PROIECTAREA, ANALIZĂ STATICĂ ȘI MODALĂ A UNUI ARBORE PRINCIPAL DE FREZAT CNC [309060]

PROIECTAREA, ANALIZĂ STATICĂ ȘI MODALĂ A UNUI ARBORE PRINCIPAL DE FREZAT CNC

DE TIP HSK 63A

Introducere

O mașină-unealtă este o mașină staționară antrenată de diverse surse externe ([anonimizat], pneumatice) și care este utilizată la prelucrarea prin așchiere a diferitelor piese din următoarele materiale: metal, lemn, ceramica, plastic sau piatra.

[anonimizat]. Mașinile-unelte au o [anonimizat], piesele și mașinile necesare în producție. [anonimizat]: mașini, turbine, avioane, trenuri, ceasuri, utilaje terasiere etc. Datorită acestor aspecte importante legate de m-u, mari producători și companii care se ocupă de construcția lor se concentrează sau accordă atenție protejării cunoștiințelor sau mai bine spus protejării “know-how-ului”.

[anonimizat]-unelte din întreaga lume este într-o continuă dezvoltare și este susținută de creșterea a cererilor, care aparent este greu satisfăcută. Marii producători de pe glob a [anonimizat]-o competiție, care conduce la o continuă dezvoltare în ce privește creșterea productivității dar și satisfacerea cerințelor economice.

Pornind de la aceste aspecte rezultă necesitatea de lărgire și întărire a [anonimizat] a arborilor principali.

Abstract

Cerințe

Specificații tehnice:

Puterea: P = 22,5 [Kw]

Turația: n = 12000 [rpm]

Tip cartuș arbore: HSK 63A

Antrenare: motor încorporat sau motor extern prin transmisie sincronă

Componentele principale ale arborelui principal de frezat

Fig. [anonimizat]-frontală APX4000-080A07RA;

Port sculă HSK A63-051-27-KKB;

Arbore principal CNC;

[anonimizat]

1 – Cartuș HSK63A, 2- Lăgăruirea din față, 3- Lăgăruirea din spate,

4- [anonimizat], 5- Sistem de prindere a port-sculei-drawbar,

6- Carcasă arbore, 7- Sistem de etanșare tip labirint, 8- Sistem de antrenare prin fulie sincronă,

9- Sistem de răcire a motorului, 10- Sistem encoder cu flansă, 11- Sistem de reținere port sculă

2. Cartușul arborelui principal de frezat HSK63A

Fig. Desen de execuție cartuș arbore principal de frezat HSK 63A

Condiții tehnice impuse:

Prelucrare: ISO 2768-mk

Proiectare ISO 1101, ISO 3040 și ISO 12164-2

Teșirea muchiilor ascuțite 0.5×45⁰

Suprafețele notate _._._._ se vor cementa la h = 0.8-1 [mm]

Călit HRC = 60 ± 2

Material: 18MnCr10

Fig. Elementele montate pe cartușul arborelui principal de frezat

1- [anonimizat] 63A,

2- [anonimizat]-precizie S7013 CB/HCP4A,

3- Distanțier inel interior , 4-Distanțier inel exterior, 5- Distanțier inel interior, 6- Distanțier inel exterior, 7- Piuliță de blocare M64x1.5, 8- Rotor al motorului încorporat; 9- Suport rulment inferior, 10- [anonimizat] N 1013 KTNHA/HC5SP; 11- Piuliță de blocare M60x1.5; 12- [anonimizat]; 13- Pană fulie 14x9x25; 14- Fulie sincronă GPM60MR5250, 15- Piuliță de blocare M45x1.5.

Fig. Completarea componentelor ce alcătuiesc arborele principal de frezat CNC

16- Cămașă rulmenți, 17- Șurub cu locaș hexagonal M8x20 DIN 4762,

18- Capac cu labirint de etanșare, 19- Șurub cu locaș hexagonal M6x16 DIN 4762,

20- Capac închidere labirint, 21- Carcasa principală a arborelui,

22- Șurub cu locaș hexagonal M10x30 DIN 4762, 23- Stator al motorului încorporat,

24- Șurub cu locaș hexagonal M6x12 DIN 4762, 25- Sistemul de schimbare rapidă a sculei,

