Proiect Tehnic de Executie al Drumului Auto Forestier Plesa
Proiect tehnic de executie al drumului auto forestier Plesa
I. PIESE SCRISE
1. ELEMENTE GENERALE
2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR
2.1. Amplasament
2.2. Regimul juridic al terenurilor din amplasament
2.3. Topografia, descrierea traseului
2.4. Necesitatea și oportunitatea investiției
2.5. Clima și fenomene naturale specifice zonei
2.6. Geologia
2.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
2.8. Prezentarea proiectului
2.9. Organizarea de șantier
2.10. Surse de energie electrică, apă, gaze, telefon, etc. pentru organizarea de 14
2.11. Căile de acces
2.12. Programul de execuție, grafice de lucru și programul de recepție
2.13. Trasarea lucrărilor
2.14. Protejarea lucrărilor executate și a materialului de șantier
2.15. Măsurarea lucrărilor
2.15.1. Măsurarea lucrărilor de terasamente
2.15.2. Măsurarea lucrărilor de betoane
2.15.3. Măsurarea lucrărilor de suprastructură
2.16. Laboratoarele contractantului și testele care cad în sarcina sa
2.16.1. Lucrările de beton
2.16.2. Lucrări de terasamente
2.16.3. Împietruiri
2.17. Curățenia în șantier
2.18. Serviciile sanitare
2.19. Relațiile dintre contractant, consultant și autoritatea contractantă (investitor)
3. MEMORIILE TEHNICE PE SPECIALITĂȚI
3.1.1. Descrierea traseului
3.1.2. Elementele geometrice și constructive
3.1.3. Calculul categoriei de importanță a drumului
3.1.4. Volumul lucrărilor
3.1.5. Prescripții tehnice de execuție
3.1.6. Măsuri pentru protecția mediului înconjurător
3.3. Memoriu tehnic traversări
3.3.1. Descrierea lucrărilor
3.3.2. Elemente geometrice și constructive
3.3.3. Tehnologia de execuție
3.3.4. Controlul execuției și recepția lucrărilor de podețe
3.4. Memoriu tehnic traversări – soluție ecologică
3.4.1. Descrierea lucrărilor
3.4.2. Elementele geometrice și constructive
3.4.3. Tehnologia de execuție
3.4.4. Controlul execuției și recepția lucrărilor de podețe de lemn
3.5. Memoriu tehnic sistem rutier
3.5.1. Descrierea lucrărilor
3.5.2. Elemente geometrice și constructive
3.5.3. Volumul lucrărilor
3.5.4. Tehnologia de execuție
3.5.5. Prescripții tehnice de execuție
3.6. Memoriu tehnic lucrări de refacere a cadrului natural
3.6.1. Descrierea lucrărilor
3.6.2. Stațiuni de terenuri degradate. Formule, scheme și tehnologii de împădurire
4. COSTUL PROIECTULUI
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTIȚIEI
5.1. Valoarea totală a investiției
5.2. Eșalonarea investiției
5.3. Durata de realizare a investiției
5.4. Capacități
5.5. Eficiența economică a investiției
5.6. Concluzii cu privire la eficiența economică a investiției
6. PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR
7. PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
8. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
9. RECOMANDĂRI
10. BIBLIOGRAFIE
II. PIESE DESENATE
I. PIESE SCRISE
1. ELEMENTE GENERALE
Denumirea obiectivului de investiții:
DRUM AUTO FORESTIER PLEȘA, OCOLUL SILVIC DOLHASCA, JUDEȚUL SUCEAVA
Cod lucrare:
Cod CPSA: 4525.7 Lucrări de amenajare și refacere a drumurilor forestiere;
Cod CPSA: 4523.11 Lucrări de structură pentru autostrăzi, șosele (exclusiv cele suspendate), străzi.
Faza de proiectare:
Proiect tehnic – documentație, detalii de execuție
Elaborator:
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
Facultatea de Silvicultură
[anonimizat]
Ordonatorul de credite:
Principal: REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR
Secundar: DIRECȚIA SILVICĂ SUCEAVA
Beneficiar:
REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – DIRECȚIA SILVICĂ SUCEAVA
Durata de realizare a investiției:
Opt luni calendaristice
Finanțarea lucrării:
Fonduri de la bugetul de stat
2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR
2.1. Amplasament
Comuna Liteni – extravilan
Județul Suceava
Ocolul Silvic Dolhasca
Unitatea de producție III Liteni
Unitățile amenajistice: 14 D, 15 D, 16 E, 16 A
2.2. Regimul juridic al terenurilor din amplasament
Drumul se desfășoară prin teren forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Suceava, Ocolul Silvic Dolhasca, UP III Liteni.
Realizarea drumului va conduce la ocuparea următoarelor suprafețe:
● suprafața ocupată definitiv 8103m2 (platformă și șanțuri)
● suprafața ocupată temporar (taluzuri)
● suprafața totală de defrișat
● suprafața de împădurit
2.3. Topografia, descrierea traseului
Teritorul studiat este situat la limita sudică a unității de producție III Liteni, în bazinul hidrografic al pârâului Pleșa, afluent de dreapta al pârâului Șumuz care se varsă în
Siret. Zona este tipică de deal, situată în Subcarpații Orientali.
Traseul drumului proiectat are o lungime de 969,7 m și se situează altitudinal între 328 m și 347 m.
Punctul inițial al drumului Pleșa proiectat este în axul drumului auto forestier existent 102/ FE018 – Vulturești Prelungire la hm 15+00.00 al acestuia.
După racordare, în dreptul hm 0+85.85 drumul traversează pârâul Pleșa peste un podeț tubular cu D=1000 mm, apoi se înscrie pe versantul stâng al pârâului începând de la hm 1+05.85 în vecinătatea bornei amenajistice numărul 28.
Traseul se înscrie pe versantul stâng tehnic al pârâului Pleșa prin u.a. 16E și 16A.Punctul final al stației de întoarcere se găsește în apropierea bornei amenajistice numărul 32.
Traseul prezentat este singurul posibil pentru accesibilizare cu drum auto a bazinului pârâului Pleșa din următoarele puncte de vedere:
● locul de racordare la drumul forestier existent a fost ales astfel încât traversarea pârâului să se facă printr-un podeț tubular cu D=1000 mm, reducând costurile;
● acest traseu este unul din cele mai scurte care fac legătura între bazinul pârâului Pleșa și drumul existent 102/ FE018 – Vulturești Prelungire;
● pe versantul drept tehnic se află o suprafață împădurită substanțial mai mică decât pe versantul opus (datorită prezenței unei enclave – pășuni comunale);
Deoarece bazinul deservit de drumul proiectat face parte din bazinul hidrografic al pârâului Șumuz ce aparține bazinului râului Siret, s-a proiectat un sistem rutier de împietruire simplă de balast, material care poate fi procurat din balastierele deschise pe râul Siret în zona localității Liteni. Grosimea stratului rutier este de 15 cm și a rezultat în urma dimensionării la traficul de 1000 t/an.
Foto – Imagini din timpul trasării drumului forestier Pleșa
2.4. Necesitatea și oportunitatea investiției
Drumul auto forestier Pleșa proiectat urmează să deservească o suprafață de 253,4 ha fond forestier proprietate publică de stat (parcelele 14,15,16,17,18,19,20 și 21 din U.P.III Liteni, O.S. Dolhasca) din bazinul pârâului Pleșa. Pe această suprafață se află în prezent un volum de 12377 m³ lemn pe picior. Arboretele exploatabile și preexploatabile (cu vârste peste 80 de ani) însumează un volum de 1190 m³.
Arboretele din bazinul luat în studiu se încadrează în categorii funcționale prezentate în tabelul următor:
Tabel 1
Unde:
● 2 – 1B – producție și protecție, sortimente de lemn gros calitate superioară pentru cherestea.
După cum se poate observa în tabelul 1, arboretele din bazinul Pleșa sunt incluse în grupa funcțională 2 – 1B, arborete ce reprezintă păduri supuse regimului de codru regulat.
Amenajamentul silvic elaborat în anul 2010 propune pentru deceniul de valabilitate recoltarea de produse principale și secundare din bazinul analizat după cum urmează:
Tabel 2
Datorită faptului că suprafața împădurită din bazinul Pleșa ( 253,4 ha) reprezintă 20 % din suprafața unității de producție ( 1280,2 ha) și analizând procentele de participare a acestei suprafețe la constituirea posibilității de produse principale și secundare conform datelor din tabelul 2, se poate trage concluzia că în bazinul luat în studiu există masă lemnoasă care, pentru a fi valorificată, necesită apropierea acesteia, până la drumul forestier existent 102/ FE018 – Vulturești Prelungire, prin târâre sau semitârâre pe distanțe ce depășesc 2000 m, fapt ce ar fi afectat ecosistemul. Rezultă astfel nu doar necesitatea investiției ci mai ales oportunitatea realizării imediate a acesteia.
Din datele puse la dispoziție de către organele O.S. Dolhasca, referitoare la masa lemnoasă, reiese o cotă anuală totală posibilă de exploatat de 563 m³/an, astfel: 463 m³/an produse secundare și 101m³/an produse principale.
În figurile 1 și 2 sunt reprezentate structurile fondului forestier din bazinul luat în studiu pe clase de vârste, pe suprafețe și volume pe picior.
Odată cu exploatarea arboretelor existente în bazin trecute de vârsta exploatabilității și prin executarea la timp a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor incluse în bazin se va echilibra structura fondului forestier pe clase de vârstă și pe suprafață.
În tabelul 3 este prezentat calculul volumului actualizat (la data studiului) de masă lemnoasă, precum și volumul produselor principale și secundare ce pot fi recoltate din bazin pe durata normală de funcționare a drumului proiectat.
Principiile amenajistice de calcul au stat la baza analizei efectuate fără a se urmări ca în acest bazin să fie constituită o subunitate de gospodărire distinctă și deci nu s-a urmărit normalizarea fondului de producție în bazin. Produsele principale și secundare determinate în tabelul 3 pot participa la construcția posibilității totale pe U.P. în următoarele trei decenii, normalizarea fondului de producție urmând a se realiza la nivel de U.P..
