuale si respectarea drepturilor de autor;

de relatii cu mediul economic, pe plan intern si extern în domeniul sau de activitate;

1.3.Studiul sistemului de conducere

Incubatorul Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT are la nivel organizațional ca elemente componente primare: postul, funcția ierarhică, nivelul și obligațiile organizatorice.

-10-

Principalele funcții din cadrul structurii organizatorice sunt următoarele:

Directorul general. Funcții principale:

asigură managementul, monitorizarea si implementarea activitatiilor UAV-IT;

asigură materialele necesare desfasurarii în conditii optime a activitatii incubatorului;

contribuie la dezvoltarea companiilor prin consultanta;

inițiază și coordonează selectia viitorilor angajati proprii ai UAV- IT;

selectează si angajează personalul de deservire a UAV-IT;

coordonează, analizează și avizează rapoartele financiare si tehnice

coordonează, analizează si avizează Bugetul de Venituri si Cheltuieli pentru incubatorul UAV-IT

analizează cheltuielile de implementare;

menține relațiile externe cu alte entitati de incubare, transfer tehnologic, din punct de vedere intern si international

contribuie la dezvoltarea companiilor prin consultanta;

initiaza proiecte de dezvoltare locala în afara UAV-IT;

asigura relația de reprezentare între autoritățile locale – asociatii – organizatii – compani – persoane individuale;

selectează viitoarele firme consiliate;

asigura urmarirea efectiva a realizarii lucrarilor de amenajare si dotare a spatiului ;

elaborează rapoartele financiare si tehnice legate de activitatea incubatorului UAV-IT;

elaborează Bugetul de Venituri si Cheltuieli aferent URA -ITA;

asigură consultanță tehnică și de supraveghere

acordă consultanță de afaceri specifică;

Expertul tehnic.

asigură consultanta si asistenta specializata solicitata de aplicanti;

identifică si aplică solutii pentru firmele care nu detin potential de dezvoltare ;

-11-

accesează programe de finantare în vederea asigurarii surselor financiare necesare aplicantilor ;

elaborează studii de marketing pentru a afla nisele de piata unde aplicantul poate patrunde și accesează baza de date pentru a asigura clientii/furnizorii de produse/servicii necesari aplicantilor ;

organizează seminarii/cursuri de pregatire pentru firme;

elaborează prezentari de firma si planuri de afaceri periodice pentru a analiza capacitatea de dezvoltare a firmelor;

include aplicantii în programul de manifestari expozitionale.

Participă la programele inițiate

1.4. Studiul sistemului condus

La nivelul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT pentru determinarea sistemului condus se va studia sitemul relațional, și anume managementul relațiilor cu: autoritățile administraiei publice centrale si locale, mediul de afaceri, sitemul bancar, Oficiul de Stat Pentru Investitii si Mărci sau cu entitățile create de acesta, precum și alte entități similare, în cadrul Tabelului 1.5, Tabel 1.6, Tabel 1.7, Tabel 1.8.

Tabel 1.5. Relația cu autoritățile administrației publice

-12-

Tabel 1.6. Relația cu mediul de afaceri

Tabel 1.7. Relația cu cu sistemul bancar

Tabel 1.8. Relația cu alte entități similare

De menționat ca în relația cu Oficiul pentru Inregistrare Mărci nu exista perspectiva unor relații de colaborare.

-13-

1.5 . Studiul sistemului informational

Scopul primei etape este acela de a fundamenta direcțiile de perfecționare și modernizare a sistemului informațional existent și înlocuirea acestuia prin achiziționarea sau proiectarea unui sistem informatic care să satisfacă toate cerițele informaționale ale conducerii șicompartimentelor funcționale.

Pentru a atinge acest scop, la prima etapă se va efectua un studiual sistemului existent care constă în definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic, studiul activităților de bază, studiul sistemului decizional și informațional, identificareametodelor și mijloacelor tehnice, identificarea cerințelor sistemului și a necesităților informaționale.

După evaluarea sistemului existent este necesar un studiu de fezabilitate pentru a stabili dacă procesul de realizare al sistemului poate fi continuat sau nu. Acesta va prezenta cea mai  bună variantă de soluționare a viitorului sistem pentru a îl putea oferi conducerii în luareadeciziilor.

Realizarea cerințelor unității privind sistemul nou, stabilite în etapa de analiza, de multe ori se face prin achiziția sistemului de pe piață. Aceasta impune o estimare prealabilă anecesarului de soft, echipamente, servicii și întreținere. In cadrul sistemului informational, există anumite criterii care trebuie îndeplinite:

Criterii pentru identificarea si admiterea persoanelor si a firmelor asistate. In cadrul acestor criterii selecția firmelor se va face având în vedere tipul afacerii.Astfel admiterea persoanelor și a firmelor asisttate se va realiza după următoarele criterii:

dupa forma de proprietate – au prioritate întreprinzatorii privati;

dupa dimensiune – ponderea o au IMM-urile;

dupa vechimea afacerii – au prioritate cei în faza de start-up;

daca afacerea este inovativa – prioritate;

Criteriile de admitere si evaluare pentru intrarea în Incubatorul de Afaceri sunt următoarele:

Capacitatea de a realiza profit;

Capacitatea de plata a serviciilor oferite de Incubator;

-14-

Posibilitati de colaborare cu ceilalti incubati,

Credibilitatea conducatorilor (pregatire, experienta);

1.5.1. Schema fluxului informational

Informația și comunicarea sunt elemente esențiale în existența oricărei organizații. Obținerea si transmiterea informatiei presupune existenta unui sistem care sa asigure atât culegerea si prelucrarea datelor, cât si diseminarea lor. Sistemul este grefat pe structura organizationala a societatii în care functioneaza, presupunând un ansamblu organizat de resurse necesare atingerii obiectivelor pentru care a fost creat.

Nevoia de informații a devenit în ultimul timp, o realitate dependenta în existența unui sistem care sa asigure furnizarea acestora si dezvoltarea societatii, în general. Sistemul care poate oferii informatiile cerute este sistemul informational, un adevarat producator si distribuitor de informatii. El este cel care preia datele din mediul intern si extern al organizatiei în care functioneaza, le prelucreaza si le distribuie celor care au nevoie de informatiile obtinute, sub diferite forme.Elementele componente ale fluxului informational sunt : Informație-decizie-informație.

Așadar elemental-cheie din cadrul sistemului informational îl reprezintă informatia, indiferent de numele sub care apare: "informatie", "data", "decizie". Aceasta reprezinta puntea de legatura intre subsistemul informational si celelalte subsisteme.

Schema 1.9 descrie fluxul informational în cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad UAV-IT. Fluxul informațional relevă importanta informatiei si a sistemului informatic, legatura ce exista între aceste subsisteme ale incubatoorului. Fluxul informațional este cel care prelucreaza datele oferite de sistemul operational pentru a le trimite sub forma de informatii sistemului de conducere. Mai departe, acesta emite decizii, care sunt transmise tot prin intermediul sistemului informational, sistemului operational pentru a le pune în practica, rezultând astfel alte date, si ciclul se repeta.

-15-

Schema 1.9. Schema Fluxului informațional

1.5.2. Aria de cuprindere (locul) circuitului informational in cadrul sistemului informational general al unitatii

Dintre departamentele principale, fluxul informațional, care este vital Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu pentru a-și desfășura în bune condiții activitatea, mai include și departamentul financiar-contabil. Privind acest flux în cadrul sistemului informațional general al unității, el poate fi considerat ca cel mai important deoarece eforturile firmei sunt îndreptate în mare parte către departamentulde evaluări și în direcția eficientizării demersului acestui departament.

-16-

Subsisteme informatice acoperind arii distincte, definite pe criterii funcționale în cadrul organizației. Astfel întâlnim Subsistemul contabilității, Subsistemul producției, Subsistemul cercetării, Subsistemul commercial și Subsistemul resurselor umane. Aria de cuprindere a circuitului informational in cadrul sistemului informational general al Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu vizează subsistemul cercetării și ae ca scop efectuarea unui system informational în cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad.

1.5.3. Documente utilizate

In cadrul relatiei cu clienții, de la comanda propriu zisă de a executa o evaluare a unei proprietați și până la executarea practica a evaluarii au loc mai multi pași in care sunt folosite urmatoarele documente :

Cerere evaluare tip. Clientul care poate fi atât persoană fizică cât și persoană juridică trimite o cerere tip completă în care sunt evidențiate detalii despre proprietatea care va urma să fie evaluată cum ar fi : tipul proprietății (casă, apartament, teren, hală etc), suprafața în metrii pătrați a proprietății, detalii legate de client (nume, detalii de identificare un telefon de contact pentru stabilirea legăturii și data vizitei), cât și detalii legate de facturare. Această cerere deși are un scop fix nu are o metodă fixă de intrare în sistemul integrat al companiei, el depinzând în momentul curent de posibilitățile fizice de transmitere ale clientului (fax, poștă, email etc).

Documente proprietate. Aceste documente sunt vitale pentru evaluarea în curs și pe care proprietarul este obligat să le aibă pentru ca evaluarea să poata fi încheiata. Printre aceste documente se numara : Contractul de Proprietate, Certificat Fiscal pentru Cadastru si Intabulare s.a.

Document Blank. Este un document intern și este reprezentat de prima parte a raportului de evaluare în care sunt prezente (dupa ce a fost facută o vizita în prealabil a proprietații care trebuie evaluată) poze în care proprietatea apare din mai multe unghiuri la exterior, tot aici mai apar și vecinațatile, prezența este și localizarea pe hartă a proprietații în curs de evaluare ca și documentele proprietații primite de la client dupa ce vizita a fost efectuată.

-17-

Raport Evaluare. Reprezintă documentul final al activitații departamentului de evaluări și are la bază toate detaliile despre proprietatea evaluata : poze, localizare, documente proprietate, pe baza carora aplicand 3 formule de calculatie (conform ANEVAR – Asociația Națională a Evaluatorilor din România) și a comparabilelor (alte proprietați asemanatoare cu cea evaluata, și în vecinătatea acestuia) este dat pretul pieții la momentul in care a fost facuta evaluarea respectivă.

Fluxul de documente reprezintă circuitul documentelor intrate în cadrul instituției, sau a celor emise de către alte departamente interne. Fluxul urmează un ciclu periodic al activităților, care este stabilit după normele legale de creare și organizare a instituției.

Etapa preliminară o constituie stabilirea obiectivelor proprii misiunii legale a instituției precum și conformitatea cu standardelor de performanță; ulterior se realizează evaluări, în vederea dezvoltării planurilor de adaptare și corectare a erorilor care au loc spre finalul ciclului.

Fluxul de documente în cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu este redat în schema 1.9.1. Figura evidențiază mecanismul și circuitul documentelor interne la nivel intern.

Figura 1.9.1. Fluzul de documente la Incubatorul tehnologic

5

2,3,6 4,5 4

7 7

1,8

-18-

1.5.4. Proceduri utilizate

În prealabil după ce este primitaă de la client cererea de evaluare tip informațiile sunt colectate de către Managerul de Cont și sunt derulate mai departe catre responsabilii în firma cu evaluările imobiliare pe teren și catre persoanele autorizate în firma cu facturarea din departamentul Financiar-Contabil.

Responsabilii cu evaluările imobiliare contacteaza clientul și stabilesc o întrevedere pentru a putea fi efectuată evaluarea proprietații. După ce vizita a fost efectuată, vital pentru continuarea activitătii este ca evaluatorul să aibe toate actele proprietații pentru a putea proceda la o evaluare corectă și echitabilă a proprietații.

Documentul Blank în care evaluatorul strânge toate detaliile despre proprietate ajunge în ultim pas la Managerul de Cont care bazat pe cercetările evaluatorului și folosindu-se de 3 metode de calcul stabileste prețul final pentru respectiva proprietate.

1.5.5. Analiza sistemului actual si identificarea neajunsurilor (punctelor critice) existente in functionarea sistemului existent

Sistemul informațional al departamentului așa cum se prezintă în momentul de față a rămas neschimbat încă de la întemeierea Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universității Aurel Vlaicu în cauza.