26- Stuț intrare agent de răcire motor, 27- Stuț ieșire agent de răcire motor,

28- O-ring de etanșare motor-carcasă, 29- Conector alimentare motor,

30- O-ring de etanșare capac sapte-carcasă, 31- Capac spate, 32- Piuliță de blocare M105x1.5,

33- Capac spate cu fante, 34- Șurub cu locaș hexagonal M6x10 DIN 4762,

35- O-ring de etanșare conector, 36- Flanșă encoder,

37- Șurub cu locaș hexagonal M4x10 DIN 4762

Sistemul de reținerere/eliberare port-sculă

La schimbarea automată a sculei este nevoie de un mecanism de decuplare a port-sculei din cartușul arborelui plus de o forță de cuplare reținere a port-sculei, sistemul complet de schimbare automată a sculei, în cazul de prezentat este format din: unitate rotativă hidraulică, mecanismul de reținere a portsculei denumit și „drawbar”.

Fig. Sistemul complet de schimbare rapidă a sculei

Fig. Mecanismul de reținere a port-sculei din cartușul arborelui principal CNC (drawbar)

Cartuș arbore principal, 2- Bară sistem de reținere, 3- Con de blocare,

4- Bucșă anti-fricțiune, 5- Semering etanșare stuț port-sculă, 6- Segment bucșa elastică,

7- Piuliță de blocare, 8- O-ring etanșare, 9- Bucșa de distanțiere a segmentelor elastice,

10- Arc de compresiune, 11- Bucșă suport arc, 12- O-ring etanșare, 13- Distanțier,

14- Arc de tip disc, 15- Bucsă de etanșare, 16- Semering hidraulic de etanșare.

Fig. Sistemul de reținere a port-sculei în poziție de închis și deschis

Port-sculă HSK63A, 2- Stuț de conexiune lichid de răcire,

Sistemul de reținere drawbar.

Fig. Unitate rotativă hidraulică de cuplare port-sculă în poziție închisă/deschisă

Fig. Unitate rotativă hidraulică de cuplare port-sculă în vedere izometrică

Fig. Unitate rotativă hidraulică de decuplare port-sculă în secțiune

Ax unitate hidraulică rotativă, 2- Tijă de conexiune, 3- O-ring de etanșare ax-arbore, 4- O-ring de etanșare tijă-arbore, 5- Semering de etanșare tijă-ax,

6- O-ring de etanșare tijă-ax, 7- Rulmenți unghiulari cu bile, 8- Capac față filetat,

9- Piulită de blocare, 10- Carcasă unitate hidraulică rotativă,

11- Semering special de etanșare hidraulic, 12- O-ring de etanșare suplimentar,

13- Stuț conexiune hidraulică, 14- Stuț conexiune lichid de răcire/aer,

15- Cămașă labirint, 16- O-ring de etanșare, 17- Stuț conexiune ax,

18- Stuț conexiune capac, 19- O-ring de etanșare stuț-capac, 20- Capac unitate,

21- Șuruburi cu locaș hexagonal.

Fig. Traseul lichidului hidraulic si de răcire prin unitatea rotativă hidraulică de decuplare

Alegerea sculelor

Interfața HSK aparținând standardului DIN 69893 de port-sculă, a devenit cea mai utilizată în rândul centrelor de prelucrat prin așchiere. Fixarea acestor port-scule se realizează cu ajutorul conicității interioare a cozii și a flașei de contact care realizează o fixare axială. Datorită acestui fapt va rezulta o centrare precisă a port-sculei pe arborele principal ducând la o acuratețe repetitivă ridicată la operațiile automate de schimbare a sculei. Acronimul „HSK” provine din limba Germană și se traduce în limba Romană ca fiind „coadă goală conică”. Conicitatea port-sculelor HSK este de 1:10 în comparație cu cele ISO(BT,SK) acestea având o conicitate de 7:24.

Dezvoltatori acestui tip de port-sculă împreună cu producătorii de mașini-unelte, producătorii de scule așchietoare, utilizatori și organizațiile care se ocupă cu standardizările au creat standardul HSK care cuprinde șase mărimi de port-sculă a câte cinci tipuri de la A la F rezultând un număr de 35 de variante posibile.