Tabel 3
Calculul volumului de produse principale pentru SUP A-codru regulat s-a efectuat pentru arboretele care ajung la exploatabilitate în deceniul corespunzător astfel:
Deceniul I col.9=col.3+5×col.6×col.2
Deceniul II col.10=col.3+15×col.6×col.2
Deceniul III col.11=col.3+25×col.6×col.2
Comparând datele din tabelele 2 și 3 rezultă că bazinul dispune de un volum apropiat de arboretele exploatabile în primul deceniu față de cantitatea care a fost luată în calculul posibilității de produse principale a unității de producție conform amenajamentului silvic elaborat pentru Ocolul Silvic Dolhasca. În al doilea deceniu se va exploata mai multă masă lemnoasă, iar în al treilea deceniu nu se va exploata masă lemnoasă. Această acumulare de masă lemnoasă exploatabilă în bazin se datorează neaccesibilizării suprafeței luate în studiu cu drumuri forestiere. În medie pe durata normală de funcționare a drumului (30 ani) vor fi asigurate condiții pentru recoltarea cu continuitate a produselor pădurii, ordonarea arboretelor la parcurgere cu diferite tăieri fiind realizată de către amenajamentul silvic.
Datele referitoare la masa lemnoasă, furnizate de către Ocolul Silvic Dolhasca arată că aceasta se va exploata în volum total de 563 m³/an, aceste date fiind luate în considerare la calculul dimensionării elementelor geometrice ale drumului proiectat.
Produsele secundare au fost calculate cu valorile minime ale indicatorului de recoltare, 1 m³/an/ha pentru igienă și 5% din volumul arboretelor la jumătatea intervalului analizat pentru rărituri.
Igienă: col.12=col.3×1m³/an/ha×30 ani
Rărituri: col.13=5%×(col.3+30×col.6×col.2)
Analizând datele din tabelul 3 se observă că în prezent în bazinul pârâului Pleșa se află un volum de material lemnos exploatabil pentru care distanța de apropiere a acestuia la drumul auto forestier existent 102/ FE018 – Vulturești Prelungire este mai mare decât 2000 m. Necesitatea construirii drumului forestier Pleșa este susținută în primul rând dedistanța mare de colectare a produselor lemnoase ale pădurii recoltate de pe această suprafață.
Conform datelor statistice reiese un trafic mediu anual de 1000 t (563 m³/an din care produse principale101 m³/an, respectiv produse secundare 463 m³/an). Luând în considerare traficul mediu anual menționat de 1000 t acesta încadrează drumul forestier proiectat în categoria drumurilor secundare conform noi ca în acest bazin să fie constituită o subunitate de gospodărire distinctă și deci nu s-a urmărit normalizarea fondului de producție în bazin. Produsele principale și secundare determinate în tabelul 3 pot participa la construcția posibilității totale pe U.P. în următoarele trei decenii, normalizarea fondului de producție urmând a se realiza la nivel de U.P..
Tabel 3
Calculul volumului de produse principale pentru SUP A-codru regulat s-a efectuat pentru arboretele care ajung la exploatabilitate în deceniul corespunzător astfel:
Deceniul I col.9=col.3+5×col.6×col.2
Deceniul II col.10=col.3+15×col.6×col.2
Deceniul III col.11=col.3+25×col.6×col.2
Comparând datele din tabelele 2 și 3 rezultă că bazinul dispune de un volum apropiat de arboretele exploatabile în primul deceniu față de cantitatea care a fost luată în calculul posibilității de produse principale a unității de producție conform amenajamentului silvic elaborat pentru Ocolul Silvic Dolhasca. În al doilea deceniu se va exploata mai multă masă lemnoasă, iar în al treilea deceniu nu se va exploata masă lemnoasă. Această acumulare de masă lemnoasă exploatabilă în bazin se datorează neaccesibilizării suprafeței luate în studiu cu drumuri forestiere. În medie pe durata normală de funcționare a drumului (30 ani) vor fi asigurate condiții pentru recoltarea cu continuitate a produselor pădurii, ordonarea arboretelor la parcurgere cu diferite tăieri fiind realizată de către amenajamentul silvic.
Datele referitoare la masa lemnoasă, furnizate de către Ocolul Silvic Dolhasca arată că aceasta se va exploata în volum total de 563 m³/an, aceste date fiind luate în considerare la calculul dimensionării elementelor geometrice ale drumului proiectat.
Produsele secundare au fost calculate cu valorile minime ale indicatorului de recoltare, 1 m³/an/ha pentru igienă și 5% din volumul arboretelor la jumătatea intervalului analizat pentru rărituri.
Igienă: col.12=col.3×1m³/an/ha×30 ani
Rărituri: col.13=5%×(col.3+30×col.6×col.2)
Analizând datele din tabelul 3 se observă că în prezent în bazinul pârâului Pleșa se află un volum de material lemnos exploatabil pentru care distanța de apropiere a acestuia la drumul auto forestier existent 102/ FE018 – Vulturești Prelungire este mai mare decât 2000 m. Necesitatea construirii drumului forestier Pleșa este susținută în primul rând dedistanța mare de colectare a produselor lemnoase ale pădurii recoltate de pe această suprafață.
Conform datelor statistice reiese un trafic mediu anual de 1000 t (563 m³/an din care produse principale101 m³/an, respectiv produse secundare 463 m³/an). Luând în considerare traficul mediu anual menționat de 1000 t acesta încadrează drumul forestier proiectat în categoria drumurilor secundare conform normativelor de proiectare în vigoare, iar elementele geometrice au fost adoptate corespunzător acesteia.
În cadrul bazinului forestier Pleșa nu există arborete incluse în grupa I funcțională.
Aspectul social al construirii drumului forestier constă în asigurarea accesului mai rapid al personalului silvic de teren și al muncitorilor forestieri la locul de realizare a lucrărilor silvice și a exploatărilor forestiere.
Din punct de vedere ecologic al obiectivului de investiție, se va asigura intervenția rapidă a mașinilor și a utilajelor în cazul incendiilor precum și a personalului silvic de teren pentru urmărirea stării fitosanitare a pădurii.
În același timp, drumul forestier va scurta distanța de colectare prin semi-târârea lemnului exploatat, fapt ce va diminua eroziunea avansată a solului pe traseul drumului de tractor, cu efect benefic asupra mediului.
2.5. Clima și fenomene naturale specifice zonei
Climatul zonei luată în studiu se încadrează în sectorul de climă III, și anume în sectorul climatic al Podișului deluros al Moldovei, în sectorul de provincie cu climă continentală de dealuri împădurite, din subdistrictul nordic (II BP1). Climatul se caracterizează printr-un regim moderat al oscilațiilor temperaturilor aerului, cu medii anuale de 7,5º C și amplitudini termice mai reduse decât în regiunea de câmpie.
Anotimpul primăvara este mai răcoros decât toamna, vara gradienții termici având valori mai mari datorită dezvoltării curenților ascendenți.
Conform clasificării climatice Koppen, zona se încadrează în Dfck.
Media anuală a precipitațiilor este de 611 mm. Data medie a primei ninsori este 15 noiembrie, iar data medie a ultimei ninsori 1 aprilie. Numărul anual de zile cu ninsoare este 25, iar durata medie a stratului de zăpadă este de 64 de zile.
Regimul eolian se caracterizează prin frecvența anuală a vânturilor ce determină o circulație a aerului dinspre Nord, Nord-Vest și Nord-Est și mai limitată de la Sud. Viteza vânturilor atinge valori mari în general iarna, în timpul deplasărilor maselor de aer rece din regiunea anticilonului siberian.
Vara, toamna și primăvara pe versanții cu orientare Est și Sud-Est, deplasarea aerului dinspre Vest și Nord-Vest generează o nuanță climatică de tip Fohnal, ce generează condiții de creșteri locale ale temperaturii aerului.
2.6. Geologia
Din punct de vedere geografic, bazinul pârâului Pleșa este situat în Subcarpații Orientali, într-o zonă tipică de deal.
Roca de solidificare este foarte apropiată de structura formațiuniii geologice din zonă, din care a rezultat prin procese de dezagregare sub influența factorilor fizici și a mișcărilor tectonice soluri formate pe marne argiloase și mai puțin argile.
2.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
● zonă seismică de calcul: E; Ks=0,12
● perioada de colț: Tc=0,7
● natura terenului de fundare – pietrișuri
sau/și bolovănișuri cu interspații umplute
cu nisip și argilă; teren tare (categoria a III-a Ts);
● presiunea convențională: 550 – 850 kPa
● modul de deformație: 110 daN/cm2 (tip de pământ P2, zona climatică III, regim hidrologic favorabil
● adâncimea maximă de îngheț: 1,0 – 1,1 m
● nivelul maxim al apelor freatice: 1,5 – 2,0 m
2.8. Prezentarea proiectului
Documentația în faza de proiect tehnic pentru obiectivul ,, Drum auto forestier Pleșa, Ocolul Silvic Dolhasca, Județul Suceava” s-a elaborat în conformitate cu normele de conținut stabilite de Ordinul 863/2008 al Ministrului Dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor, pentru aprobarea ,,Instrucțiunii de aplicare a unei prevederi din H.G. 28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentațiilor tehnico – economice aferente instituțiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiții și lucrări de intervenții”.
Proiectul a fost întocmit respectând exigențele A4 – B2 – D cu privire la rezistență și stabilitate, siguranță în exploatare precum și protecția oamenilor și a mediului în conformitiate cu legea 10/1995 H.G.. Verificatorii atașați vor supune proiectul tehnic verificării, ținând cont de exigențele din normativele menționate.
2.9. Organizarea de șantier
Deoarece traseul drumului auto forestier Pleșa este amplasat integral în teren forestier liber de construcții, pentru realizarea acestuia nu sunt necesare demolări, demontări sau devieri de rețele.
Organizarea de șantier se va realiza pe teren liber de construcții, situat deasemenea în fond forestier, cu asigurarea accesului la resursele de apă în condiții de relativă izolare și în condiții de acces inexistent la surse de energie electrică. Terenul ocupat de organizarea de șantier va fi delimitat de comun acord cu beneficiarul și reprezentanții autorităților locale și va fi împrejmuit.
Avizele pentru organizarea de șantier vor fi obținute de către constructor.
Cazarea personalului muncitor se poate organiza numai în vagoane-dormitor, iar pentru personalul muncitor localnic fiind necesară asigurarea transportului zilnic în localitatea de domiciliu.