Sistemul actual prezintă următoarele puncte slabe:

management deficitar al istoricului evaluărilor și al evaluărilor în curs datorită faptului că nu există o soluție unitară în sistem, ci managementul reprezintă alegerea fiecărui angajat în fluxul informațional de date să își organizeze datele așa cum consideră de cuviință.

neexistență unei soluții de management integrat și aplicat pe un server dedicat aduce cu sine problema redundanței datelor.

slaba organizare a datelor din punctul de vedere al posibilităților de sortare / căutare / filtrare prin care o informație poate fi extrasă într-un timp mai lung sau mai scurt.

-19-

neexistență unei funcții de a crea rapoarte în funcție de client (bancă), Manager de Cont, Consultant sau doar pentru a avea o situație asupra numărului de evaluări total pe o zi / luna / an.

1.5.6. Directii de perfectionare a sistemului actual

Soluția singulară pentru evoluția afacerii departamentului de evaluări o reprezintă o soluție integrată, automatizată care să ofere :

management eficace al comenzilor de intrare și a organizării datelor atât pentru Managerii de Cont cât și pentru Consultanți prin distribuirea automată de responsabilitate către un Consultant, de la introducerea în sistem a unei comenzi și până la terminarea raportului de evaluare. Comanda introdusă în sistem fiind unică și pentru Managerii de Cont cât și pentru Consultanți, aceștia din urmă putând să completeze spațiile care le revin pentru finalizarea comenzii în sistem.

notificare prin email la repartizarea unei comenzi de la un Manager de Cont către un Consultant, pentru o eficientizare și o optimizare a timpului de realizare a evaluării imobiliare.

redundanța datelor prin implementarea soluției pe un server dedicat alături de o soluție RAID, pentru maximizarea securității datelor, și un back-up programat zilnic pentru baza de date.

organizarea maximală a datelor prin implementarea de funcții avansate de sortare / afișare / căutare / filtrare a datelor în timpi optimi

funcție avansată de generare rapoarte de activitate

funcție de mesagerie internă pentru o comunicare fluentă între utilizatorii sistemului.

controlul eficace al drepturilor fiecăruia în sistem prin implementarea de conturi cu răspunderi controlabile.

-20-

Capitolul II

II. PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI

INFORMATIC

Proiectarea constă în definirea modelului de ansamblu (conceptual) al sistemului informatic, ținând seama de evaluările făcute în etapa anterioară, dar și în transformarea modelului conceptual stabilit anterior într-un model tehnic, operațional. 1

În acest scop se proiectează ieșirile noului sistem, se determină entitățile bazei informaționale de intrare, se codifică atributele și se proiectează fluxul general de prelucrare a datelor în noul sistem. De asemenea, se definitivează soluția în organizarea datelor (fișiere sau baze de date), se proiectează fișierele sau bazele de date, se determină și se proiectează procedurile (programele de aplicație) pentru crearea, actualizarea și exploatarea structurilor de date în vederea realizării obiectivelor stabilite sistemului informatic.

Definirea obiectivelor și oportunitații sistemului/aplicației informatice

La nivelul managerial pot apare o mulțime de obiective, dar deoarece resursele de realizare a lor sunt limitate, se impune cunoașterea și abordarea lor prioritară în funcție de cerințele conducerii. Prin prezentarea obiectivelor în fața conducerii și apoi în rândul salariaților, apare posibilitatea cunoașterii acestora, înțelegerii mai bine a cerințelor ce impun realizarea obiectivelor, și ca urmare se va dobândi o apropiere și un accept mai larg a tuturor factorilor care pot să concure la implementarea sistemului informatic.

Obiectivul principal urmărit prin înnoirea Sistemului Informatic îl constituie asigurarea selectivă și în timp util a tuturor nivelurilor de conducere cu informații necesare și reale pentru fundamentarea și elaborarea operativă a deciziilor cu privire la desfășurarea cât mai eficientă a întregii activități din cadrul universității.

-21-

Obiectivul principal se referă deci la întreaga activitate. În scopul cunoașterii mai îndeaproape a activității, și desfășurării acesteia în cele mai bune condiții, pot fi definite și alte obiective secundare, care sunt numite „condiții” pentru realizarea obiectivului principal. Între obiectivul principal și obiectivele secundare trebuie să existe o compatibilitate, în sensul că realizarea obiectivelor secundare trebuie să ducă la realizarea obiectivului principal. Reciproca este și ea valabilă.

Din punct de vedere al domeniilor de activitate asupra cărora se răsfrâng efectele economice se disting:

Obiective generale – sunt obiectivele ce afectează activitatea de bază din cadrul unității. Se realizează prin implementarea unor modele matematice, planificare, programare, ordonanțare, lansare și urmărire a cercetării sau prin implementarea unor modele și tehnici avansate de planificare a reviziilor și reparațiilor capitale ale utilajelor.

Obiective specifice – sunt obiectivele ce afectează funcționarea sistemului informațional.Acestea sunt:

Creșterea vitezei de răspuns

Creșterea exactității și preciziei în procesul de prelucrare a datelor și informare a conducerii.

Asigurarea completitudinii informațiilor necesare conducerii.

Asigurarea oportunității informațiilor necesare conducerii.

Simplificarea și raționalizarea fluxurilor informaționale.

Efectele economice ale realizării obiectivelor referitoare la funcționarea sistemului informațional sunt greu de cuantificat, însă pot fi estimate. În final ele vor influența pozitiv desfășurarea activității de bază. În concluzie, efectele economice ale implementării informatice sunt directe și indirecte.

Din punct de vedere al posibilităților de cuantificare a efectelor acestora se disting:

Obiective cuantificabile (de ordin cantitativ) :

creșterea volumului producției

-22-

scăderea cheltuielilor de transport

scăderea consumurilor specifice de materii prime și materiale

Obiective necuantificabile (de ordin calitativ) :

creșterea prestigiului unității economice – se realizează de ex prin creșterea calității producției (sau serviciilor), scăderea refuzurilor la beneficiar (numărului de reclamații).

Pentru activitatea din cadrul Departamentului de Evaluări au fost stabilite următoarele obiective ale noului sistem informatic:

Crearea unei posibilități de management și organizare centralizate a datelor de intrare.

Asigurarea redundanței și securității datelor.

Automatizarea procesului de schimb de informații între membrii departamentelor și în cadrul acțiunii de atribuire de responsabilitate.

Implementarea unui sistem de Rapoarte care va permite o evidența clară a numărului de rapoarte a fost realizat într-o anume perioadă sau de către o anumită persoană.

Locul aplicației informatice în sistem

Principalele activități ale aplicației informatice sunt cele de prelucrarea informațiilor.

Acestea includ:

Introducerea datelor;

Procesarea datelor pentru obținerea de informații;

Ieșirea procedurilor informaționale;

Stocarea resurselor informaționale;

Controlul performanțelor sistemului.

Introducerea datelor presupune adunarea datelor despre tranzacții sau despre alte evenimente și pregătirea acestora pentru prelucrare. Introducerea se referă la editarea de înregistrări. Odată introduse, datele pot fi transferate pe un suport (magnetic/optic) până la prelucrare.

-23-

Prelucrarea datelor cuprinde: calcule, comparări, sortări, clasificări sau însumări. Aceste activități organizează, analizează și manipulează datele convertindu-le în informații pentru utilizatori.

Ieșirea produselor informaționale – informațiile rezultate în urma prelucrării apar în forme variate pentru a fi transmise utilizatorilor în forma solicitată de aceștia. Informațiile trebuie să îndeplinească anumite condiții de calitate ce se referă în general la:

timp – viteza cu care informația ajunge la utilizator;

conținut – atributele care conferă valoare informației;

formă – felul în care ajunge la utilizator;

Stocarea produselor informaționale – această activitate nu constituie o componentă foarte importantă în cadrul aplicației informatice. Ea reprezintă activitatea dintr-un sistem informatic în care datele și informațiile sunt depozitate într-un mod organizat în vederea unei utilizări ulterioare. Atunci procesul de regăsire este necesar utilizatorilor prin rapiditatea și acuratețea sa. Suporturile utilizatorilor pentru stocarea datelor și informațiilor sunt în general magnetice sau optice.

Controlul performanțelor sistemului – reprezintă o activitate de mare importanță în cadrul aplicației informatice o reprezintă controlul performanțelor sale. Această activitate are în vedere următoarele elemente:

un sistem informatic produce un feed-back despre intrările, procesul și ieșirile sale precum și despre activitatea de stocare.

Feed-back-ul trebuie monitorizat și evaluat pentru a determina dacă sistemul urmează să-și atingă scopul prin performanțele sale.

Feed-back-ul va trebui utilizat pentru a efectua ajustări în activitatea sistemului pentru a-i

corecta deficiențele.

Aplicația poate fi construită în așa fel încât să poată fi utilizată și în mod centralizat cât și descentralizat în activitățile operaționale și de luare a deciziei.

-24-

Centralizarea poate conecta toate componentele unei organizații prin rețele de comunicații care oferă managementului posibilitatea de a centraliza procesul de luare a deciziei (deciziile ce erau luate la nivelul de jos). De asemeni se poate promova centralizarea operațiilor care reduce numărul de birouri, depozite și alte spații de muncă.

Descentralizarea presupune utilizarea de rețele distribuite de calculatoare la mai multe puncte de lucru ce oferă managerilor de vârf posibilitatea de a delega deciziile la nivelul managementului de mijloc; managementul poate descentraliza activitatea operațională prin creșterea numărului de grupuri care au acces la informație și comunicație.

Dacă la începutul utilizării calculatoarelor sistemul de lucru era organizat într-un compartiment distinct – centralizarea era singura opțiune – prin dezvoltarea tehnologiei informației, apariția computerelor puternice a determinat centralizarea hard-ului, softului și a specialiștilor din sistemele informatice la nivelul corporațiilor. După această perioadă dezvoltarea de PC-uri a determinat o tendință de descentralizare mai ales că au apărut rețelele de calculatoare ce puteau fi accesate de orice utilizator. În perioada următoare a apărut necesitatea de a se stabili un control asupra resurselor informaționale ale organizației rezultată din descentralizarea de la nivelul unor organizații și descentralizarea de la nivelul altora ceea ce ar semăna cu niște sisteme hibrid. În fine, se remarcă în prezent tendința de a transfera funcțiile sistemelor informatice unor firme din afara organizației ca integratori de system.

Modelul de referință OSI

Organizația International Organization for Standardization (ISO) a cercetat, realizat și dezvoltat scheme de rețele precum DECNET, SNA, TCP/IP , ca rezultat al studiilor de specialitate. Rezultatul s-a concretizat într-un model de rețea care i-a ajutat pe producători să creeze echipamente compatibile între ele.

Modelul de referință OSI, este primul model realizat cu scopul standardizării comunicațiilor în rețele. Există și alte modele de referință, însă majoritatea producătorilor de echipamente respectă aceste standarde.

-25-

Modelul OSI este un instrument de analiză foarte efficient în a ilustra modul în care informațiile traversează o rețea deoarece explică vizual circulația datelor de la o aplicație, către mediul fizic de transmisie și apoi către o altă aplicație localizată pe un calculator din rețea, chiar dacă expeditorul și destinatarul fac parte din rețele cu topologii diferite. Acest model permite utilizatorilor să vadă funcțiile rețelei pe măsură ce ele apar la fiecare nivel în parte.

Modelul OSI este doar un model de arhitectură de rețea, deoarece prezintă doar ceea ce ar trebui să facă fiecare nivel, și nu specifică serviciile și protocoalele utilizate la fiecare nivel. Fiecare nivel al modelului OSI are un set predeterminat de funcții pe care le realizează pentru a duce la bun sfîrșit comunicarea.

