Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate [610470]

PROIECTAREA LOCUINȚELOR PENTRU VÂRSTNICI
INTEGRARE ȘI COMUNITATE

Jasu Hu

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
2

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
3

LUCRARE DE DISERTAȚIE
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU”
BUCUREȘ TI
ANUL UNIVERSITAR 2018 -2019

Autor: Stud. Arh. Neagu Constantin -Adrian
Îndrumător: Conf. Dr. Arh. Iulius Cristea
Cotutelă: Asist. Dr. Arh. Anca Maria Păsărin

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
4

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
5

CUPRINS:

Argument 7
Metodologie 8
Plan de idei 9
Introducere 10
1. Importanța designului pentru vârstnici 11
1.1 Introducere 11
1.2 Cine sunt persoanele vârstnice ? 11
1.3 Tipologii de clădiri pentru seniori 12
1.4 Importanța designului 15
1.5 Includerea persoanelor vârstnice în proiectare 19

2. Necesitatea unui document de orientare a proiectării pentru vârstnici 21
2.1 Introducere 21
2.2 Este necesar un cod de proiectare? 22
3. Materialitate. Impactul pe care il are asupra noastra 23
Studii de caz 28
Concluzie 35
Bibliografie 36

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
6

MOTTO
“To care for those who once cared for us is one of the highest honors.”
― Tia Walker,

CUVINTE CHEIE: bătrâni, societate, design, integrare, comunitate, lemn
Karolis Strautniekas

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
7
ARGUMENT

Persoanele vârstnice tind să fie marginalizate în societatea contemporană din
România, dar nu prin gesturi voluntare , ci prin lipsa unei reale preocup ări și a unui demers
serios în vederea integrării acestora. Îmbătrânirea societății, creșterea numărului de persoane
în vârstă și schimbarea structurii și funcției familiei , a dus la o creștere bruscă a numărului de
vârstnici în ultimele decenii. Capacitatea instituțiilor specializate care oferă îngrijiri medicale
a crescut, însă sunt criticate pe scară largă pentru faptul c ă nu oferă suficientă calitate vieții și
conduc la excluderea persoanelor în vârstă din so cietate. În ultimii ani au apărut o serie de
forme alternative de ocrotire dedicat e persoanelor în vârstă în cadrul cărora pot să trăiască
independent, asemănătoare celor din societățile occidentale. Forme le de locuire în care
locatarii împart spații comune , cum ar fi bucătăr ia și camera de zi, au de multe ori scopul de a
integra persoanele în vârstă în comunitate, oferind în același timp spațiu pentru o gamă largă
de activități care creează noi oportunități de interacțiune cu generații diferite ale comunități i.
Bazându -se pe cercetare a tipologiilor existente de case de bătrâni și a unor legislații ce
vin în ajutorul acestora, lucrarea își propune să analizeze modul în care se realizează
integrarea diferitelor generații și modul în care este promovată interacțiunea dintre acestea.

Figură 1

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
8
METODOLOGIE

O co mbinație de metode de cercetare va fi utilizată în cadrul acestei teze. Acestea
includ cercetarea unei literatur i revizuit e, analizând conceptele teoretice cheie care tratează
importanța designului în vederea facilitării persoanelor în vârstă de a îmbătrân i fără obstacole ,
studii de caz care oferă exemple de trai pentru persoanele în vârstă, precum și interviuri ale
bătrânilor .
O revizuire a literaturii a constituit prima componentă de cercetare a aceste i teze.
Având în vedere gama de probleme implicate în planificarea și proiectarea de locuințe pentru
persoanele vârstnice , revizuirea literaturii s -a axat pe o serie de concepte importante. Acestea
sunt incluse în cercetarea relativă pentru îmbătrânirea populației din România ; o istorie a
centrelor pentru persoanele în vârstă; modele existente de locuințe pentru seniori; precum și
soluții pentru a lua in considerare nevoile vârstnicilo r în proiectarea clădirilor . Resursele
parcurse sunt în egală măsură cărți, articole de jurnal și site -uri web.

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
9

PLAN DE IDEI

Introducere
Aceasta capitol introduce agenda de cercetare și obiectivele, subliniază contextul
conceptual, descrie metodologia cercetării și oferă o imagine de ansamblu asupra structurii
tezei.

Capitolul I : Importanța designului pentru vârstnici
Acest capitol oferă conceptele cheie teoretice care demonstrează importanța designului
pentru a permite persoanelor vârstnice să îmbătrânească cu succes.

Capitolul II : Necesitatea unui document de orientare a proiectării pentru
vârstnici
Capitolul trei evaluează necesitatea unui cod de proiectare pentru locuitorii seniori și
ulterior recomandă elaborarea unui astfel de document.

Capitolul III – Materialitate. Impactul pe care îl are asupra noastra
Acest capitol prezintă efectul pe care îl are alegerea materialului în proiectare a de
specialitate si prezintă metode de abordare care î mbunătațesc starea fizică si psihică a omului .

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
10
INTRODUCERE

Unele dintre marile probleme ale României când vine vorba de îmbătrânirea populației
sunt implicațiile pe care aceasta le are pentru mediul construit. Fenomenul format din
creșterea longevității , simultan cu scăderea natalității și exodul persoanelor tinere în
străinătate , a ajuns să ridice provocări semnif icative pentru comunitatea de planificare,
construire și dezvoltare a nevoilor persoanelor în vârstă pe parcursul diferitelor etape ale
vieții . Dintre toate etapele de vârstă, bătrânețea este cea mai vulnerabilă în fața presiunilor
economice. La aceasta co ntribuie , atât caracteristicile biologice și psihologice specifice
vârstei a treia, printre care fragilitatea, involuția și potențialul scăzut de activitate, cât și starea
de dependență a unei mari părți dintre membrii acestui grup de vârstă, determinată d e boală
sau invaliditate, de imposibilitatea obiectivă de a își asuma, în continuare, un rol activ.
Până în anii 1980, abordarea problemei locuirii persoanelor în vârstă nu a fost decât o
laudă pe hârtie . Cei incapabili de a îmbătrâni în casele lor au fost forțați să se stabilească în
centre de îngrijire medicală , foarte adesea neatractive, c u servicii de îngrijire personală de o
calitate inconsecventă sau în cadrul câtorva comunități de pensionare. Eforturile recente de
îmbunătățire a locurilor de cazare p entru persoanele în vârstă au oferit câteva rezultate bune.
Există, totuși, opțiuni inovatoare contemporane care asigură un echilibru între menținerea
independenței persoanelor în vârstă, păstrarea acestora în apropierea familiei, prietenilor și
vecinilor și asigurarea unui nivel adecvat de îngrijire și sprijin.
Politicile și inițiativele guvernamentale au capacitatea de a încuraja și de a ghida
calitatea designului în furnizarea de locuințe adecvate pentru persoanele în vârstă, în vedera
oferirii de opțiun i reale în ceea ce privește tipurile de cazare; cu toate acestea, măsura în care
se produce acest lucru nu indică o direcție optimistă .

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
11

Capitolul 1 Importanța designului pentru vârstinici
1.1 Introducere

Acest capitol oferă cadrul teoretic pentru realizarea tipului de construcții car e stau la
baza acestei lucrări, prin furnizarea unei imagini clare a raportului dintre îmbătrânir ea
populației românești și implicațiile pe care aceasta le are pentru profesioniștii din domeniul
mediului construit pentr u a se adapta nevoil or de îngrijire specifice persoanelor în vârstă. De
asemenea se descrie o istorie a locuințelor pentru persoanele în vârstă , importanța și valoarea
proiectării specifice , precum și opțiunile actual disponibile pentru vârstnici. În cele din urmă,
acest capitol discută despre cum să proiectăm mediile noastre pentru a include seniorii în
societatea contemporană.

1.2 Cine sunt persoane le în vârstă?

Nu există un punct special în viața unei persoane în care ei devin "vechi". Cu toate
acestea, datorită unei nevoi evidente a unei astfel de definiții, există diferite clasifică ri ale
"persoanelor vârstnice ". M etoda predominantă utilizată pentru a determina dacă o persoană
se încadrează în categoria vârstnicilor este momentul în care se pe nsionează și începe , în
general , la vârsta de 55 de ani. Vâ rsta la care o persoană poate primi pensia la termen , cu o
medie de 60 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați, este un alt instrument comun
folosit pentru def inirea "persoanelor vârstnice ".1
În această lucrare persoanele vârstnice sunt considerate a fi persoane cu vârsta de
peste 65 de ani.