2.10. Surse de energie electrică, apă, gaze, telefon, etc. pentru organizarea de
șantier și definitive
Având în vedere specificul investiției nu sunt necesare racordări la sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon, etc.
Pentru organizarea de șantier aceste surse se asigură astfel:
Apa:
● pentru consumul casnic se asigură din surse de apă potabilă (izvoare naturale, fântâni) recunoscute și utilizate de populația locală;
● pentru consumul industrial ( preparare betoane, mortare, udarea compactărilor) se asigură din pârâul Șumuz, cu amenajarea unor bazine cu volum corespunzător.
Energia electrică se asigură prin grupuri electrogene, atât pentru consumul casnic cât și industrial.
Legăturile telefonice se pot realiza prin GSM cu acoperire pe zonă. Deasemenea, de comun acord cu beneficiarul, se poate utiliza și rețeaua radio de care dispune acesta.
2.11. Căile de acces
Pentru acces în zona de construcție se utilizează:
● drumul județean DJ 208 Suceava-Liteni (L=29 km);
● drumul județean DJ 208 C Liteni-Valea Glodului (L=5 km);
● drumul forestier 102/ FE018 – Vulturești Prelungire la hm 15+00.00;
Pentru execuția obiectivului de investiție nu este necesară realizarea unor căi provizorii de acces.
2.12. Programul de execuție, grafice de lucru și programul de recepție
Durata de execuție a lucrării este de minim opt luni și maxim zece luni.
Se propune începerea în luna martie/aprilie 2014 și terminarea în octombrie/noiembrie 2014.
Detalii privind graficul de control și programul de recepție sunt date în:
● Graficul pentru controlul calității lucrărilor pe perioada execuției;
● Graficul general de realizare a lucrării.
Graficul general de realizare a lucrărilor
2.13. Trasarea lucrărilor
Lucrările necesare construcției drumului forestier sunt marcate în teren cu picheți și reperaje (borne amenajistice, lucrări existente). Picheții sunt marcați cu vopsea și sunt transmiși pe arborii apropiați.
La atacarea lucrării proiectantul va preda executantului traseul cu picheți și reperaje.
Înainte de executarea defrișării amprizei și lucrărilor pentru pregătirea terenului, executantul va trimite picheți înafara acestuia.
După executarea defrișării și lucrărilor de curățire a terenului se va proceda la profilarea traseului.
2.14. Protejarea lucrărilor executate și a materialului de șantier
Pentru protejarea lucrărilor de teresamente din pământ, excutantul va lua măsuri de scurgere a apelor pluviale prin executarea terasamentelor sistem complet: platformă + șanțuri inclusiv montarea tuburilor PREMO ale podețurilor tubulare.
Pe terasamente necompactate și în timpul așternerii sistemului rutier se interzice trecerea utilajelor de transport și târârea arborilor din exploatări forestiere.
Se interzice cu desăvârșire executarea lucrărilor de scos-apropiat a lemnului după perioade ploioase (cantitatea de precipitații mai mare de 2 mm) pe terasamentele în lucru.
Lucrările de betonare în elevații vor fi executate în perioada optimă nefiind necesare măsuri speciale de protecție. Pentru betoanele și mortarele care se vor prepara manual în zona lucrării, cimentul va fi depozitat, după caz, în magazia de șantier ( pentru cimentul în saci) sau în lăzi asigurate la intemperii ( pentru cimentul vrac).
În caz de intrerupere a execuției lucrărilor din diverse cauze, se va urmări aducerea taluzurilor la prevederile din proiect și asigurarea scurgerii apelor din zona drumului.
2.15. Măsurarea lucrărilor
2.15.1. Măsurarea lucrărilor de terasamente
Lucrările de terasamente se măsoară astfel:
● volumul de săpătură se măsoară în stare naturală a pământului (înainte de săpare);
● volumul de umplutură se măsoară după compactare;
● volumurile încărcate sau împrăștiate se măsoară în stare afânată;
● cantitățile transportate se determină din volumul în stare naturală multiplicat cu densitatea specifică medie în stare naturală. Dacă volumul în stare naturală nu este cunoscut, acesta se determină din volumul în stare afânată multiplicat cu densitatea medie în starea respectiva.
Pentru a se putea evalua corect volumele de terasamente realizate, antreprenorul va transmite în toate profilele transversale picheți de reper, înafara amprizei drumului picheți marcați cu vopsea, țăruși, stâlpi și tăblițe ale picheților de reper. În profilele transvesale de aliniament, picheții se aliniază după perpendiculara pe aliniament, iar în curbe după bisectuare și razele din punctele de tangență.
Marcarea cu reperi a următoarelor puncte din profilele transversale este obligatorie:
● piciorul taluzurilor de rambleu;
● muchia taluzurilor de debleu;
● reperul martor de pe versant;
● nivelul liniei de cotă zero transmis pe unul/doi arbori, marcați cu vopsea roșie;
La determinarea lucrărilor volumelor de terasamente se aplică relația:
n
V=∑ Si ∙ L+Vk
i=1
în care:
V= volumul total (m3);
n= numărul de puncte caracteristice ale traseului;
i= indicele punctului caracteristic;
Si= suprafața secțiunii i (m2);
L= lungimea aplicabilă (m);
Vk= volumele de capăt.
2.15.2. Măsurarea lucrărilor de betoane
Volumele lucrărilor de betoane se determină prin măsurarea directă a elementelor de construcție realizate. Pentru lucrările ce devin ascunse se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse încheiate între executant, beneficiar și – după caz – proiectant, cu dimensiunile respective și natura terenului de fundare.
2.15.3. Măsurarea lucrărilor de suprastructură
Volumele de suprastructură se determină după compactare prin verificarea cotelor părții carosabile față de nivelul liniei de cotă zero și măsurarea directă a lățimii părții carosabile în fiecare profil transversal. Determinarea grosimii stratului rutier realizat se verifică și prin sondaje realizate la distanțe sau picheți aleși întâmplător după metoda numerelor aleatoare.
2.16. Laboratoarele contractantului și testele care cad în sarcina sa
2.16.1. Lucrările de beton
Personalul implicat în activitatea de producere și control al betonului va avea cunoștințele și experiența necesară și va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate.
Contractantul (ofertantul) trebuie să dețină laborator propriu acreditat, autorizat pentru efectuarea cel puțin a verificării criteriilor de conformitate pentru rezistența la compresiune.
Testele obligatorii care cad în sarcina contractantului sunt:
● controlul calității cimentului înainte de utilizare, de către un laborator autorizat;
● compoziția chimică a apei de amestecare utilizată la prepararea betoanelor;
Vor fi prezentate determinări de laborator pentru betoane și mortare utilizate la lucrările de apărare-consolidare și lucrările de artă.
2.16.2. Lucrări de terasamente
Contractantul va efectua teste privind compactarea terasamentelor, în special a umpluturilor, pe parcursul execuției, prin sondaj dinamic.
Stabilirea gradului de compactare și a caracteristicilor de compactare a terasamentelor se va efectua prin laboratoare acreditate (autorizate). Se va face controlul compactării terasamentelor și realizării modului de rezistență la împietruire.
2.16.3. Împietruiri
Se vor efectua teste pentru determinarea compoziției granulometrice a balastului utilizat la împietruire.
Pe parcursul execuției se vor efectua teste privind gradul de compactare.
2.17. Curățenia în șantier
Materialele necesare realizării lucrărilor vor fi depozitate în locuri special amenajate numai în incinta organizării de șantier, fiind cu desăvârșire interzisă împrăștierea lor de-a-lungul traseului.
O atenție deosebită se va acorda amenajării locurilor de parcare a utilajelor și a mijloacelor de transpot cât și a operațiilor de întreținere zilnică sau repararea acestora, în vederea eliminării oricăror scurgeri de carburanți sau lubrifianți. Pentru aceasta rezidurile cât și alte produse rezultate din activitatea curentă (resturi menajere, resturi de prelucrare, etc.)
vor fi colectate în containere speciale amplasate în incinta organizării de șantier, periodic acestea urmând a fi transportate și descărcate în cele mai apropiate incinte amenajate și destinate special acestora.
La sfârșitul lucrărilor se va reface cadrul natural în zona organizării de șantier.
Personalul angajat al Ocolului Silvic Dolhasca va fi însărcinat cu urmărirea și controlul modului de asigurare a curățeniei în șantier.
2.18. Serviciile sanitare
Vor fi asigurate în locuri special amenajate în incinta șantierului, astfel încât să asigure condiții corespunzătoare de igienă sanitară și protecție a mediului.
2.19. Relațiile dintre contractant, consultant și autoritatea contractantă (investitor)
Managementul de proiect al investiției începând din etapa ulterioară realizării proiectului tehnic trebuie să asigure:
a) organizarea licitațiilor pentru adjudecarea execuției lucrărilor;
b) negocierea și semnarea contractului cu antreprenorul/antreprenorii;
c) negocierea și semnarea graficului general de execuție și al graficului general de plăți;
d) monitorizarea și controlul realizării investiției implicând:
(1) controlul realizării graficelor de lucrări;
(2) controlul alocării resurselor materiale și financiare;
(3) controlul costurilor;
(4) controlul și actualizarea bugetului și monitorizarea cash-flow-ului;
(5) controlul și monitorizarea modificărilor;
(6) administrarea contractelor.
e) controlul calității execuției lucrărilor, verificarea volumelor de lucrări executate și a corespondenței cu prevederile din ofertă (furnizori, prețuri, cantități);
f) supravegherea execuției lucrărilor;
g) asistența tehnică;
h) analize, probe pe parcursul execuției;
i) organizarea recepției la terminarea lucrărilor;
j) aprobarea instrucțiunilor de exploatare, întreținere, reparare și urmărirea compor tării în timp;
k) întocmirea cărții tehnice;
l) organizarea recepției finale, la expirarea perioadei de granție.
Schema de relații funcționale în cadrul managementului de proiectare este prezentată în figura.1
În cadrul acestei scheme de relații, responsabilitățile fiecărei celule implicate pot fi următoarele:
● Ordonatorul de credite: d) – (2) și (4);
● Investitorul: a)…d) – (1), (3), (5) și (6), h)…l);
● Consultanții: e) și f);
● Proiectantul: g).
Consultanța este asigurată, de regulă, de ingineri consultanți independenți (inspectori de șantieri), pe baza unui contract de consultanță sau, în măsura în care investitorul dispune de o schemă de personal dezvoltată, de un inspector de șantier angajat cu contract de muncă.