În continuare vom prezenta nivelurile pe care este structurat modelul OSI, cu particularitățile specifice, din perspectiva protocoalelor și a echipamentelor acestora. În modelul de referință OSI există 7 niveluri, fiecare dintre acestea ilustrînd o funcție particulară a rețelei, după cum urmează:

Nivelul fizic presupune transmiterea unui șir de biți pe un canal de comunicație. Se precizează modulații, codări, sincronizări la nivel de bit. Un standard de nivel fizic definește patru tipuri de caracteristici: mecanice (forma și dimensiunile conectorilor, numărul de pini), electrice (modulația, debite binare, codări, lungimi maxime ale canalelor de comunicație), funcționale (funcția fiecărui pin), și procedurale (succesiunea procedurilor pentru activarea unui serviciu)

Unitatea de date este bitul.

Nivelul Legături de Date furnizează un transport sigur, fiabil, al datelor de-a lungul unei legături fizice, realizând controlul erorilor de comunicație, controlul fluxului de date, controlul legăturii, și sincronizarea la nivel de cadru

Unitatea de date este cadrul

Protocoalele utilizate sunt: Token ring, HDLC, Frame relay, ISDN, ATM, 802.11 Wi-Fi, FDDI, PPP

-26-

Nivelul Rețea presupune determinarea căii optime pentru realizarea transferului de informație într-o rețea constituită din mai multe segmente, prin fragmentarea și reasamblarea informației

Unitatea de date este pachetul

Protocoalele utilizate sunt: IP, ICMP, IGMP, IPX, BGP, OSPF, RIP, IGRP, EIGRP, ARP, RARP

Nivelul Transport reprezintă transferul fiabil al informației între două sisteme terminale (end points) ale unei comunicații. Furnizează controlul erorilor și controlul fluxului de date între două puncte terminale, asigurând ordinea corectă a pachetelor de date.

Unitatea de date este segmental și datagrama

Protocoalele utilizate sunt : TCP, UDP, RTP, SCTP, SPX, ATP, IL

Nivelul Sesiune furnizează controlul comunicației între aplicații. Acesta are rolul de a stabili, menține, gestiona și închide conexiuni (sesiuni) între aplicații.

Protocoale : ASAP, TLS, SSH, ISO 8327 / CCITT X.225, RPC, NetBIOS, ASP, Winsock, BSD sockets, NCP (Network Core Protocol), NFS (Network File System)

Nivelul Prezentare transformă datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de calculatoarele respective, asigură compresia datelor și criptarea.

Protocoalele utilizate sunt : XDR, ASN.1, SMB, AFP, NCP

Nivelul Aplicație realizează interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de lucru cu utilizatorul și gestionează comunicația între aplicații. Acest strat nu reprezintă o aplicație de sine stătătoare, ci doar interfața între aplicații și componentele sistemelui de calcul.

Unitatea de date este mesajul

Protocoalele uzitate sunt: HTTP, SMTP, SNMP, FTP, Telnet, SIP, SSH, NFS, RTSP, XMPP, Whois, ENRP

Echipamentele de conexiune utilizate în cadrul modelului de referință OSI sunt: cablu coaxial, radio, fibră optică, cablu bifilar torsadat, fire cupru, Ethernet.

-27-

2.3. Definirea situațiilor (rapoartelor) finale

Scopul definirii situațiilor finale este de a determina formatul și conținutul tuturor rapoartelor imprimate și ale documentelor și ecranelor generate de sistem. Proiectarea rapoartelor finale se va realiza având drept scop următoarele obiective:

transmiterea rezultatelor prelucrării pe calculator utilizatorului, într-o formă pe care acesta să o înțeleagă și în care să-și regăsească cerințele sale;

transmiterea proiectului situațiilor finale programatorului, fără ambiguități, pentru a-i permite acestuia trecerea la întocmirea programelor necesare editării sau vizualizării.

În cadrul definirii rapoartelor finale, se va elabora de către analist, un model demonstrativ al

raportului sau al ecranului și va verifica împreună cu utilizatorul dacă informațiile din raport și formatul acestuia sunt accesibile. În cazul în care situațiile finale nu corespund cerințelor utilizatorului, analistul este obligat să realizeze modificările de rigoare.

Un instrument util pentru formatul rapoartelor sau ecranelor realizate pe calculator îl constituie macheta imprimantei. Macheta imprimantei este reprezentarea de detaliu a situațiilor finale. Aceasta cuprinde următoarele componente:

antet;

titlu;

date de identificare;

cap de tabel;

date elementare ce se imprima rând de rând;

totalurile;

detalii și indicații tehnice de realizare care se referă la:

volumul datelor de ieșire;

frecvență;

număr de copii și destinația fiecăreia;

grad de precizie al calculelor;

condiții speciale de editare;

criterii de control, validare și interpretare a datelor de ieșire.

-28-

Specificațiile situațiilor finalede vor cuprinde, pentru utilizator, macheta situației iar pentru programator macheta situației și o serie de indicații tehnice de realizare. Pe baza specificațiilor de ieșire se trece la proiectarea fizică prin care se alege suportul informațiilor de ieșire, se realizează definitivarea formei și formatului de editare a situațiilor (așezarea în pagina / ecran, spațierea între coloane și rânduri, etc.) și se definitivează procedurile de utilizare și interpretare a ieșirilor.

Alegerea tipului de suport fizic de ieșire (imprimanta, display, disc fix, floppy disc, banda magnetică etc.) se face în funcție de: timpul de răspuns solicitat, amplasarea utilizatorului față de calculator, hard-ul și soft-ul existent, costul suportului, măsura în care răspunde necesitaților de redare a conținutului informațional al situației finale.

Când se pregătesc rapoartele finale, este bine să se ia în calcul ce se urmărește prin ele, astfel încât apelarea la categoriile de date de mai sus să se efectueze în cunoștință de cauză. În definitivarea formei și formatului de prezentare a situațiilor finale trebuie să se ia în considerare o serie de elemente practice cum ar fi:

Respectarea unor cerințe ale factorilor de decizie privind macheta situației finale;

Restricții tehnice;

Elemente de eficiență;

Lizibilitate – spațiere;

Utilizarea formularelor pretipărite;

Utilizarea monitoarelor sau terminalelor video;

Utilizarea generatoarelor de rapoarte.

Cerințele conducerii privind macheta situației finale obligă proiectantul la o anumită structurare și machetare a situațiilor finale. Informațiile se pot împărții în două grupe prin prisma sistemelor informatice interne și externe.

Informațiile interne reprezintă acele informații culese, generate sau folosite în interiorul organizației. Informațiile externe se referă la cele colectate sau create de la sau pentru parteneri străini (facturi, rapoarte anuale, etc).

-29-

În funcție de informațiile care pot fi văzute din punct de vedere al echipei manageriale se disting: informații curente, de atenționare, indicatori de bază, etc.

În cadrul proiectării rapoartelor finale intervin o serie de restricții datorate caracteristicilor și performanțelor tehnice ale echipamentelor periferice și anume: numărul maxim de caractere pe linie, numărul maxim de linii pe pagina / ecran; facilitățile de imprimare etc.

Pe piață se afla o gamă variată de echipamente de redare a rezultatelor. Există mai multe tipuri de imprimante, console și terminale video, ceea ce creează posibilitatea unei alegeri adecvate a perifericelor destinate obținerii diverselor tipuri de situații finale.

În proiectarea situațiilor finale nu trebuie sa scape atenției și aspectele de eficientă economică privind: reducerea timpului calculator consumat cu editarea propriu-zisa a situațiilor; economie de hârtie de imprimantă. Abilitatea și experiența proprie a programatorilor joacă în acest sens un rol important.

Eficiența.În vederea optimizării obținerii situațiilor finale pe imprimantă se pot folosi de la caz la caz, diverse tehnici precum editarea mai multor tabele pe aceeași pagină de imprimantă, sau editarea unei situații imprimând față/verso pe aceeași coală; Pentru realiza în timp optim editarea unor situații finale voluminoase se realizează mai întâi rularea unor programe scurte care să verifice cheile de control aplicate. Numai dacă aceste chei sunt corecte, eventual verificate și de utilizator, se poate lansa editarea analitica a situațiilor finale.

Programele care editează situații finale voluminoase trebuie prevăzute cu posibilitatea de întrerupere (respectiv de reluare a editării în cazul unor incidente ivite în timpul rulării) sau editarea lor sub forma unui fișier ASCII sau text pe hard disc sau floppy disc, urmând imprimarea ulterioara a acestui fișier, total sau parțial.

Lizibilitatea.Parcurgerea situației finale trebuie să fie cât mai ușoară, “citirea” unei astfel de situații nu trebuie să dea naștere la ambiguități. Este necesar ca situația sa fie autoexplicativă. În acest scop, antetul va conține informații și coduri ce vor indica sursa de emitere a raportului, exprimând clar, sintetic, conținutul raportului și perioada la care se referă.

Capul de tabel, împreună cu titlul și antetul, se afișează pe următoarele pagini numai dacă au intervenit schimbări în cadrul caracteristicilor de grupare față de prima pagină, altfel se imprimă doar numerotarea coloanelor de tabel.

-30-

Informațiile importante pot fi subliniate. Totalurile se separă de informațiile analitice. Informațiile care se repetă pe linii succesive se imprimă o singură dată.

Utilizarea formularelor tipizate. Aceasta implică utilizarea unei hârtii de imprimanta ce cuprinde elemente fixe ale situației finale, cum ar fi antetul, titlul, capul de tabel, textul explicativ etc, și conduce la o creștere a vitezei de editare și o diminuare a uzurii imprimantelor, riboanelor. Totodată situațiile obținute sunt mai estetice și sunt ușor de parcurs de utilizatori.

Utilizarea monitoarelor. Prin intermediul unui soft adecvat, monitoarele sau terminalele video oferă posibilitatea afișării situațiilor finale, atât în regim alfanumeric, cât și în regim grafic, alegerea modului de lucru făcându-se prin intermediul unor comenzi sau comutatori. Ecranul unui terminal video în regim alfanumeric este alcătuit din linii și coloane iar în regim grafic ecranul este privit ca o matrice de puncte denumite “pixeli”.

Utilizarea generatoarelor de rapoarte. Multe limbaje de programare, pachete de programe și sisteme de gestiune a bazelor de date dispun de module specializate în editarea de rapoarte, ceea ce conduce la reducerea considerabila a eforturilor programatorilor. De obicei, aceste generatoare solicită precizarea titlului, antetului de coloană, conținutul unui rând de date (de detaliu), gradele de total și maniera lor de afișare, la începutul sau la sfârșitul grupului de date, al

paginii sau raportului. De asemenea, se pot selecta dimensiunea unei linii, coloane, pagini, spațierea dintre linii, coloane, afișarea datelor privind momentul listării, statistici etc. Astfel de module specializate există în pachete de programe pentru gestionarea bazelor de date cum ar fi: ACCESS, d’BASE, ORACLE, FOXPRO, PARADOX, etc.

2.4. Definirea sistemului de codificare

În vederea proiectării sistemului de codificare se vor avea în vedere două aspecte importante și anume:

influența tipului și structurii codului asupra performanțelor sistemului informatic;

implicațiile utilizării codurilor în operațiile de culegere a datelor și interpretarea rezultatelor finale de către utilizatorii neinformaticieni.

-31-

Primul aspect ridică probleme de ordin tehnic în realizarea nomenclatorului de coduri și are în vedere facilitarea operațiilor de prelucrare, ocuparea unui spațiu de memorie internă și externă cât mai mic, și altele.

Celui de-al doilea aspect trebuie să i se acorde o atenție mai mare în vederea ușurării activităților de culegere, verificare a datelor și interpretarea rezultatelor din situațiile finale. Având în vedere aceste considerente, se impune ca la proiectarea sistemului de codificare să se respecte o serie de cerințe. Activitățile parcurse în realizarea unui sistem de codificare sunt:

analiza elementelor ce urmează a fi codificate;

precizarea și uniformizarea tehnologiei, a denumirilor;

stabilirea caracteristicilor și a relațiilor dintre elementele de codificat;

alegerea tipurilor de coduri și estimarea capacității, lungimii și formatului codurilor;

atribuirea codurilor elementelor de codificat (crearea nomenclatoarelor de coduri);

întreținerea nomenclatoarelor de coduri.