2.2.1 Populația îmbătrânită a României

Se preconizează schimbări semnificative referitoare la structura organizată pe vârst e a
României, în special în următorii cincizeci de ani. Îmbătrânirea populației este o tendință care
a fost evidentă în ultimele decenii ca rezultat al scăderii natalității și a rate i de mortalitate în

1 Conform https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1126&langId=ro&intPageId=4754 , consultat la
15.03.2019

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
12
scădere2. Statisticile populației Statelor Unite ale Americii indică faptul că în multe alte țări în
întreaga lume poate, de asemenea, să se înregistreze îmbătrânirea populației în următorii 50 de
ani. De exemplu în regiunea Asia -Pacific, proporția persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani
va crește dublând u-și valoarea în China, Hong Kong, India, Indonezia și Papua Noua
Guinee până în 2050. Asia , în special , se pregătește pentru ceea ce mulți se referă la "tsunami
de îmbătrânire", cu Japonia având deja mai mulți oameni cu vârsta peste 60 de ani decât sub
vârsta de 29 de ani.
Datele provizorii ale INS arat ă că în ultimul an s -a accentuat procesul de îmbătrânire a
popula ției. A sc ăzut num ărul rom ânilor sub 14 ani și a crescut num ărul celor peste 65 de ani ,
astfel încât s-a ajuns, de la 106,5 b ătrâni la 100 de tineri și copii la aproape 110 b ătrâni la 100
de tineri și copii. Ponderea persoanelor v ârstnice în totalul popula ției Rom âniei a crescut de la
16,5% în 2014 la 17,0% la 1 ianuarie 2015. Ca urmare, indicele de dependen ă demografic ă
(raportul dintre num ărul adul ților și cel al copiilor, tineri lor și pensionarilor) a crescut în anul
în care a trecut de la 47,1 la 48,1 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte.3

1.3 Tipologii de clădiri pentru seniori
Pentru a înțelege implicațiile mediului construit asupra unei populații în curs de
îmbătrânire, este necesară luarea în considerare a gamei de opțiuni de locuințe disponibile
pentru persoanele în vârstă. În normativul privind proiectarea căminelor
de bătrâ ni si handicapați pe baza exigentelor de performan ță sunt ident ificate trei categorii
principale de locuințe pentru vârstnici :
 cele de tip spital (monobloc sau tentacular) având o pondere mai mare sectorul
de asistență
 cele de tip hotelier ­ cu pondere pe sectorul social și cultural (cazare și
servicii).
 cele de tip locuinț ă ­ organizate în sistem pavilionar având servicii comune.
Urmează definirea fiecarei forme de locuire pentru vârstnici, precum și numeroase
imagini care ilustrează standardele prin care ar trebui construite .

2 Conform http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/poprez_ian2018r.pdf , consultat la
20.02.2018;
3 Sursa : https://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv -special/cat -de-mult -a-scazut -si-a-imbatranit -populatia –
romaniei -in-ultimul -an-47-cea-mai-comuna -varsta.html , accesat la 10.04.2019;

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
13
 Unități de îngrijire tip spital de boli cronice (la căminele spital)
au capacitatea de cca 50 de paturi fiecare; cu camere de cazare cu 1­ 4 paturi și
grup sanitar propriu;
­arie desfășurata minima/pat: 7 mp/pat
­ cubaj minim de aer: 20 mc/pat
­ dotare sanitara minima: lavoar, WC, dus la fiecare salon;
 Cazare tip hotelier (pentru cămine de bătrâni) în camere cu 1­3 locuri, cu grup
sanitar propriu, în garsoniere cu grup sanitar si oficiu­ bucătărie, grupate în unități
de locuit cu 20 ­ 30 locuri, ansamblate fie monobloc, tentacular sau pavilionar;
 Cazare în case tip pensiune sau case individuale (pentru pensionari) cu servicii
comune.
Acestea pot fi apartamente cu 1­2 camere sau locuințe individuale având încăperile și
suprafețele necesare normate conform Legii locuinței nr. 114/1996 .4

Sprijinirea dezvoltării diferitelor tipologii de locuințe oferite persoanelor vârstnice este
cea mai accentuată tendința recentă în proiectarea facilităților de trai pentru aceștia, iar
proiectele nu mai sunt configurate în conformitate cu categoriile identificate în normativul
privind proiectarea căminelor de bătrâni. Se mai remarcă faptul că liniile de de limitare între
„independent” și „asistat” și între „asistat” și „îngrijirea medicală" sunt din ce în ce mai
neclar e pe măsură ce se dezvoltă gama formelor de locuire dedicate persoanelor vârstnice .
Lumea designului pentru seniori se schimbă. Persoanele vârstnice caută facilitățile in care se
regăsesc cel mai bi ne și doresc să aibă ac ces la o gamă variată de facilități și servicii .
În consecință, există accesul la o diversitate tot mai mare de tipuri de proiecte care ar
trebui să încurajeze creativitatea, designul și serviciile de înaltă calitate, deși această

4 Conform: "Normativ privind proiectarea de cămine de bătrâni și handicapați pe baza exigențelor de
performanță", indicativ NP -023-97, ORDIN Nr. 118/N7 din 1.09.1997

Figură 2

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
14
diversitate nu este folosită întotdeauna . Luând în considerare cele menționate mai sus, este
necesar să se în țeleagă că importanța designului în furnizarea de locuințe pentru persoanele în
vârstă a a părut ca un concept fundamental, ce poartă numele de "Proiect în trei etape". Acest
lucru s -a concentrat pe furnizarea de soluții evolutive pentru persoanele vârstnice unde toate
nevoile acestor persoane se regăsesc într -un singur loc. Originar e în Germania de Vest, î n anii
'60 și '70, proiectele in trei etape , cunoscute în prezent ca trei etaje de îngrijire în funcție de
vârstă , au apărut ca un element proemin ent în contextul urban . Baza pentru proiectul in trei
etape este satisface rea nevoil or vârstnicilor în timpul a trei diferite perioade ale capacității
fizice și crearea a trei spații unice într -un singur complex, de obicei mare. Cele trei etape
diferite in clud persoanele care pot trăi cu puțin ă sau fără îngrijire ( locuințe de sine stătătoare );
infirmul care are nevoie de îngrijire generală ( cazări ); și bolnavii pe termen lung care au
nevoie de asistență medicală permanentă (facilități de îngrijire pentru p ersoanele vârstnice )5

1.3.1 O istorie a locuințelor pentru seniori

În înțelegerea importanței designului în furnizarea de locuințe pentru persoanele în
vârstă, este necesar să luăm în considerare istoria acestora . După cum demonstrează Laws în
cartea „ Annals of the Association of American Geographers”, în America, bătrânii au fost, în
general, respectați și văzuți pozitiv până la războiul civil, când viziunea asupra vârstnicilor s -a
schimbat în una negativă. Îmbătrânirea a început să fie asociată cu săr ăcia și bolile, iar
persoanele în vârstă au început să fie vazute ca fiind o povară asupra societății . Introducerea
industrializării și a urbanizării a făcut ca persoanele lor în vârstă să le fie imposibil să iși
găsească un loc de muncă și mulți au ajuns în pragul sărăciei . Cea mai vizibil ă formă de ajutor
pentru persoanele în vârstă care au căzut victime restructurării industriale in jumătatea
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX -lea a fost ”almshouse ”, sau casa săracă.
Ulterior nevoi le speci ale ale vârstnicilor din „casele sărace ”, le-au transformat în case pentru
persoanele vârstnice . Firește, condițiil e de viață și calitatea generală a vieții pentru rezidenți
erau sub standarde le normale .6
În America, introducerea unor politici de pensii orientate în mod explicit către
persoanele în vârstă a dus la eroziunea „casei sărace ” și la schimbări dramatice din mediul
urban construit și dezvoltat din punct de vedere social pentru persoanele în vârstă. Înființarea
de cartiere pentru bătr âni, de alte tipologii decât cea propusă de casele de îngrijire medicală, a

5 Beyer, Glenn , „Housing the Aged in Wester n Countries”, Amsterdam, Elsevier , 1967 , p.132 -138;
6 Laws, G., „ Annals of the Ass ociation of American Geographers”, Sydney, UNSW L , 2003,p.670 -683