Având în vedere schemele de organizare și atribuțiile personalului angajat al investitorului este de dorit ca pentru managementul proiectului de investiții să se apeleze la firmele de consultanță care pot prelua sarcinile investitorului:
● în totalitate cele prevăzute la punctele: d), h), i), k), l);
● parțial cele prevăzute la punctele: a), b), c) și j);
În practica Uniunii Europene, în domeniul realizării investițiilor, fundamentată pe principiul îndeplinirii unui nivel ridicat al cerințelor calitative cu costuri minime și durate optime de realizare, utilizarea firmelor de consultanță demonstrează avantaje nete față de folosirea personalului angajat al investitorului în primul rând prin eliminarea prejudiciilor ce i se pot aduce acestuia datorită răspunderii juridice contractuale. În cazul unui consultant independent răspunderea juridică contractuală este totală față de angajatul cu contract de muncă, unde răspunderea juridică este limitată.
Rămâne la latitudinea investitorului să analizeze oportunitatea realizării managementului de proiect prin consultanță independentă.
Toate relațiile între investitor, consultant, antreprenor și proiectant vor avea la bază contracte ale căror clauze vor stipula angajamente ferme ale părților de implicare responsabile în realizarea obiectivului de investiție în discuție, conform prevederilor proiectului și în limita principalilor indicatori tehnico-economici aprobați de ordonatorul principal de credite.
3. MEMORIILE TEHNICE PE SPECIALITĂȚI
3.1. Memoriu tehnic traseu
3.1.1. Descrierea traseului
Drumul proiectat are o lungime de 969,7 m, se încadrează în categoria a III-a, (secundar) conform Normativului Departamental P.D. 67-80 republicat în 1999.
Conform acestei încadrări, viteza de proiectare a drumului a fost adoptată de 15 km/h. Drumul are o singură bandă de circulație cu lățimea platformei de 3,5 m, fiind prevăzut cu o stație de încrucișare pe traseu. Aceasta are o lungime de 20 m și o lățime de 2,5 m racordată la lățimea din aliniament pe porțiuni de 10 m de o parte și de cealaltă. La punctul final s-a proiectat o platformă de întoarcere cu lungimea de 20 m și lățimea de 12 m, deasemenea racordată pe 10 m la lățimea din aliniament.
Punctul inițial al drumului Pleșa proiectat este în axul drumului forestier existent 102/ FE018 – Vulturești Prelungire la hm 15+00.00 al acestuia. După racordare traseul traversează pârâul Pleșa peste un podeț tubular PREMO cu D=1000 mm în hm 0+85.85.
De-a-lungul său traseul traversează parcelele 14 D, 15 D (hm 0+00.00 – 1+05.85), u.a. 16 E (hm 1+05.85 – 2+11.47) și u.a. 16 A (hm 2+11.47 – 9+69.64).
Traseul de-a-lungul său nu necesită amplasarea unor serpentine, dar necesită amplasarea unor curbe de diferite raze (20 – 400 m). Pe porțiunile curbe ale traseului s-au adoptat supralărgiri necesare înscrierii geometrice a autotrenurilor forestiere ATF20, corespunzătoare vitezei de proiectare adoptată și razei fiecărei curbe.
Sistemul rutier proiectat este de balast natural de râu, cu granulometria continuă de la 0 – 63 mm, într-un singur strat cu grosimea de 15 cm.
Elementele geometrice ale traseului precum și volumul principal al categoriei de lucrări necesare execuției obiectivului de investiție, sunt prezentate în tabelele următoare:
3.1.2. Elementele geometrice și constructive
Drumul are elementele geometrice conform O.G. numărul 43/28.08.1997 și Normativului Departamental P.D. 67/80 (reactualizat în decembrie 1999).
Lungimea drumului: 0,97 km
Categoria drumului: III/D
Viteza de proiectare: 15 km/h
Lățimea platformei în aliniament: 3,50 m
Lățimea părții carosabile în aliniament: 2,75 m
Raza minimă realizată: 20 m
Declivitatea maximă la transportul în gol: 3,00%
Declivitatea maximă la transportul în plin: 3,47%
3.1.3. Calculul categoriei de importanță a drumului
Conform H.G. 766/10.12.1997 (Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor), categoria de importanță este D – lucrări de importanță redusă.
Conform H.G. 964/23.12.1998 (pentru aprobarea clasificației și duratei normale de funcționare a mijloacelor fixe) obiectivul se încadrează în:
Grupa 1 – Costrucții
Subgrupa 1.3. – Construcții pentru transporturi, poștă și telecomunicații Clasa 1.3.7. – Infrastructură drumuri (publice, industriale, agricole), alei, străzi și auto străzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulație)
Subclasa 1.3.7.4. – Infrastructură drumuri forestiere
Corespunzător acestei încadrări obiectivul are o durată normată de funcționare de 30 ani.
Tabel 4 Suprafața ocupată de drumul proiectat de drumul forestier
Tabel 5 Panouri și declivități
Tabel 6 Calculul suprafeței părții carosabile și a materialului de împietruire
În curbe, supralărgirile platformei sunt pentru ATF20 și viteză de proiectare 15 km/h.
Prin acordarea supralărgirilor în curbe și prin realizarea stațiilor de încrucișare și de întoarcere, lățimea medie a platformei drumului calculat este cu 0,7 m mai mare decât lățimea de 3,50 pe care o are drumul în aliniament. Se atrage atenția că suprafețele ocupate de construcția drumului sunt corelate cu această lățime a platformei drumului. Orice abatere de la tehnologia propusă și de la mișcarea terasamentelor prezentată în tabelul 9, va conduce la mărirea suprafețelor pentru care se va emite ordinul ministrului de schimbare a categoriei de folosință a terenului și aprobare a defrișării.
Tabel 7 Stații de incrucișare și întoarcere
Tabel 8 Șanțuri de scurgere
Notă: profilul șanțurilor de scurgere va fi: h=30 cm, B=90 cm, b=30 cm respectiv 0,18 m³/m
Șanțuri de scurgere: 987 m x 0,18 m²=177,66m³
Tabel 9 Tabloul de calcul și mișcare a terasamentelor
Tabel 10 Recapitulația mișcării terasamentelor
3.1.4. Volumul lucrărilor
Pentru realizarea platformei sunt necesare următoarele volume de lucrări:
Lucrări pregătitoare 0,97 m2
● Curățirea terenului de frunze și crengi: 9700 m2
● Curățirea terenului de iarbă și buruieni: 9700 m2
● Defrișări și evacuare de cioată mecanizat: 9700 m2
Terasamente de pământ:
din care:
● Săpături mecanizate în teren categoria a III-a:4577 m³
3.1.5. Prescripții tehnice de execuție
Lucrările pregătitoare constau în reperarea axului drumului și a elementelor geometrice, fixarea amplasamentelor lucrărilor de apărare – consolidare și al axului lucrărilor de artă, curățirea terenului de resturi organice (frunze, crengi, etc.), defrișarea amprizei, scoaterea și înlăturarea cioatelor.
Defrișarea constă în degajarea vegetației forestiere (arbori și arbuști) de pe ampriza viitorului drum, realizându-se un culoar în pădure necesar execuției tuturor lucrărilor în condiții de tehnica securității muncii.
Lucrările de terasamente implică săpături manuale (10%) și mecanizate (90%) pentru realizarea platformei în teren tare respectiv teren categoria a III-a. Terasamentele de pământ se execută conform normelor Ts și normativului C182 – 182, mecanizat cu buldozerul.
Săpăturile în profil mixt se execută cu buldozerul, realizându-se totodată și împingerea pământului în ramblee la distanțe de până la 50 m. Excedentul de pământ săpat, care necesită transport la distanțe peste 50 m, va fi încărcat cu încărcător frontal în remorca tractorului și transportat în rambleu.
Săparea șanțurilor se execută în cea mai mare parte mecanizat cu autogrederul (50%) și manual (50% – finisări, precum și în zona podețelor).
Transportul pământului pentru compensările necesare în rambleu până la distanța de 50 m se va realiza cu buldozerul. Pentru distanțe între 50 și 500 m, precum și pentru transportul excedentului în depozite până la 1,0 km, se utilizează autobasculanta de 16 t, cu încărcare mecanizată (excavator, IFRON sau WOLLA).
Compactarea terasamentelor se realizează mecanizat cu cilindru compresor pe zone întinse și manual în spatele timpanelor podețelor și a zidurilor de sprijin. Gradul de compactare necesar de realizat este de 97-98% în cazul terenului natural din ramblee și 100% în cazul terenului natural de sub deblee.
Săpăturile se vor executa astfel încât patul căii să rezulte sub formă de acoperiș cu două pante transversale de 3-4% în vederea asigurării scurgerii spre șanțurile laterale a apelor din precipitații căzute direct pe platforma drumului.
Pământul vegetal decapat nu se va utiliza pentru completarea terasamentelor; acesta va fi transportat în depozitul de excedent de terasamente și va fi utilizat pentru reabilitarea terenurilor degradate astfel create. În situațiile în care se consideră necesar, o parte din acest pământ poate fi folosit pentru plantarea taluzurilor.
3.1.6. Măsuri pentru protecția mediului înconjurător
Ținând cont de condițiile specifice în care se desfășoară activitatea de construcție a drumului, s-au prevăzut următoarele măsuri:
● Depozitele de carburanți, materiale de construcție, întreținerea curentă a utilajelor se vor face în locuri special amenajate;
● Execedentul de săpătură se va depozita astfel încât să nu obtureze cursurile de apă;
● Se va urmări în permanență curățirea cursului de apă de resturi de exploatare și flotanți:
3.2. Lucrări accesorii
Lucrările accesorii prevăzute constau în borne kilometrice și hectometrice pentru marcarea lungimii drumului, executate din beton simplu clasa C8/10 (marca B150) și indicatoare pentru orientarea și reglementarea circulației în zonele periculoase (forma și dimensiunile indicatoarelor sunt conform STAS 282 – 86).
Pentru siguranța circulației, în porțiunile cu înclinări longitudinale mari, suprapuse peste racordări plane cu raze mici, s-au prevăzut stâlpi de dirijare la distanțe de 10 m. Stâlpii de dirijare se confecționează din lemn de esență tare (stejar sau salcâm), au o lungime de 1 m, din care 0,50 m se îngroapă și se plantează dincolo de acostament. Partea aeriană se văruiește.