De asemeni este indicat să se utilizeze, acolo unde este cazul, sistemele de codificare existente la nivelul economiei naționale (CAEN, SIRUES, SIRUTA, CNP și altele).

2.5.Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor (model conceptual, logic și fizic)

Conceptul de modelare a datelor și prelucrărilor introduce termenul de abstractizare a datelor prin mascarea față de utilizator a detaliilor legate de tehnica de stocare a datelor în calculator. Principalul instrument folosit la realizarea acestui scop este modelul de date, care este alcătuit dintr-un set de concepte ce pot fi utilizate la descrierea structurii bazei de date, cum ar fi de exemplu, tipurile de date, relațiile și constrângerile stabilite pentru datele reprezentate. Există trei tipuri de modele de date: modelul de date conceptual, modelul de date logic și modelul de date fizic.

-32-

Modelul conceptual folosește o serie de concepte, cum ar fi entitate, relație și atribut pentru a descrie cât mai fidel modul în care este percepută de către utilizator realitatea ce urmează a fi reprezentată în cadrul unei baze de date. Pentru a realiza un model conceptual cât mai corect se folosesc o serie de instrumente ce ajută în modelare, dintre care cel mai folosit este diagrama entitate-relație. În general, proiectarea unui model conceptual respectă următorul algoritm:

Pasul 1. Identificarea tipurilor de entități. Constă din identificarea și documentarea principalelor tipuri de entități din punct de vedere al beneficiarului bazei de date. În acest scop este necesară citirea cu atenție a tuturor specificațiilor și cerințelor acestuia, urmată de crearea unei liste a potențialelor tipuri de entități. Tipurile de entități reprezintă obiectele sau conceptele ce prezintă cel mai mare interes în cadrul sistemului. Uzual, se creează mai multe tipuri de entități decât este necesar, urmând ca ulterior să se recurgă la o rafinare a acestora, eliminându-se unele dintre ele.

Pasul 2. Eliminarea tipurilor de entități duplicat. În primul rând trebuie să se obțină asigurarea că, într-adevăr, fiecare tip de entitate utilizat reprezintă un tip distinct de entitate și nu nume diferite ale aceluiași tip de entitate. Este foarte important să nu se cadă în capcana definirii unui tip de entitate care să reprezinte întregul sistem. De exemplu, la modelarea unei biblioteci, tipurile de entități pot fi cărțile, autorii, cititorii etc., dar în nici un caz nu poate fi definit un tip de entitate biblioteca deoarece aceasta reprezintă întregul sistem.

Pasul 3. Identificarea tipurilor de relații. În cadrul acestei etape se recurge la identificarea și documentarea celor mai importante tipuri de relații ce se pot stabili între tipurile de entități rămase după parcurgerea pasului anterior. În acest scop se examinează fiecare tip de entitate în parte pentru a putea determina poziția și legăturile acesteia în cadrul sistemului. În același timp se face o analiză a cardinalității și a participării fiecărui tip de entitate, identificându-se totodată constrângerile impuse tipurilor de entități participante.

Pasul 4. Identificarea și asocierea atributelor corespunzătoare fiecărui tip de entitate sau relație. În această etapă trebuie obținută asigurarea că tipurile de entități sunt cu adevărat necesare și nu sunt atribute ale altor tipuri de entități.

-33-

Pasul 5. Stabilirea domeniilor de valori ale atributelor. Se realizează printr-o analiză amănunțită a situațiilor ce pot apare, documentându-se fiecare hotărâre luată.

Pasul 6. Stabilirea atributelor cheie candidat și primară. Dacă în cadrul analizei se identifică mai multe chei candidat, se stabilește cheia primară, documentându-se hotărârea luată.

Pasul 7. Specializare/generalizarea tipurilor de entități. Aceasta etapă este una opțională în cadrul modelului relațional și are ca efect stabilirea superclaselor, respectiv a subclaselor tipurilor de entități, dacă este cazul.

Pasul 8. Construirea diagramelor entitate-relație. Prin parcurgerea acestei etape se asigură o mai bună înțelegere a realității care se modelează.

Pasul 9. Eliminarea tipurilor de relații duplicat. În cadrul acestei etape se stabilesc tipurile de relații prin eliminarea relațiilor similare.

Pasul 10. Revizuirea diagramei entitate-relație împreună cu beneficiarul bazei de date presupune revizuirea finală în colaborare cu beneficiarul prioectului. Modelarea realizată cu ajutorul unei diagrame entitate-relație este un proces iterativ. De obicei, nu există o singură soluție și, ca urmare, nici o singură diagramă de acest fel. Din acest motiv se practică crearea mai multor diagrame entitate-relație urmată de rafinarea fiecărei variante din care se va alege ulterior, împreună cu beneficiarul bazei de date, diagrama optimă. De remarcat este faptul că, de cele mai multe ori, nu se poate spune că o variantă este mai bună decât alta, dar unele variante pot oferi soluții mai bune decât altele.

Modelul logic folosește concepte ce mai pot fi înțelese încă de către utilizator, dar care presupun reprezentări referitoare la modul în care utilizatorul dorește să vizualizeze datele. În continuare tehnicile de înmagazinare a datelor rămân transparente utilizatorului. Proiectul logic al unei baze de date relaționale creează și validează modelul logic de date local. Scopul urmărit este acela de a construi un model logic de date bazat pe modelul conceptual de date creat anterior, după care se trece la validarea acestui model cu ajutorul tehnicii normalizării. Un astfel de model parcurge, de regulă, următorul algoritm:

Pasul 1. Transformarea modelului conceptual local în model logic local de date. În acest scop se trece la rafinarea modelului conceptual de date local, prin eliminarea caracteristicilor incomode:

-34-

eliminarea relațiilor mulți-la-mulți;

eliminarea relațiilor complexe;

eliminarea relațiilor recursive;

eliminarea relațiilor ce conțin atribute;

revizuirea relațiilor unu-la-unu.

Pasul 2. Stabilirea relațiilor corespunzătoare modelului logic de date. În această etapă se creează și documentează fiecare relație, inclusiv cheile primare și externe.

Pasul 3. Validarea modelului folosind tehnica normalizării.

Pasul 4. Validarea modelului în cazul folosirii tranzacțiilor. Trebuie să se obțină asigurarea că modelul de date creat suportă tranzacțiile cerute de către beneficiarul bazei de date.

Pasul 5. Stabilirea constrângerilor de integritate. În acest scop trebuie identificate:

datele necesare;

integritatea referențială;

constrângerile de domeniu impuse atributelor;

constrângerile logice;

integritatea entității.

Pasul 6. Revizuirea modelului logic local împreună cu beneficiarul bazei de date.

Pasul 7. Construirea și validarea modelului logic global de date. Scopul acestei etape este acela de a realiza, pe baza modelelor logice locale de date un singur model logic global ce poate fi utilizat la reprezentarea realității care se modelează.

Pasul 8. Unificarea modelelor logice locale în cadrul unui singur model loc global. Se urmăresc:

-revederea numelor tipurilor de entități și a cheilor primare;

-revederea numelor relațiilor;

-aducerea în cadrul unui singur model a tipurilor de entități din cadrul modelelor logice locale;

-introducerea în cadrul modelului logic global a tipurilor de entități specifice fiecărei vederi logice locale;

-aducerea în cadrul unui singur model a tipurilor de relații din cadrul modelelor logice locale;

-identificarea tipurilor de entități și relații lipsă;

-35-

-verificarea cheilor externe;

-verificarea constrângerilor de integritate;

-crearea modelului logic global de date;

-actualizarea documentației.

Pasul 9. Validarea modelului logic global. Se face prin utilizarea normalizării.

Pasul 10. Prevederea modificărilor ce trebuie efectuate în vederea dezvoltărilor ulterioare.

Pasul 11. Revizuirea modelului logic global împreună cu beneficiarul bazei de date.

Modelul fizic descrie reprezentarea datelor în formatul, modul de acces și ordinea reală în care acestea sunt păstrate. Fiecare câmp dintr-un tabel are un anumit tip de dată. Standardul SQL-92 suportă o varietate foarte largă de tipuri de date dintre care enumerăm:

char(n) sau character(n): șir de caractere de lungime fixă, stabilită de utilizator;

varchar(n) sau character varying: șir de caractere de lungime variabilă a cărui lungime maximă este stabilită de către utilizator;

int sau integer: tipul întreg a cărui lungime depinde de sistem;

smallint: tip întreg de dimensiuni mai mici a cărui lungime depinde de sistem;

float(n): număr real a cărui precizie este stabilită de către utilizator (n cifre);

date: tip de dată calendaristică;

time: exprimă ora unei zile în ore, minute și secunde.

Modelul fizic permite efectuarea de calcule aritmetice și de comparații pe diverse intervale numerice, folosind operatori de transformare a tipurilor.

2.6. Diagrama Entitate-Asociere

Diagrama se realizează pe baza legaturilor naturale existente între obiectele descrise cu ajutorul entităților identificate. Acestea sunt reprezentate in cadrul diagramei Entitate-Asociere prin intermediul unor arce neorientate ce fac legatura între nodurile participante la asociere si sunt caracterizate prin semnificatia și tipul legăturii. Diagrama entitate-asociere a UAV-IT este prezentată în figura 2.1.

-36-

Figura 2.1. Diagrama Entitate-Asociere a incubatorului tehnologic UAV-IT

Relațiile diagramei :

Utilizator-Mesaje –> PK userName FK user From

Utilizator-Comenzi -> PK userName FK Account_Manager

Tip Proprietate-Comenzi -> PK Proprietati FK Tip_Properietate

Laborator-Comenzi -> PK UAV-IT Incubator FK Laborator

2.7. Stabilirea colectiilor de date

Alegerea colecțiilor de date se realizează ținându-se seama ca aceasta să fie compatibilă din toate punctele de vedere cu sistemul în care va urma sa se programeze aplicația informatică.

-37-

Totodată această relație între cele două oferind și calitatea și simplitatea folosirii de zi cu zi a aplicatiei. Pentru dezvoltarea aplicației în cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universitatii Aurel Vlaicu din Arad (UAV-IT INCUBATOR) s-a optat pentru Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Microsoft SQL, datorită platformei stabile și mamagementului facil și exploatării în condiții de securitate.

2.8. Alegerea tehnologiei de prelucrare (stabilirea platformei hardware, software și de comunicații)

Alegerea tehnologiei de prelucrare presupune stabilirea platformei hardware și software. În vederea realizării unei rețele optime , aceasta va trebui să fie exploatată în condiții de securitate și optimizare ridicate, și va trebui sa respecte urmatoarele cerințe minime atât pentru sistemul persoanei care va opera aplicatia cât si pentru serverul unde va fi gazduita aplicatia:

Cerinte minime server:

Hardware – pentru a funcționa în parametrii optimi este necesar ca serverul să aibe un processor de minim 2 Ghz, 2 Gb memorie RAM, 500 Gb HDD. Datorită faptului că sistemul de baze de date de la Microsoft este o unealtă complexă utilizarea acestuia în parametrii optimali necesită multe resurse ale sistemului să fie îndreptate către serverul SQL. Deasemeni pentru redundanța datelor și securitatea acestora este necesar un HDD de capacitate mai mare deoarece serverul SQL va fi programat astfel încât să facă automat un back-up al bazei de date odată pe zi, de preferat după terminarea programului de lucru.

Deasemenea un amănunt foarte important pentru funcționarea sistemului în condiții optime îl are și locația unde serverul va fi instalat. De preferat să existe un loc special amenajat (un Data Center) unde se țin toate serverele indiferent de utilitatea respectivului server în rețeaua locală / internet. De preferat ca serverul să fie ținut la o temperaturi între 10-20 grade Celsius.

