Proiectarea Lucrarilor de Regenerare Artificiala a Suprafetelor din U.p. Ii Gherla O.s. Gherla
Proiectarea lucrărilor de regenerare artificială a suprafețelor din U.P. II Gherla , OS Gherla
CUPRINS
REZUMAT
Partea I
Capitolul 1.
Prezentarea Ocolului Silvic Gherla
1.1. Structură si locație .
Capitolul 2
Studiul condițiilor de organizare a pădurii
Formarea unitați de gospodărire și caracterizarea ei din punct de vedere administrativ și organizator
2.1. CONSTITUIREA UNITĂȚII DE GOSPODĂRIRE, SITUAȚIE ADMINISTRATIVĂ ȘI AȘEZARE GEOGRAFICĂ .
2.2 SITUAȚIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ
BAZA JURIDICĂ A PROPRIETĂTII
2.3. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITATII DE BAZA
2.4.VECINĂTĂTI, IIMITE, HOTARE
2.5. TRUPURI DE PĂDURE (BAZINETE) COMPLETE
Capitolul 3.
ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI
3.1 CONSTITUIREA UNITĂȚII DE BAZĂ
3.2 CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREA PARCELARULUI ȘI SUBPARCELARULUI. BORNE
3.3 PLANURI DE BAZĂ UTILIZATE. RIDICĂRI ÎN PLAN FOLOSITE PENTRU REAMBULAREA PLANURILOR DE BAZĂ
3.4 SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER
3.4.1 Utilizarea fondului forestier
3.4.2. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
3.5. ENCLAVE
3.6. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ (DISTRICTE, BRIGĂZI ȘI CANTOANE)
3.7. OCUPAȚII ȘI LITIGII
Capitolul 4.
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A FONDULUI FORESTIER
4.1. ISTORICUL ȘI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DIN TRECUT PÂNĂ LA INTRAREA ÎN RIGOARE A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT
4.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
4.1.2. Modul de gospodărire al pădurilor după anul 1948
4.1.2.1. Evoluția bazelor de amenajare
4.1.2.2 Reglementarea procesului de producție la amenajările anterioare
4.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare
4.2 ANALIZA CRITICĂ A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT
PARTEA II.
Capitolul 5.
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
5.1. METODE ȘI PROCEDEE DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A DATELOR DE TEREN
5.2 ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL AL UNITĂȚII
5.2.1. Geomorfologie
5.2.2. Geologie
5.2.3. Hidrologie
5.3.SOLURI
5.3.1. Soluri
5.4 TIPURI DE STATIUNE
5.4.1.Evidenta tipurilor de statiune
5.5 VEGETATIA FORESTIERA
5.5.1. Tipuri naturale de pădure
5.5.2 Formații forestiere si caracterul actual al tipului de pădure.
5.5.3 Arborete provizorii și slab productive
5.5.4.Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi.
5.5.6.Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie forestiera
Capitolul 6
FUNDAMENTAREA SOLUȚIILOR DE ÎMPĂDURIRE
6.1. PRECIZĂRI PRIVIND MODUL DE COMPLETARE AL FIȘEI U.C.F.-ULUI.
Fișa u.c.f. Nr. 1.
Fișa u.c.f. Nr. 2.
Fișa u.c.f. Nr. 3.
Fișa u.c.f. Nr. 4.
Fișa u.c.f. Nr. 5.
Fișa u.c.f. Nr. 6.
Fișa u.c.f. Nr. 7.
Fișa u.c.f. Nr. 8.
Fișa u.c.f. Nr. 9.
Fișa u.c.f. Nr. 10.
Fișa u.c.f. Nr. 11.
Fișa u.c.f. Nr. 12.
Fișa u.c.f. Nr. 13.
Fișa u.c.f. Nr. 14.
Fișa u.c.f. Nr. 15.
Fișa u.c.f. Nr. 16.
Fișa u.c.f. Nr. 17.
Capitolul 7. 56
MOTIVAREA SOLUȚIILOR TEHNICE DE INSTALARE ALE CULTURILOR FORESTIERE
7.1. STABILIREA INTERVENȚIILOR ARTIFICIALE PE CATEGORII DE LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE
7.2. ALEGEREA SPECIILOR PENTRU ÎMPĂDURIRE ȘI JUSTIFICAREA LOR SILVO-ECONOMICĂ
7.3. DETERMINAREA COMPOZITIEI DE REGENERARE SI STABILIREA COMPOZITIEI DE IMPADURIRE
7.3.2. Stabilirea tehnologiilor de lucru si a epocilor de instalare Tabelul 7.2. 61
7.4.SCHEMA DE ÎMPĂDURIRE
7.4.1 Schema de amplasare a puieților (plop euroamerican):
7.4.3 Schema de amplasare a puieților (gorun,frasin ,cireș):
7.5.MATERIALUL DE ÎMPĂDURIRE
7.5.1.Totalul materialului de împadurire :
7.6. PREGĂTIREA TERENULUI ȘI A SOLULUI
7.6.1.Stabilirea suprafețelor pentru pregătirea terenului și a solului Tabelul 7.9. 72
Capitolul 8.
URMĂRIREA, CONTROLUL ȘI ÎNGRIJIREA CULTURILOR
8.1.URMĂRIREA ȘI CONTROLUL LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
8.2. AMPLASAREA ȘI MATERIALIZAREA PE TEREN A SUPRAFEȚELOR DE PROBĂ
8.3. DATE DE SINTEZĂ PRIVIND AMPLASAREA SUPRAFEȚELOR DE PROBĂ PE U.C.F.-URI
8.5. PLANIFICAREA APLICĂRII LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE PE U.C.F.-URI SAU U.S.-URI
8.6. NATURA ȘI FRECVENȚA DE APLICARE A LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN RAPORT CU VÂRSTA CULTURILOR
Frecvența lucrărilor cu vârsta culturilor
Frecvența lucrărilor cu vârsta culturilor
Frecvența lucrărilor cu vârsta culturilor
Frecvența lucrărilor cu vârsta culturilor
PARTEA III.
Capitolul 9.
Antemăsurătoarea lucrărilor de împădurire
9.1. ANTEMASURĂTOAREA LUCRĂRILOR DE INSTALARE ARTIFICIALĂ ALE PĂDURII PENTRU U.C.F.-URILE EXISTENTE
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 113 C
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f 113D
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f 113 E
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 113F
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 113H
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 158M
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 111B
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 7D
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 15C
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 58A
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 62D
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 56E
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 57E
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 64B
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 80C
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 88F
Recapitulație pe categorii de lucrări:
Capitolul 10.
DEVIZUL LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
10.1. DEVIZUL LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113C
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113D
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113E
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113F
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113H
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 158M
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 111B
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 4F
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 7D
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 15C
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 58A
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 62D
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f.56E
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f.57E
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f 64B
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 80C
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 88F
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. uri total/ani
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2015 Tabelul 10.19 125
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2016
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2017
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2018
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2019
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2020
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2021
CONCLUZII:
BIBLIOGRAFIE
Hartă U.P.II. Gherla
Proiectarea Lucrărilor de Regenerare Artificială din U.P. II Gherla, OS Gherla
Kispal Attila ALEXANDRU, Horia Dan VLASIN
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ-NAPOCA
REZUMAT
Obiectivul acestei lucrări de regenerare artificială din cadrul U.P. II Gherla, gospodărit de către O.S. Gherla , este acela de a împăduri și completa parcelele destinate lucrărilor de regenerare . Unitatea de producție cu numărul II este situată în Podișul Transilvaniei , zona centrală, în bazinul inferior al Someșului Mic.
Suprafața pe care este situată U.P. II Gherla este de 2584,5 hectare , și este împărțită în 131 de parcele și 432 de subparcele . Limitele parcelelor sunt , în majoritate, naturale (culmi , văi sau liziera pădurii ) , excepție fac parcelele trecute în mediul privat . Zona aflată în studiu se caracterizează prin temperaturi medii de 8 grade C, precipitațiile medii anuale ating 550-650 mm , iar în timpul iernii stratul de zăpadă are o grosime medie de 2-10 cm .
Din punct de vedere hidrografic , teritoriul unității de producție se află în bazinului mijlociu al Someșului Rece. Componența hidrologică este alcătuită din mai multe văi, aceste văi avănd un regim hidrologic neechilibrat . În timpul verii debitul scade foarte mult , mărindu-se odată cu anotimpurile ploioase .
Pentru identificarea corectă a tipurilor de stațiuni și păduri, în cadrul lucrărilor de teren au fost executate cartări staționale la scară mijlocie având ca obiectiv indentificarea tipurilor de stațiuni prezente .
În acest proiect se vor realiza lucrări de împădurire propriu-zise și completări . Cu acest scop s-a calculat formula compozițională potrivită pentru fiecare unitate amenajistică .
Cu ajutorul antemăsuratorii s-a stabilit natura lucrărilor ,unitatea de măsură si volumul acestora . Aceste date sunt necesare pentru a știi cu exactitate numărul de ani de care este necesar pentru a se atinge starea de masiv .
Pentru a determina costul total al lucrărilor se întocmește devizul lucrărilor de împădurire atat pe fiecare unitate amenajistică în parte cat și pe ani . Tarifele practicate pentru fiecare lucrare sunt cele care se folosesc in momentul actual in silvicultură .
CUVITE CHEIE:împădurire, completări,deviz,suprafață,compoziție.
The Projecting of Artificial Regeneration Activity in U.P. II Gherla Forest District Gherla
Kispal Attila ALEXANDRU, Horia Dan VLASIN
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE
CLUJ-NAPOCA
ABSTRACT
The objective of this project is to present an artificial regeneration of some surface from U.P. II Gherla , O.S. Gherla . Geographically U.P. II Gherla is situated in Transilvania Plateau , central zone of the inferior pool of Someșul Rece .