Elementele geometrice ale drumului fac necesară montarea de parapet de tip ușor pe taluzul de rambleu pentru siguranța circulației.
3.3. Memoriu tehnic traversări
3.3.1. Descrierea lucrărilor
Podețe tubulare
Pe traseul drumului sunt proiectate:
● trei podețe tubulare Ø=800 mm;
● un podeț tubular Ø=1000 mm;
Pentru evacuarea apelor fluviale au fost prevăzute șanțuri laterale și podețe tubulare Ø=800 mm (3 bucăți) pentru descărcarea apelor din șanțuri la hm: 2+32.83 (P 13), 3+67.14 (P 20) și +05.64 (P 38). Pentru a respecta geometria drumului în profil longitudinal, podețele tubulare au fost prevăzute în aval cu șanțuri de evacuare.
Pe lângă podețele cu Ø=800 mm mai este proiectat un podeț cu Ø=1000 mm pentru traversarea pârâului Pleșa cu debit permanent, pe care traseul drumului îl interceptează la hm 0+85.85.
Podețele vor fi realizate utilizând tuburi PREMO procurate de la furnizori autorizați de materiale prefabricate, cel mai apropiat fiind în localitatea Buzău la o distanță medie de 300 km.
Acestea sunt dimensionate la convoiul de calcul A 10 – S 30 cu verificare la ATF 20.
Podețele tubulare au rol de traversare a unor segmente primare de rețea hidrografică și/sau descărcare a scurgerilor de pe versanții taluzurilor de debleu acumulate în șanțurile prevăzute și au caracteristici prezentate în tabelul 14.
Ele sunt constituite din trei părți distincte: fundație, tubul propriu-zis și racordările cu terasamente.
Tipurile de fundație sunt:
● F1 – fundație din balast pilonat;
● F2 – fundație din beton.
Fundațiile din balast pilonat se adoptă în toate cazurile în care panta tubului este de 10%. Fundațiile tip F2 se vor executa cu trepte pentru adaptarea la înclinarea terenului pentru toate cazurile în care panta tubului este de 11 – 30%.
Tipurile de racordări sunt definite după cum urmează:
● R5B1 – racordări amonte aripi, radier și pinten din beton C8/10 (BC10↔B150);
● R6B – racordări amonte cu cameră de priză (decădere) C8/10 (BC10↔B150);
● RC5B3 – racordări aval cu aripi, radier și pinten din beton.
Tuburile cu diametre de 800 mm și 1000 mm sunt tip PREMO, clasa de calitate minim C.
Tabel 11 Lucrări de artă- podețe tubilare
3.3.2. Elemente geometrice și constructive
a) Determinarea debitelor de calcul pentru traversări
Qmax p%= Kp% ∙ Qmax 1% ; Qmax 1% = 0,167 ∙ Cs ∙ i1% ∙ F
în care:
Qmax p% = debitul de calcul de asigurare 5%, determinat pentru secțiunea de calcul a podețului [mc/sec];
Qmax 1% = debitul maxim probabil de viitură generat într-un bazin hidrografic de ploaia având asigurarea de 1% [mc/sec];
Kp% = coeficientul de trecere de la debitul maxim de asigurare 1% la debitul maxim de asigurare 5% (0.57 – Krițki – Menkel, la Cv = 1,0 și Cs = 4Cv);
Cs = coeficientul mediu de scurgere;
i1% = intensitatea medie a ploii de asigurare 1%, cu durată eficace egală cu timpul de concentrare a scurgerii în bazinul amonte de secțiunea de calcul, pentru zona pluvială M5 (Maria Platagea, 1974) [mm/min];
F = suprafața bazinului de recepție amonte de secțiunea de calcul [ha].
____
tv = 0.0167 ∙ K1 ∙ √lv/√iv [min]
unde: tv = timpul de concentrare pe versant [min];
lv = lungimea versantului pe care se produce scurgerea [m];
K1 = factor de proporționalitate în funcție de condițiile morfometrice ale ver santului: K1 = 30
iv = ∑lc ∙ e/F
unde: iv = panta medie a versantului;
∑lc = lungimea cumulată a curbelor de nivel [km];
e = echidistanța curbelor de nivel [km];
_
ta = 0,00167 ∙ La / √ia [min]; tc = tv + ta [min]
în care:
ta = timpul de concentrare pe albie [min];
tc = timpul de concentrare [min];
ia = ∆h/La
unde:
ia = panta medie a albiei;
∆h = diferența de altitudine între secțiunea de calcul și obârșia albiei [m];
La = lungimea albiei principale [m].
b) Dimensionarea podețurilor tubulare
Diametrul tubului s-a adoptat constructiv Ø=800 mm pentru podețele tubulare de descărcare, atât debitele de dimensionare cât și cele de verificare, fiind preluate în orice condiții. Pe de altă parte secțiunea adoptată este cea mai mică posibilă din punct de vedere al exploatării, facilitând lucrările de decolmatare și desfundare.
Pentru podețele a căror funcție principală este cea de asigurare a traversării segmentelor primare de rețea hidrografică (cu debite doar în cazul producerii precipitațiilor) s-au efectuat dimensionări hidraulice, însă doar pentru cele care necesită tranzitarea unor debite la asigurarea de verificare mai mari de 1,0 m3/s. Dimensionarea hidraulică a podețelor tubulare s-a efectuat în ipoteza funcționării neînecate, cu relația de calcul a canalelor deschise în care coeficientul de viteză Chézy ia forma relației Bazin.
3.3.3. Tehnologia de execuție
Podețele tubulare
Fundația constituie elementul de legare la teren a podețului. Patul pe care se așterne fundația se curăță în prealabil de resturi organice (materiale lemnoase, sol vegetal) până la stratul de teren sănătos. Acolo unde terenul prezintă denivelări pronunțate în lungul podețului și în zonele adâncite, legătura cu terenul natural se face prin subzidiri din piatră brută, sub stratul de fundație.
Tuburile cu diametre de 800 mm și 1000 mm sunt de tip PREMO, din beton precomprimat, și se procură de la furnizori autorizați pentru producerea acestor elemente prefabricate la lungimea de 5 m. Manipularea tuburilor se face cu macaraua pentru a se evita deteriorarea lor. Deasemenea montarea pe stratul de fundare se face cu macaraua și nu prin împingerea cu lama buldozerului. Rosturile se etanșează cu mortar de ciment și chelotit.
Transportul tuburilor prefabricate se poate executa pe calea ferată până în stația Liteni și în continuare cu auto.
Racordarea podețelor cu terasamentele se face prin timpane, aripi și radier. Fundația acestor elemente se realizează din beton clasa C8/10 (marca BC10). În elevații se utilizează același beton clasa C8/10 (marca B150). Betonul se va prepara local în stații necentralizate de unde va fi transportat pe șantier pentru a fi pus în operă. La podețele din albii, timpanele amonte sunt prevăzute cu aripi evazate pentru captarea apelor, iar cele din aval cu aripi normale. Între aripile aval este prevăzut un pereu din beton clasa C4/5 pentru a evita eroziunea și a preveni degradarea podețului.
Execuția fundațiilor
Fundația aripilor se trasează conform planșei numărul 6 – podeț tubular, măsurându-se cu precizie distanțe față de repere materializate în teren. Cota se transmite față de cota celui mai apropiat reper de nivel cu verificarea pe al doilea reper de nivel.
Săpăturile se execută în incintă cu sprijiniri, cu epuizarea apelor de suprafață.
Adâncirea săpăturilor pentru fundații (adâncimea de fundare) și natura terenului de fundare sunt stabilite pe baza recomandărilor studiului geotehnic. Dacă terenul nu corespunde prevederilor din studiul geotehnic, betonarea fundației se face numai după acordul geologului.
Turnarea fundației se face numai după verificarea amplasării, adâncimii de fundare, a dimensiunilor și a corespondenței naturii terenului de fundare de către reprezentantul beneficiarului și, după caz, de proiectant. Rezultatele verificării vor fi consemnate în registrul de procese verbale de lucrări ascunse ale șantierului.
Se betonează concomitent și fundațiile aripilor.
Turnarea betonului în fundații se va face respectând condițiile tehnice și de calitate din caietul de sarcini referitor la zidăriile din beton concomitent cu recuperarea sprijinirilor. Fundația se execută cu beton simplu C8/10.
Execuția elevațiilor
Elevațiile aripilor podețului se execută din beton simplu clasa C8/10 (BC10).
Se montează pe fundații panourile de cofraj din placaj tip P cu respectarea următoarelor prescripții:
● amplasarea panourilor de cofraj pe fundație se face urmărind respectarea dimensiunilor din proiectul tehnic – piese desenate, dispoziția generală a podețului:
● fixarea și consolidarea cofrajelor se face în așa fel încât să nu permită în timpul turnării betonului deplasări pe fundație și deformări;
● încheierea cofrajelor se va face cu grijă ca să nu fie posibilă pierderea de lapte de ciment;
● înainte de montare se va verifica integritatea panourilor, cele cu defecte fiind reparate și curățate de resturile de beton de la utilizările anterioare;
● înainte de turnarea betonului panourile se vor unge cu agenți de decofrare.
Până la turnarea betonului în elevație se vor îndrepta de pe rostul dintre fundație și elevație resturile de material lemnos, pământ, fragmente de beton și alte impurități și se va spăla cu jet puternic de apă pentru o mai bună aderență a betoanelor.
În cazul betonului vechi în fundație se prelucrează fața rostului, îndepărtându-se betonul alterat (șpilțuire).
Înălțimea de la care se va face turnarea betonului nu va depăși 3 m. Decofrarea se face în funcție de temperatura exterioară și de cimentul utilizat, la una – patru zile după turnare, când rezistența betonului atinge 70% din rezistența prescrisă, să nu se producă deteriorări la muchiile și suprafețele betonului turnat. După decofrare se face verificarea și repararea suprafețelor. Nu sunt admise rosturi de turnare și segregări de betoane.
Pe spatele elevațiilor aripilor se execută o hidroizolație din bitum filerizat aplicată la rece cu o perie în două straturi succesive, primul strat cu emulsie cu 50% apă și, după uscarea primului strat, al doilea strat cu emulsie 20% apă.