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
15
adus o mișcare dezvoltată în paralel cu dezvoltarea suburbiilor "tinerești" din anii 1950 . Anii
1960 au fost martorii dezvoltării subdiviziunilor și a unor complexe mari destinate exclusiv
persoanelor în vârstă .Nu numai că acest lucru a demonstrat că locuințele pentru persoanele în
vârstă apar ca fiind un produs construit proeminent, dar, de asemenea, existența unor locuințe
segregate în funcție de vârstă a devenit un demers valabil.7
În contextul australian, instituțiile guvernamentale și c ele c aritabile au construit
locuințe pentru pensionari . Locuintele de seniori operate de guvern, organiza ții religioase sau
alte organizatii non -profit, s -au concentrat, in general, asupra celor care nu sunt in m ăsură să
își asigure propriile nevoi de pensionare din cauza unor circumstante economice sau legate de
starea de sănă tate.
De obicei, cartierele pentru pensionari, căminele și casele de îngrijire medicală sunt
privite ca măsură de ultimă instanț ă pentru persoanele în vârstă, când nu mai pot menține un
grad înalt de independență în viață. Totusi această noțiune începe să evolueze și să se
schimbe. Astăzi, furnizarea serviciilor de cazare și serviciilor de pensii este oferită din ce în ce
mai mult de sectorul privat pe o bază comercială. Guvernele și organizațiile comunitare
continuă să fie furnizori majori de locuințe pentru pensionari, cu toate ace stea numărul și
mărimea entităților private care oferă servicii orientate în vederea îmbunătățirilor condițiilor
de trai pentru pensionari a crescut dramatic și continuă să crească .8

1.4 Importanța designului
Forma medi ului nostru urban , în special când vine vorba de proiectarea cladirilor de
locuit pentru persoane vârstnice , joacă un rol important în integrarea seniorilor în comunitat e,
în implicarea lor socială și în ridicarea calității general e a vieții . Cu toate acestea, comunitățile
noastre și mai precis locuințele pentru persoanele vârstnice nu sunt întotdeauna concepute
pentru a furniza elementele cu ajutorul cărora persoanele vârstnice sa rămâna active si
conectate cu societatea actuală.

7 Laws, G., „Annals of the Association of American Geographers” , Sydney, UNSW, 2003, p.683 -686
8 Hopewell, S., „Growing Old Together”, Sydney, UNSW, 2005, P.1 9-26
Figură 3

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
16
In Romania, pe lângă azilele de stat, unde majoritatea nu indeplinesc conditiile de
igiena necesare, există și case private, azile cu taxe medii, vile rămase în criza imobiliară, fără
cumpărători, în care mii de familii își lasă vârstnicii fără prea multe întrebări, în cele ma i
multe cazuri abandonându -i. Deoarece nu există o legislație bine pusă la punct, nicio
autoritate nu le cere personal specializat pentru acest tip de instituție, servicii medicale
permanente sau măcar transparență. Singura obligație e angajarea unui asist ent social.
Guvernul și Parlamentul păstrează o lege cu multe lacune. Ministerul Muncii dă
acreditări fără o verificare serioasă. Controalele Inspecției Sociale rămân arbitrare și fără
consecințe semnificative. Coordonarea între ministere pentru a scoate l a lumină serviciile la
negru nu există. Lipsa unui cod legislativ, sau a unui cod de proiectare, nu permite bătrânilor
din România sa ramână activi și conectati cu societatea actuală, activitatea lor diminuându -se
în momentul în care acestia sunt plasați î ntr-un astfel de centru.

În ultimele decenii, impactul direct al designului asupra îmbătrânirii populației a
devenit amplu recunoscut atât de publicul larg, cât și de profesioniștii din domeniu. Înainte de
această per ioadă, persoanele în vârstă care nu mai puteau trăi în casele lor , aveau puține
alternative mai bune . Majoritatea vârstnicilor s-au văzut plasați în "case de bătrâni " ca singura
opțiune . O astfel de alegere a fost făcută cu reținere, deoarece probabil zeci de mii de familii
au trăit trauma de a plasa părinții într -o instituție, cum ar fi o casă de îngrijire medicală.
Designul bun poate juca un rol major în a permite vârstnicilor să îmbătrânească și să
rămână fizic activi și implicați în comunitățile lor locale, în special cu familii le lor . Pentru c a
acest lucru să se întâmple , locuitorii trebuie sa creeze conexiuni fizice și sociale cu seniorii în
contextul imediat .9 Un mediu pietonal sigur, acces ușor la cumpărături, centre de sănătate în

9 Seeman, N ., „Creating Caring Communities ”, Sydney, 2005
Figură 4

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
17
apropiere ș i facilități de recreere , sunt toate elemente importante care pot afect a pozitiv
experiența de îmbătrânire.
Designul fizic al locuințelor pentru persoanele în vârstă joacă un rol fundamental în
viabilitatea unui comunită ți și relația generală pe care o au persoanele în vârstă cu mediul
înconjurător. O nepotrivire între caracteristicile domiciliulu i și nevoile unui rezident poate
conduce la o varietate de probleme. Un astfel de exemplu sunt treptele de la intrarea în
locuinț ă care acționează ca o barieră. În consecință, acest lucru împiedică posibilitatea sau
oportunitatea de a stabili în mod obișnuit re lații informale cu vecinii și comunitatea , sau
simplul grădinărit în curțile din față sau din spate.
Acest lucru este susțin ut în continuare prin ideea că proiectarea de slabă calitate a
casei poate face dificil acces ul și bucuria , sau chiar conștientizarea asupra a ceea ce
comunitatea are de oferit. Mediul construit are un impact mai mare asupra calităț ii vieții celor
care au mai mult ă nevoie de sprijin, decât asupra oricărui alt grup demografic. Dacă sunt
proiectat e corespunzător, locuințele pentru batrâni pot spori independența, demnitatea,
sănătatea și bucuria unei persoane în vârstă. Dacă este prost planificată și detali ată, ea poate
întemnița, tulbura și deprima.
Cercetarea în domeniul transporturilor, urbanismului și domeniul public al sănătății
indică faptul că oamenii sunt mai activi în cartiere accesibile cu terenuri mixte , în cadrul
cărora se utilizează conect area la stradă și care au o densitate mai m are a populației. Totuși,
este menționat faptul că această cercetare s -a concentrat rareori pe populaț ia cu nevoi
speciale, cum sunt vârst nicii, cu puține studii empirice care identifică cara cteristicile de mediu
const ruit sau sociale bazate pe perspectiva vârstnicilo r.10
După cum se subliniază în „Age Friendly Built Environments: Oppo rtunities for Local
Government”, Organizația Mondială a Sănătății în prezentarea sa la a Doua Adunare
Mondială la Îmbătrânire în 2002, a observat că mediile construite favorabile vârstei pot:
„face diferența între independență și dependență pentru toți indivizii, dar sunt de o
importanță deosebită pentru cei în vârstă. De exemplu, persoanele mai în vârstă care trăiesc
într-un me diu nesigur sau zone cu bariere fizice multiple sunt mai puțin susceptibile de a ieși
și, prin urmare, sunt mai predispuse la izolare, depresie, capacitate redusă și opțiuni de
mobilitate sporite ". 11

10 Michael, Y ., „Neighbourhood design and active aging” , Sydney, UNSW, 2006, pp. 724 -743
11 „make the difference between independence and dep endence for all individuals but are of particular
importance for those growing o lder. For example, older people who live in an unsafe environment or areas with
multiple physical barriers are less likely to get out and therefore more prone to isolation, depression, reduced
fitness and increased mobility op tions “

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
18
Mediul construit adaptat v ârstnicilor poate face cartierele mai viabile pentru toate
vârstele, poate să reducă costurile asociate cu sănătatea și îngrijirea pentru vârstnici și să ofere
o gamă largă de beneficii sociale și economice prin extinderea contribuției seniorii lor la viața
comunității. Modul în care locuitorii se conectează cu o comunitate mai largă este important.
După cum arată Seeman, N. în „Creating Caring Communities” este important să îi ajutăm pe
locuitori să rămână conectați și să facă parte din viața comunității, di n punct de vedere fizic ș i
social. Acest lucru ar putea fi realizat simplu, de exemplu printr -un balcon, logie sau prispa ,
permițând rezidentului să aibă o legătură directă cu viața stradală sau să vorbească cu vecinii .
În mod alternativ, se poate realiza si prin deplasarea la magazine le locale, participarea la
activități bisericești sau intâlniri cu prietenii la o cafenea din apropiere. Acestea sunt idei
particulare care se referă la impactul asupra amplasării și funcț iunile clădirilor. Locuințel e
pentru persoanele vârstnice sunt deseori văzute ca fiind centre pentru „îngrijirea batrânilor ",
iar acest lucru descurajează conexiunile comunității cu rezidenții . Punerea la dispoziția
rezidenților a unor grădini, cafenele, magazine și așa mai departe, în incinta complex ului sau
în apropierea lui, care poate fi folosită atât de locuitori, cât și de public, poate aduce viață în
unitate . Promovarea comunicării locuitorilor cu comunitatea înconjurătoare impune clădirilor
să fie percepute ca locuri în care o amenii se simt confortabil. Acest a înseamna reducerea
amplorii lor, referitoare la forma și masivitatea clădirilor , și utilizarea unui limbaj de design
intern. De asemenea, este de remarcat faptul că reducerea aspectului instituțional al clădiri i
poate ajuta rezidenții s ă se simtă parte din comunitate.12