The surface on which U.P. II Gherla O.S. Gherla is situated is of 2584.5 hectares and is divided in 131 plots and 432 subplots . The most of parcelar lines are natural (heights, woe ) . The studied area is characterized by average annual temperatures 8 grades C , and average volume of annual precipitation between 550-650 mm . And in the middle of winter the snow layer is characterized by average heights between 8-10 cm .
The hydrographical network is well developed, being represented by various courses of water with variable flow, depending on snow melting or on the intensity of the rainfalls.During the summer the flow decreases very much and it increases during the rainy season.
In order to correctly identify the types of stations and forests, during the field research there were developed standing mappings of medium scale that had the purpose of indentifying the various types of soils and sub-soils .
During this project, there will be undertaken an actual activity of forestation and the filling with seedlings of some surfaces. With this purpose it was calculated the compozitional structure for each landscape planners .
By ante-measurement the nature of the conducted activities we have specified the measurement units and especially their volume, according to the staggering in years, in order to know precisely what is the volume of necessary activities to be conducted in order to reach the maturity stage.
KEY WORDS : Forestation, supplementation, composition, surface .
Partea I
Capitolul 1.
Prezentarea Ocolului Silvic Gherla
Structură si locație .
Adresă: Județul Cluj , Municipiul Gherla , strada : Gelu numărul 37. Ocolul Silvic Gherla funcționează ca societate comercială cu răspundere limitată în baza Certificatului de înregistrare Seria B, nr.2460352 din 03.12.2010, CUI RO27766159,nr de ordine în registrul comerțului J1 2/2046/2010.
Activitatea principală a ocolului silvic este silvicultura și alte activitați forestiere.În acest scop ocolul silvic aplică strategia națională în domeniul silviculturii acționand pentru apărarea,conservarea si dezvoltarea durabilă a fondului forestier.
Ocolul Silvic Gherla se poate asocia cu alte societăți comerciale pentru a presta servicii de interes comun corespunzătoare obiectului său de activitate .
Ocolul Silvic Gherla are o suprafață de 17394 hectare , și este împărțit în 5 unități de producție : U.P. I Țaga, U.P. II Gherla , U.P. III Vultureni , U.P. IV Panticeu și U.P. V Iclod
Formele principale de relief prezente sunt dealurile și campiile . Ocolul Silvic Gherla fiind așezat din punct de vedere geografic în Podișul Transilvaniei , zona centrală , în bazinul inferior al Someșului Mic .
Compoziția speciilor prezente în cadrul Ocolului Silvic Gherla este urmatoarea : Fag (40 % ) , Carpen (20 % ) , Cer (20%) , diverse rășinoase (10 %) și diverse tari (10 % ) .
Capitolul 2
Studiul condițiilor de organizare a pădurii
Formarea unității de gospodărire și caracterizarea ei din punct de vedere administrativ și organizator
2.1. CONSTITUIREA UNITĂȚII DE GOSPODĂRIRE, SITUAȚIE ADMINISTRATIVĂ ȘI AȘEZARE GEOGRAFICĂ .
Obiectultul prezentei lucrări îl constituie amenajarea pădurii de folosință forestieră, U.P. II Gherla, din municipiul Gherla .
Actualul proiect de amenajament al suprafeței forestiere aflate în posesia ocolui sivilc și administrat de către ocolul silvic Gherla , obiectivele principale a ocolului sunt continuitatea funcțiilor de protecție și de producție într-un mod cat mai durabil și eficient din toate punctele de vedere . În acest fel, pădurea luată în studiu este tratată ca o unitate de producție și protecție (echivalentă celor existente în structura R.N.P.), pentru care reglementarea procesului de bioproducție și bioprotecție se face în mod similar.
Planurile de exploatare și cultură au fost constituite pentru următorii 10 ani , iar proiectul respectiv conține prevederi ce asigură continuitatea eficientă și în viitor .
2.2 SITUAȚIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ
BAZA JURIDICĂ A PROPRIETĂTII
Pădurea aparține Ocolului Silvic Gherla în baza Titlurilor de Proprietate nr. 36/09.10.2006 și nr.60/22.05.2008 eliberate de Comisia Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor din județul Cluj (pentru suprafețele retrocedate din fondul forestier al O.S. Gherla) și a Protocolului nr. 123/24.02.1990 închetat între Inspectoratul Silvic Județean Cluj, Ocolul Silvic Gherla și Primăria Gherla (pentru suprafețele provenite din fostele pășuni împădurite).
2.3. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITATII DE BAZA
Pădurea de folosință forestieră, proprietate publică a municipiului Gherla, aparține de ocolul silvic Gherla și are o suprafață de 2584,5 ha. fiind situată în partea de sud în cadrul acestui ocol silvic.
Unitatea de producție ,aflată in studiu , ca și poziționare geografică se situează in zona Podișului Transilvaniei , zona centrală . în bazinul inferior al Someșului Mic .
Localitațile în raza căreia sa află fondul forestier studiat sunt : Comuna Iclod, Comuna Sic , Satul Țaga , Satul Nicula , Satul Fizeșul Gherlei , Satul Săcălaia .
2.4.VECINĂTĂTI, IIMITE, HOTARE
Pădurea de folosință forestieră, proprietate publică a municipiului Gherla se învecinează în partea nordică cu U.P V Iclod si U.P. IV Panticeu gestionate de către ocolul silvic Gherla.
În partea estica a unitații de producție avem U.P. I Țaga gestionat de către ocolul silvic Gherla si Paraul Fizeș,Culmea Cesari ,Culmea Puini .
În partea sudică avem prezent ocolul silvic Cluj Napoca si culmule Savei, Băgaciului,Bărăi , Vișai , Jucului .
Iar in partea vestică este prezent U.P. III Vultureni gestionat de către ocolul silvic Gherla si Raul Șomeșul Mic .
2.5. TRUPURI DE PĂDURE (BAZINETE) COMPLETE
Fondul forestier al U.P. II Gherla este grupat în bazinete de pădure a căror denumire, parcele, componente, suprafață și distanță medie până în localitatea cea mai apropiată sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 2.1.
Capitolul 3.
ORGANIZAREA AMENAJISTICĂ A TERITORIULUI
3.1 CONSTITUIREA UNITĂȚII DE BAZĂ
Propus prin tema de proiectare și confirmat în Conferința I de amenajare nr. 1406 din 01.07.2003, amenajamentul pădurii ce aparține municipiului Gherla va fi tratat în cadrul unei unități de bază.
3.2 CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREA PARCELARULUI ȘI SUBPARCELARULUI. BORNE
Situația constituirii parcelarului și subparcelarului la amenajarea actuală este prezentată în următorul tabel:
Tabelul 3.1.
Suprafața medie a subparcelei la amenajarea actuala este de 6.0 ha .
Materializarea parcelarului s-a făcut de către personalul de teren al ocolului silvic cu vopsea roșie, linie simplă verticală, semnul „I”, linii verticale duble „II” la limita cu alte păduri administrate de ocolul silvic Gherla ce aparțin altor proprietari și „ H” la limita cu fond forestier ce nu este în administrarea acestui ocol silvic, în conformitate cu normele tehnice de amenajare a pădurilor.
Limitele parcelelor sunt, in majoritate ,naturale , excepție sunt parcelele din care o parte au trecut în administrare privată.
S-au amplasat un număar de 319 borne , cu următoarea numerotare : 1-21 ,24-27 , 39-51,76 ,79 ,80 ,81 ,82,85,86,102-115,118-152,155-229,234-235,239-241,241,243, 248-251, 264-270 ,353-421, 433-434,437-439,444-449,456-457,460-468 ,472-473,478-480-494-495,499-504,515-516,518-542 , bisaste bornele : 43, 79, 80 ,85 ,86 ,111,176 ,204 ,267,406,422 ,502 ,503 ,515 ,516 ,518.
Obligația Ocolului Silvic este aceea de a păstra bornele astfel amplasate în bună stare, să reîmprospăteze vopseaua, dacă aceasta în decursul celor 10 ani de valabilitate a amenajamentului se degradează și să amplaseze borne de beton acolo unde acestea au fost distruse și unde s-au amplasat borne noi.
3.3 PLANURI DE BAZĂ UTILIZATE. RIDICĂRI ÎN PLAN FOLOSITE PENTRU REAMBULAREA PLANURILOR DE BAZĂ
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților s-au folosit planuri la scara 1:5000, echidistanța curbelor de nivel 5 m, editate de I.G.F.C.O.T în anul 1981, foi volante.
În cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut parțial pe suprafața unei unități amenajistice precum și atunci când s-au constituit noi unități amenajistice, s-au executat ridicări în plan totalizând 82,6 km și 1,501 puncte. Ridicările de plan s-au executat cu busola topografică prin metoda drumuirii cu stații sărite și stația totală, pornind de la puncte de coordonate cunoscute determinate prin metode G.P.S. Raportările grafice, la scara planurilor, au fost ulterior transpuse, au fost ulterior transpuse pe acestea. Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pe care s-au determinat suprafețele (prin scanare-digitizare) și după care s-au întocmit hărțile ce însoțesc prezentul amenajament.
3.4 SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER
Suprafața fondului forestier studiat este de 2584,5 ha.
Determinarea suprafețelor s-au făcut prin scanare și digitizare planurilor de bază, după umrătoarea metodologie de lucru, impusă de necesitatea controlului riguros al măsurătorilor:
Digitizarea suprafeței parcelelor;
Compensarea suprafețelor parcelare pe trapeze;
Determinarea suprafeței u.a;
Compensarea suprafețelor u.a pe parcele sau grupuri de parcele
3.4.1 Utilizarea fondului forestier
Utilizarea fondului forestier al U.P. II Gherla este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 3.2.
3.4.2. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii
Tabelul 3.3.
3.5. ENCLAVE
În cuprinsul fondului forestier proprietate publică există 3 enclave prezentate în tabelul de mai jos, cu o suprafață totală de 16.4 ha.
Tabelul 3.4.