Lucrările de racordare cu terasamentele
Lucrările de racordare cu terasamentele constau în aripi și ziduri întoarse, având ca elemente componente fundația și elevația din beton simplu C8/10.
3.3.3.1. Punerea în operă a betonului
Turnarea betonului în fundație
Execuția lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă au fost recepționate de reprezentantul beneficiarului și, în caz de mențiune specială de proiectant, lucrările de săpătură în fundație.
Suprafețele de beton turnat anterior și întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curățate de pojghița de lapte de ciment și de betonul necompactat sau segregat pentru asigurarea unei bune legături între cele două betoane.
Betonul trebuie să fie pus în operă în maxim zece minute de la aducere, în caz că se transportă și imediat după preparare, în cazul execuției manuale. Înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m.
Betonul turnat în fundații va fi aderent la pereții gropilor de fundație, sprijinirile scoțându-se progresiv pe măsura turnării betonului. Acesta trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale de maxim 50 cm grosime, turnarea stratului următor de beton se va face după compactarea stratului anterior și înainte de începerea prizei betonului turnat (maxim două ore pentru cimenturile cu adaos și o oră jumătate pentru cimenturile fără adaos). În ultimul strat de beton turnat în fundație se vor înfinge prin batere cu maiul, piatră brută sau bolovan de râu pentru o mai bună solidarizare a elevației cu fundația.
Turnarea betonului în fundații se face numai după epuizarea completă a apei. Nu se toarnă beton direct în apă. În cazul în care nu se poate îndepărta în totalitate apa din groapa de fundație, dacă pe fundul gropii rămâne un strat de 10 – 15 cm grosime se admite în mod excepțional turnarea betonului și în apă numai în următoarele condiții: betonarea va începe de la un colț al fundației, turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei și care se extinde treptat pe întreaga suprafață. Betonarea va continua apoi în uscat prin turnarea betonului deasupra stratului de beton turnat anterior. În acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea naturală a agregatelor, cu spor de ciment de 10 – 15%).
În cazul în care din diferite cauze s-a produs o întrerupere mai mare la betonare reluarea este permisă numai după pregătirea suprafețelor prin cioplire, curățare și spălare abundentă.
Reprezentantul beneficiarului, ținând seama de situația lucrărilor, de grosimea lor, de natura cimentului folosit, de temperaturile sub care execuția betoanelor este întreruptă poate admite continuarea lucrărilor de betonare, numai sub rezerva folosirii de mijloace și procedee pentru turnarea betoanelor pe timp friguros care trebuie să asigure o temperatură de cel puțin +10º C timp de 72 de ore după turnarea betonului.
În cazul în care reluarea betonării se întrerupe din cauza frigului, trebuie demolat betonul compromis și să se opereze ca în cazul unei reluări accidentale.
Pe timp cald, antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru a avea o temperatură a betonului în timpul malaxării și în primele ore după turnare sub 35º C prin:
● depozitarea cimentului și agregatelor la umbră, în special temperatura cimentului să nu depășească cu 40º C;
● utilizarea apei răcite;
● oprirea malaxării amestecului imediat ce acesta este suficient de omogen;
● transportul rapid al betonului;
● protecția betonului proaspăt turnat împotriva insolației.
Dacă măsurile prezentate mai sus nu permit menținerea betonului la o temperatură sub 35º C, reprezentantul beneficiarului întrerupe turnarea.
Pentru asigurarea condițiilor favorabile de întărire se va menține umiditatea betonului turnat minimum 7 zile după turnare, protejând suprafețele libere prin:
● acoperire cu materiale de protecție;
● stropirea periodică cu apă;
Materialele de protecție se vor menține permanent în stare umedă.
Stropirea betonului cu apă se va face numai dacă betonul este suficient de întărit și se va repeta la intervale de două – șase ore, întrucât suprafața să se mențină umedă mereu.
În cazul când temperatura exterioară este mai mică de 5º C, betonul nu se mai stropește, ci se acoperă.
Pe timp ploios suprafețele proaspete de beton se vor acoperi cu prelate sau foi de polietilenă.
Compactarea betonului se face pentru fiecare strat de beton în parte:
● mecanizat prin vibrare, în acest caz grosimea stratului turnat nu poate depăși 0,75 din lungimea capului sau lamei de vibrare;
● manual cu maiul, vergele sau șipci (în paralel cu ciocănirea cofrajelor la betoanele în elevație) în cazul în care nu există surse de energie pentru folosirea mecani zării prin vibrație.
Durata de vibrare a betoanelor se situează între 5 – 30 secunde în funcție de lucrabilitatea betonului și tipul de vibrator utilizat.
Terminarea vibrării se cunoaște după următoarele semne exterioare:
● betonul nu se mai tasează;
● suprafața betonului devine orizontală;
● încetează apariția bulelor de aer la suprafața betonului;
Punerea în operă a betonului în elevații
Cofrajele și susținerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiții:
● să asigure obținerea formei, dimensiunilor și gradului de finisare prevăzute în proiect;
● să fie etanșate astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
● să fie stabile și rezistente sub acțiunea încărcărilor care apar în procesul de execuție;
● să asigure ordinea de montare și demontarea stabilită fără a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor și susținerilor;
● să permită o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.
Cofrajele se confecționează din panouri de cofraj din placaj tip P și susțineri din lemn.
Înainte de începerea operației de montare a cofrajelor se vor curăța și pregăti suprafețele din beton ale fundației cu betonul ce urmează a se turna.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:
● trasarea poziției cofrajelor;
● asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;
● încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor.
În cazul în care elementele de sprijin ale cofrajelor se reazemă pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor ținând cont de gradul de compactare și posibilitățile de înmuiere în așa fel încât să se evite producerea tasărilor. Când terenul este înghețat sau expus înghețului, rezemarea susținerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcție de condițiile de temperatură.
În vederea asigurării unei execuții corecte a cofrajelor se vor face verificări etapizate astfel:
● preliminar, lucrările pregătitoare și elementele sau subansamblurile de cofraje și susțineri se controlează;
● în cursul execuției se verifică poziționarea în raport cu trasarea și modul de fixare a elementelor;
● în final, se recepționează cofrajele și consemnarea constatărilor în Registrul de procese verbale ascunse.
Turnarea betoanelor în elevație se face respectând prescripțiile de la 3.7.1. din prezentul caiet de sarcini.
În timpul turnării betoanelor se vor preleva cuburi de probă pentru betoanele marca BC10 și superioare, prelevarea consemnându-se în registrul de șantier.
Controlul calității lucrărilor
În activitatea de control tehnic al calității, se va respecta sistemul de evidență stabilit, prin reglementările în vigoare.
Verificarea calității materialelor componente și a betonului se va face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare pentru fiecare material în parte care intră în rețeta betonului (apă, agregate naturale, ciment).
Verificarea calității betoanelor folosite se face în conformitate cu prevederile ,,Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat” NE 012-99, ANE-XA VI.1, punctele C1 (betonul proaspăt) și C2 (betonul întărit) în cursul preparării betonului la stația de betoane, respectiv punctul D1 (beton proaspăt), D2 (beton întărit) la locul de pus în operă.
În cazul în care loturile de materiale aprovizionate (ciment) nu îndeplinesc condițiile de calitate garantate, se sistează utilizarea lor și se face cunoscut acest aspect producătorului, beneficiarului și organelor ISC, în termen de maximum 48 ore de la constatare.
Fazele procesului de execuție a lucrărilor de beton fiind lucrări ascunse, verificarea calității lor trebuie să fie consemnată în ,, Registrul de procese verbale de lucrări ascunse”, încheiate între delegațiile beneficiarului și executantului, iar în cazul lucrărilor cu mențiune specială, cu participarea delegatului ISC și al proiectantului.
Nu se consideră valabile procesele verbale încheiate numai de constructor. În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate, dacă corespund proiectului și dacă se admite trecerea la executarea fazei următoare.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuție înainte de încheierea procesului verbal la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.
Dacă se constată neconcordanțe față de proiect sau de prescripțiile tehnice se vor stabili și consemna măsurile de remediere necesare și se va încheia un nou proces verbal de constatare după executarea acestora:
Se fac următoarele verificări:
a) la terminarea executării săpăturilor pentru fundații se va verifica în raport cu prevederile proiectului:
I. poziția în plan;
II. dimensiunile fundațiilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare și naturii terenului se vor întocmi procese verbale distincte.
b) la terminarea executării cofrajelor se va verifica:
I. alcătuirea elementelor de susținere și sprijinire;
II. încheierea corectă a elementelor cofrajelor și asigurarea etanșeității acestora;
III. dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale zidului ce urmează a se betona;
IV. poziția cofrajelor în raport cu fundația zidurilor;
V. existența și poziționarea tuburilor pentru barbacane;
c) în cursul betonării se va verifica dacă:
I. datele înscrise în bonul de transport corespund comenzii și nu s-a depășit durata de transport;
II. lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
III. condițiile de turnare și compactare asigură evitarea oricăror defecte;
IV. se respectă frecvența de efectuare a încercărilor și prelevărilor de probe;
În condica de betoane se vor consemna:
1. bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
2. locul unde a fost pus în lucrare;
3. ora începerii și terminării betonării;
4. probele de beton prelevate;
5. măsurile adoptate pentru protecția betonului proaspăt;
6. evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc.);
7. temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
8. personalul care a supravegheat turnarea.
d) la decofrarea betoanelor în elevație se va verifica aspectul, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzător (beton necompactat, segregat,goluri, rosturi de betoane, etc.) dimensiunile zidului.
Rezultatele se vor consemna în proces verbal.
e) calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia ținând cont de:
I. concluziile analizelor efectuate asupra probelor de verificare a clasei betonului prezentate în buletinul unic emis de laborator;
II. concluziile interpretării rezultatelor încercărilor distructive sau încercărilor nedistructive, dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calității betonului se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant și constructor.
3.3.4. Controlul execuției și recepția lucrărilor de podețe
Se verifică următoarele:
● amplasarea lucrării în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, înclinarea podețului, înclinarea racordărilor cu terasamentele;
● amplasarea culeelor;
● calitatea și poziționarea elementelor prefabricate;
● armăturile prevăzute în betoanele monolit;
● recoltarea de cuburi de probă din betoanele turnate;
● execuția sapelor prevăzute și a drenului din spatele culeelor;
Recepția lucrărilor de podețe se face în condițiile prin respectarea condițiilor tehnice, prescripțiilor de execuție și îndeplinirea condițiilor de calitate la materiale, betoane și prefabricate.