Software – platforma software recomandată pentru funcționarea sistemului este Microsoft Windows 2008 Server, datorită funcțiilor avansate de server și stabilitații în functionare.

-38-

(platforme mai vechi cum ar fi Microsoft Windows 2000 Server SP1 nu au fost testate pentru funcționalitatea cu aplicația dezvoltata).

Cerinte minime computere:

Hardware – cerințele de sistem sunt după cum urmează: processor de minim 1.5 Ghz , 1Gb memorie RAM, 60 Gb HDD.

Software – platforma pe care sistemul va funcționa este Microsoft Windows, fie că el este Windows XP sau (de mentiontionat că versiunile mai vechi de Microsoft Windows nu au fost testate pentru funcționalitate împreună cu noul system). Alături de cerințele legate de sistemul de operare pentru funcționarea aplicației clientul va necesită un client WEB că Internet Explorer, Mozilla Firefox, Operă s.a.

Se recomandă ca, pentru cea mai bună experiență din punct de vedere al vitezei de execuție a programului și a rezultatelor returnate din bază de date, atât aplicația cât și bază de date să fie instalate pe același server, iar serverul să fie găzduit în intranet-ul firmei, cu acces direct spre internet pentru a putea fi accesibilă aplicația și de reprezentanții departamentului evaluări din țară.

2.9. Estimarea necesarului de resurse si a calendarului de realizare

Resurse Hardware. Pentru a accelera procesul de proiectare va fi nevoie de 3 computere dotate cu procesoare de ultimă generație, Intel Core 2 Duo sau echivalent, 1GB Ram și 100 GB HDD, care vor rula în paralel. În acest fel procesul de proiectare va scădea la jumătate.

Resurse software. Ca și resursă software este necesar ca fiecare computer să fie dotat cu sistem de operare Microsoft Windows XP (deoarece aplicația va fi proiectată pentru platforma Windows), alături de MSSQL Server 2008 și de serverul APACHE plus PHP.

-39-

Resurse umane. Un inginer proiectant pentru Baza de Date, un inginer proiectant pentru punerea la punct al ieșirilor / intrărilor, un inginer proiectant pentru clasele / modulele aplicației.

Resurse financiare Se estimează o suma de proiectare / programare / implementare de 30.000 euro.

Figura 2.2. Evidențiază calendarul de realizare a sistemului informatic.

Figura 2.2. Calendarul de realizare a sistemului informatic(număr de zile necesare)

Conform datelor prezentate, se estimează un număr de 91 de zile necesare pentru realizarea sistemului informatic.

-40-

Capitolul III

III. Proiectarea de detaliu a aplicației informatice

3.1. Definirea aplicatiei informatice (detalieri ale aplicației prezentate în proiectarea de ansablu)

În cadrul proiectării de detaliu a aplicației informatice este imperios necesară definirea aplicației informatice, cu toate funcțiile pe care aplicația le va folosi cât și modulele pe care aceasta le va avea.

Acestea vor fi prezentate în ordinea în care acestea au fost necesare.

Zona privată a aplicației:

definirea variabilei „SrvAddr” – în această variabilă se vor stoca adresa IP de conectare la serverul de MSSQL (în cazul de față aplicația va fi „localhost”) și portul prin care se va face conectarea.

definirea variabilei „SrvUser” – această variabilă are rolul de a stoca userul de conectare la baza de date.

definirea variabilei „SrvPass” – această variabilă este reponsabilă de stocarea parolei de conectare la baza de date.

definirea variabilei „SrvDB” – această variabila va stoca numele bazei de date la care se va face conectarea.

definirea variabilei „sqlconn” – această variabila va stoca legătura la funcția php de conectare la baza de date „mssql_connect” .

definirea variabilei „db” – această variabilă va stoca legătura la funcția php de conectare la bază de date „mssql_select_db”.

Zona publică a aplicației

definirea variabilei „result” – în urma apelării uneia dintre celor 4 funcții definite, de query, la baza de date: „advQuery”, „upQuery”, „insQuery”, „delQuery”.

-41-

respectiva funcție apelată va crea un link în variabila result către rezultatul query-ului, urmând ca apoi variabila să poată fi apelată de către una dintre funcțiile de parcurgere de date și a se afișa un rezultat.

definirea funcției „Conn” – în urma apelării funcției se va face legătura între scriptul programat și baza de date.

definirea funcției „advQuery” – funcție avansată cu multiple opțiuni de query, va face că această să fie una dintre cele mai importante funcții din sistemul proiectat. Funcționalitatea acestei funcții va fi de „SELECT” în bază de date.

definirea funcției „upQuery” – funcție definită cu opțiuni pentru modificarea de date deja existente în baza de date

definirea funcței „insQuery” – funcție definită pentru a fi folosită la introducerea de date în baza de date

definirea funcției „delQuery” – funcție definită pentru a fi folosită la ștergerea de informații din baza de date

definirea funcției „closeConn” – funcție care va actiona închiderea conexiunii cu baza de date atunci cand nu va mai fi nevoie de aceasta

definirea funcției „userDetailes()” – funcție care va prelua informațiile despre user (drepturi, user, parola, nume…etc) dupa pagina de login

definirea funcției „fieldName()” – va returna numele campului pe un rând în funcție de o variabila indice de tip INT (0 = campul 1, 1 = campul 2…etc) din query-ul curent

definirea funcției „fieldLength()” – va returna marimea câmpului pe un rând în funcție de o variabilă indice de tip INT (0 = campul 1, 1 = campul 2…etc) din query-ul curent

definirea funcției „fieldsNumber()” – va returna numarul de câmpuri rezultate în urma unui query

definirea funcției „rowsNumber()” – va returna numărul de rânduri rezultate în urma unui query

-42-

definirea funcției „affRows” – verifică și returnează numarul de câmpuri afectate în urma unui query

definirea funcției „queryResultsPag” – în baza unor opțiuni prestabilite se va calcula în urma apelarii funcției numarul de pagini care vor fi afișate în urma query-ului stabilit de utilizator. Această funcție este interconcetată cu funcția advQuery pentru a face paginația rezultatelor și afișerea în modulul „Tabel” numarul de pagini și navigația aferentă.

definirea funcției "genQuery” – Aplicată în modulul de căutare și în cel de rapoarte, genereaza dinamic în funcție de numarul de câmpuri (pe care se vrea sa se facă o căutare sau sa se afișeze un raport) și în funcție de numărul de cuvinte (pe care se face căutarea) o funcție nouă în fișierul „functie-temp.php” care la rândul ei va genera query-ul în baza de date pentru a returna cat mai fidel ce s-a vrut să se caute.

definirea funcției „sendMail” – funcție folosită atat de modulul de adăugare de comenzi în baza de date cât și de cel de mesaje interne, pentru a trimite mesaje de notificare pe email persoanelor implicate în respectiva actiune

De asemeni s-au definit modulele sistemului în ordine alfabetică cu funcționalitatea specifică. Astfel modulul „actiuni.php” detine toate acțiunile care se fac de catre aplicație (adăugare, ștergere, updatare…), modulul „adauga.php” adaugă comenzi în baza de date, modulul „addmoddelAdmin.php” este modulul contului administrator, si îi permite acestuia să aplice modificări în baza de date, în tabelele de comenzi, utilizatori, bănci și tipuri proprietate. În afară de aceste module principale s-au mai definit module precum „afiseaza.php”, „app.php” „cauta.php”, „genQuery”, „actiuni.php”, „erori.php” , „index.php” , „meniu.php” ,„tabela.php”, „adauga.php”, „afiseaza.php”, „cauta.php”, „mesagerie.php”, „rapoarte.php”, „setari.php”, „mesagerie.php”, „rapoarte.php” , „raport.php” și „setari.php”.

În afară de aceste funcții și module s-au mai definit alte două alte fișiere cu scopul de a contribui la dinamicitatea sistemului și modului de afișare. S-au definit în fișierul „functii-inc.js” funcții javascript pentru validarea unor campuri și pentru interschimbarea unor module fara a fi nevoie de reînprospatarea paginii principale. Deasemenea a fost definit și un fișier „style.css” conținand formatarile tabelelor din aplicație.

-43-

3.2. Proiectarea logică și fizică a iesirilor

Rapoartele ieșite din sistem vor avea următoarea formă :

în partea de sus a formei se va afla titlul reprezentat în exemplu de « Raport de activitate

Rândul imediat următor conține un rând de informare cu privire la ce s-a căutat (vrut) a se afișa prin raportul cerut, cât și numărul de rânduri pe care acest raport l-a generat.

Sub acest rând se află detalii legat de data / oră când raportul a fost cerut

Ultima reprezentare a machetei de ieșire o are tabelul în format n X m (n reprezentând numărul de câmpuri, m reprezentând numărul de rânduri rezultate în urma raportului +1)

După generarea raportului în funcție de instrumentele instalate pe sistem, poate fi salvat sub formă de PDF sau JPG sau poate fi printat. Prezentarea fizică a ieșirilor este redată în figura 3.1.

Figura 3.1. Prezentarea fizică a ieșirilor

3.2.1. Listarea rapoartelor de iesire

Raportul se generează din meniul Rap și va lista documentele de iesire, împărțite valoric pe grupele specifice, precum și ponderea plăților pentru grupele respective din documente.

-44-

Rapoartele de ieșire au în vedere evidența documentelor de ieșire pentru camerele campusului universitar. Aceste rapoarte sunt după cum urmează:

Raportul închirierilor pe camere generează încasările înregistrate de către Universitatea Aurel Vlaicu pentru fiecare cameră în parte pentru o anumită perioadă. Camerele vor fi listate în funcție de încasări.

Raportul închirierilor pe luni prezintă închirierile camerelor campusului pentru lunile dintr-o anumită perioadă în ordine descrescătoare în funcție încasările înregistrate dintr-o lună

Raportul serviciilor suplimentare generează serviciile suplimentare oferite de către campusul universitar, în funcție de încasările înregistrate.

Raportul Campus listează toate camerele din campus, și oferă informații despre starea acestora. Aceste informații se referă la tipul camerei, starea camerei, etajul și tariful de închiriere.

Raportul Servicii Suplimentare afișează toate serviciile suplimentare oferite de către administrația campusului, împreună cu tariful aferent

3.2.2. Macheta documentelor de ieșire

În cadrul subcapitolului prezent vor fi redate machetele aferente rapoartelor de ieșire prezentate în subcapitolul precedent.

Macheta ieșirilor pentru raportul închirierilor pe camere este prezentată în Figura 3.1. Sursa machetei: tabelul închirieri, câmpurile “nr_cameră” și durata rezervărilor, tabelul tip_cam câmpul “tarif”.

Figura 3.1. Macheta ieșirilor pentru raportul de închiriere pe camere

-45-

Macheta ieșirilor pentru Raportul închirierilor pe luni este redată în Figura 3.2. Sursa machetei: tabelul închirieri, câmpurile”nr_cameră” și durata închirierii, tabelul tip_cam câmpul “tarif”.

Figura 3.2. Macheta ieșirilor pentru raportul de închiriere al camerelor pe luni

Macheta ieșirilor pentru Raportul serviciilor suplimentare este redată în Figura 3.3. Sursa machetei: tabelul închirieri, câmpul “cod_serv”, tabelul servicii câmpul “tarif”.

Figura 3.3. Macheta ieșirilor pentru raportul serviciilor suplimentare

-46-

Macheta ieșirilor pentru Raportul Campus este prezentată în Figura 3.4. Sursa machetei: tabelul camere, câmpurile “nr_cameră”, “etaj”, “stare”, tabelul tip_cam câmpurile “tarif” și “tipcam”. Raportul Campus este prezentat în Figura 3.4.

Figura 3.4. Macheta ieșirilor pentru Raportul Campus

Macheta ieșirilor pentru Opțiunea Servicii Suplimentare este prezentată în Figura 3.5. Sursa machetei: tabelul servicii, câmpurile “cod_serviciu”, “denumire_serviciu și “tarif”.