Port-scula HSK acoperă o gama variată de aplicații destinate prelucrărilor prin așchiere, după cum urmează:

-tipul E si F sunt destinate aplicațiilor de prelucrare ușoară care nu necesită momente mari dar cu turații ridicate (ambele sunt compatibile cu sistemele de schimbare automată a sculelor „ATC”);

– tipul A si C se pretează aplicațiilor de prelucrare prin așchiere care necesită un moment moderat și o turație medie (tipul A este compatibil cu „ATC” iar tipul C este pentru schimbări manuale a sculei);

– tipul B si D sunt destinate aplicațiilor de prelucrare prin așchiere grele dar cu turație medie (tipul B este compatibil cu „ATC” iar tipul D este pentru schimbări manuale ale sculei).

Frezarea plană

Scula aleasă este: part no. AHX440SR08006CA de la Mitsubishi (anexa 1)

Fig. Freză frontală, part. no AHX440SR08006CA

Tabel. Specificații tehnice freză plană AHX440SR08006CA

Plăcuțele de așchiere din carburi sinterizate compatibile cu scula: part no. NNMU130532ZEN-R de la Mitsubishi (anexa 2)

Fig. Placuță de așchiere NNMU130532ZEN-R

Tabel. Specificații tehnice plăcuță NNMU130532ZEN-R

Port-scula aleasă de tip HSK-63A este: part no. A63.052.1z de la Haimer (anexa 3)

Fig. Port-sculă pentru freze frontale, serie lungă, part no. : A63.052.1z

Tabel. Specificații tehnice

Frezarea cilindro-frontală

Scula aleasă este o freză deget monobloc : part no. F2004NNH2000SDA de la Haimer (anexa )

Fig. Freză deget, part no. F2004NNH2000SDA

Tabel. Specificații tehnice F2004NNH2000SDA

Port-scula aleasă de tip HSK-63A este: part no. A63.142.20.3 de la Haimer (anexa )

Fig. Port-sculă pentru freze deget, serie lungă, part no.: A63.142.20.3

Tabel. Specificații tehnice, freză A63.142.20.3

Calculul forțelor în așchiere

Frezarea plană

Fig. Componentele forței de așchiere la frezarea plană

Componenta tangențială se opune momentului de torsiune al arborelui principal

Nr. de dinți a frezei: z = 6

Diametrul de așchiere a frezei: D= 80 [mm]

Lățimea zonei de frezat: b= 80 mm

Parametrii de așchiere recomandați de producatori pentru scula AHX440SR08006CA:

Viteza de așchiere: va= 220 [m/min]

Avansul pe dinte: sd = 0.2 [mm/dinte]

Adâncimea de așchiere: t= 2 mm

Turația sculei:

Viteza de anvans:

Volumul de material îndepărtat:

Materialul prelucrat este oțel carbon cu o duritate cuprinsa între 180-280 HB, având constanta de putere pentru oțel carbon, Kp= 2.59, factorul de avans la putere contantă, C= 1.08 iar factorul de uzură a sculei la frezare ușoară sau medie, W= 1.25 (Book of spindle).

Puterea la așchiere:

[kw]

Forța tangențială:

Forța radială:

Forța axială:

Momentul de torsiune la arbore:

Frezarea cilindro-frontală

Fig. Componentele forței de așchiere la frezarea cu freză-deget

Nr. de dinți a frezei: z= 4

Diametrul frezei de așchiere: D= 20 [mm]

Adâncimea zonei de frezat: b= 25 [mm]

Parametrii de așchiere recomandați de producatori pentru scula F2004NNH2000SDA:

Viteza de așchiere: va= 290 [m/min]

Avansul pe dinte: sd = 0.07 [mm/dinte]

Adâncimea de așchiere: t= 3 [mm]

Turația sculei:

Viteza de anvans:

Volumul de material îndepărtat:

Materialul prelucrat este oțel carbon cu o duritate cuprinsa între 180-280 HB, având constanta de putere pentru oțel carbon, Kp= 2.35, factorul de avans la putere contantă, C= 1.08 iar factorul de uzură a sculei la frezare ușoară sau medie, W= 1.25 (Book of spindle).