3.6. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ (DISTRICTE, BRIGĂZI ȘI CANTOANE)
Fondul forestier al U.P. II Gherla este arondat pe districte și cantoane conform tabelului de mai jos:
Tabelul 3.5
3.7. OCUPAȚII ȘI LITIGII
În cuprinsul teritoriului studiat nu se găsesc ocupații și litigii .
Capitolul 4.
GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A FONDULUI FORESTIER
4.1. ISTORICUL ȘI ANALIZA MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DIN TRECUT PÂNĂ LA INTRAREA ÎN RIGOARE A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT
4.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948
Majoritatea pădurilor din cadrul U.P. II Gherla , au aparținut, în trecut , proprietarilor particulari din localitățile : Sic, Țaga ,Sîntioana, Nicula , Fizeșul Gherlei , Gherla ,Iclod , Silivaș si Bonțida , precum și composeratele acelorași localități . Gospodărirea pădurilor s-a făcut în interes comun , efectuandu-se tăieri în regimul crang . Lemnul obținut era lemn de dimensiuni mici și mijlocii , acesta fiind folosit la construcții rurale ,utilizări gospodarești și ca lemn de foc . Operațiuni culturale nu s-au efectuat , selecția elementelor de arboret făcandu-se numai pe cale naturală . Datorită supunerii unor întrețineri neorganizate forțate , pădurile au avut de suferit prin degradarea proriu zisă a lor . Unele palcuri de pădure cu trecerea timpului au fost defrișate și înlocuite cu terenuri arabile,fanețe sau pășuni .
4.1.2. Modul de gospodărire al pădurilor după anul 1948
După naționalizarea pădurilor între 1948-1955 , au fost întocmite doar regulamente sumare de exploatare . Primul amenajament a fost creeat în anul 1955 și s-a aplicat pe o perioadă de 13 ani . Din acest punct au mai urmat 4 campanii de amenajare a pădurilor (inclusiv cea actuală ) , lucrările de amenajre efectuandu-se în următorii ani :1968, 1979, 1990 și 2002 .
4.1.2.1. Evoluția bazelor de amenajare
În ceea ce privește constituirea U.P. II Gherla , aceasta a avut loc la amenajarea din 1968 , mențindu-se la aceleași limite teritoriale la toate amenajamentele care au urmat din acest punct . Variațiile ale suprafețelor forestiere care au variat în amenajamentele următoare se datorează cedării ,schimburilor si primirilor de terenuri . Suprafața fondului forestier a variat în timp în funcție de ponderea terenurilor afectate de vatămări , neproductive și arboretelor cu rol de protecție deosebită .
4.1.2.2 Reglementarea procesului de producție la amenajările anterioare
Tabelul 4.1.
Din analiza tabelului de mai sus , se observă ca sunt rubrici care nu sunt completate , în cazul acestora nu s-au gasit date in amenajamentele anterioare .
4.1.2.3. Aplicarea amenajamentelor anterioare
Având în vedere faptul că unitatea luată în studiu este parte din fostele U.P III Sic , U.P. IV Gherla și pădurile municipiului Gherla nu se pot face analize pertinente asupra acestui aspect.
4.2 ANALIZA CRITICĂ A AMENAJAMENTULUI EXPIRAT
În urma analizei asupra lucrărilor efectuate de către ocolul silvic Gherla se observă că s-au recoltat un volum de cca 1100 mc de masă lemnoasă ,rezultat din produse principale . Prin tăieri de produse secundare rezultate în urma lucrărilor de rărituri si curățiri s-au extras un volum de 1692 mc , iar în urma tăierilor de igienă a rezultat un volum de 1554 mc .
PARTEA II.
Capitolul 5.
STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE
5.1. METODE ȘI PROCEDEE DE CULEGERE ȘI PRELUCRARE A DATELOR DE TEREN
În cadrul lucrărilor de teren au fost culese informații referitoare la relief, stațiune, vegetație, factori perturbatori de mediu. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu îndrumările normele tehnice în vigoare (Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediția 1986, 2000), prin măsurători și estimări. Aceste informații au fost înregistrate codificat în fișe de descriere parcelelor privitoare la tipuri de sol, tipuri de stațiune, tipuri de pădure și subunități de gospodărie se găsesc subcapitolele:
„Soluri”
„Tipuri de stațiune”
„Tipuri naturale de pădure”
„Subunități de producție și protecție constituite”
Adoptarea soluțiilor de amenajament s-a bazat pe studiul amănunțit al stațiunii, în cadrul lucrărilor de cartare stațională. Acestea au constat în amplasarea unei rețele de profile principale de executare de profile de control în fiecare unitate amenajistică.
Determinarea elementelor taxatorice are arboretelor s-a făcut prin măsurători în piețe de producție uniform răspândite în cadrul unităților amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să caracterizeze arboretele respective.
Evaluarea fondului lemnos s-a realizat prin calcul pe baza elementelor taxatorice determinate de teren.
Pentru o mai mare precizie în evaluarea fondului lemnos, la arboretele exploatabile, s-a executat inventarieri în cercuri de 500 de mp și integrale.
5.2 ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL AL UNITĂȚII
5.2.1. Geomorfologie
Din punct de vedere al poziționării geografice , U.P. II Gherla este situată în Podișul Transilvaniei , zona structurală a domurilor,districtul așa-numitei “Campia deluroasă a Transilvaniei” , alcătuită dintr-un complex de culmi domoale , separate prin văi largi. Altitudinea medie se regăsește între 350-450 m .
Relieful se prezintă prin dealuri larg boltite , în mare parte asimetrice,văi largi,îmbătrănite prematur , cu fundul mlăștinos , cu lacuri și alunecări de mare amploare.
Unitatea geomofologică predominantă este versantul cu înclinări ușoare și moderate,rar repezi . Cele mai importante varfuri ce se regăsesc sunt : Varful Maimuța (503,0 m ) , Varful Harsa (512,0 m ) , Varful La Groapă (469,0 m ) , și Varful Tăutaru (522,0 m ).
Altitudinea medie este cuprinsă intre 400 si 500 de metrii , maxima fiind de 565 (u.a. 158 A ) , iar minima de 250 metrii (u.a. 96 A ) , expoziția medie este parțial însorită , iar panta medie în jur de 20 de grade .
5.2.2. Geologie
Geologic vorbind , teritoriul U.P. se află in Campia Transilvaniei de Nord, aparținand neogenului si caternarului . Din neogen cele mai răspandite sunt formațiile aparținand helvețianului si tortonianului . Helvețianul este format din stratele de Hida, reprezentat printr-un fîacieș de marne,argile marnoase și gresii cu intercalații de conglomerate.
Datorită complexelor procese geologice (nivelare,eroziune etc ) în cea mai mare parte a teritoriului, litologia de suprafața este formată din depozite deluviale , alcătuite din marne,argile ,tufuri nisipoase , cu conținut bogat de schelet .
5.2.3. Hidrologie
Regimul termic.
Zona aflată în studiu constă intr-un relief coborat , o orientare diferită a văilor ,trupuri de pădure izolate și de întidere oarecum redusa , aceștia sunt și factorii principali care condiționeaza unele trăsături specifice pentru climatul din această zonă . Regimul termin se caracterizează prin temperaturi medii anuale în jur de 8 0 C . Înghețurile timpurii au fost semnalate la mijlocul lunii septembrie , iar cele tarzii la sfarșitul lunii mai.
Regimul pluviometric
Precipitațiile medii anuale ating 550-650 mm , vegetația și solurile avand un regim de silvostepă .Media sezonului cald este de 300-350 mm , iar lunile cele mai ploioase sunt mai ,iunie și iulie .
Stratul de zăpadă ,care protejează solul de îngheț în profunzime are o grosime de 2-10 centimetrii .
Regimul eolian .
Vanturile dominante care bat pe teritoriul U.P. II Gherla sunt cele nord-vestice care se produc, mai ales , vara și primăvara și vanturile estice care se manifestă în general toamna și iarna. Aceste vanturi nu prezintă un pericol pentru vegetația forestieră . După clasificarea Koppen , U.P. II Gherla se află în tipul de climat Dfbx –climat ploios,boreal cu ierni reci, cu precipitații în tot cursul anului , cu temperaturi sub 22 0 C în luna cea mai caldă a anului , cu maximum de precipitații la sfarșitul primăverii și minimum de ploaie și zăpadă șa sfarșitul iernii .
5.3.SOLURI
5.3.1. Soluri
Pentru identificarea corectă a tipurilor de stațiuni și păduri, în cadrul lucrărilor de teren au fost executate cartări staționale la scară mijlocie având drept scop identificarea tipurilor și subtipurilor de soluri (unul din factorii determinanți ai tipului de stațiune).
Pentru identificarea tipurilor de sl , s-au făcut 14 profile principale în următoarele u.a. : 7B, 17A,30A,39,49E,62C,84A,99C,105B,114H,125,128C și 175 . Din 4 profile principale (u.a. 7B,49E,115H și 128C ) s-au recoltat probe , care mai tarziu au fost analizate la laboratorul de soluri din cadrul I.C.A.S. Secția Brașov.
Tabelul 5.1.
Solurile indentificate pe teritoriul U.P. II Gherla sunt solurile : argiluviosoluri , cambisoluri și soluri neevoluate,trunchiate ,desfundate .
5.4 TIPURI DE STATIUNE
Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, pedologia și a corelatiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-a stabilit, conform sistematicii in vigoare, tipul de stațiune .
5.4.1.Evidenta tipurilor de statiune
În tabelul urmator sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de stațiuni iîntalnite în cuprinsul pădurii proprietate privată luată în studiu, cu indicarea categoriei de bonitate
Tabelul 5.2.
5.5 VEGETATIA FORESTIERA
5.5.1. Tipuri naturale de pădure
Evidența tipurilor de pădure (pe tipuri de stațiuni), în raport cu caracterul actual este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.3.
5.5.2 Formații forestiere si caracterul actual al tipului de pădure.
În continuare este prezentată structura vegetației pe formații forestiere și în raport cu caracterul actual al tipului de pădure:
Tabelul 5.4.