Figura 3.5. Macheta ieșirilor pentru opțiunea de servicii suplimentare

-47-

3.3. Proiectarea logică și fizică a intrărilor

3. 3. 1. Lista documentelor și a videoformatelor de intrare

Documentele și Videoformatele de Intrări specifice subsistemului informatic din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad asigură introducerea datelor pentru actualizarea Bazei de date și vizualizarea rezultatelor din cadrul rapoartelor de ieșire. Aplicația va avea la dispoziție16 videoformate, după cum urmează:

Un Videoformat pentru rezervări online în cadrul campusului Universitar

Trei videoformate pentru servicii :

videoformat pentru funcția de adăugare

videoformat pentru funcția de ștergere

videoformat pentru funcția de editare

Patru videoformate pentru gestiunea rezervărilor de către administratorul campusului

videoformat pentru funcția de adăugare

videoformat pentru funcția de ștergere

videoformat pentru funcția de editare

videoformat pentru funcția de căutare

trei videoformate pentru gestiunea contului de utilizator

trei videoformate pentru gestiunea memorandurilor

două videoformate pentru gestiunea camerelor

3.3.2. Macheta videoformatelor pentru preluare date

În subcapitolul de față vor fi prezentate machetele videoformatelor care au drept scop evidențierea intrărilor de date. De asemeni vor fi prezentate și funcțiile aferente fiecărei machete în parte.

-48-

Figura 3.6 prezintă macheta videoformatului pentru adăugarea serviciilor. În câmpul “denumire serviciu” se va introduce denumirea noului serviciu, iar în câmpul “tarif”, se va introduce tariful asociat serviciului. Pentru a adăuga noul serviciu se va apăsa butonul “Adaugă”.

Figura 3.6. Videoformatul pentru adăugare servicii

Figura 3.7 prezintă macheta videoformatului folosit la editarea serviciilor existente. Din opțiunea “Selectare ” se va opta pentru serviciul care se dorește a fi editat, iar în următoarele două câmpuri se va introduce noua denumire și respectiv noul tarif. Pentru a lăsa o valoare neschimbată, trebuie lăsat gol câmpul asociat.

Figura 3.7. Videoformatul serviciilor existente

-49-

Figura 3.8. prezintă ultimul videoformatul pentru ștergere. Acest videoformat permite ștergerea tuturor serviciilor – apasând butonul “ștergere” de la final, sau ștergerea unui anumit serviciu, apasând butonul”șterge” din dreptul său.

Figura 3.8. Videoformatul pentru ștergere

Videoformatul pentru rezervări online este prezentat în figura 3.9. Primele trei câmpuri vor fi completate cu informații desprecazare, iar următoarele 13 câmpuri cu informații despre client. Bifând opțiunea "Rezervare online" rezervarea va fi confirmată, iar următoarele 5 câmpuri vor fi completate cu informații despre card. Pentru a încheia procesul se va apăsa butonul " Rezervă".

Videoformatul pentru rezervare la sediul Universității prezentat în Figura 3.9.1. va fi folosit de către administratorul campusului, pentru a rezerva o cameră pentru un client, fie prin preluarea rezervării prin telefon, sau la recepția campusului. Primele trei câmpuri vor fi completate cu date despre rezervare.

Dacă clientul se află în baza de date , se poate bifa "Client existent" și se va excepta procesul de încriere al clientului. În caz contrar, datele despre client vor fi introduse în câmpurile respective. În final, administratorul va confirma rezervarea bifând "Rezervat"

-50-

Figura 3.9. Videoformatul pentru rezervări online

-51-

Figura 3.9.1 Videoformatul pentru rezervări la sediu

-52-

Figura 3.9.2. prezintă videoformatul pentru editare al rezervării. Acesta se va folosi pentru a confirma o rezervare, sau pentru a schimba data acesteia, iar figura 3.9.2.1. videoformatul pentru ștergere a rezervării.

Figura 3.9.2. Macheta videoformatului pentru editare a rezervării

Figura 3.9.2.1. Videoformatul pentru ștergere a editării

-53-

3.6. Schema de sistem a aplicației

Schema de sistem a aplicației indică relațiile funcționale de bază care există între elementele componentele aplicației ce urmează a fi proiectate. Schema de sistem a aplicației este prezentată în Figura 3.9.2.3.

Figura 3.9.2.3. Schema de sistem a aplicației

-54-

3.7. Proiectarea meniului aplicației

Meniul și barele cu instrumente are rolul de a furniza utilizatorului o cale structurată și accesibilă pentru a folosi comenzile și instrumentele conținute în cadrul aplicației. Planificarea si proiectarea adecvată a meniurilor si barelor cu instrumente asigură ca funcționalitatea aplicațiilor să fie etalată în mod corespunzător, și prin urmare utilizatorii nu vor fi derutați când vor încerca să utilizeze aplicația.

În general, utilizatorii navighează meniurile înainte de a consulta informațiile cu privire la aplicație. Dacă meniurile sunt bine proiectate, utilizatorii pot înțeleage aplicația prin dezvoltarea unui model mental bazat pe structura și conținutul meniului respectiv. Utilizand fereastra Menu Designer se vor crea meniurile care măresc calitatea aplicației.(Figura 3.9.2.4.)

Figura 3.9.2.4. Utilizarea ferestrei Menu Designer

Ecranul principal al aplicației din cadrul subsistemului informatic din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad va avea 4 meniuri principale și va afișa numele utilizatorului care utilizează aplicația.

-55-

Din cadrul fiecărui meniu va exista posibilitatea de a se lansa videoformatul dorit care aparține meniului respectiv. Opțiunile referitoare la crearea și alegerea de conturi vor fi disponibile doar utilizatorilor cu cont specific de administrator. Pentru logare se va utiliza butonul login, iar penrtu operațiunea de delogare din aplicație utilizatorul va trebui să apese butonul Logout.

FIgura 3.9.2.5 prezintă macheta de proiectare a ecranului aplicației.

Figura 3.9.2.5. Macheta ecranului aplicației

-56-

3.8. Schema de flux informațional a noului sistem

Schema de flux informațional prezintă ansamblul de informații (decizii) care circulă intre diferitele “noduri ale retelei de comunicatie”, între emitent și beneficiari. Schema de flux informatic aferenta noului sistem informatic din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad este prezentată în Figura 3.9.2.6.

Figura 3.9.2.6. Schema de flux informațional a noului sistem

[anonimizat] Dir.Front office

Preluare

rezervare

Eliberare facturi

facturi

preluare manipulare

Întocmire

rapoarte

Rapoarte

Preluare/analiza

rapoarte

-57-

3.9. Estimarea eficienței economice a noului sistem

Estimarea eficienței economice la nivelul unui sistem informatic se bazează pe comparația între indicatorii care privesc activitatea economică, înainte și după introducerea sau perfecționarea (up-gradarea) sistemului informațional, luând în calcul efortul făcut.

Indicatorii efectelor economice se concretizează în rezultatele directe și indirecte apărute în activitatea curentă a unității beneficiare. Efectele economice directe se datorează influenței exercitate de către sistemul informațional asupra sistemului economic al unității economice și se reflectă practic prin intermediul indicatorilor economico-financiari.

Efectele economice indirecte reflectă creșterea veniturilor, reducerea eventuală a costurilor, încasările suplimentare și economiile valutare obținute prin introducerea, implementarea și exploatarea curentă a noului sistem.

În ceea ce privește eficiența economică a sistemului proiectat se observă că sistemele informatice pot fi caracterizate printr-o multitudine de caracteristici funcționale și economice care să ateste eficiența și utilitatea lor. Acestea sunt supuse evaluării în funcție de specificul lor. Un studiu de eficiență cuprinzător pentru o investiție în sisteme informatice implică un proces care privește estimările financiare ale aspectelor referitoare la procesele, practicile și motivele fundamentale pentru ea.

Aprecierea valorii investiției se poate face în funcție de beneficiile ei potențiale și de resursele necesare pentru a o realiza și a o menține (costuri de exploatare). Indicatorii de eficiență economică pot caracteriza atât o investiție inițială într-un sistem informatic, cât și o

upgradare a unui sistem informatic funcțional.

Noul sistem din cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universitatii Aurel Vlaicu din Arad (UAV-IT INCUBATOR) doreste maximizarea profitului prin următoarele metode:

mărirea gradului de ocupare al campusului, și implicit al profitului, prin atragerea de noi studenți.

-58-

Creșterea numărului de rezervări prin posibilitatea de rezervare online

Reducerea numărului de rezervări neconfirmate prin plata online

Sistemul va crește eficiența în domeniul gestiunii rezervrilor prin automatizarea procedurilor, prin capabilitatea de prelucrare a rezervărilor în orice ora din zi și prin prosibilitatea de creare a rapoartelor într-un timp foarte scurt.

În concluzie, apreciem că . Estimarea eficienței economice a noului sistem va aduce un plus de rapiditate și conștientizare a rolului pe care-l dețin utilizatorii în propagarea datelor în sistem. De remarcat că eventualele erori înregistrate în sistem se vor putea corecta doar prin alte înregistrări în sistem, înregistrări care vor asigura trasabilitatea informației (conform standardelor ISO).

-59-

Capitolul IV

4. Prezentarea aplicației informatice, implementarea și exploatarea

acesteia

4.1. Cerintele platformei hardware si software ale produsului program

Pentru ca aplicația să ruleze în condiții optime este necesară folosirea unui server dedicat. Configurația recomandată a sistemului ce urmează a fi implementat în cadrul Incubatorului Tehnologic de Afaceri din cadrul Universitatii Aurel Vlaicu din Arad (UAV-IT INCUBATOR) acestuia este următoarea:

Procesor Dual Core Intel® Xeon® 5110, 4MB Cache, 1,60GHz, 1066 Mhz FSB

Memorie 2 GB 667MHz (4x512MB), Single Ranked Fully Buffered DIMMs

Harddisk 80GB 7.2 RPM Serial ATA 3 Gbps 3.5-in Cabled hard Drive

Embedded SATA Controller

Single Embedded Broadcom® NetXtreme II 5708 Gigabit Ethernet NIC

Dell 1500VA Uniterruptible Power Supply, stand Alone, 120v

48X IDE CD- RW/DVD ROM Drive.

Sistemul de operare folosit va fi Debian Linux, o distribuție Linux gratuită. Pentru a rula această aplicație, scrisă în limbajul PHP, este necesar un webserver cu suport pentru PHP5. recomandam Apache server versiunea 2.2., un server HTTP gratuit ce poate rula pe sistemele de operare Windows NT și UNIX..

Pentru a avea la dispoziție o bază de date, se va folosi un alt server gratuit MySQL 5 Server. Există o strânsă legătură între tehnologiile PHP, MySQL,serverul Apache și sistemul de operare Debian. Așadar, se poate afirma că aplicația va rula într-un mediu LAMP- Linux Apache MySQL PHP.

-60-

Procesorul are rolul de a încorpora funcțiile unității centrale de prelucrare a informației, și se prezintă sub forma unui circuit electronic integrat. Acesta Reprezintă forma structurală cea mai complexă pe care o pot avea circuitele integrate și are rolul de a controla activitățile întregului sistem în care este integrat prelucrând datele furnizate de utilizator. Este elementul principal al sistemului. Procesorul asigură procesarea instrucțiunilor și datelor, atât a celora din sistemul de operare al sistemului, cât și a celora din aplicația utilizatorului, și anume le interpretează, prelucrează și controlează, execută sau supervizează transferurile de informații și controlează activitatea generală a celorlalte componente care alcătuiesc un sistem de calcul.

Memoria RAM este memoria rapidă uzitată de componentele sistemului pentru stocarea temporara de date. Datele sînt scrise, sterse si rescrise, rezultind un ciclu de scriere-stergere determinat de necesitățile programelor care ruleaza în cadrul sistemului. Memoria RAM constituie memoria volatilă a calculatorului deoarece datele stocate de aceasta sunt pierdute în momentul intreruperii alimentarii cu energie electrică.