1.4.1 Variații în furnizarea de locuințe pentru persoanele vârstnice
Modele le promițătoare d e locuințe pentru vârstnici, încerc au să integreze seniorii în
cartierele și comunitățile din jur. Astfel de modelele se găsesc frecvent în Europa d e Nord,
unde locuințele pentru persoanele în vârstă coexistă în cartiere cu școli, centre comunitare,
întrepr inderi, magazine și parcuri. În aceste modele, în loc să înlăture seniorii din centrele
vitale ale comunităț ii, casele pentru persoanele în vârstă sunt centrate și contribuie în zonele
dense cu activitate socială. Cu toate acestea părerile specialiștilor sunt uneori divergente, iar
dezvoltarea comunităților de pensionari , multe dintre ele păzite sau închise, rep rezintă un
concept care are un efect mai amplu . Aceste retrageri fața de comunităte sunt înconjurate de

12 Seemann, Nick, „Creating Caring Communities ”, New South Wales ,ATC, 2005, pp.32 -36

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
19
ziduri care conțin „cartiere întregi, cuprinzând case, infrastructura comunitară, servicii și
guvernanță micro -urbană” .13
Separarea persoanelor în vârstă de generațiile mai tinere nu este privită doar ca un
sistem de viață atrăgător din perspectiva vârstnicilor, dar acest stil de viață este un model de
îmbătrânire reușită, prescris de mulți gerontologi .
Luând în considerare cele două direcții de mai sus, i ntegrare sau excludere, modelul
integrării vârstnicilor în comunitate este mult mai realist, conferind o necesitate vitală
grupului vulnerabil, interacțiunea cu toate categoriile de vârstă și îmbătrânirea într -un cadru
domestic.

1.5 Includere a persoanel or vârstnice în proiectare
Discuțiile privind ponderea in creștere a populați ei în vârstă s -au concentrat în mod
tradițional asupra aspectelor legate de îngrijirea sănătății, securitatea socială și participarea la
forța de muncă. Cu toate acestea, accen tul se îndreaptă acum spre ceea ce se poate și trebuie
făcut în mediul construit pentru a susține această categorie prin diferitele etape ale vârstei
înaintate14. Noțiunea de "vârstă de pensionare" s -a schimbat de curând, iar pensionarii au
acum o medie de 25 de ani in plus pentru a trăi față de un secol în urmă .

Provocarea este faptul că trebuie să ne asigurăm că această longevitate sporită este
trăită plăcut într-un mediu adecvat . Planificarea și dezvoltarea unei game largi de facilități
poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor în vârstă și poate influența
modul în care se bucură de traiul de zi cu zi și participă la comunitatea locală . O bună
planificarea po ate ajuta oameni i să rămână mobili și independenți, pentru a me nține un stil de
viață sănătos. Î i poate ajuta s ă imbătrânească într -un mediu care le oferă independență și
activitate, în loc să fie obligați sa se mute într -un centru de asi stență socială.

13 McHugh , Kevin , „The "ageless self"?” , ASU, 2003, p. 103 -115
14 Bell, P., „Meeting the Challenge of an Ageing Population ” , Sydney, UNSW , 2005, p.20;
Figură 5

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
20
Locuințele c orespunzătoare trebuie să caute să satisfacă nevoile emoționale, fizice și
spirituale ale acestora și recunoașterea conexiunilor, istoriei și stilului lor de viață . O locuință
adecvată va permite mobilitate în interiorul casei, în jurul și în vecinătatea e i. Va avea acces la
transport și servicii, va fi un loc sigur și va încuraja un sentiment de integrare î n comunitate ,
menținând în același timp viața oamenilor ca cetățeni independenți. Arhitecții de l ocuințe
pentru persoanele vârstnice , ar trebui să se preocupe de locul în care aceștia continuă să -și
trăiască viața și să facă parte din comunitatea lor, nu să îl gândească ca pe un loc pe care să-l
ocupe înainte de mormânt.15
Pentru a satisface nevoile îmbătrânirii populației, guvernele trebuie să ofere o direcție
pentru încurajarea dialogului între furnizorii de servicii și cei responsabili pentru ghidarea
dezvoltării fizice a unei comu nități, cum ar fi urbanistii , arhitecții, constructorii și investitori i.
Scopul ar trebui să fie integrarea aspectelor leg ate de îmbătrânire în procesul de planificare și
politicile asociate, cum ar fi plani ficarea ampl asamentului , planurile de utilizare a le
terenurilor și îmbunătățir ea infrastructurii. Schimbarea demografică va necesita, de asemenea,
o abordare națională proactivă și inovatoare care să poată suporta procesele de planificare și
de dezvoltare care îmbunătățesc legaturile dintre procesul de îmbătrânire și mediul construit .16
Planificatorii t rebuie să lucreze cu a rhitecți, dezvoltatori și guvern , la ni vel local și
național pentru a schimba mediul construit actual, depășit , și să încurajeze crearea unor
condiții care să răspundă tuturor vârstelor.17
Pentru c ea mai bună planificare referitoare la îmbătrânire a populației, există o serie de
inițiative care au fost dezvoltate pentru a ajuta la abordarea problemelor. Un exemplu bun
care ar trebui să inspire legisl ația română, este modul în care
Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului din Sydney, Australia, urmărește să
ajute la implicarea administrației locale într -o planificare și coordonare în abordarea
problematicii îmbătrânirii populației. În general, planul este conceput pentru a oferi o
flexibilitate care:
 Creează o conștientizar e a îmbătrânirii populației în administrația locală;
 Încurajează acțiunile guvernului local pentru a planifica o îmbătrânire a populației;
 Promovează parteneriate pentru a sprijini o abordare mai colaborativă a
îmbătrânirii populației;

15 Warnock, G., și Fisher, J., „Housing for Life ”, Sydney , UNSW, 2007 , p. 26;
16 Bell, P., „Meeting the Challenge of an Ageing Popula tion” , Sydney, UNSW, 2005, p.21;
17 Bishop, J., ‘An Australian Society for all Ages”, Sydney , UNSW, 2005, p. 22;

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
21
 Îmbunătățește acce sul la informațiile regionale privind îmbătrânirea populației și
schimbului demografic în viitor;

Pe lângă implicarea directă a administrației in procesul de proiectare a locuințelor
pentru persoanele vârstnice, dezvoltatorii privați aduc și ei un plus calității vieții bătrânilor.
Spre exemplu, Dezvoltările Petrac din sud -estul Orasului Queensland, au cumpărat un teren la
Redlands Bay , unde au construit apartamente pe o suprafață de 15ha , înconjurat e de
dezvoltar ea urbană existentă . Punctul central al designului a fost o serie de străzi
interconectate în jurul orașului. Acest lucru permite persoanelor în vârstă să se conecteze și să
se socializaze cu comunitatea .18

Capitolul 2 : Necesitatea unui document de orientare a proiectării pentru vârstnici

2.1 Introducere
Având in vedere caracterul aceștei lucrări de disertație ca teorie de arhitectură este
necesară, înainte de desfășurarea ei, descrierea detaliată a „modus operandi”. Astfel se va
explica importanța unui document de orientare a proiectării pentru vârstnici inspirat din
legislația statului australian New South Wales, unde există o descriere exactă si relevantă
privind planificarea locuințelo r pentru persoanele în vârstă ”SEPP Seniors L iving si Seniors
Living Policy” .
Ne vom concentra , de asemenea, și asupra politicilor privind persoanele în vârstă:
„Urban Design Guidelines for Infill Development ”, fiind un document justificativ pentru
„SEPP Seniors Living ”. Acesta constituie un punct central , întrucât este singurul document de
orientare a proiectului care sp rijină SEPP și prin urmare, este necesară înțelegerea motivelor

18 Alcock , C., „Shades of Grey: Housing and Ageing” , Sydney , UNSW, 2005 , pp. 24 -26
Figură 6

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
22
pentru dezvoltarea politicii și a rolului acesteia în asigurarea calității designului în furnizarea
de locuințe.
Se va evalua necesitatea elaborării unui cod de proiectare pentru viața persoanelor în
vârstă și ulterior se va stabili că un astfel de document ar constitui un mijloc de abordare
adecvată a unei game largi de probleme cu cadrul le gislativ existent.