5.5.3 Arborete provizorii și slab productive
Din totalul de 478,7 ha arborete slab productive și provizorii , arboretele natural fundamental de productivitate inferioara ocupă doar 1.2 ha și reprezintă fidel bonitatea stațiunilor . Restul de 477.5 ha ,sunt arborete ce fac parte din S.U.P. „M” și vor fi gospodărite în regim natural ,iar pe 331,4 , sunt arborete unde este indicată refacerea.
Tabelul 5.5.
Evidenta sintetica a indicatorilor:
Tabelul 5.6.
5.5.4.Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi.
În tabelul urmator este prezentată o sinteză a factorilor destabilizatori și limitativi:
Tabelul 5.7
Pe baza datelor prezentate în tabelul anterior putem spune că starea sanitară a pădurii este doar parțial bună . Arboretele din cuprinsul U.P II Gherla au fost supuse unor factori destabilizatori și limitativi menționați , la care se adaugă și alți factori de o importanța mai redusă precum : vatămările produse în urma lucrărilor de exploatare , afecțiunile produse de diverși dăunători și diverse boli , tăieri în delict etc .
Din totalul suprafeței a fondului forestier(2584.5 ha) prezintă afecțiuni aproximativ 35.3 % din suprafața totală. Cea mai frecventă afecțiune a arborilor sunt tulpinile nesănătoase , această afecțiune fiind prezentă in proporție de 23 % (595.6 ha) din suprafața totală a fondului forestier .
Procentul de uscare la arboretele întalnite pe fondul forestier este relativ mic , acesta situandu-se la 3 % (82,5 ha) din suprafața totală .
Eroziunea de adancime este prezentă pe o suprafață de 198,8 ha ( 8%) , iar eroziunea de suprafață pe o suprafață de 30.6 ha ( 1% ) . Eroziunea de adancime este datorată panzelor de apă freatice prezente pe teritoriul U.P. II Gherla .
5.5.6.Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie forestiera
După analiza tuturor factorilor staționali și a formațiunilor forestiere existente în cadrul U.P.II Gherla ,putem deduce faptul că sunt îndeplinite condiții bune bune pentru dezvoltarea arboretelor de gorun ,cer și amestecuri ale acestor specii .
În lucrările viitoare de împăruri se va realiza o distribuție cat mai corectă a speciilor în funcție de caracteristicile stațiunilor , altel încat arborii să iși poată îndeplini cat mai adecvat rolul de protecție sau de producție.
Capitolul 6
FUNDAMENTAREA SOLUȚIILOR DE ÎMPĂDURIRE
6.1. PRECIZĂRI PRIVIND MODUL DE COMPLETARE AL FIȘEI U.C.F.-ULUI.
Datele de prezentare care sunt U.P. , u.a. , grupa și categoria funcțională s-au luat din amenajament .
Caracterizarea formei de relief care constă în forma de relief , altitudinea, expoziția etc s-a făcut pe baza de măsurători în teren si cu date culese din amenajament . , de la descrierea parcelară a unitații amenajistice respective .
Tipul și subitipul de sol s-a determinat pe baza profilelor de sol analizate , pentru analizarea lor s-a apelat la datele din amenajament și a lucrărilor pedologice specializate .
Tipul de stațiune s-a realizat pe baza elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale , a indicațiilor oferite de vegetația ierboasă sau erbacee sau ca factori limitativi staționali care au avut efect asupra creșterii .
Formula staționala s-a dobandit din lucrările de specialitate .
Datele referitoare la structura arboretului existent s-au cules din descrierea parcelară.
La vestigii se menționează speciile deosebite sau alte alte elemente de o valoare aparte .
In cazul semințișului utilizabil s-a trecut atât compoziția cât și procentul de acoperire.
Tipul natural fundamental de pădure s-a determinat pe baza datelor din amenajamente, elemente ale vegetației naturale existente, flora indicatoare, compoziția arboretelor vecine situate în condiții staționale asemănătoare, etc .
Elemente ale tipologiei forestiere s-au regasit în diverse lucrări de specialitate;
Categoriile de terenuri de împădurit sunt:
Terenuri goale sau practic lipsite de semințiș utilizabil, care cuprind:
Poieni și goluri neregenerate din cuprinsul pădurii sau terenuri preluate în fondul forestier, destinate împăduririi;
suprafețe dezgolite în urma unor calamități (doborâturi și rupturi de vânt, incendii, uscări în masă, atacuri de patogeni, etc.);
Suprafețe rezultate în urma exploatării prin tăieri rase, prevăzute a fi regenerate pe cale artificială;
Suprafețe rezultate în urma exploatării arboretelor necorespunzătoare:
Arborete derivate provizorii (mestecănișuri, plopișuri de plop tremurător, cărpinete, etc.);
Arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturală;
Arborete în care s-au executat lucrări de ameliorare, în scopul îmbunătățirii compoziției și/sau consistenței.
Suprafețe incomplet regenerate pe cale naturală:
Arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost (cu porțiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate în compoziția de regenerare, cu semințiș neutilizabil, etc.);
Arborete parcurse cu tăieri în crâng simplu, cu porțiuni goale și neregenerate, în care este posibilă și indicată introducerea unor specii valoroase;
Alte suprafețe:
Completări în plantații sau semănături directe;
terenuri aflate în folosință temporară la alți deținători și reprimite pentru a fi împădurite.
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare, cele prezentate și se stabilește pe fiecare categorie de teren în parte;
Încadrarea suprafeței într-o anumită categorie de terenuri sau de lucrări de împădurire s-a făcut cu ajutorul datelor din amenajament și a determinărilor făcute direct în teren ;
Grupa ecologică s-a stabilit pe baza determinării etajului de vegetație, tabelului sintetic diagnostic și de identificare al grupelor ecologice (Anexa 6A din “Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate – 1”), și nu în ultimul rând, în funcție de tipul de stațiune și tipul de pădure;
Grupele ecologice reprezinta suprafețe cu un înalt grad de omogenitate (sub aspectul condițiilor de climă, relief, substrat, sol, ape, etc.) care permit aplicarea acelorași măsuri silvotehnice privind regenerarea;
In țara noastră s-au constituit 114 grupe ecologice repartizate astfel: 37 în regiunea montană și premontană, 34 în zona de deal, 20 în cea de câmpie, 5 pe dune de nisip și 18 în luncile râurilor interioare și în Lunca Dunării și Delta Dunării;
Stabilirea grupelor ecologice s-a facut cu respectarea principiului conform căruia, un tip de pădure apare într-o singură grupă ecologică;
Compoziția țel și compoziția de regenerare s-au precizat pentru fiecare grupă ecologică în parte, ținându-se cont, în mod special, de condițiile staționale și de vegetație din cadrul u.c.f.-ului sau u.s., de specificul ecologic al grupei și de funcțiile atribuite arboretelor;
In raport cu starea arboretelor și posibilitățile de regenerare (naturală sau artificială), s-au stabilit două sau trei compoziții țel, după cum urmează:
a1 – compoziții țel pentru arboretele care se regenerează natural în condiții normale;
a2 – compoziții țel pentru terenuri goale, arboreta degradate, brăcuite, slab productive, tipuri provizorii, etc., care se regenerează natural în proporție redusă (până la 30-40%) sau nu se regenerează și care respectiv, se reconstituie numai parțial sau se schimbă compoziția tipurilor natural fundamentale de pădure;
a3- compoziții țel pentru refacerea arboretelor slab productive din zonele de câmpie și de luncă, cu sol înțelenit, fără regenerări natural și unde solul se pregătește înainte de împădurire prin arături și după caz, se reconstituie compoztiția tipului fundamental de pădure sau se introduce alte specii valoroase.
La fel s-a procedat în cazul compozițiilor de regenerare, stabilindu-se, pentru fiecare grupă ecologică în parte, două până la trei compoziții (b1, b2, și b3), corespunzătoare compozițiilor țel stabilite;
Nu s-au prezentat proporții fixe ale speciilor, ci anumite intervale ale acestora, în limitele cărora, în producție, s-au stabilit soluțiile finale, în raport cu particularitățile staționale și mai ales, cu funcțiile atribuite noului arboret;
În cazul completări regenerărilor naturale, procentele de participare ale speciilor principale prevăzute, variază în limite mai largi decât în cazul împăduririi terenurilor goale sau neregenerate, datorită faptului că regenerarea naturală pe specii, ce se obține în practică, în cadrul aceleași grupe ecologice, poate să difere sensibil;
Compozițiile de regenerare și ponderea acordată speciilor din fiecare grupă ecologică trebuie să reflecte dorința de a menține ecosistemele natural sau cvasinaturale, precum și de a crea ecosisteme cât mai stabile, cu funcții complexe, pentru respectarea, în primul rând, a principiului biodiversității;
În situația terenurilor lipsite de vegetație sau a celor fără regenerare, compozițiile de împădurire și de regenerare, sunt identice;
În cazul în care avem semințiș utilizabil, compoziția de împădurire diferă și se determină ținând cont de compoziția acestuia și de procentul ocupat din suprafața unității de cultură forestieră .