Puterea la așchiere:

Forța tangențială:

Forța radială:

Forța axială:

Momentul de torsiune la arbore:

Tabel. Forțele de așchiere calculate pentru cele două scule

Lagăruirea arborelui

Fig. Aranjamentul rulmenților arborelui principal de frezat HSK63A

Tabel. Specificațiile tehnice pentru lagărele de tip rulment, din față și din spate al arborelui

Pentru rulmentul din față S7013 CB/HCP4A, rigiditatea axială în condiții de pretensionare medii, clasa C, are valoarea Ca= 158 [N/μm] iar rigiditatea radială se calculează:

Fig. Aranjarea rulmenților din partea din față a arborelui, de tip DBD

Astfel pentru modelul de aranjare din figura de mai sus, rigiditatea axială a setului de rulmenți se calculează cu:

(catalog Nsk)

Rigiditatea radială a setului de rulmenți, pentru rulmenți cu unghiul de presiune α= 15⁰:

Pentru rulmentul din spate N 1013 KTNHA/HC5SP, rigiditatea radială are valoarea:

Cr= 930 [N/μm]

Calculul teoretic al deformării arborelui

Pentru a calcula deformarea totală a sistemul de arbore trebuie să ținem cont că intervin două feluri de deformații: o deformație elastică a cartușului arborelui principal sub acțiunea forțelor de așchiere și una datorată elasticității rulmenților.

Fig. Deformația totală a cartușului și a rulmenților

Unde:

δ1 – deformarea datorată elasticității rulmenților [mm]

δ2 – deformarea elastică a cartușului sub acțiunea forțelor de așchiere [mm]

a – lungimea de capătul cartușului până la mijlocul setului de rulmenți [mm]

L – distanța dintre lagăre [mm]

E – modulul Young al materialului cartușului [N/mm]

P – forța de așchiere [N]

SA – rigiditatea radială a rulmenților din partea din față [N/mm]

SB – rigiditatea radială a rulmenților din partea din spate [N/mm]

IL – momentul de inerție a secțiuni circulare în zona rulmenților din fața arborelui [mm^4]
Ia – momentul de inerție a secțiuni circulare în zona rulmenților din spatele arborelui [mm^4]

Fig. Diametrele zonelor de așezare a rulmenților din față și spate

Diametrul mediu în zona din de prindere a port-sculei și a mecanismului de reținere:

Momentul de inerție a secțiuni arborelui din cele două zone de așezare a rulmenților:

Partea din față:

Partea din spate:

Materialul din care este confecționat cartușul arborelui este 16MnCr5, simbolizat numeric 1.7131.

Tabel. Caracteristicile mecanice și proprietățile pentru materialul 16MnCr5 după case hardening and tempering la 200⁰C.

Distanța optimă dintre lagăre

Distanța optimă teoretică dintre lagărelele din față și cele din spate se poate calcula cu formula următoare:

Unde:

Pentru prima iterație Q=222 [mm] rezultă distanța dintre rulmenții L1:

Pentru a doua iterație Q=144,376 [mm] rezultă distanța dintre rulmenții L2:

Pentru a treia iterație Q=128,973 [mm] rezultă distanța dintre rulmenții L3:

Pentru a patra iterație Q=125,442 [mm] rezultă distanța dintre rulmenții L4:

Pentru a treia iterație Q=124,603 [mm] rezultă distanța dintre rulmenții L5:

Calculele analitice a deformației ținând cont de valorile distanțelor optime rezultante

Frezarea plană

Frezarea cilindro-frontală

Rigiditatea arborelui depinde în mare parte de încărcarea la care este supus și deformația rezultată. Rigiditatea arborelui se poate calcula cu următoarea formulă:

unde:

K – rigiditatea arborelui [N/ μm]

P – încarcarea [N]

δ – deformația [μm]

Rigiditatea arborelui pentru diferite distanțe între lagăre

Pentru: Frezarea plană, P=FR=935,034 [N]

Pentru: Frezarea plană, P=FR=773,665 [N]

Tabel. Rezumatul rezultatelor privind deformațiile și rigiditățiile arborelui

Fig. Deformațiile la capătul cartușului la diferite lungimi dintre lagăre

Datorită constrângerilor constructive legate de dimensiunile motorului integrat în arborele principal, distanța minimă posibilă între lagărul din față si cel din spate este de L0 = 367.5 [mm]

Calculele analitice se vor face pentru trei variante după cum urmează:

Modelul 1: Când lungimea cartușului este Lcartuș=500 [mm], respectiv L0=367,5 [mm]

Modelul 2: Când lungimea cartușului este Lcartuș=650 [mm], respectiv L1=517,5 [mm]

Modelul 3: Când lungimea cartușului este Lcartuș=800 [mm], respectiv L2=667,5 [mm]