2.2 Este necesar un cod de proiectare?
La examinarea valorii unui cod de proiectare este necesar să se evalueze dacă un astfel
de document ar fi susținut atât de către solicitanți cât și de consiliile implicate . Din
perspectiva consiliilor se crede că un cod de proiectare ar fi un instrument care stabilește
standarde minime consecvente pentru o legislație , precum și că ajută planificatorii în
evaluarea meritelor de proiectare ale aplicațiilor. De asemenea, ar of eri Consiliului un ghid
cuprinzător cu privire la modul de îmbunătățire a designului pentru locuințele seniori lor în
cadrul legislației . Mai mul t, codul de proiectare ar fi o încadrare care detaliază, atât prin
cuvinte, cât și prin diagrame, designul celor mai bune practici de locuințe pentru seniori,
oferind consiliului o listă de verificare a cerințelor minime pe care fiecare dezvoltare trebuie
să o facă . Un cod de design este, de asemenea, considerat de valoare în certitudinea pe care o
poate oferi dezvo ltatorilor. De exemplu, un cod de proiectare ar da o direcție clară privind
standardele minime pentru toate formele de locuințe pentru seniori în legislatie. În plus, dacă
un aplicant oferă o proiectare în conformitate cu principiile de proiectare prezenta te în codul
de proiectare, aplicația ar îndeplini cerințele și standardele minime de proiectare pentru
locuințele persoanelor în vârstă și, prin urmare, o aprobare din partea Consiliului este mai
probabilă.
Elaborarea și adoptarea unui cod de proiectare ca document justificativ pentru
proiectarea locuițelor pentru seniori ar crea o discuție semnificativă în rândul industriei de
dezvoltare cu privire la oportunitatea unui astfel de document.
Este de remarcat că, deși un cod de proiectare poate fi privit ca un strat suplimentar
sau "obstacol" pentru ca solicitanții să poată obține aprobării, documentul ar putea fi folosit ca
resursă comună atât pentru solicitanți, cât și pentru consilii. Un astfel de document ar putea
conține cele mai bune practici consacrate în proiectarea spațiilor de cazare ale seniorului,
permițând solicitanților să întemeieze modelele de evoluție pe principiile și liniile directoare
conținute în document. Autoritatea de judecată în determinarea cererii va efectua o evaluare a
propunerii p recum și principiile și instrucțiunile conținute în codul de proiectare. Consiliul ar

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
23
putea apoi să stabilească faptul că solicitantul a elaborat propunerea în conformitate cu
conținutul codului de proiectare și, prin urmare, ar trebui să se acorde o aprob are. Prin urmare,
codul de proiectare oferă posibilitatea de a raționaliza procesul de aprobare a dezvoltării
locuințelor pentru persoanele în vârstă.

Luând în considerare cele de mai sus, este important să recunoaștem că adoptarea
globală a unui cod de proiectare și ponderea acordată unui astfel de document în evaluarea
consiliilor unei cereri depinde de calitatea generală a documentului care urmează a fi elaborat.
Este esențial ca codul de proiectare să fie pregătit într -un mod în care să ofere un ghid
de referință ușor de utilizat, cu conținut relevant. Dacă acest lucru nu este posibil , există
potențialul foarte evident ca documentul să nu fie luat în considerare ca fiind relevant și, prin
urmare, intenția generală și scopul codului de proiectare nu pot fi realizate.

Capitolul 3 : Materialitate. Impactul pe care îl are asupra noastr ă

Timp de mai bine de un secol, clădirile urbane din întreaga lume au fost modelate
după modelul clădirilor înalte construite din oțel și beton. Aceste materiale au remarcabile
proprietăți structurale și au fost adecvate din punct de vedere istoric pentru clădirile înalte din
întreaga epocă modernă. Arhitecți i și inginerii au explorat potențialul betonului și al oțelului
pe scară largă și au dezvoltat o înțelegere considerabilă a performanțelor lor într -o varietate de
medii, inclusiv variații seismice și rezistență mare de încărcare a vântului. Aceste materiale au
permis construirea clădirilor cu înălțimi mari care sunt în co ntinu ă existență în jurul lumii .
Astăzi avem o nouă paradigmă care pune sub semnul întrebării aceste două materiale și
întreabă dacă există alte alternative cu un impact mai mic privind schimbările climatice.
Astăzi, 50% din populația lumii trăiește în mediul urban. Se estimează că până în 2050
aproximativ 70% din populația lumii v a trăii în mediul urban, această creștere va duce la
construirea mai multor clădiri, iar țesutul urban se va densifica . În tradiția actuală ace astă
Figură 7

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
24
nevoie poate să fie realizată, în mare parte, cu contrucții din beton. Amprenta mare de carbon
a betonului va continua să fie o provocare pentru lumea intreagă în lipsa altor soluții
structurale alternative.19

Pe măsur ă ce înțelegem schimbarea climatică antropică, am ajuns să înțelegem că
emisiile de gaze și emisiile de dioxid de carbon au impact direct asupra efectului de seră la
nivel global.
Creșterea nevoii de individualitate și autenticitate, precum și cautarea un ui mediu
suste nabil și metode de trai neutre climatului , ne ajută să dăm popularitate unui nou material:
lemnul. Caracteristicile sale, ca material regenerabil, sănatos, versatil și flexibil, ne asigură că
metodele de construire cu lemn se v or dezvolta tot mai mult. Nu î n ultimul rând, lemnul are
foarte bune calitați estetice. Ca și material lemnul are toate calitățile pe care le căutăm în
prezent: creează un climat interior sănătos, accentuează starea de bine , are un design modern
și o metodă de construire economică. Toat e acestea sunt măsura unei calităț i înalte de viață în
ochii unui număr tot mai mare de oameni.
În ul timul deceniu, industria design ului și arhitecturii a început să se îndrepte spre
alegerea lemnului ca material pentru construir ea clădirilor în alte. Acest interes se datorează ,
în mare parte, dezvoltării de noi produse din lemn, potențialul economic în producție și
ușurința sistemului constructiv. Recent s -a pus accent pe importanța arhitectura verde și
sustenabilă și pe o înț elegere a beneficiilor sustenabile potențiale ale clădirilor înalte
construite din lemn , care pot fi considerate motive primare pentru care mulți arhitecți,
ingineri, proprietari ș i alții, apelează la proiectrea clădirilor din lemn.

19 Eduardo López Moreno, Oyebanji Oyeyinka, Gora Mboup , „State of the World’s Cities 2010/2011: Bridging
the Urban Divide” , Nairobi , UN-HABITAT , 2008, pp.6 -11
Figură 8

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
25
Utilizarea lemnului in co nstrucția clădirilor poate contribui în mod pozitiv la creșterea
sustenabilitații:
• Lemnul este considerat sursă regenerabilă, iar pădurile care oferă lemn ajuta la
scăderii concentrației de dioxid de carbon din aer;
• Procesul de extracție și fabricație a elementelor constructive din lemn necesită
o cantitate mai mică de energie față de elementele de construcție convenționale;
• Sistemele inovative de prefabricare ș i dezasamblare permit reutilizarea
materialului folosit și prelungirea ciclului de viață față de demolarea tipică;
Pe lângă avantajele de sustenabilitate , lemnul are și alte atribute pozitive:
• Posibilitatea de prefabricare în afara șantierului și reducerea forței de muncă
necesare în șantier, permit o producție certificată de înaltă calitate , indiferent de vreme și un
proces rapid de construire;
• Reducerea greutății clădirii, ceea ce duce la economii in lucrările de fundație,
în comparație cu alte materiale de construcție;
• Ușurarea modificării elementelor pe șantier;
• Flexibilitate crescută în opțiunile de proiectare;

Două materiale au definit secolul XX în arhitectură – sticla si oțelul. Au fost
literalmente coloana vertebrală pentru arhitectura modernă occidentală și au definit în mare
măsura percepția noastră asupra peisajului urban european. Betonul si brutalismul au deschis
noi pescpective și inovații în arhitectură , dar astăzi este rândul lemului sa aducă noi forme și
funcțiuni arhitecturii și noi perspective asupra modului în care trăim. Dacă vorbiți cu arhitecți
și designeri, îi puteți auzi șoaptă, "lemnul este noul beton". Dar, datorită noilor tehnologii,
Figură 9