Figura 6.1 , U.P.II Gherla ,Ucf. 88F
Fișa u.c.f. Nr. 1.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 113C Supr. u.c.f: 1,6 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă a Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1b
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Luncă joasă 277 m Înclinare: 50 Expozitie:-
Roca de bază și depozit de cuvertura : depozite aluviale și soluri gleice molice,lăcoviști tipice .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 9501 Aluvial Ao-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :7530– Deluros de cvercete cu stejar, Pm,aluvial ,moderat humifer
, edafic mijlociu
Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachyp-Geum-Pulmonela
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 6142- Goruneto-șleau de productivitate mijlocie(m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduriri propriu zise
Grupa ecologica: 63
Compoziția țel: 10 PLX
Compoziția de regenerare: : 10 PLX
Compoziția (formula) de împădurire : : 10 PLX
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepărtarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 40X60
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : Intim
Desime inițială: 625 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; ; Mobilizări I-3 ,II-2, III-2 ,IV-1
Descopleșiri -; ; Degajari :-; Completari : II-1,III-1
Fișa u.c.f. Nr. 2.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 113 D Supr. u.c.f: 16,1 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1b
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Luncă joasă 277 m Înclinare: 50 Expozitie:-
Roca de bază și depozit de cuvertura : depozite aluviale și soluri gleice molice,lăcoviști tipice .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 9501 Aluvial Ao-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :7530– Deluros de cvercete cu stejar, Pm,aluvial ,moderat humifer
, edafic mijlociu
Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachyp-Geum-Pulmonela
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 6142- Goruneto-șleau de productivitate mijlocie(m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduriri propriu zise
Grupa ecologica: 63
Compoziția țel: 10 PLX
Compoziția de regenerare: 10 PLX
Compoziția (formula) de împădurire : 10 PLX
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 40X60
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : Intim
Desime inițială: 625 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; ; Mobilizări I-3 ,II-2, III-2 ,IV-1
Descopleșiri -; ; Degajari :-; Completari : II-1,III-1
Fișa u.c.f. Nr. 3.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 113 E Supr. u.c.f: 2,2 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1b
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Luncă joasă 277 m Înclinare: 50 Expozitie:-
Roca de bază și depozit de cuvertura : depozite aluviale și soluri gleice molice,lăcoviști tipice .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 9501 Aluvial Ao-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu .
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :7530– Deluros de cvercete cu stejar, Pm,aluvial ,moderat humifer
, edafic mijlociu
Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachyp-Geum-Pulmonela
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 6142- Goruneto-șleau de productivitate mijlocie(m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduriri propriu zise
Grupa ecologica: 63
Compoziția țel: 10 PLX
Compoziția de regenerare: 10 PLX
Compoziția (formula) de împădurire : 10 PLX
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 40X60
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : Intim
Desime inițială: 625 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; ; Mobilizări I-3 ,II-2, III-2 ,IV-1
Descopleșiri -; ; Degajari :-; Completari : II- 1,III-1
Fișa u.c.f. Nr. 4.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 113 F Supr. u.c.f: 7,7 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1b
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Luncă joasă 277 m Înclinare: 50 Expozitie:-
Roca de bază și depozit de cuvertura : depozite aluviale și soluri gleice molice,lăcoviști tipice .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 9501 Aluvial Ao-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :7530– Deluros de cvercete cu stejar, Pm,aluvial ,moderat humifer
, edafic mijlociu
Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachyp-Geum-Pulmonela
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 6142- Goruneto-șleau de productivitate mijlocie(m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduri propriu zise
Grupa ecologica: 63
Compoziția țel: 10 PLX
Compoziția de regenerare: 10 PLX
Compoziția (formula) de împădurire : 10 PLX
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 40X60
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : Intim
Desime inițială: 625 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; ; Mobilizări I-3 ,II-2, III-3 ,IV-4
Descopleșiri -; ; Degajari :-; Completari : II- 1,III-1
Fișa u.c.f. Nr. 5.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-îMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 113 H Supr. u.c.f: 6,4 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1b
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Luncă joasă 277 m Înclinare: 50 Expozitie:-
Roca de bază și depozit de cuvertura : depozite aluviale și soluri gleice molice,lăcoviști tipice .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 9501 Aluvial Ao-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :7530– Deluros de cvercete cu stejar, Pm,aluvial ,moderat humifer
, edafic mijlociu
Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachypodium-Geum-Pulmonella
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 6142- Goruneto-șleau de productivitate mijlocie(m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduriri propriu zise
Grupa ecologica: 63
Compoziția țel: 10 PLX
Compoziția de regenerare: 10 PLX
Compoziția (formula) de împădurire : 10 PLX
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 40X60
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : Intim
Desime inițială: 625 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; ; Mobilizări I-3 ,II-2, III-2 ,IV-1
Descopleșiri -; ; Degajari :-; Completari : II- 1,III-1
Fișa u.c.f. Nr. 6.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 111 B Supr. u.c.f: 0,7ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 1 Categoria 2 E
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant ondulat 405 m Înclinare: 150 Expozitie:NV
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2506 Luvisol Albic Ao-Ea-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură: soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :6112– Deluros de cvercete ,Pi, și stancărie și eroziune excesivă
, edafic mijlociu
Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachypodium-Geum-Pulmonella
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5172- Gorunet de stancărie
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : : Terenuri dezgolite prin calamitați naturale (incedii ,doboraturi de vant sau zăpadă , uscate etc . )
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Reîmpăduriri
Grupa ecologica: 53
Compoziția țel: 6GO 2PIN 1FR 1PAM
Compoziția de regenerare :6GO 2PIN 1FR 1PAM
Compoziția (formula) de împădurire : 6GO 2PIN 1FR 1PAM
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 7.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 158 M Supr. u.c.f: 3,4ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 B
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant ondulat 480 m Înclinare: 250 Expozitie:S
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :6112 Deluros de cvercete (gorun,cer,garnița )Pm , poszolit-psuedogleizat , edafic mijlociu Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Brachypodium-Geum-Pulmonella
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5172- Gorunet de stancărie
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduriri propriu zise
Grupa ecologica: 53
Compoziția țel: 6GO2FR1TE1CE
Compoziția de regenerare: 6GO2FR1TE1CE
Compoziția (formula) de împădurire 6GO2FR1TE1DCE
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 8.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-ÎMPĂDURIRE PROPRIU-ZISA
U.P: II Gherla u.a: 62D Supr. u.c.f: 1,4ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 B
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 490 m Înclinare: 200 Expozitie:SE
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură: soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu Umiditate: perioade de deficit
de apa.
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :6142 Deluros de cvercete (gorun,cer,garnița )Pm , poszolit-psuedogleizat , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția…………..Consistența…………Vârsta…………ani, Clasa de producție………….Producția :…
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)………m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Carex Piosa
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5323- Gorunet de stancărie
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri goale din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Împăduriri propriu zise
Grupa ecologica: 47
Compoziția țel: 7GO1TE1CI1FR
Compoziția de regenerare: 7GO1TE1CI1FR
Compoziția (formula) de împădurire 7GO1TE1CI1FR
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 9.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-SUBSTITUIRI
U.P: II Gherla u.a: 4F Supr. u.c.f: 1,2ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 B
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 460 m Înclinare: 200 Expozitie:V
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2201 Brun argilo-iluvial Ao -Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :6152 Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 9CA 1ST.Consistența 0,7Vârsta50ani, Clasa de producție :4.Producția :98
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)2m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asarum Brachypodium
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5113- Gorunet cu floră de mull ,de productivitate mijlocie (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Substituiri
Grupa ecologica: 45
Compoziția țel: 7GO1FR1PA1CI
Compoziția de regenerare: 7GO1FR1PA1CI
Compoziția (formula) de împădurire 7GO1FR1PA1CI
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 10.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-SUBSTITUIRI
U.P: II Gherla u.a: 15C Supr. u.c.f: 2,2ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 C
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 430 m Înclinare: 180 Expozitie:NV
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2201 Brun argilo-iluvial Ao -Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură: soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune :6152 Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 9CA 1ST.Consistența 0,7Vârsta50ani, Clasa de producție :4.Producția :98
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm)2m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asarum Brachypodium
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5113- Gorunet cu floră de mull ,de productivitate mijlocie (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Substituiri
Grupa ecologica: 45
Compoziția țel : 8GO1FR1CI
Compoziția de regenerare8GO1FR1CI
Compoziția (formula) de împădurire 8GO1FR1CI
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 11.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-SUBSTITUIRI
U.P: II Gherla u.a:58A Supr. u.c.f: 6,4ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 C
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant ondulat 435 m Înclinare: 150 Expozitie:V
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2201 Brun argilo-iluvial Ao -Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură: soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6153: Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag, Ps ;brun și cenușiu , edafic mare , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 9CA 1GO.Consistența 0,8Vârsta 55ani, Clasa de producție :2.Producția :224
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) :6,8m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asarum Stellaria
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5315- Șleau de deal cu gorun și cer de productivitate superioară (s)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Substituiri
Grupa ecologica: 46
Compoziția țel : 5GO 2ST 1CI 1FR 1PAM
Compoziția de regenerare : 5GO 2ST 1CI 1FR 1PAM
Compoziția (formula) de împădurire 5GO 2ST 1CI 1FR 1PAM
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 12.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-SUBSTITUIRI
U.P: II Gherla u.a:7 D Supr. u.c.f: 1,2 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 C
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant superior ondulat 435 m Înclinare: 100 Expozitie:NV
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2201 Brun argilo-iluvial Ao -Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6152: Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 10 CA .Consistența 0,8Vârsta 50ani, Clasa de producție :4 .Producția :134
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) : 0,1m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asarum Brachypodium
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5113- Gorunet cu floră de mull ,de productivitate mijlocie (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Substituiri
Grupa ecologica: 45
Compoziția țel : 7GO 1 FR 1CI 1PA
Compoziția de regenerare : : 7GO 1 FR 1CI 1PA
Compoziția (formula) de împădurire : 7GO 1 FR 1CI 1PA
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 13.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-COMPLETĂRI
U.P: II Gherla u.a:56 E Supr. u.c.f: 0.5 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1 C
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 440 m Înclinare: 150 Expozitie:NE
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură: soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6142: Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 6GO 2TE 1CE 1 CA .Consistența 0,7 Vârsta 5ani, Clasa de producție :3 .Producția :1
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) : 1,3m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asarum Brachypodium
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire: 5411 – Șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Completări
Grupa ecologica: 47
Compoziția țel : 7GO 2 TE 1 FR
Compoziția de regenerare : : 7GO 2TE 1CA
Compoziția (formula) de împădurire : 6,6GO 2TE 1.4 CA (30% din suprafața totală)
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 14.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-COMPLETĂRI
U.P: II Gherla u.a:57 E Supr. u.c.f: 3,3 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1-B
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 360 m Înclinare: 150 Expozitie: V
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6142: Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 7GO 2FR 1STR .Consistența 0,5 Vârsta 5ani, Clasa de producție :3 .Producția :1
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) : 1,3m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Poa p-carex c.