În cazul execuției lucrărilor pe timp friguros se va urmări luarea măsurilor specifice pentru realizarea lucrărilor (Normativ C16 – 84).
3.4. Memoriu tehnic traversări – soluție ecologică
3.4.1. Descrierea lucrărilor
Podețele de lemn
Au fost alese astfel de traversări pentru a înlocui podețele tubulare care sunt amplasate în prezentul proiect.
Podețele de lemn au deschideri cuprinse între 2,20 și 2,40 m și se realizează din piloni, grinzi principale, alcătuiți dintr-un singur element (buștean) peste care se realizează o podină din bile cu grosimi între 12 și 14 cm.
Pentru rezistențe ale lemnului de la 0,7 la 1,2 kN/cm2 se va folosi următoarea relație pentru a se calcula diametrele necesare corespunzătoare:
3 ______
d=√32 M/σa
în care:
d= diametrul necesar
σa= efortul unitar admisibil al materialului din grindă
M= momentul aferent unei grinzi (urși)
Lemnului folosit la construcția podețelor de lemn, conform planșei 7 din proiectul tehnic, pentru a i se mări durata de viață i se va aplica tratare cu substanțe ecologice (tana-
lith) care, conform studiilor, prelungește garanția lemnului impregnat între 25 și 45 de ani.
Soluțiile de tip tanalith C3310 sunt utilizate de peste 50 de ani în toată lumea și s-au dovedit cele mai performante pentru protecția lemnului folosit în construcții, dar mai ales a celui plasat în medii nefavorabile. Soluția de impregnare nu este periculoasă pentru plante, animale sau oameni, odată fixată pe lemn după uscare devenind insolubilă.
Podețele vor fi realizate din material lemnos, specia stejar, existent în bazinul pârâului Pleșa.
Acestea sunt constituite din două părți distincte, infrastructură și suprastructură.Infrastructura este compusă din piloți, clești (moaze), contravântuiri și căptușeli.
Suprastructura podului este alcătuită din urși, traverse de pod și podină.
3.4.2. Elementele geometrice și constructive
a) Determinarea debitelor de calcul pentru traversări
Qmax p%= Kp% ∙ Qmax 1% ; Qmax 1% = 0,167 ∙ Cs ∙ i1% ∙ F
în care:
Qmax p% = debitul de calcul de asigurare 5%, determinat pentru secțiunea de calcul a
podețului [mc/sec];
Qmax 1% = debitul maxim probabil de viitură generat într-un bazin hidrografic de
ploaia având asigurarea de 1% [mc/sec];
Kp% = coeficientul de trecere de la debitul maxim de asigurare 1% la debitul maxim
de asigurare 5% (0.57 – Krițki – Menkel, la Cv = 1,0 și Cs = 4Cv);
Cs = coeficientul mediu de scurgere;
i1% = intensitatea medie a ploii de asigurare 1%, cu durată eficace egală cu timpul de
concentrare a scurgerii în bazinul amonte de secțiunea de calcul, pentru zona
pluvială M5 (Maria Platagea, 1974) [mm/min];
F = suprafața bazinului de recepție amonte de secțiunea de calcul [ha].
____
tv = 0.0167 ∙ K1 ∙ √lv/√iv [min]
unde: tv = timpul de concentrare pe versant [min];
lv = lungimea versantului pe care se produce scurgerea [m];
K1 = factor de proporționalitate în funcție de condițiile morfometrice ale ver-
santului: K1 = 30
iv = ∑lc ∙ e/F
unde: iv = panta medie a versantului;
∑lc = lungimea cumulată a curbelor de nivel [km];
e = echidistanța curbelor de nivel [km]; _
ta = 0,00167 ∙ La / √ia [min]; tc = tv + ta [min]
în care:
ta = timpul de concentrare pe albie [min];
tc = timpul de concentrare [min];
ia = ∆h/La
unde:
ia = panta medie a albiei;
∆h = diferența de altitudine între secțiunea de calcul și obârșia albiei [m];
La = lungimea albiei principale [m].
b) Dimensionarea podețelor de lemn
Pentru podețele de lemn de descărcare, deschiderea s-a adoptat constructiv 2,2 m, iar dimensionarea hidraulică a acestora s-a efectuat în ipoteza funcționării neînecate, cu relația de calcul a canalelor deschise în care coeficientul de viteză Chézy ia forma relației Bazin.
3.4.3. Tehnologia de execuție
Podețe de lemn
Fundația acestor podețe este constituită din piloții ce vor fi încastrați în sol până la o adâncime (50cm) ,care să asigure stabilitatea lor, prin metoda săpării pământului și încastrarea lor în găurile executate sau prin baterea mecanică în capătul de sus al pilotului. După fixarea piloților se va executa contravântuirea și prinderea lor în clești, iar în partea drenului se va aplica căptușeala, toate aceste componente constituind paleea simplă care se folosește la podurile de lemn cu deschidere mai mică de 6 m. Peste piloții astfel montați se va amplasa grinda de susținere (baba) a urșilor. Aceasta reprezintă suportul peste care se amplasează urșii.
Aceștia pot fi independenți sau continui, simpli sau în pachet. Peste urși se așează traversele de pod și podina, care constituie calea podețului de lemn.
Materialul lemnos folosit la piloți, babe, urși, grinzile de susținere și traversele de pod va fi dintr-un singur element (buștean) pentru fiecare componentă în parte. Pentru po-
dină, contravântuiri și clești (moaze) se va folosi material lemnos debitat.
3.4.4. Controlul execuției și recepția lucrărilor de podețe de lemn
Se verifică următoarele:
● amplasarea lucrării în conformitate cu prevederile proiectului tehnic, deschiderea podețului;
● calitatea și poziționarea elementelor componente;
● execuția drenului din spatele culeelor;
Recepția lucrărilor de podețe se face în condițiile prin respectarea condițiilor tehnice, prescripțiilor de execuție și îndeplinirea condițiilor de calitate la materiale.
3.5. Memoriu tehnic sistem rutier
3.5.1. Descrierea lucrărilor
Sistemul rutier se realizează din materiale locale (balast, 15 cm după compactare).
Stratul de împietruire – amestec optimal 0 – 63 mm – se realizează într-un singur strat, inclusiv pe acostamente, supralărgiri și stații de încrucișare.
3.5.2. Elemente geometrice și constructive
Grosimea straturilor sistemului rutier a fost determinată prin metoda deformației critice având în vedere următoarele ipoteze:
● categoria pământului din patul drumului: bolovănișuri cu interspații umplute cu argile; => tip
pământ P2 teren ta-
re (categ. a III-a Ts)
● zona climatică: III
● regimul de umezire al terasamentelor: favorabil
● modulul de deformație al patului drumului E0: 110 daN/cmp
● traficul mediu anual: 1000 t/an
● modulul de deformație echivalent minim necesar: Eeq.nec=200 daN/cm2
● modulul de deformație de calcul pentru strat din balast: E1=750 daN/cm2
Pe baza modulelor de deformație adoptate și utilizând abaca Groznîi, de dimensio-
nare a sistemelor rutiere nerigide se obțin următoarele valori ale grosimii straturilor rutiere:
Se adoptă în calculul cantităților de lucrări grosimea h=15 cm pentru stratul de împietruire.
3.5.3. Volumul lucrărilor
Volumul împietruirii rezultă pornind de la lățimea medie a platformei drumului, calculată în tabelul 6 și este de 626 m3 (după cilindrare). În calculul cantității de balast care trebuie procurată și trasportată se intră cu un coeficient de afânare de 1,311, rezultând o cantitate de balast afânat de 820,7 m3, respectiv un tonaj de 1477 t.
3.5.4. Tehnologia de execuție
Împietruirea va cuprinde atât partea carosabilă cât și acostamentele drumului.
Lucrările se execută mecanizat prin folosirea autogrederului la împrăștiere și nivelare, a autocisternelor la stropire cu apă și a cilindrului compresor la compactare. În lipsa autogredului întinderea materialului se va face cu lama buldozerului, iar uniformizarea la șablon și egalizarea stratului se va face manual.
3.5.5. Prescripții tehnice de execuție
Împietruirea platformei cu balast se realizează prin următoarele faze:
în depozit de material (balastul se procură și se depozitează la începutul traseului):
● încărcare cu WOLLA;
● încărcarea și transportul balastului în șantier;
în șantier:
● pregătirea patului drumului;
● împrăștierea materialului de împietruit în straturi cu autogrederul (80%) și manual (20%);
● udarea până la umiditatea optimă de compactare;
● compactarea în straturi cu ruloul compresor de 10 – 12 t.
Caracteristicile optime de compactare ale stratului rutier din balast se stabilesc de un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuție.
Prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 – 83 se stabilesc:
ρmax= greutatea volumetrică maximă în stare uscată exprimată în g/cm3
Wpot.P.M.= umiditatea optimă de compactare exprimată în procente
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul antreprenorului sau de un laborator de specialitate, pe probe prelevate de lucrare și anume:
ρsu ef= greutatea volumetrică efectivă în stare uscată exprimată în g/cm3
Wef= umiditatea efectivă de compactare exprimată în procente, în vederea sta-
bilirii gradului de compactare gc.
gc= ρsu ef/ ρmax x 100 [%]
La execuția stratului rutier se va urmări realizarea gradului de compactare de 100%.
3.6. Memoriu tehnic lucrări de refacere a cadrului natural
3.6.1. Descrierea lucrărilor
Amenajările pentru protecția mediului constau în lucrări specifice de refacere a cadrului natural după terminarea lucrărilor. Porțiunile de taluz de rambleu și debleu situate în zonele de pădure vor fi plantate cu specii corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.
3.6.2. Stațiuni de terenuri degradate. Formule, scheme și tehnologii de împădurire
Taluzuri debleu
Formate predominant din sol și rocă slab consolidate, cu textură nisipo-lutoasă, cu schelet,stațiuni din zona fagului:
● Tip de stațiune: FD3;
● Compoziție împădurire: 8 FA, 2 DT;
● Tehnici de împădurire: Terase nesprijinite 0.75/2+Gropi obișnuite;
● 5000 puieți/ha;
● Suprafață de împădurit: 0.3 ha;
● Completări: 20% anul 2
10% anul 3
● Întrețineri: de cinci ori în trei ani (2+2+1).