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
26
inovației și metod elor noi de finisare interesante, lemnul oferă mult mai mult. Lemnul, în
multele sale forme, se confruntă cu o renaștere, sau, dup ă cum a arătat arhitectul Michael
Green , arhitectura lemnului își are momentul. Privind asupra industriei construcțiilor din
întreaga lume, folosirea lemnului se anunță a fi un fenomen mai mare decât ceva de mo ment
– este o tendință care are un mare potențial pentru viitorul orașelor noastre, viitorul
locuințelor, vi itorul modului în care vom trăi, dar și viitorul planete i.
Lemnul este mai mult decât un simplu material pentru constru it, are de asemenea o
importa ntă cultură ș i semnificație psihologică . Știm că în multe culturi din lume, din Austria
și Anglia, Iran și Egipt până în România și Bulgaria, oamenii ating lemnul pentru noroc sau
în încercarea de a prevenii o superstiție, de a prevenii întâmplarea unui l ucru rău. Încerăm
chiar să „bătem în lemn”, iar dacă nu gasim un obiect din lemn se consideră de rău augur și
poate provoca mâhnire și nesiguranță persoanei implicate. Termenul de „tree huggers” a intrat
de mult timp în limbajul nostru ca un termen pentru oamenii apropiați de natură, și așa cum
povestea arhitectul Michael Green, oamenii îmbrățisau pereții și stalpii în cladirile sale din
lemn. Dacă lemnul este, din punct de vedere cultural, piatra noastră de temelie, materialul
pentru care ne întoarcem pen tru confort, siguranță, suport psihologic și speranță, consider că
trebuie să folosim lemnul în construirea unui viitor mai bun.
Când luăm în considerare construirea cu lemn în oricare dintre formele sale, noi
suntem influențați conștient, dar mai des sub conștient, de bio philie. În ipoteza, biophilia,
sugerează că există o legătură instinctivă între ființele umane și alte sisteme vii, că avem o
legătură profundă cu alte forme de viață, cum ar fi copacii. Termenul a fost inventat de
Edward O. Wilson în cart ea sa, "Biophilia" (1984), în care definește biophilia ca fiind
"dorința de a se afilia la alte forme de viață". În acest timp, profesorul Roger S. Ulrich a
finalizat unul dintre primele și cele mai cunoscute studii de psihologie a mediului. Ulterior,
conc luzia lui Ulrich a fost că pacienții care se recuperează din intervenții chirurgicale în
camere cu o fereastră cu deschidere în mediul natural au luat mai puțin e medicament e pentru
ameliorarea durerii decât pacienții cu o fereastră cu deschidere spre un pe rete de cărămidă. De
atunci, cercetările aferente au examinat relația dintre copaci și percepția siguranței în orașe,
efectul grădinăritului asupra calității vieții persoanelor cu dizabilități și modul în care
utilizarea lemnului în interior poate reduce n ivelul de stres în școli. Mai mult, se crede că
plimbările prin pădure reduc ritmul cardiac și tensiunea arterială, scad activitatea nervoasă
simpatică și scad nivelul de stres. Nu este surprinzător faptul că există companii, consultanți și
consilieri care promovează lucruri precum "sesiuni de terapie în pădure", ca parte a procesului
de vindecare psihică și fizică.

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
27
„De fiecare dată când oamenii intră în clădirile mele care sunt construite din lemn,
observ că reacționează complet diferit. N -am văzut pe nimeni să intre într -una din clădirile
mele și să îmbrățișeze un stâlp de oțel sau un stâlp din beton, dar chiar am văzut că se
întâmplă într -o clădire din lemn.„20

Michael Green spune că, „ nu exista două bucăți de lemn identice nicaieri pe Pământ.
Acesta este un lucru minunat. Îmi place să cred că lemnul oferă amprenta mamei naturi în
clădirile noastre. Este amprenta mam ei naturi care face ca clădirile noastre să ne conecteze
cu natura într -un mediu construi t”21 Astăzi, nu doar psihologi si terapeuți, ci arhitecți și
designeri vor apăra ferm credința că oamenii reacționează pozitiv la lemn în toate formele sale
de utilizare psihologică și fiziologică. După cum a spus odinioară Winston Churchill, "ne
modelam clădir ile, după care ele ne modelează".22

20 „Every time people go into my buildings that are constructed of wood, I notice they react completely
differently. I've never seen anybody walk into one of my buildings and hug a steel or a concrete column, but
I've actually seen that happen in a wooden building. ”Michael Gree n – Architect
21 “No two pieces of wood can ever be the same anywhere on Earth. That's a wonderful thing. I like to think
that wood gives Mother Nature fingerprints in our buildings. It's Mother Nature's fingerprints that make our
buildings connect us to n ature in the built environment.”
22 “we shape our buildi ngs, thereafter they shape us.”
Figură 10
Figură 13 Figură 12 Figură 11

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
28
Totuși data viitoare când ne uităm la o structură din lemn, la o clădire sau la o piesă de
mobilier, nu trebuie admirate doar curbele, granulația sau puterea, ci să ne gândim la ea ca la
o "cuvă de carbon". Lemnul este ultimul material durabil. Este considerat un material mult
mai durabil de construit decât betonul, deoarece captează dioxidul de carbon din a tmosferă (o
tonă pe metru cub de lemn). Este de necontestat că pădurile joacă un rol esențial în absorbția
dioxidului de carbon (CO 2), principalul compus chimic responsabil de efectul de seră. Cu
toate acestea, subiectul unor dispute mai mari a fost cum s ă reducem emisiile – și să le blocăm
mai mult – în scopul reducerii încălzirii globale. Un lucru este clar, recentul acord unilateral
de la Paris 2015 de a reduce emisiile globale de carbon v a avea un efect direct asupra utilizării
lemnului în numeroasele sale forme din industria construcțiilor.

STUDII DE CAZ

1. Case pentru vârstnici, Alcácer do Sal (Portugal) – Aires Mateus
Proiectul se bazează pe o lectură atentă a stilului de viață al unei comunități foarte
specifice, un tip de micro -societa te guvernată de propriile regul i. Este vorba de un program de
arhitectură situ at undeva între hotel și spital, care caută să reinterpreteze raportul social/privat,
răspunzând nevoii de viață socială simultan cu nevoia de solitudine.
Reducerea mobilității persoanelor în vârstă care vor trăi în cutia -casă arată că orice
deplasare ar trebui să fie o experiență emoțională, sensibilă și variabilă. Distanța dintre
unitățile independente a fost măsurată și trasată pentru a transforma ideea de "cale în viață" și
de "timp în for mă". Clădirea minimalistă, calea proiectată, este un perete care se ridică natural
din topografie: limitează și definește spațiul deschis.

Figură 14

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
29
Fațada clădirii, în ciuda aspectului său complet alb, amintește de o tablă de șah, unde
suprafața albă este perforată la intervale aproximativ egale de cavități c are au rolul de a umbri
geamurile. Planul casei de îngrijire medicală este răsucit pe amplasament, urmând cu strictețe
topografia peisajului . Această clădire simplă, dar bine articulată, cu forme geometrice și
deschideri ma ri, cu logii bine definite pentru a oferi umbr ă și balcoane individuale pentru
fiecare cameră, este foarte bine gândită . Poziționarea pe sit este, de asemenea, foarte
inteligentă, deoarece clădirea se contopește cu peisaj ul și aproape dispare odată cu dealul.

Interiorul este la fel de minimal ca și designul exterior; acesta urmează gama de alb de
la exterior, prin folosirea de marmură albă, la care se adaugă inserții de gri în zonele comune,
pereți albi spălați și linii ușoare pe tavan. Zonele comune au fost de asemenea detaliate cu
atenție, un exemplu fiind corpurile de ilu minat suspendate – Artemide Castore. Camerele
pentru persoanele în vârstă sunt tot albe, cu parchet anti -bacterian de culoare gri deschis. Cu
toate acestea, chiar daca suprafețele albe sunt atrăgătoare si minimaliste, pentru un rezident
senior lipsa contra stului vizual nu este cea mai bună alegere, deoarece acest a s-ar putea
confrunta cu o dificultate în a vedea balustradele și a face diferența între pereți și podele.

Din punct de vedere arhitectural, faptul că fiecare cameră are acces cu exteriorul este
un plus, deoarece persoanele în vârstă simt nevoia de a petrece timpul în aer liber fără a
depune prea mult efort în accederea către acesta. Acest proiect afirmă în mod clar că casele de
îngrijire medicală nu trebuie să fie tradiționale și este bine să ved em că există încercări pentru
a veni cu ceva diferit .

Figură 15

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
30
2. Complex rezidențial pentru vârstnici Andritz, Graz ( Austria ) – Dietger Wissounig
Architekten
Această casă pasivă nu are fundații datorită caracteristicilor dificile ale terenului pe
care se află, zona inundabilă din interiorul orașului Andritz. Este o construcție compusă din
mai multe subsisteme și integreză un sistem de ventilație domestică controlată. Plafoanele ș i
pereții portanți sunt realizați din beton iar toate celelal te elemente sunt realizate din lemn.

Clădirea cu două etaje este formată din patru aripi aranjate în jurul unei „piețe”
semipublice, concepută pentru a găzdui diverse evenimente. Pe lângă această piață , clădirea
conține și un vestibul acoperit, zona asistenților, un oratoriu, o c afenea, un coafor, precum și
un atrium deschis.
Trei zone rezidențiale la parter și patru la ultimul nivel găzduiesc un ingrijitor si 15
rezidenti , creând astfel o atmosfera u șor de manevrat și prietenoasă. O zonă comună mare de
locuit pentru fiecare grup rezidențial, loggii largi și grădini zonale, dintre care unele sunt
potrivite pentru pacienții cu demență, plus atriile cu galeriile turnului de la ultimul etaj,
servesc ca zone de loisir suplimentare. O atenție deosebită a fost acordată pentru a asigura
suficientă lumină naturală pentru întreaga clădire.