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire7411 -Amestec normal de gorun,cer și garnița (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Completări
Grupa ecologica: 55
Compoziția țel : 7GO 2 FR 1CI
Compoziția de regenerare : : 7GO 2FR 1CI
Compoziția (formula) de împădurire : 7 GO 2FR 1CI (50% din suprafața totală)
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 15.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-COMPLETĂRI
U.P: II Gherla u.a:64 B Supr. u.c.f: 2,9 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1-B
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 350 m Înclinare: 150 Expozitie: NV
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6142: Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 7 GO 3 FR .Consistența 0,5 Vârsta 5ani, Clasa de producție :3 .Producția :1
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) : 1,3m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Poa p-carex c.
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire 5323 -Gorunet de stancărie(i)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Completări
Grupa ecologica: 47
Compoziția țel : 7GO 3FR
Compoziția de regenerare : : 7GO 3FR
Compoziția (formula) de împădurire : 7 GO 3FR (30% din suprafața totală)
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 16.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-COMPLETĂRI
U.P: II Gherla u.a:80 C Supr. u.c.f: 1,0 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1-C
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 530 m Înclinare: 6 0 Expozitie: V
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură: soluri brune acide si brune feriluviale litice,litosoluri
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6242: Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară ,Pm, brun edafic , mijlociu , cu Asperula-Asarum , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 4CE 3CA 3SC .Consistența 0,7 Vârsta 5ani, Clasa de producție :3 .Producția :1
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) : 1,1m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asperula asarum
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire 5314 – Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate mijlocie (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Completări
Grupa ecologica: 46
Compoziția țel : 7CE 3GO
Compoziția de regenerare : : 5 CE 2.5CA 2.5 SC
Compoziția (formula) de împădurire : 7,3CE 1.3CA 1,3SC (30% din suprafața totală)
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 5000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări I-3 ,II-3,III-3,IV-2 ,V-1
Descopleșiri : IV-1,V-1 ; Degajari : – ,Completari : III-1,IV-1
Fișa u.c.f. Nr. 17.
FIȘA UNITĂȚII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.)-COMPLETĂRI
U.P: II Gherla u.a:88 F Supr. u.c.f: 11,6 ha
Regiunea geografică Campia deluroasă Transilvaniei Grupa funcțională 2 Categoria 1-B
I. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE
Forma de relief: Versant mijlociu ondulat 430 m Înclinare: 10 0 Expozitie: V
Roca de bază și depozit de cuvertura gresii conglomerate și șisturi cristaline .
Climatul zonal și local: Temperament umed cu ierni blande și precipitații suficiente .
II.TIPUL ȘI SUBTIPUL GENETIC DE SOL : 2401 Brun Luvic Ao-El-Bt-C
Tip humus: mull-moder Profunzime : mijlociu profunde Textură:luto-nisipoase si nisipo-lutoase
Structură: grauntoasa si poliedrica slab dezvoltata.
Categorie schelet-semischeletice Volum edafic: predominant mijlociu Umiditate: perioade de deficit
de apa.
III. STAȚIUNEA
Tip de stațiune 6152: Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,Pm ,brun (podzolit) , edafic mijlociu , Formula staționala: FD2, ce , gi. Pi. T II. H E – I. Ue1
IV. STRUCTURA ARBORETULUI EXISTENT
Compoziția 9PIN 1GO .Consistența 0,8 Vârsta 5ani, Clasa de producție :3 .Producția :1
m3/ha, Creșterea curentă și medie(Cc,Cm) : 1,1m3/ha
Semințiș utilizabil……
Tipul de floră indicatoare: Asperula asarum
V. TIPUL NATURAL FUNDAMENTAL DE PĂDURE
Cod și denumire 5113 – Gorunet cu floră de mull ,de productivitate mijlocie (m)
VI. FUNDAMENTAREA TEHNOLOGIILOR DE ÎMPĂDURIRE
Categoria de teren de împădurit : Terenuri cu vegetație forestiră din fondul forestier
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare: Completări
Grupa ecologica: 45
Compoziția țel : 7PIN 3GO
Compoziția de regenerare : : 7 PN 3GO
Compoziția (formula) de împădurire : 7 PIN 3 GO (60% din suprafața totală)
VII. TEHNOLOGII DE INSTALARE ALE CULTURILOR
Pregătirea terenului: 2+3 curățirea locului de plantare de crăci, varfuri, coajă, putregai; îndepartarea
rugilor,
zmeurișului si a ierburilor înalte de pe locurile de plantare.
Pregătirea solului: 112-pregătire parțiala a solului in vetre de 60X80
Metode de regenerare : puieți
Schema de regenerare : biogrupe
Desime inițială: 4000 puieți/ha
VIII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Revizuiri : I-1; II -1; Mobilizări …..
Descopleșiri : I-2 ;II-2; III-2; IV-2; V-1;VI-1 ; Degajari :III-1; IV-1; Completari : III-1 ; IV-1
Capitolul 7.
MOTIVAREA SOLUȚIILOR TEHNICE DE INSTALARE ALE CULTURILOR FORESTIERE
7.1. STABILIREA INTERVENȚIILOR ARTIFICIALE PE CATEGORII DE LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE
Definirea lucrărilor de împăduriri, reîmpăduriri, refaceri, substituiri, ameliorări și completări, cu prezentarea pe scurt a acestora.
Împăduriri propriu-zise – pe terenuri pe care nu a existat vegetație forestieră sau aceasta a dispărut cu mult timp înainte și solul nu mai are caracteristicile unui sol forestier.
Reîmpăduriri- reîmpăduririle propriu-zise (tipice) s-au executat pe terenurile rezultate în urma unor tăieri rase când se promovează speciile din compoziția vechiului arboret, precum și pe suprafețelor dezgolite prin incendii, doborâturi, uscări în masă, atacuri de insecte, a celor scoase temporar din fondul forestier, etc;
Completări – în suprafețele incomplet regenerate pe cale naturală sau artificială, în scopul realizării regenerării pe întreaga suprafață.
7.2. ALEGEREA SPECIILOR PENTRU ÎMPĂDURIRE ȘI JUSTIFICAREA LOR SILVO-ECONOMICĂ
Principalele specii selectate pentru a realiza lucrările de împădurire sunt : gorunul , plopul euroamerican , frasinul , pinul , cireșul ,teiul și cerul . Dintre speciile enumerate cea mai des folosită este gorunul . Totalitatea speciilor selectate s-au ales în funcție de condițiile staționale și ecologice oferite de către teritoriul U.P. II Gherla . Prin selectarea în acest mod , se urmărește o productivitate cat mai ridicată a arboretelor instalate . Speciile selectate prezintă și o importanță economică ridicată , deoarece ele sunt folosite în industria prelucrării lemnului . Pe langă rolul economic , aceste specii iși vor îndeplini și rolul ecologic de protecție , datorită diversitații lor din cadrul fiecărei formule de împădurire . Speciile principale selectate pentru lucrările împădurire și completare sunt: gorunul , plopul euroamerican și pinul negru . Aceste specii au fost alese din următoarele motive :
Gorunul a fost ales datorită adaptabilitații sale ridicate din cadrul stațiunilor silvice care se regăsesc în cadrul teritoriului în care se aplică lucrările . Pe langă această această adaptabilitate , gorunul este o specie valoroasă din punct de vedere economic , fiind un lemn de o valoare economică ridicată .
Plopul euroamerican a fost ales datorită instalării sale rapide in zonele cu soluri trunchiate ,neevoluate .
Pinul negru a fost ales datorită instalării sale rapide si datorită adaptabilității sale ridicate in stațiunile forestiere ce se regăsesc îm cadrul U.P. II Gherla.
Speciile de amestec au fost alese pentru a oferi stabilitate și pentru a oferi protecție pentru speciile principale instalate , iar acestea sunt : frasin ,cer, paltin ,cires , tei și carpen . Aceste specii au fost alese datorită adaptabilității de instalare în cadrul stațiunilor forestiere regăsite în cadrul U.P. II Gherla . Se urmărește de la aceste specii sa ofere stabilitate culturii , și o bună dezvoltare a întregii culturi instalate .
7.3. DETERMINAREA COMPOZITIEI DE REGENERARE SI STABILIREA COMPOZITIEI DE IMPADURIRE
După cum s-a dedus selectarea compozițiilor (țel , regenerare și împădurire ) s-a ales pe baza recomandării grupelor ecologice din care face parte tipul de stațiune prezent și tipul de pădure existent .
Speciile principale vor fi folosite în general doar în arealul lor , existand cazuri excepționale cand se vor folosi în alte areale .
S-au introdus specii adecvate pentru a intensifica funcția de protecție atribuită culturii instalate .
S-a încercat menținerea speciilor autohtone și valoroase în stațiunile de bonitate mijlocie și superioară .
Exemplu de calcul pentru compozitia de impadurire din cadrul U.A. 56E
Compoziția de regenerare: 7Go+ 2Fr+ 1Ci
Compoziția semințișului utilizabil: 6Go + 2Fr+ 1Str pe 0,5S (pe 50% din suprafață)
Pentru determinarea compoziției de împădurire, se procedează astfel:
se exprimă compoziția semințișului la întreaga suprafață, prin înmulțirea proporțiilor cu 0,5;
(7 x 0,5) Go + (2 x 0,5) Fr + (1×0,5 Str), pe 1,0S sau
3.5 Go + 1 Fr+0.5Str pe 1,0S
se face diferența dintre compoziția de regenerare și compoziția semințișului la nivel de 1,0S;
7Go+ 2Fr+ 1Ci, pe 1,0S
3.5 Go + 1 Fr+0.5Str pe 1,0S
3.5Go+1Fr+0,5Ci, pe 1,0S
Având în vedere faptul că 50% din suprafață este acoperită de semințișul natural existent, compoziția de împădurire rezultată (3.5Go+1Fr+0,5Ci) este pe 100% din suprafață, dar aferentă diferenței de 50%;
Pentru a obține compoziția de regenerare finală, procentele de participare se împart la 0,5;
Compoziția de împădurire este 7Go2Fr1Ci , pe 0,5S (pe 50% din suprafața totală).