Hard disk-ul are rolul de a stoca datele codificate digital pe suprafete magnetice de rotație, denumite platane.

Power Supply mai poartă și denumirea de sursă de alimentare. Aceasta are rolul de a asigura fiecarei componente din sistem, cantitatea exactă de current de care are nevoie pentru a functiona. Conține componente periculoase la atingere, de aceea ar trebui desfacută doar de persoane calificate în acest domeniu. Dell 1500VA Uniterruptible Power Supply, stand Alone, 120v transforma curentul altfernativ de 120V în măsura de curent continuu.

Gigabit Ethernet NIC reprezintă denumirea protocolului aferent rețelei de calculatoare bazată pe transmisia cadrelor și utilizată la implementarea rețelelor locale de tip LAN. Numele provine de la cuvântul englez ether (tradus: eter), despre care multă vreme s-a crezut că este mediul în care acționau și comunicau zeitățile. Ethernet-ul se definește printr-un șir de standarde pentru cablare și semnalizare electrică aparținând primelor două niveluri din Modelul de Referință OSI – nivelul fizic și legătură de date. Pronunția e întrucâtva asemănătoare cu pronunția cuvântului Internet, însă nu trebuie confundat cu acest termen.

-61-

Protocolul conferă transmisia datelor prin mai multe medii fizice posibile, cum ar fi:

cabluri coaxiale, folosite în primele rețele Ethernet

cabluri torsadate – pentru conectarea sistemelor individuale la rețea, și

cabluri de fibră optică – pentru structura internă (backbone = magistrală) a rețelei

DVD ROM-ul  constituie un suport pe care sunt stocate informatii prin intermediul mijloacelor optice (tehnologia laser) atât în procesul de scriere cât si în cel de citire. Succesul tehnologiilor optice, nu numai pe piata calculatoarelor electronice, se datoreaza progreselor realizate în domeniul laserilor, suportilor optici si a procesarii semnalelor.

(Digital Versatile Disc) reprezinta generatia de sisteme de stocare fotomecanica, care tinde sa ocupe din ce în ce mai mult piata limitata, de acum tehnic, de catre CD-ROM-uri. Tehnologia de fabricatie a fost dezvoltata initial de mai multe firme de renume printre care Toshiba, Philips, Sony, Creative etc. Înca de la început au aparut probleme de standardizare la nivelul pietei. Ulterior problemele au fost rezolvate iar productia si comercializarea au intrat pe fagasul normal. Mediile de stocare DVD seamana cu CD-urile obisnuite având însa capacitati de stocare de pâna la 26 ori mai mare. DVD-ul este "dubled sided" informatia se stocheaza pe ambele fete ale discului si de asemenea, pe fiecare fata a discului, se folosesc 2 straturi de memorare care conduce în final la un numar de 4 straturi. Pentru citire se foloseste un laser cu lumina rosie (la CD-ROM se foloseste lumina infrarosie) cu o focalizare mai precica care sa duca la o densitate mai mare a informatiei pe disc. Pentru a se asigura citirea si a discurilor CD-ROM se fabrica si DVD-uri cu lentile speciale (holografice) care sa permita citirea ambelor standarde de discuri atât CD-ROM cât si DVD.

O prima caracteristica a DVD-urilor o reprezinta capacitatea de stocare. Pentru a se obtine o capacitate de stocare mai mare pe lânga faptul ca se folosesc 4 straturi de memorare, intervalul dintre pistele DVD-ului sunt mai mici, distanta dintre zonele adiacente (recording pitch) fiind de 0,74 microni (1,6 la CD-ROM). O a doua caracterizare o reprezinta viteza de lucru (rata de transfer). Datele de pe DVD sunt citite cu o viteza de 26,16 Mb/s. În urma proceselor de prelucrare, detectare/corectare a erorilor, decodificarea si decriptarea informatiei folosita ca procedeu împotriva pirateriei se ajunge la rate de transfer standard (IX) de 1350 Kb/sec.

-62-

4.2 .Instalarea și lansarea în execuție

Instalarea și lansarea în execuție se realizează după cum urmează: Prin intermediul 48X IDE CD- RW/DVD ROM Drive se va demara procedura de instalare a aplicatiei,și se va lansa in execuție fisierul DataBase-Installer.exe din directorul DatabaseEngineKit. După finalizarea procedurii de lansare în execuție, va fi afișată macheta de instalare a motorului de baze de date. În continuare vor fi prezentate în figurile care urmează etapele de lansare în execuție.

Figura 4.1. prezintă procedura de instalare a motorului bazei de date pt laboratorul tehnologic UAV-IT din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad.

Figura 4.1. Procedura de instalare

Daca pe unitatea de instalare exista instalat un alt motor de baze de date, etapa de instalare a motorului pentru baza de date MSDE va fi omisă. În cazul în care exista deja instalat pe unitatea de server un anume de sistem de baze de date, cerința minimă de compatibilitate va fi versiunea 2000, Service Pack 3. Daca este o versiune inferioară, va fin necesar un update.

-63-

Figura 4.2. Inițierea Instalării aplicației

Figura 4.2, Figura 4.3. și Figura 4.4. prezintă succesiv operațiunea de instalare a aplicației Server. Aceasta se realizează din directorul SintecAdminKit, prin   lansarea în execuție a fișierului SintecDiagram-InstallerW.exe.Pentru operațiunile prezentate în figurile menționate se va accesa butonul înnainte.

Figura 4.2. Continuarea instalării

-64-

Figura 4.3. Selectarea opțiunilor

Figura 4.3. prezintă print sreen pt pasul următor al aplicației, care reprezintă selectarea opțiunilor în vederea instalării aplicației server. Pentru fereastra prezentă se va da comanda Instalare după selectarea adresei ip sub care se va vizualiza serverul în rețea. După lansarea coenzii va începe instalarea efectivă, iar la finalizare programul va solicita repornirea serverului.

Figura 4.4. Procesul de instalare

-65-

Figura 4.5. Apariția ferestrei Comand-prompt

În cadrul instalării programul va genera apariția ferestrei Comand-prompt, deoarece se instalează program de Server.Aceaste ferestre nu trebuie accesate, întrucat vor dispare pana la finalizarea instalării în mod automat.

Figura 4.6. Finalizarea instalării

După finalizarea instalării programul va afișa opțiunea de restartare a computerului, care a putea fi comandată imediat sau mai târziu.

-66-

Comenzile precum verificarea stării SQL, comenzile de oprire, repornire și configurarea care permite pornirea într-un anumit interval de timp se realizează prin selectarea comenzii click dreapta pe iconul SQL Server-ului din tray și alegerea opțiunii „Open SQL Server Service Manager” din meniul nou deschis. (Figura 4.7.)

Figura 4.7. Programarea Serverului

ETapele de configurare a a aplicației Server sunt următoarele:

alegerea „SQL Server Agent” din cadrul submeniului „Services”.

Selectarea opțiunii „Auto-start service when OS starts” pentru pornirea automată a aplicației Server la inițierea computerului

Lansarea comenzii „Start/Continue” pentru pornirea serviciului.

Închiderea fersetrei dialog prin lansarea coenzii apasand “Close” X din partea dreapta sus a ferestrei.

După operațiunea de restartare Aplicația devine funcțională numai dacă aceasta nu a generat erori la instalare.

-67-

4.3. Descrierea funcțiunilor aplicației

Principalele funcții ale aplicației sunt următoarele:

crearea unui număr redus de nivele cu un număr scăzut de interacțiuni

colectarea funcțiilor înrudite în cadrul aceluiași nivel;

crearea posibilitații de modificare a funcțiilor unui nivel, fără afectuarea celorlalte;

crearea liniilor de demarcație pentru fiecare interfață

Aplicația prezentă are rolul de a realiza interfața cu utilizatorul și interfața cu aplicațiile, specifică interfața de lucru cu utilizatorul și de a gestiona comunicația între aplicații.

Prezentarea aplicației are funcția de a transforma datele în formate înțelese de fiecare aplicație și de computerele conectate, precum și funcția de compresie a datelor și de criptare.

Unitatea de date furnizează controlul comunicației între aplicații. În acest scop stabilește, menține, gestionează și închide diverse sesiuni între aplicații. Aceasta realizează transferul facil al informației între două sisteme terminale ale rețeleiunei.

De asemeni are funcția de control al erorilor și al fluxului de date între două puncte terminale, asigurând ordinea corectă a pachetelor de date. Prin urmare aceasta oferă un serviciu de transport de date care izolează nivelurile superioare de orice specificitații legate de modul în care este executat transportul datelor.

Rețeaua are funcția de a determina modalitatea optimă de realizare a transferului de informații în cadrul unei rețele formată din mai multe segmente, prin fragmentarea și reasamblarea informației

Nivelul legatură de date are funcția de adresare fizică, și de determinare a topologiei rețelei, . Acesta conferă accesul la rețea, detecția și anunțarea erorilor și controlul fluxului fizic (flow control). În consecință furnizează un transport sigur, fiabil, al datelor de-a lungul unei legături fizice, realizând ccontrolul erorilor de comunicație

-68-

Nivelul fizic are funcția de transmitere al unui șir de biți prin intermediul unui canal de comunicații. În vederea determinării acestui fapt se precizează modulații, codări, sincronizări la nivel de bit. Așadar, nivelul fizic definește specificații electrice, mecanice, procedurale și funcționale în vederea activării, menținerii și dezactivării legăturilor fizice între sisteme. Nivelul fizic are următoarele caracteristici:

Caracteristici mecanice- determinate de forma și dimensiunile conectorilor, precum și de numărul de pini

Caracteristici electrice – determinate de modulația, debite binare, codări, lungimi maxime ale canalelor de comunicație

Funcționale – determinate de funcția fiecărui pin

Procedurale – determinate de succesiunea procedurilor pentru activarea unui serviciu.

Aplicația prezentă are în compnență două secțiuni:

Secțiunea publică ce include site-ul de prezentare și pagina de rezervare

Secțiunea de administrare

La nivelul secțiunii publice vor fi prezentate vizitatorului diverse informații despre campusul universitar. Prin intermediul linkurilor puse la dispiziție, aceștia pot citi informațiile generale care constau intr-o scurtă introducere, istoricul universității și al campusului sau informații despre condițiile de cazare referitoare la statusul camerelor, calitatea serviciilor, precum și modalitățile de contact sau plată.

Secțiunea de administrare poate fi accesată numai de către administrator sau personalul organizatoric. Pentru permiterea accesului la secțiunea de administrare utilizatorului i se va solicita autentificarea prin intermediul unui nume de utilizator cu o parolă atașată.

-69-

4.4.Implementarea aplicației

Prrincipalele etape de implementarea aplicației la nivel de conducere al Universității Aurel Vlaicu din Arad sunt următoarele:

1.Analiza aplicației proiectate – Primul aspect important în aceasta faza a proiectului este stabilirea membrilor echipei de implementare, formata din consultanti implicati in proiect si angajati ai clientului desemnati sa se ocupe de implementare. Pentru fiecare persoana sunt stabilite rolurile clare in cadrul implementarii si sunt mentionate datele de contact.

Proiectul de implementare a aplicației se desfasoara pe baza unui calendar de implementare stabilit impreuna cu clientii, carora li se va pune la dispozitie experienta echipei de consultanti tehnici. In cadrul acestui nivel se va realiza documentul de analiza de proiect, analiza fluxurilor de lucru ale clientului, lista modificarilor ce trebuie efectuate in sistem, precum și recomandarile de organizare a activitatii. Activitatile cele mai relevante in faza de analiza de proiect sunt urmatoarele:

discutii detaliate cu reprezentantii clientului: top management, sefi departamente operationale, directori contabili si utilizatori.

analiza fluxurilor interne ale clientului.

studierea procedurilor interne, pe baza documentelor utilizate de catre client, precum urmează:

facturi

centralizatoare

rapoarte

alte documente specifice domeniului de activitate.