Stațiile de asistență medicală și camerele secundare sunt întotdeauna în apropiere, ceea
ce face ca procesele de lucru să fie extrem de eficiente. Călătoriile mai scurte și mai lungi în
Figură 16
Figură 17

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
31
jurul clădirii, cu diverse referințe vizuale și zone plăcute liniștite , asigură diverse posibilități
de mișcare liberă, chiar și în afara sesiunilor de tratament stabilite.
Interconectarea clădirii cu spațiul exterior a primit o semnificație deosebită. Spațiul
verde și deschis a fost conceput pe baza tipologiei casei de îngr ijire și se bazează pe o
secvență de grădini ca re diferă în mărime și caracter . Un spațiu deosebit de atractiv pentru
recreere a fost creat prin proiectarea unei platforme de lemn care se extinde peste apă, și care,
împreună cu zonele verzi variate , genere ază o atmosferă familiară dar revigorantă.
Datorită unui concept tratat meticulos privind siguranța împotriva incendiilor, cu
măsuri compensatorii corespunzătoare, casa de îngrijire medicală ar putea fi construită ca o
clădire prefabricată din lemn, cu un subsol. O structură din lemn stratificat și grinzi de lemn a
fost utilizată pentru a satisface cerințele statice și struct urale ale clădirii. Faț ada exterioară este
din zad ă austriacă netratată, în timp ce o mare parte din pan ourile d e lemn utilizate pe ntru
interior sunt lăsate vizibile , dar tratate. Caracteristicil e lemnului, varietatea de esențe, gama de
culori , precum și zonele contrastante , însorite sau umbrite , contribuie la ambianța confortabilă
și prietenoasă a casei.

Cele două etaje superioare ale clădirii au structuă din lemn în întregime, în afară de
scările principale. Lemnul încrucișat din pereți și tavan formează partea portantă din
construcție, cu suprafețe de lemn rămase vizibile în cea mai mare parte. Pentru a realiza o
atmosfera confortabilă, dar spațioasă, grinzile de lemn au fost folosite pentru plafoanele
camerelor comune. Pereții exteriori sunt formați dintr -un cadru din lemn izolat cu vată
minerală, cu panouri exter ioare din lemn.

Figură 18

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
32
3. Sociabilitate pentru vârstnici, Bermondsey – Witherford Watson Architects

Witherford Watson Mann Architects , în colaborare cu scriitorul Ken Worpole, au
dezvăluit designul pentru o casă pentru vârstnici în Bermondsey, Londra .
Situat pe situl unei case de îngrijire medicală, spațiul de 6.152 de metri pătrați va servi
ca locuință independentă pentru aproximativ 90 de locuitori.
„Concepută atât ca fiind coezivă în comuni tate, cât și pentru comunitatea locală”,
ansamblul are cinci etaje, cursive inchise cu sticlă , care vor fi vizibile și disponibile pentru
folosirea de către grupurile comunitare.

Toate reședințele sunt conectate printr -un spațiu de tip grădină , amplasat central, iar
clădirea dispune de un salon privat, sală de mese multifuncțională, s pălătorie , baie și terapie,
salon de coafură și spații de întâlnire.
Figură 19
Figură 20

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
33
"Almshouse -ul nostru reinventează acest tip de clădire clasică pentru secolul 21 …
Aceasta va fi o clădire foarte urbană care este activă, deschisă și în contact direct cu
strada. Singuratatea are un impact uriaș asupra persoanelor în vârstă și am creat oportunități
de împăr tășire și de soc iabilitate în întreaga clădire ".23

4. Apartamente pentru persoanele în vârstă, Masans, Elveția – Peter Zumthor

Clădirea este destinată locuitorilor care pot trăi singuri și se pot ocupa de ei înșiși. Se
află în apropierea orașului Kronengasse și orașul Masans. În partea din spate a clădirii este un
alt azil de bătrâni , ale cărei facilități de îng rijire medicală pot fi folosite de către locuitori .

Noua clădire și complexul existent formează o configurație liberă, un fel de "fermă"
suburbană amenajată în jurul unei curți spațioase. Caracteristicile existente, cum ar fi peretele
scund de-a lungul orașului Kronengasse, un hangar și un tei măreț , au fos t încorporate într -o
nouă intrare, care acum pare din locul respectiv . Starea de spirit este informală și rurală.

De-a lungul complexului, alcătuit din 21 de apartamente, o cameră de oaspeți și o sală
de personal, toate conectate prin coridoare externe, se pot vedea dovezi ale obiectivelor de
proiectare declarate, adică crearea unei atmosfere rurale într -un cadru suburban prin prezența

23 “Our almshouse reinvents this classic building type for the 21st Century … This will be a very urban building
that is active, open, and in direct contact with the stre et. Loneliness has a huge impact on older people, and we
have created opportunities for sharing and sociability throughout the almshouse.”
Figură 21

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
34
sensibilă a materiale lor (o triadă de ba ză a betonului aparent , tufa și lemn de larice ), claritatea
și lizibilitatea detaliilor construcției. S+a dorit o cladire relaxată și informală, ca o mare
"stâncă" în zonele deschise ale unui peisaj montan, care a lucrat cu o măiestrie precisă, atentă,
poate chiar de modă veche.

Apartamentele, deși sunt mici, par spațioase . Ușile dormitorului care, atunci când sunt
închise, par să dispară în dulapurile încorporate de pe ambele părți și dau spațiului
continuitate. Locuitorii trebuie să se simtă ca acasă, prin experiența dată de utilizarea
elementelor pe care oamenii le recunosc din viața lor : podele din lemn care su nă goale atunci
când umbli pe ele ; panouri din lemn pe pereții din larice; o verandă integrată protejată de
vânt;o fereastră oriel , într-un colț al peretelui, cu vedere spre soarele de seară ; bucătăria
plăcut ă de mesteac ăn; o fereastră prin care se poate vedea o privire curioasă pe o terasă
privată în coridorul exterior sau urmărirea venirii și plec ării din partea de est a curții.

Figură 22
Figură 23

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
35
Planul clădirii se bazează pe ideea elementelor solide (suporturi de zidărie, blocuri
sanitare solide, cutii de lemn fără suport) plasate la intervale regulate în planul general , într -un
spațiu continuu.

Concluzie

Populația lumii îmbătrânește cu o rată fără precedent. Acest lucru are consecințe
serioase și cere implicație din partea arhitecților, urbaniștilor și designer -ilor, în special în
ceea ce privește asigurarea de locuințe pentru a satisface nevoile fizice și emoționale unice ale
oamenilor vârstnice.
După cum s -a demonstrat, designul joacă un rol fundamental în modul în care
persoanele vârstnice interacționează între ele și comunitatea lor, precum și în promovarea
îmbătrânirii armonioase. Designul locuințelor individuale, cartierelor și comunităților întregi,
influențează caracteristicile, atitudinile, percepțiile și cultura populației vârstnice . Cu toate
acestea, este evident că noile medii urbane și în special locuințele pentru persoanele vârstnice
nu sunt întotdeauna proiectate luând în considerare valoarea și importanța designului și modul
în care acesta poate fi îmbunătățit pentru creș terea ca lității vieții seniorilor.
Recunoscând importanța designului, este necesară aprecierea direcției în care se
îndreaptă cadrulul legislativ care reglementează proiectarea și evaluarea locuințelor
persoanelor în vârstă, precum și rolul și valoarea pe care des ignul o are. Mai mult, este
necesar să se stabilească dacă acest lucru, este suficient pentru a asigura calitatea designului în
furnizarea de locuințe care să răspundă nevoilor persoanele în vârstă, fiind în același timp
receptive la contextul vecinătății.
Consider că este necesară crearea unui cod de proiectare actualizat vremurilor noastre
și modului de viață a persoanelor vârstnice, un cod clar care să ajute la implimentarea ideilor
discutate anterior.