Trebuie menționat faptul că aceeași metodologie se aplică și în situația completărilor când, pentru stabilirea compoziției de împădurire, în locul semințișului, se ia în considerare compoziția culturii instalate;
Tehnologiile de instalare ale culturilor (pregătirea terenului, pregătirea solului și tehnicile de împădurire) precum și cele privind întreținerea culturilor, s-au stabilesc în funcție de toate datele prezentate și de precizările din Anexa 4 din “Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate – 1”;
Schemele și desimile de plantare s-au stabilesc în funcție de condițiile concrete din teren, ținând cont de recomandări.
Tabelul 7.1.
7.3.1 Stabilirea compozițiilor de regenerare și împădurire, pe grupe ecologice
7.3.2. Stabilirea tehnologiilor de lucru si a epocilor de instalare Tabelul 7.2.
7.4.SCHEMA DE ÎMPĂDURIRE
S-a folosit “Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate – 1”, cu următoarele precizări:
Schema de împădurire redă grafic, atât modul de asociere al speciilor din compoziția de împădurire cât și dispunerea lor spațiala, pe o anumită suprafață de cultură;
Pentru unitățile unde s-au prevăzut completări, nu este posibil să se aplice o anumită schemă de împădurire potrivit compoziției de împădurire, speciile deficitare se introduc în dispozitiv neregulat;
Pentru cele șapte unități unde se execută împăduriri propriu-zise, se execută grafic, schema de împădurire;
Speciile principale de amestec se integrează grupat pentru a evita eliminarea naturala între ele și specia principală de bază;
Dispozitivul în pătrat se aplică la plopi, pentru substituiri sau refaceri (la substituiri supradimensionăm distanța între rânduri și o subdimensionăm între puieți pe rând);
Dispozitivul în paralelogram se utilizează în lucrările de refacere, la împăduriri propriu-zise, substituiri, în silvostepă și zona forestieră de câmpie;
Figura 7.1. U.P.II Gherla ,Ucf. 89
7.4.1 Schema de amplasare a puieților (plop euroamerican):
Tabelul 7.3.
7.4.2 Schema de amplasare a puieților în suprafața elementară ucf:64B
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼-Plop euroamerican
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
7.4.3 Schema de amplasare a puieților (gorun,frasin ,cireș):
Tabelul 7.4.
Număr puieți în biogrupă: 20 Fr/CI; Mărimea biogrupei: 20 x 10 m.
Nsp – număr puieți pe specii; Ssp – suprafața ocupată de puieți pe specii; Npb – număr de puieți în biogrupă; Sb – suprafața biogrupei; Nb – număr biogrupe; Se – suprafața elementară; d1,2 – dimensiunile suprafeței elementare.
7.4.3 Schema de amplasare a puieților în suprafața elementară ucf:15C
7.4.4. Schema de amplasare a biogrupelor în cadrul ucf. 15 C Tabelul 7.5.
7.4.5 Date de sinteza privind schemele de impădurire Tabelul 7.6.
7.5.MATERIALUL DE ÎMPĂDURIRE
S-au facut precizări legate de:
Condițiile tehnice care trebuie îndeplinite de puieți conform standardelor în vigoare;
La completări, în cazul rășinoaselor s-au folosit puieți de talie mică și semimijlocie;
La împăduriri propriu-zise, în cazul rășinoaselor și foioaselor s-au folosit puieți de talie mică;
La substituiri, refaceri, ameliorări s-au folosit puieți de talie mijlocie;
In general s-au utilizat puieți cu rădăcini nude.
Materialul de impădurire: Tabelul 7.7.
Figura 7.2. Arborete de gorun și semințiș , Ucf 95A , U.P. II Gherla
7.5.1.Totalul materialului de împadurire :
Tabelul 7.8.
7.6. PREGĂTIREA TERENULUI ȘI A SOLULUI
S-au ales în funcție de recomandările de la grupele ecologice și de prevederile cuprinse în Anexa 4 din “Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate – 1”.
Baza s-a pus pe rolul lucrărilor de pregătire ale terenului și solului și s-au ales acele intervenții care au fost în concordanță cu cerințele speciilor și condițiile edafice existente .
Lucrările privind pregătirea terenului și a solului, au fost centralizate tabular.
7.6.1.Stabilirea suprafețelor pentru pregătirea terenului și a solului Tabelul 7.9.
Capitolul 8.
URMĂRIREA, CONTROLUL ȘI ÎNGRIJIREA CULTURILOR
8.1.URMĂRIREA ȘI CONTROLUL LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
După instalarea culturilor s-a efectuat recepția tehnico-financiară a împăduririlor. Aceasta s-a efectuat de către o comisie care a verificat pe teren suprapunerea existentă între datele cuprinse în documentația tehnică referitoare la natura și volumul lucrărilor executate, compoziția și schema de împădurire și starea existentă a culturilor. S-a examinat de asemenea și calitatea lucrărilor executate. La finalizarea lucrărilor s-a realizat un proces verbal pe baza căruia suprafața se înscrie în “Registrul de împăduriri” de la nivelul ocolului silvic respectiv. În următorii pași s-a recurs la observații și verificări periodice urmărind evoluția culturii respective spre finalitate și anume compoziția și îndeplinirea funcțiilor stabilite prin țelurile de gospodărire. Prima verificare a stabilit procentul de prindere al puieților. În toate suprafețele împădurite care nu au realizat reușita definitivă s-a efectuat controlul anual al regenerărilor. La aceste controale, starea culturilor s-a apreciază prin intermediul coeficientului de reușită pentru obținerea căruia se inventariază puieții existenți pe teren la data efectuării controlului. Indicele de reușită s-a stabilit în funcție de procentele de menținere ale puieților, cu ajutorul tabelelor de criterii de apreciere ale reușitei culturilor. În funcție de indicii de reușită s-au stabilit calificative de apreciere ale reușitei împăduririlor la data efectuării controlului. Ultimul control anual al împăduririlor s-a facut în anul atingerii reușitei definitive. Pe baza recepției definitive, întocmite de o comisie, unitatea de cultură forestieră (u.c.f. – ul) sau unitatea stațională (u.s. – ul) s-a înregistrat în evidența fondului forestier de producție.
8.2. AMPLASAREA ȘI MATERIALIZAREA PE TEREN A SUPRAFEȚELOR DE PROBĂ
Verificarea cantitativă și calitativă a lucrărilor precum și urmărirea și controlul anual s-a facut prin observații, inventarieri și măsurători în suprafețe de probă permanente, materializate pe teren prin borne și țăruși. Acestea s-au amplasat la efectuarea recepției tehnico-economice a lucrărilor de împădurire. Au formă circulară sau dreptunghiulară cu suprafața de 100, 200, 300 sau 400 m2, iar aria lor cumulată trebuie să reprezinte între 2% și 8% din suprafața u.c.f.-ului, în funcție de suprafața acestuia (Capitolul 8.). S-au adoptat scheme mecanice de amplasare a suprafețelor de probă. În acest scop s-a creat o rețea de drepte paralele care se intersectează sub un unghi oarecare, în punctele de intersecție materializându-se un reper (bornă).
Figura 8.1. Suprafața de control anul al regenerării din cadrul U.P. II Gherla
8.3. DATE DE SINTEZĂ PRIVIND AMPLASAREA SUPRAFEȚELOR DE PROBĂ PE U.C.F.-URI
Tabelul 8.1.
Amplasarea suprafețelor de probă din cadrul ucf .113 H
8.4. NATURA, SCOPUL ȘI TEHNICA DE APLICARE A LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE
S-au facut precizări privind lucrărilor care s-au executat în mod normal (pentru fiecare zonă fitoclimatică), epoca de execuție, importanța și scopul acestora etc.
Accentul s-a va pus pe justificarea tehnică și economică a măsurilor propuse.
8.5. PLANIFICAREA APLICĂRII LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE PE U.C.F.-URI SAU U.S.-URI
S-a facut în funcție de recomandările cuprinse în Anexa 4 din “Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate – 1”;
S-a tinut cont de condițiile existente și de experiența locală
8.6. NATURA ȘI FRECVENȚA DE APLICARE A LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE ÎN RAPORT CU VÂRSTA CULTURILOR
Tabelul 8.2.
PARTEA III.
Capitolul 9.
Antemăsurătoarea lucrărilor de împădurire
9.1. ANTEMASURĂTOAREA LUCRĂRILOR DE INSTALARE ARTIFICIALĂ ALE PĂDURII PENTRU U.C.F.-URILE EXISTENTE
Prin aceasta s-a precizat natura lucrărilor cu ajutorul codurilor și al simbolurilor , unitățile de măsură și mai ales volumul acestora, conform eșalonării, pe ani. S-au luat în calcul toate lucrările propuse prin soluțiile tehnice adoptate și menționate în fișele de cartare stațională (pregătirea terenului, a solului și operațiunile privind instalarea pe cale artificială a puieților forestieri). Codificarea intervențiilor s-a facut în conformitate cu precizările făcute în Anexa 4 din “Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate – 1”. Simbolurile lucrărilor se vor prelua din Normative.
La stabilirea lucrărilor necesare, s-au avut în vedere următoarele recomandări:
Lucrările de pregătire ale terenurilor trebuiesc individualizate, în funcție de modul de intervenție, care pot sa fie parțiale sau pe toată suprafața.