Modelul 1

Frezarea plană sub acțiunea forței radiale

Frezarea cilindro-frontală sub acțiunea forței radiale

Modelul 2

Frezarea plană sub acțiunea forței radiale

Frezarea cilindro-frontală sub acțiunea forței radiale

Modelul 3

Frezarea plană sub acțiunea forței radiale

Frezarea cilindro-frontală sub acțiunea forței radiale

Tabel. Rezumatul rezultatelor calculelor analitice teoretice

Analiza statică a arborelui

Introducere

Metoda analizei cu element finit este o soluție de calcul numeric care poate fi utilizată la rezolvarea unor largi probleme inginereșți care pot implica analiza eforturilor, transferul de căldură sau chiar a fenomenelor magnetice. Această metodă este foarte eficientă în rezolvarea problemelor de rezistență, inclusiv a celor de stabilitate în domeniul elastic și plastic. Principiul de soluționare a problemelor prin metoda analizei cu element finit conduce la rezolvarea ecuațiilor diferențiale printr-o schemă de interpolare polinomială. Implementarea FEM folosită la rezolvarea diferitelor probleme se numește analiză cu element finit, pe scurt FEA.

Analiza cu element finit (FEA)

Analiza statică cu element finit poate realiza calcularea deplasărilor sau a deformațiilor specifice, forțele de reacție, eforturile și factori de siguranță. Această metodă este cea mai folosită în domeniul construcțiilor de mașini-unelte pentru verificarea comportări componentelor sau a ansamblelor. Unul dintre marile avantaje a folosirii analizei cu element finit din punctul de vedere a proiectantului, este acela că poate studia orice piesă sau structură indiferent de complexitatea acesteia. Deși această metodă de analiză este una aproximativă, rezulatele obținute se pot compara cu rezultatele analitice, iar prin comparație se poate observa că de cele mai multe ori FEA oferă rezultate mai precise.

Pentru a putea realiza analiza statică a arborelui este necesară realizarea modelului CAD, în cazul prezentat modelarea CAD se realizează cu ajutorul pachetului software de grafică asistată SolidWorks. Pachetul SolidWorks are integrat ca add-ons analiza cu element finit, denumit SolidWorks Simulation. SolidWorks Simulation permite următoarele tipuri de analiză: analiză statică liniară sau non-liniară, analiză în frecvență, flambaj, oboseală, analiză termică, rezistență la impact, curgerea fluidelor, optimizarea formei.

Discretizarea și aplicarea constrângerilor

Discretizarea modelului CAD este o etapă importantă în analiza cu elemnt finit și presupune divizarea structurii într-o rețea de elemente de regulă simple. Practic componenta sau ansamblul de analizat, având teoretic un număr infinit de grade libertate, va fi înlocuit cu o structură echivalentă discretă formată dintr-un număr finit de elemente dar totodată și un număr finit de grade de libertate.

Dimensiunea rețelei rezultate în urma discretizării de către program, este estimată pe baza: volumul de material, suprafeței și a detaliilor geometriei, în final această rețea este constituită dintr-un număr de noduri și elemente. Discretizarea unui model CAD se poate realiza cu elemente 3D de tip tetraedal sau cu elemente 2D, de tip plăci triunghiualare. De reținut este faptul că pentru obținerea unor rezultate precise este nevoie ca discretizarea sau rețeaua să fie cât mai fină.

Pentru analiza statică cu ajutorul elementului finit realizată mai jos, discretizarea modelelor CAD au fost realizate cu elemente 3D, de tip solid tetraedal cu elemente liniare și parabolice, selectând opțiunea curvature-based mesh. Mărimea elementului maxim setat este 10 mm iar mărimea elementului minim de 2 mm rezultând o discretizare a modelului fină. Un element 3D de tip solid tetraedal este constituit din 4 noduri și 6 muchii, rezultând 4 fețe triunghiulare.

Pentru a analiza un sistem sau o structură este necesar aplicarea unor constrângeri care trebuie să fie cât mai aproape situația reală, iar acestea implică: setarea încărcărilor sau a forțelor, definirea proprietăților materialului, aplicarea deformațiilor, setarea forței gravitaționale, aplicarea încărcări termice etc.

Setarea constrângerilor pentru sistemul nostru presupune aplicarea forței radiale la capătul cartușului arborelui principal și setarea constrângerilor de tip rulment în zona de așezare a acestora.