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
36

Bibliografie
1. „Normativ privind proiectarea de cămine de bătrâni și handicapați pe baza
exigențelor de performanță", indicativ NP-023-97, ORDIN Nr. 118/N7 din
România, 1.09.1997,
2. Alcock, C., „Shades of Grey: Housing and Ageing”, Sydney , UNSW,
2005
3. Bell, P., „Meeting th e Challenge of an Ageing Population” , Sydney,
UNSW, 2005
4. Bell, P., „Meeting the Challenge of an Ageing Population” , Sydney,
UNSW, 2005
5. Bernhard, Weicht, „The Meaning of Care – The Social Construction of
Care for Elderly People” , New York, Designs and Pat ents Act, 1988;
6. Beyer, Glenn, „ Housing the Aged in Western Countries”, Amsterdam, Elsevier,
1967
7. Bishop, J., ”An Australian Society for all Ages”, Sydney, UNSW, 2005
8. Eduardo López Moreno, Oyebanji Oyeyinka, Gora Mboup, „State of the
World’s Cities 2010/2011: Bridging the Urban Divide”, Nairobi, United
Nations Human Settlements Programme, 2010
9. Edward O. Wilson, „Biophilia” , Cambridge, Harvard University Press,
1984
10. Gesine Marquardt, PhD, and Peter Schmieg, PhD, Dementia -Friendly
Architecture:Environm ents That Facilitate Wayfinding in Nursing Homes,
jurnal Vol 24 Nr 4, 2009;
11. Hopewell, S., „Growing Old Together” , Sydney, UNSW, 2005
12. Irwin Altman, M. Powell Lawton, Joachim F. Wohlwill, „Elderly People
and the Environment” , New York, Springer Science, 1984;
13. Janine L. Wiles, PhD, Annette Leibing, PhD, Nancy Guberman, MSW,
Jeanne Reeve, PhD, Ruth E. S. Allen, PhD , „The Meaning of “Aging in
Place” to Older People”, Auckland, Oxford University Press, 2011;
14. Laws, G., „ Annals of the Association of American G eographers”, Sydney, UNSW
L, 2003
15. Leele Välja, „Urban Wooden Architecture –Traditions And Significance” –
http://www.eki.ee/km/place/pdf/kp6_12_vxlja.pdf accesat la 12.03.2019;

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
37
16. Maren Godzik, „The struggle to belong” , Amsterdam, German Institute,
2011
17. McHugh, Kevin, „The "ageless self"?”, ASU, 2003
18. Michael, Y., „Neighbourhood design and active aging” , Sydney, UNSW,
2006
19. Peter P. Mayer, Edward J. Dickinson, Martin Sandler, „Quality care for
elderly people” , Hong Kong, Springer Science, 1997;
20. Seeman, N., „Creating Caring Communities” , Sydney, UNSW, 2005
21. Susan Orpett Long, „Caring for the Elderly in Japan and the US” , Londra,
Routledge,2000
22. Warnock, G., și Fisher, J., „Housing for Life” , Sydney, U NSW, 2007

Webografie
1. https://www.agerpres.ro/economie/2016/09/30/ins -rata-de-ocupare -a-
populatiei -in-varsta -de-munca -a-ajuns -la-61-8-in-t2-populatia -activa –
numara -9-05-milioane -persoane -10-02-26 – accesat la 14.04.2019
2. https://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv -special/cat -de-mult-a-scazut -si-a-
imbatranit -populatia -romaniei -in-ultimul -an-47-cea-mai-comuna –
varsta.html – accesat la 14.04.2019
3. https://www.independent.co.uk/life -style/grow -old-world -best-country -age-
elderly -benefits -care-norway -sweden -us-netherlands -japan -quality –
a7860786.html?fbclid=IwAR0PrdVnbaO4BmthhQdRqH8wEJmliQ FVcx7
_rvEByZx3GNtpZBZ24NXw0H8 – accesat la 14.04.2019
4. http://kth.diva -portal.org/smash/get/diva2:441455/ATTACHMENT01.pdf
5. https://www.researchgate.net/publication/314236129_LOCUINTA_PEN T
RU_TREI_GENERATII_DESTINUL_UNUI_CONCEPT_DWELLING_F
OR_THREE_GENERATIONS_THE_DESTINY_OF_A_CONCEPT?fbcli
d=IwAR1Y5 -zOlLe20NwXVEQg6dwp –
CXiMAlRsGWikL9liSoJt0p4NMlUFC9cWpA – accesat la 14.04.2019
6. http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia -varstnica -a-Romaniei -la-
orizontul -anului -2060.pdf – accesat la 14.04.2019
7. https://social.un.org/index/Portals/0/ageing/documents/Fulltext –
E.pdf?fbclid=IwAR1CiuSFBpp7QeO8houQaTXuSkUEPGS4TolihbH_tbb –
M6lN_rbCI0i0LjU – accesat la 14.04.2019

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
38
8. http://www.livablecities.org/articles/planning -healthy -living -next-
challenge?fbclid=IwAR3lnJdViGhHoEfesmW6IXrKX5c5h5E3C848YWI2
Bf7EPy -De4xdI4GUZc – accesat la 14.04.2019
9. https://www.dur.ac.uk/resources/cscr/odpm/Intergeneration.pdf?fbclid=Iw
AR2 -wJsiAKMqGmbGSSAN4h4HSZj2UPfojQ9wkw
XUTh28l5HnZz57RcsWbk – accesat la 14.04.2019
10. http://w ww.bccare.ca/wp -content/uploads/BCCPA -Intergenerational –
Toolkit.pdf – accesat la 14.04.2019
11. https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/11143016_alt.pd
f – accesat la 14.04.2019
12. http://kirwaninstitute.osu.edu/wp -content/uploads/2015/03/ki -tcf-senior –
study.pdf – accesat la 14.04.2019

Sursa ilustrațiilor
Figură 1 – https://www.lockheedma rtin.com/en -us/who -we-are/communities.html
Figură 2 – normativ privind proiectarea căminelor de bătrâni si handicapați pe baza exigentelor
de performanta INDICATIV NP 023­97
Figură 3 – https://www.realestate.com.au/buy/property -retire -in-south+western+sydney,+nsw/
Figură 4 – https://www.google.com/search?q=azil+de+batrani&safe=active&source=lnms&tbm=
isch&sa=X&ved=0ahUKEwiYrq -5js_hAhUOvVkKHdNOBXQQ_AUIDigB &biw=1366&bih=614
Figură 5 – https://www.realestate.com.au/buy/property -retire -in-south+western+sydney,+nsw/
Figură 6 – https://www.realestate.com.au/buy/property -retire -in-south+western+sydney,+nsw/
Figură 7 – https://www.realestate.com.au/buy/property -retire -in-south+western+sydney,+nsw/
Figură 8 – https://blog.thomasnet.com/how -can-your -business -become -more -environmentally –
friendly
Figură 9 – https://www.youtube.c om/watch?v=Xi_PD5aZT7Q
Figură 10 – http://mg -architecture.ca/work/wood -innovation -design -centre/
Figură 11 – http://citube.com/wood -grain -illustration -tree-print/
Figură 12 – https://h -o-r-n-g-r-y.tumblr.com/post/64582801031
Figură 13 – http://citube.com/wood -grain -illustration -tree-print/
Figură 14 – https://www.archdaily.com/328516/alcacer -do-sal-residences -aires -mateus
Figură 15 – https://www.archdaily.com/328516/alcacer -do-sal-residences -aires -mateus

Proiectarea locuințelor pentru vârstnici – integrare și comunitate
39
Figură 16 – https://www.archdaily.com/787044/residential -care -home -andritz -dietger -wissounig –
architekten
Figură 17 – https://www.archdaily.com/787044/res idential -care -home -andritz -dietger -wissounig –
architekten
Figură 18 – https://www.archdaily.com/787044/residential -care -home -andritz -dietger -wissounig –
architekten
Figură 19 – https://www.archdaily.com/780345/central -london -almshouse -promotes -sociability –
for-the-elderly
Figură 20 – https://www.archdaily.com/780345/central -london -almshouse -promotes -sociability –
for-the-elderly
Figură 21 – https://amallective.com/portfolio/apartments -for-senior -citizens -peter -zumthor/
Figură 22 – https://amallective.com/portfolio/apartments -for-senior -citizens -peter -zumthor/
Figură 23 – https:/ /amallective.com/portfolio/apartments -for-senior -citizens -peter -zumthor/

Ilustrații copertă : https://www.nytimes.com/2017/07/21/your -money/retirement –
planning -advice.html

Ilustraț ii studii de caz
1. Case pentru vârstnici, Alcácer do Sal (Portugal) – Aires Mateus –
https://www.archdaily.com/328516/alcacer -do-sal-residences -aires -mateus , accesat
la 10.04.2019
2. Complex rezidențial pentru vârstnici Andritz, Graz ( Austria ) – Dietger Wissounig
Architekten – https://www.archdaily.com/787044/residential -care-home -andritz –
dietger -wissounig -architekten , accesat la 10.04.2019
3. Sociabilitate pentru vârstnici, Bermondsey (Londra) – Witherford Watson Mann
Architects – https://www.archdaily.com/780345/central -london -almshouse –
promotes -sociability -for-the-elderly , accesat la 10.04.2019
4. Apartamente pentru persoanele în vârstă, Masans, Elveția – Peter Zumthor –
https://amallective.com/portfolio/apartments -for-senior -citizens -peter -zumthor/
accesat la 10.04.2019