Alegerea lucrărilor s-a facut ținând cont, cu strictețe, de condițiile concrete din teren;
Când pregătirea terenului se face în vetre, de regulă, cele trei operații (pregătirea terenului, pregătirea solului, instalare culturii), sunt faze ale operației de plantat și se consideră o singură operație;
Cantitățile și volumul lucrărilor efectuate se exprimă pe suprafață unitatea de măsura luată fiind arul, sau bucăți puieți plantați ,unitatea de masura fiind 1000 de bucăți.
Când lucrarea respectivă urmează să se execute de două, trei sau mai multe ori ori într-un an, se notează cu 2,3 în funcție de cate lucrări se execută.
Revizuirea culturilor s-a executat după trecerea primului sezon rece de la efectuarea plantațiilor, precum și în al treilea an de la plantare;
Lucrarea implică parcurgerea întregii suprafețe plantate și a avut ca obiect verificarea stării generale a tuturor puieții plantați și se exprimă în ari;
Completările se fac în primăvara anului când se execută revizuiri și au o pondere de 15% din numărul puieților plantați la hectar;
In cazul descopleșirilor, se va trece suprafața de la pregătirea terenului;
Descopleșirile se fac pe vatra supradimensionată (dacă vatra este de 40×60 cm, descopleșirile se fac pe 60×80 cm), și se exprimă în ari;
Mobilizarea solului se execută pe suprafața vetrei (indiferent dacă vatra este 40×60 cm sau 60×80 cm), exprimându-se în mii bucăți;
La “plantarea puieților în vetre în teren nepregătit” codul normei pentru condiții medii de lucru este C.70.II.b., unitatea de măsură 1000buc., norma de producție (mii buc./8 ore) este 0.122, iar norma de timp (ore-om/1000buc) este 65.40, grila a 5-a(4.5 lei/ora)
La “completări” se vor folosi datele de la “plantarea puieților în vetre în teren nepregătit” , codul normei de lucru este C73b1 , norma de timp (ore-om/1000buc) este 77,49, grila a 5-a(4.5 lei/ora)
La”mobilizarea solului în jurul puieților în plantații cu unelte manuale”, condiții medii de lucru: cod-C.51.I.A.b., unitatea de măsură 1000 buc. N.P.- 0.380, N.T.- ore-om/1000buc – 21.05, grila a 4-a;(4.41 lei.ora)
La “revizuirea plantațiilor” codul normei C.46.c., unitatea de măsură arul, N.P. ari/8 ore-16.85, N.T. ore-om/ar – 0.47, grila a 4-a;(4.41 lei/ora)
La “descopleșirea speciilor forestiere de specii ierboase și specii lemnoase” codul normei C.58.II.B.4., unitatea de măsură – arul, condiții medii de lucru N.P. ari/8ore – 14.28, N.T. ore-om/ar – 0.56, grila a 4-a;(4.41 lei/ora)
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 113 C
Tabelul 9.1.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f 113D
Tabelul 9.2.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f 113 E
Tabelul 9.3.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 113F
Tabelul 9.4.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 113H
Tabelul 9.5.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 158M
Tabelul 9.6.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 111B
Tabelul 9.7.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 4F
Tabelul 9.8.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 7D
Tabelul 9.9.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 15C
Tabelul 9.10.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 58A
Tabelul 9.11.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 62D
Tabelul 9.12.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 56E
Tabelul 9.13.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 57E
Tabelul 9.14.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 64B
Tabelul 9.15.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 80C
Tabelul 9.16.
Antemăsurătoarea lucrărilor de instalare artificială ale pădurii pentru u.c.f. 88F
Tabelul 9.17.
Recapitulație pe categorii de lucrări:
Tabelul 9.18.
Capitolul 10.
DEVIZUL LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
10.1. DEVIZUL LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE
Pentru a determina costul lucrărilor privind instalarea și îngrijirea culturilor tinere până la realizarea stării de masiv, s-a întocmit devizul lucrărilor de împădurire (tabel). Tarifele, pentru fiecare lucrare sau categorie de lucrări, se preiau din Norme. În funcție de cuantumul acestora și de volumele de lucrări din antemăsurătoare, s-a calculat valoarea pe categorii de lucrări, pe ani și valoarea totală a devizului. Pentru a avea termene de comparație, s-a determinat și investiția specific pe obiectiv, cu formula:
Investiția specifică = ( lei/ha )
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113C
Tabelul 10.1.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113D
Tabelul 10.2.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113E
Tabelul 10.3.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113F
Tabelul 10.4.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 113H
Tabelul 10.5.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 158M
Tabelul 10.6.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 111B
Tabelul 10.7.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 4F
Tabelul 10.8.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 7D
Tabelul 10.9.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 15C
Tabelul 10.10.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 58A
Tabelul 10.11.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 62D
Tabelul 10.12.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f.56E
Tabelul 10.13.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f.57E
Tabelul 10.14.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f 64B
Tabelul 10.15
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 80C
Tabelul 10.16.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f. 88F
Tabelul 10.17.
Devizul lucrărilor de instalare artificială a pădurii pentru u.c.f.-uri total/ani
Tabelul 10.18.
Investiția specifică = ( lei/ha ) ==181809,883/56,6 ha =3212,18 lei/ha
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2015 Tabelul 10.19
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2016
Tabelul 10.20
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2017
Tabelul 10.21
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2018
Tabelul 10.22
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2019
Tabelul 10.23
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2020
Tabelul 10.24
Devizul lucrărilor de instalare artificiala pe anul 2021
Tabelul 10.25
CONCLUZII:
Din analiza lucrării efectuate au rezultat urmatoarele:
Studiul de impadurire din U.P. II Gherla , O.S. Gherla, s-a realizat pentru o suprafata de 2584,5.
În U.P. II Gherla au fost identificate urmatoarele tipuri de sol: argiluvisoluri (tipic- 2201 A0-Bt-C și litic- 2506 A0-Ea-Bt-C) , cambisoluri ( tipic-2506 A0-Ea-Bt-C ).Dintre acestea cel mai raspandit sunt argiluvisolurile.
Unitatea de Producție este situată în etajul stațional de deal reprezentat în mare parte de cvercete. Au fost determinate urmatoarele tipuri de stațiune :6112 deluriș de cvercete și stancărie sși eroziune excesivă, 6142 deluros de cvercete edafic mijlociu Bm, 6152 Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag ,6153 Deluros de cvercete cu șleauri de deal fară fag (edafic mare , Ps brun ,cenușiu ), 6252 Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară (Pm, brun edafic mijlociu , cu Asperula-Asarum), 7530 Deluros de cvercete cu stejar( Pm,aluvial ,moderat humifer).
Pentru suprafața de 56,6 ha s-au realizat planurile pentru regenerarea artificială a pădurii care constau în împădurire propriu-zisă, completări si substituiri.
Împăduririle propriu zise s-au realizat pe o suprafață de 38,1 hectare. Substituirile s-au realizat pe o suprafață de 12,4 hectare. Completările s-au efectuat pe o suprafață de 6,1 hectare .
În funcție de suprafața fiecărei unități de cultură forestieră și în funcție de speciile selectate pentru cultură , s-a stabilit numărul necesar de puieți. Speciile principale selectate pentru lucrările de împăduriri propriu zise,substituiri și completări sunt :gorunul ,plopul euroamerican și pinul . Ca specii de amestec avem : frasin ,cireș,tei cer și paltin.
În antemăsurătoare, pentru a se atinge cu succes starea de masiv, s-au proiectat lucrările corespunzătoare fiecărei suprafețe (revizuiri, descopleșiri, degajări, completări), în funcție de tipul de pădure și stațiune. Prin aceasta se precizeaza natura lucrărilor, unităților de măsură si volumul acestora pe ani. . Ea s-a efectuat la fiecare ucf în parte , cat și o antemăsurătoare bazată pe recapitularea tuturor lucrărilor efectuate.
Pentru a determina costul lucrărilor privind instalarea si ingrijirea culturilor tinere pană la realizarea stării de masiv s-a întocmit devizul lucrărilor de împădurire. Tarifele pentru fiecare lucrare sau categorie de lucrări, s-au luat prețurile curente folosite in silvicultură. În funcție de volumul de lucrări din antemăsuratoare s-a calculat valoarea pe categorii de lucrări pe ani si valoarea totală a devizului dar și costul total al lucrărilor pe fiecare an. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la suma de 3212,18 lei/ha , acest preț fiind fixat făra TVA .
BIBLIOGRAFIE
Holonec L., 2007, ,,Împăduriri’’, Editura ACADEMICPRES, Cluj-Napoca.
Păcurar I., 2005, ,,PedologieForestieră’’, Editura ACADEMICPRES, Cluj-Napoca.
Chiriță C. și colab., 1964, ,,Fundamentele naturalistice și metodologice ale tipologiei și cartării staționale forestiere ’’ , Editura ACADEMIEI, București.
Beldie A. și C. Chiriță, 1968, ,,Flora indicatoare din pădurile noastre’’, Editura AGROSILVICĂ, București.
Giurgiu V.,1972, ,,Biometria arborilor și arboretelor din România’’, Editura CERES, București.
***, 2000, ,,Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor(2)’’, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
***, 2000, ,, Norme tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor”, , Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
***, 2000, ,,Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate 1”, MinisterulApelor, Pădurilor și Protecției Mediului.
*** 2002 , „Harta U.P. II , Ocolul Silvic Gherla „.
*** , 2002 , ,,Amenajament U.P. II Gherla Ocolul Silvic Gherla”.
Împăduriri propriu zise Substituiri Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri (ucf 58A) Completări (ucf 88F)
Împăduriri propriu zise (ucf 158 M) Substituiri (ucf:62D) Completări (ucf:64B,80C)
Împăduriri propriu zise (ucf: 113C,113D,113E,113F,113H,111B ) Substituiri Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri (ucf:4F,115C,62D) Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri Completări
Împăduriri propriu zise Substituiri Completări
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea Lucrarilor de Regenerare Artificiala a Suprafetelor din U.p. Ii Gherla O.s. Gherla (ID: 123270)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.