Intocmirea Calendarului de implementare

2.Configurarea incepe cu Instalarea serverului si a bazei de date. Pentru a functiona, sistemul are nevoie de un server pe care sa fie instalat. De instalarea serverului in vederea utilizarii aplicatiei se va ocupa un consultant tehnic.

-70-

Ulterior urmeaza pregatirea pentru import a bazelor de date ale clientului. Cea mai importanta activitate din aceasta perioada de configurare o constituie activarea, configurarea si implementarea modulelor specifice.

Conform Documentului de analiza de proiect, a fost stabilita lista personalizata a modulelor dorite si a functionalitatilor pe care acestea trebuie sa le acopere in organizatia clientului. Echipa de implementare va activa rand pe rand modulele agreate si le va configura. Functionarea fiecarui noi modul instalat este testata atat separat, cat si in integrare cu celelalte module. Configurarea unui modul include următoarele Activitati:

Definirea campurilor utilizate, a celor inactive si a celor ce trebuie redenumite.

Lista ecranelor de lucru active.

Structura bazelor de date.

Rapoartele active sau modificate.

Lista utilizatorilor

Eventuale dezvoltari ale aplicatiei – in cazul in care constatam necesitatea executarii lor.

PAsul următor este importul datelor in noul sistem, prin intermediul următoarelor elemente:

nomenclatoare specifice activitatii clientului, precum clientii, furnizorii, contractele, istoricul relatiilor comerciale.

training-ul privind utilizarea aplicației, care se poate organiza in doua faze momente distincte: fie dupa implementarea fiecarui modul, fie dupa implementarea tuturor modulelor – inainte de lansarea in productie a sistemului.

Testarea se realizează înainte de lansarea in utilizare a sistemului prezentat. Prin urmare, consultantul tehnic testeaza viteza cu care se misca aplicatia: simulam conditiile normale de functionare a aplicatiei si analizam timpii de raspuns generati de functionalitatile acestuia pentru indeplinirea indicatorilor de performanta. Un alt test este cel de volum: testeaza incarcarea maxima suportata de sistemul ERP.

-71-

Lansarea in productiei a aplicatiei, momentul de incepere a utilizarii acesteia de catre client reprezinta cele doua motive pentru care desfasuram intreg procesul de implementare. O parte a echipei de consultanti se va afla la sediul universității. atat in ziua implementarii cat si in perioada urmatoare, pentru a monitoriza parametri cheie, pentru a remedia rapid orice eventuale deficiente si pentru a raspunde la intrebarile de ultim moment ale utilizatorilor.

Fazele implementării la nivelul incubatorului tehnologic din cadrul UAV-IT al Univeristății Aurel Vlaicu din Arad sunt următoarele:

Asigurarea trainingului personalului – în această perioadă personalul folosește vechiul sistem de operare și este instruit în privința operării noului sistem.

Funcționarea în paralel a vechiului și noului sistem-după terminarea training-ului angajații vor înregistra noi rezervări doar cu ajutorul noului sistem, și vor verifica rezervările folosind ambele sisteme.

Importarea datelor din vechiul sistem în cel nou – datele importante din vechile registre vor fi importate în aplicație.

Renunțarea la vechiul sistem, odată ce toate datele au fost importate- o dată ce datele din vechiul sistem se poate renunța la el.

Folosirea exclusivă a noului sistem.

Exploatarea curentă a aplicatiei

O aplicație informatică nu este statică ea trebuie să fie permanent adaptată la cerințele noi care apar. Cerințele de modificare pot fi de mică amploare, se vor realiza din mers fără să fie afectate structurile de bază ale bazei de date sau prelucrărilor atunci spunem că are loc activitatea de întreținere a aplicației. Dacă însă sunt schimbări majore se restructurează organizația economică modelată de soft sau se schimbă profilul organizației atunci este necesară o reproiectare software.

-72-

Efectele introducerii aplicației prezente la nivelul Univeristății Aurel Vlaicu sunt după cum urmează:

Cuantificabile în unități de timp sau bănești:

reducerea duratei de prelucrare a datelor prin introducerea noului flux nformațional comparativ cu cel existent

economii realizate prin reducerea numărului personalului necesar.

Necuantificabile – care se manifestă în timp și se datorează în special adoptării unor noi metode de conducere corespunzătoare noilor mijloace de control li informare puse la dispoziția factorilor de decizie:

servicii calitativ îbunătățite pentru clienți

îmbunătățirea procesului de decizie,

îmbunătățirea condițiilor de lucru etc.

Culegerea tuturor informațiilor despre activitățile desfășurate, modalitățile de conducere a acestor activități și despre sistemul informațional existent se finalizează printr-o analiză critică a situației existente, depistarea aspectelor negative și identificarea cerințelor și obiectivelor noului sistem informatic precum și a limitelor și restricțiilor de realizare .

Eficienta si utilitatea aplicatiei informatice

Obiectivele sistemului informatic în momentul proiectării erau următoarele:

Creșterea eficienței în activitatea de gestine a rezervărilor.

Se propun următoarele:

înlocuirea vechiului sistem informatic în totalitate – deoarece acesta reprezintă un manual, de gestiune a rezervărilor

-73-

modernizarea procedeelor folosite:

preluarea rezervărilor cu ajutorul Pc-ului

înlocuirea registrelor clasice cu o bază de date pentru stocarea informațiilor

renunțarea la arhive tradiționale

crearea de rapoarte rapid și in format electronic

posibilitatea de a accesa informatia de oriunde daca este disponibila o conexiune de internet.

Promovarea imaginii universității către un public foarte numeros, prin intermediul

creșterea graudului de ocupare al universității și al campusului

FOrmularea de oferte către clienți în vederea efectuării rezervărilor în mod rapid și eficient prin rezervarea online – acest aspect face posibilă rezervarea și plata în orice moment al zilei, si ar putea avea ca efect stimularea potențialilor clienți la efectuarea unei rezervări.

Eliminarea erorilor umane din sistem, astfel scutind atât hotelul cât și clienții de situația neplăcută în care o cameră este rezervată de mai multe persoane în același timp.

Întrucât toate obiectivele propuse au fost îndeplinite cu succes se determină faptul că sistemul informatic prin sporirea gradului de eficiență, a condus la îmbunătățirea nivelului activității de gestiune a rezervărilor, și a transformat activitatea de campare la nivelul campusului Universitar într-o activitate mai plăcută. De aemeni a contribuit la modernizarea universității prin transformarea departamentului de recepție al campusului universitar la un nivel modern de funcționare.

-74-

Concluzii

În cadrul prezentei lucrări științifice s-a realizat prezentarea noțiunilor legate de proiectarea și dezvoltarea unei rețele, atât din punct de vedere teoretic cât și practic. Prin urmare s-a analizat ce presupune administrarea unei rețele și modul de compartimentare a acesteia, principiile, standardele și modelele de adinistrare. În susținerea temei prezentate s-a disecat administrarea rețelei pe componente fizice, logice și informaționale.

De asemeni, deoarece securitatea este un factor decisiv la nivelul bunei funcționări a rețelei, s-au analizat succint și noțoiunile fundaamentale legate de administrarea și protejarea securității rețelei din cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad.

Prin urmare, ca o consecință a dezvoltării permanente a dimensiunii rețelelor, cât și datorită numărului din ce în ce mai mare de dispozitive pe care le impune o administrare eficientă, este imperios necesară o mai bună documentare pentru proiectarea managementului de rețea.

În vederea proiectării rețelei trebuie înțelese cerințele de performanță și de asemeni va fi obligatorie analizarea în mod minim a acestor aspecte pentru performanță. În ultima perioadă infrastructura rețelei este orientată către rețele cu servicii centralizate. De aceea și ariile funcționale și obiectivele propuse de OSI pentru administrarea rețelei s-au completat cu cerințe suplimentare de management, similare cu serviciile oferite în prezent și anume servicii diferențiate, personalizate, mult mai flexibile, mai rapide și mai facile.

În pofida diversității tehnologiilor disponibile, odată cu creșterea dimensiunii rețelelor și a numărului de servicii disponibile și administrarea rețelelor a devenit mai complexă și variată.

Inteligența distribuită este una din principalele tendințe în administrarea rețelelor actuale și a viitoarelor rețele complexe. În viitor, datorită distribuirii inteligenței în rețele, administrarea obișnuită a rețelelor va fi înlocuită cu administrare distribuită.

-75-

Indiferent de modelul optat pentru procesul de administrare al rețelei, administratorul are obligația de a cunoaște extrem de bine funcționarea în totalitate a rețelei atât din punct de vedere fizic, logic, informațional cât și factorii ce exercită o anumită influență, in scopul unei administrări eficiente.

Așadar, se poate concluziona prin afirmația că rețeaua de calculatoare constituie un sistem complex de calcul, ce are în componența sa mai multe echipamente informatice individuale, omogene sau eterogene, interconectate prin intermediul unui canal de comunicație, cu scopul de a folosi în comun anumite resurse de tip hardware și/sau software.

Bibliografie

Dima, G., Dima M. FoxPro, Editura Teora, București, 1993.

A. Munteanu, Retele locale de calculatoare. Proiectare si administrare (editia a II-a), editura Polirom, 2006

E.Cebuc , V. T. Dadarlat, Retele locale de calculatoare-de la cablare la interconectare (ed.revizuita si completa), editura Albastra

Kifer, M., Bernstein, A., Lewis, Ph. Database Systems An Application-Oriented Approach, State University of New York, Stony Brook, 2005.

Bruce Hallberg, Retele de calculatoare. Ghidul incepatorului, editura Rosetti 2006

Lungu, I. și al. Sistemul FoxPro Prezentare și Aplicații, Editura All, București, 1993.

P.Norton, D. Kearns,  Retele de calculatoare, editura Teora

M. Velicanu, și al. Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Editura Petrion, București, 2000;

Mark Gibbs, Rețele de calculatoare pentru începători Editura Teora, 1996

-77-

Velicanu, M., Lungu, I., Muntean, M. Dezvoltarea Aplicațiilor cu Baze de Date în Visual FoxPro, Editura All, București, 2001.

Bixler Dave, Chambers Larry, Philips Joseph , MCSE 70216 Windows 2003, Infrastructura rețelelor, Ed. Teora, București , 2002.

Stinson Craig , Siechert  Carl,  Microsoft Windows 2003 Professional, Ed. Teora, București, 2001.

*** Visual FoxPro 6.0 Manualele Microsoft

*** MSDN Library, April 2003.

www.google.ro

www.wikipedia.org

www.retele.info

Bibliografie

Dima, G., Dima M. FoxPro, Editura Teora, București, 1993.

A. Munteanu, Retele locale de calculatoare. Proiectare si administrare (editia a II-a), editura Polirom, 2006

E.Cebuc , V. T. Dadarlat, Retele locale de calculatoare-de la cablare la interconectare (ed.revizuita si completa), editura Albastra

Kifer, M., Bernstein, A., Lewis, Ph. Database Systems An Application-Oriented Approach, State University of New York, Stony Brook, 2005.

Bruce Hallberg, Retele de calculatoare. Ghidul incepatorului, editura Rosetti 2006

Lungu, I. și al. Sistemul FoxPro Prezentare și Aplicații, Editura All, București, 1993.

P.Norton, D. Kearns,  Retele de calculatoare, editura Teora

M. Velicanu, și al. Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Editura Petrion, București, 2000;

Mark Gibbs, Rețele de calculatoare pentru începători Editura Teora, 1996

-77-

Velicanu, M., Lungu, I., Muntean, M. Dezvoltarea Aplicațiilor cu Baze de Date în Visual FoxPro, Editura All, București, 2001.

Bixler Dave, Chambers Larry, Philips Joseph , MCSE 70216 Windows 2003, Infrastructura rețelelor, Ed. Teora, București , 2002.

Stinson Craig , Siechert  Carl,  Microsoft Windows 2003 Professional, Ed. Teora, București, 2001.

*** Visual FoxPro 6.0 Manualele Microsoft

*** MSDN Library, April 2003.

www.google.ro

www.wikipedia.org

www.retele.info