Aplicarea constrângerilor de tip rulment asupra modelului 3D constituie de fapt realizarea unui sistem echivalent atașat de arcuri elastice care au rigiditatea radială și rigiditatea axială preluată de la rulmenții aleși, menționate în tabelul 4.1. Astfel gradele de libertate ale sistemului vor fi următoarele: UX,UY,UZ=0 iar ROTX, ROTY, ROTZ=1.

Fig. Sistemul echivalent de lăgăruire cu arcuri

Tabel. Proprietățile materialului și a discretizărilor

Model 1

Frezarea plană

Frezarea colindro-frontala

Model 2

Frezarea plana

Frezarea colindro-frontala

Model 3

Frezarea plana

Frezarea cilindro-frontala

Tabel. Rezumatul rezultatelor obținute prin FEM Solidworks Simulation

Tabel. Comparația rezultatelor deformării arborelui dintre teoretic și FEM

Rigiditatea arborelui

Rigiditatea arborelui la frezarea plană

Model 1: Lcartuș=500 [mm] și L0=367,5 [mm]

P = FR = 935,034 [N] ,deformația rezultată analitic:=>

P = FR = 935,034 [N] ,deformația rezultată FEM:=>

Model 2: Lcartuș=650 [mm] și L1=517,5 [mm]

P = FR = 935,034 [N] ,deformația rezultată analitic:=>

P = FR = 935,034 [N] ,deformația rezultată FEM:=>

Model 3: Lcartuș= 800 [mm] și L1= 667,5 [mm]

P = FR = 935,034 [N] ,deformația rezultată analitic:=>

P = FR = 935,034 [N] ,deformația rezultată FEM:=>

Rigiditatea arborelui la frezarea cilindro-frontală

Model 1: Lcartuș=500 [mm] și L0=367,5 [mm]

P = FR = 773,665 [N] ,deformația rezultată analitic:=>

P = FR = 773,665 [N] ,deformația rezultată FEM:=>

Model 2: Lcartuș=650 [mm] și L1=517,5 [mm]

P = FR = 773,665 [N] ,deformația rezultată analitic:=>

P = FR = 773,665 [N] ,deformația rezultată FEM:=>

Model 3: Lcartuș= 800 [mm] și L1= 667,5 [mm]

P = FR = 773,665 [N] ,deformația rezultată analitic:=>

P = FR = 773,665 [N] ,deformația rezultată FEM:=>

Analiza modală a frecvenței naturale a ansamblări arborelui

Analiza modală ajută la determinarea frecvențelor naturale ale componentelor sau ansamblelor analizate, dar și a modurilor proprii de vibrație asociate acestora. Această analiză conduce la prevenirea ruperii pieselor cauzate de fenomenele de rezonanță.

Rezultatele analizei modale

Lungimea cartușului: Lcartuș=500 [mm], respectiv L0=367,5 [mm]

Tabel. Model 1: Frecvențele naturale ale cartușului și modurile de formare

Lungimea cartușului: Lcartuș=650 [mm], respectiv L1=517,5 [mm]

Tabel. Model 2: Frecvențele naturale ale cartușului și modurile de formare

Lungimea cartușului: Lcartuș=800 [mm], respectiv L2=667,5 [mm]

Tabel. Model 3: Frecvențele naturale ale cartușului și modurile de formare

Tabel. Rezumatul rezultatelor analizei modale

Analiza statica FEM împreună cu sculele aferente

Model 1

Frezare plană

Frezare cilindro-frontala

Model 2

Frezare plană

Frezare cilindro-frontala

Model 3

Frezare plană

Frezare cilindro-frontala

Tabel. Rezultatele analizei FEM a cartușului împreună cu sculele și port-sculele

Concluzii

Bibliografie

[1] http://www.mitsubishicarbide.com/

[2] https://www.haimer.biz/

[3] https://www.dynospindles.com/

[4] https://dynospindles.com/vault/technical/Book-of-Spindles-Part-1.pdf

[5] https://dynospindles.com/vault/technical/Book-of-Spindles-Part-2.pdf

Use with: DIN 61871 / 69872, ANSI B5.50, ISO 7388/1/2 Typ A, ISO 7388/1/2 Typ B, MAS 403-1982 BT/PT 2 (30 °), MAS 403 1982 BT/PT 1 (45 °)

Anexe