Taluzuri de rambleu
Formate predominant din sol cu textură luto-nisipoasă, cu schelet, stațiuni din subzona fagului și amestecului de fag cu rășinoase:
● Tip de stațiune: FD3;
● Compoziție împădurire: 4 FA, 2 GO, 2 ST, 1 DT;
● Tehnici de împădurire: Terase nesprijinite 0.75/2+Gropi obișnuite;
● 5000 puieți/ha;
● Suprafața de împădurit: 0,3 ha;
● Completări: 40% (25% în anul 2,15% în anul 3);
● Întrețineri: de șapte ori în cinci ani (2+2+1+1+1).
Se face observația că lucrările de plantații pe taluzuri trebuie realizate în perioada din an propice pentru astfel de lucrări (de regulă primăvara devreme). Conform graficului de execuție propus de elaborator, lucrările de construcții-montaj se vor finaliza în luna octombrie-noiembrie. Se atrage atenția beneficiarului să recepționeze obiectivul cu rezerva execuției lucrărilor vegetative în primăvara anului viitor.
Aceste lucrări vor face obiectivul Anexei 2 a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor pentru acest obiectiv de investiție.
4. COSTUL PROIECTULUI
Evaluările s-au întocmit plecând de la cantitățile principalelor categorii de lucrări determinate pe baza de măsurători și aprecieri conform metodologiei H.G. 1179/24.10.
2002, a Legii 215/22.12.1997 privind Casa Socială a Constructorilor, O.G. 215/1999 privind modificarea și completarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, a O.U.G. 60/2001 privind achizițiile publice, a H.G. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. 60/2001 și a Ordinului comun 1013/2001 al Ministerului de finanțe și al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și al locuinței privind aprobarea structurii, conținutul și modul de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertelor pentru achiziția publică de servicii.
Valoarea investiției este calculată în prețuri 25 mai 2013 rezultate din analize de preț pentru fiecare categorie de lucrări din procesul tehnologic al execuției drumurilor forestiere.
4.1. Deviz general estimativ
Tabel 12
4.2. Deviz financiar pe natiură de cheltuieli
Pentru obiectivul de investiții: Drum auto forestier Pleșa
L=0,97km
Ocolul Silvic Dolhasca
Prețuri la 25,05,2013
Tabel 13
[mii lei]
4.1.3.Cheltuieli pentru amenajarea terenului și investiția de bază
Pentru obiectivul de investiții: Drum auto forestier Pleșa
L=0,97km
Ocolul Silvic Dolhasca
Tabel 14
Valoarea lucrărilor de construcții-montaj, fără TVA pe kilometrul de drum executat este relativ mare, depășind valoarea de 300 mii de lei considerată o valoare normală pentru execuția drumurilor forestiere în țara noastră. Această depășire este argumentată de volumul mare de terasamente (6,7 m3/ml) și de numărul mare de podețe tubulare.
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTIȚIEI
5.1. Valoarea totală a investiției
Prețuri 20.06.2013
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): 455,5 mii lei
din care: C+M (inclusiv TVA): 405,4 mii lei
5.2. Eșalonarea investiției
Investiția poate fi realizată în decursul unui an calendaristic.
5.3. Durata de realizare a investiției
În conformitate cu graficul de realizare a investiției în care se ordonează tehnologic și calificativ lucrările necesare pentru execuția drumului auto forestier Pleșa, se planifică o durată de execuție de 9 luni.
Începerea lucrărilor este condiționată de deschiderea finanțării.
5.4. Capacități
● Lungimea drumului: 0,97 km
● Suprafața deservită: 253,4 ha
● Volumul total de masă lemnoasă de picior: 12377 m3
Din care peste 80 ani: 1190 m3
● Cota anuală posibil de exploatat din bazin: 342 m3/an
Din care: Produse principale: 138 m3/an
Produse secundare: 204 m3/an
● Traficul anual: 1000 t
5.5. Eficiența economică a investiției
Construcția drumului Pleșa va aduce profit Ocolului Silvic Dolhasca prin accesibizarea unui volum de masă lemnoasă de 12377 m3. Pentru a putea cuantifica profitul pe care investiția îl va produce pe durata normată de funcționare s-au analizat două variante extreme: Varianta zero – status quo – fără construirea drumului și Varianta I cu execuția drumului auto permanent. O altă variantă, cum ar fi cea cu amenajarea unui drum de tras pentru tractoare a fost exclusă din strat distanța de scos – apropiat ar fi peste distanța maximă economică (2 km).
În tabelul 20 sunt prezentați principalii indicatori tehnico – economici corespunzători celor două variante.
Tabel 15
Valorile din tabelul 20 sunt fără TVA.
5.6. Concluzii cu privire la eficiența economică a investiției
Realizarea drumului forestier Pleșa face posibilă obținerea anuală a unor venituri medii de 6936 lei din materialul lemnos. Se subliniază faptul că au fost luate în calcul volumele din analiza făcută cu prilejul prognozei posibilității și rezultă că sunt cantitățile prevăzute de amenajament pentru deceniul de valabilitate.
Recuperarea investiției din profitul calculat se realizează în 21,6 ani.
Prin prisma acestui indicator, investiția este ineficientă economic, durata de recuperare a acesteia din profit fiind mai mare decât durata de viață normată a obiectivului.
În ipoteza în care finanțarea investiției se face în contrapartidă cu masa lemnoasă existentă în bazinul luat în studiu, rezultă că recuperarea investiției din masa lemnoasă recoltată anual se va face în 7,7 ani.
Valoarea producției marfă s-a calculat cu prețurile medii pe anul 2012 obținute în urma adjudecării partizelor scoase la licitație, așa cum au fost comunicate de Ocolul Silvic Dolhasca. Recoltarea masei lemnoase se face în volum de 138 m3/an de produse principale și 204 m3/an de produse secundare conform datelor comunicate de beneficiar.
Prin dotarea bazinului cu drum auto forestier, agenții economici care se ocupă cu exploatarea pădurilor obțin economii la cheltuielile de producție de 3420 lei anual, respectiv cca. 10 lei/m3 lemn exploatat, ceea ce ne permite să credem că prețul unitar oferit la licitații va fi mai mare decât valoarea medie cu atât mai mult cu cât arboretele din suprafața deservită sunt de o calitate deosebită (clasele I și a II-a de producție). În acest fel se preconizează o recuperare a investiției din profit într-un termen mai scurt decât cel calculat.
Luând în considerare toate aspectele prezentate, se preconizează recuperarea investiției din profit în primele două decenii.
Alte activități legate de pădure (vânătoare, produse accesorii) pot aduce venituri considerabile dacă este asigurat accesul. Aceste venituri nu au fost luate în calculul profitului și a duratei de recuperare a investiției din profit, considerându-se că se obțin chiar și fără realizarea investiției. Asigurarea accesului comod și rapid în acest caz poate cel mult să încurajeze dezvoltarea acestor sectoare de activitate, dar acest efect este greu de cuantificat valoric.
Serviciile ecosistemice (protective, recreative) pot aduce deasemenea venituri considerabile dar la fel ca și activitățile legate de pădure sunt greu de cuantificat valoric.
Câștigul cel mai important este însă posibilitatea gospodăririi raționale a arboretelor din bazinul pârâului Pleșa, fără pierderi de masă lemnoasă, cu asigurarea accesului rapid în caz de calamități naturale și cu efectuarea la timp a tuturor lucrărilor de conducere a arboretelor până la exploatabilitate, pentru valorificarea superioară a potențialului stațional și creșterea calității materialului lemnos.
Trebuie menționat că în calculul eficienței economice nu s-a ținut seama de cheltuielile de amenajare a unui drum de tras cu tractoarele, varianta fiind exclusă de la început întrucât aceasta nu răspunde cerințelor Ocolului Silvic.
Deasemenea nu s-au cuantificat valoric avantajele pe care le aduce construcția dru-mului din punctul de vedere al accesului în caz de calamitate naturală, al scurtării timpului de acces al personalului tehnic și al muncitorilor forestieri la teren. În condiții normale se consideră că aceste avantaje sunt compensate de pierderea suprafeței ocupate de drum din circuitul productiv.
Luând în considerare și aspectele de protecție a mediului pe care le rezolvă construirea drumului și efectele binefăcătoare asupra locuitorilor din zonă, investiția se justifică și din punct de vedere ecologic și social.
6. PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR
PE PERIOADA EXECUȚIEI
VIZAT,
Inspectoratul de Stat în Construcții Suceava
PROGRAM
pentru controlul calității lucrărilor pe perioada execuției
Drum forestier PLEȘA, OCOLUL SILVIC DOLHASCA
În conformitate cu prevederile LEGII 10/1995 privind calitatea în construcții, a H.G. 766/1997 – regulament cu privire la conducerea și asigurarea calității în construcții precum și a normativelor în vigoare, se stabilește de comun acord prezentul grafic pentru controlul calității lucrărilor de construcții.
Tabel 16
Toate operațiile care cad în sarcina proiectantului se vor efectua pe baza unui con-
tract de asistență tehnică.
Beneficiar Executant Inspector Proiectant
Dirigintele de șantier Șef șantier ISC
7. PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
Conform Hotărârii Guvernului nr. 300/2.03.2006, coordonarea în materie de securitatea și sănătatea muncii trebuie organizată atât în faza de studiu, concepție și elaborare a proiectului, cât și pe perioada execuției lucrărilor.
Responsabil cu probleme de securitate și sănptate a muncii din partea proiectantului este domnul Amariței Radu.
Proiectantul a anunțat beneficiarul despre necesitatea desemnării unui coordonator în materie de securitatea și sănătatea atât pe durata elaborării proiectului, cât și pe durata executării lucrărilor, iar acesta a desemnat pe …………………………………. în această funcție.
Antreprenorul lucrărilor va nominaliza un coordonator în materie de securitate și sănătate care are obligația de a organiza și desfășura activitatea de securitate și sănătate în conformitate cu:
● Legea nr. 319/2006 – Legea securității și sănătății în muncă;
● H.G. nr. 1051/2006 – Hotărâre privind cerințele minime de securitate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni lombare;
● H.G. nr. 1048/2006 – Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători ale a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;
● H.G. nr. 1876/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;
● H.G. nr. 493/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de zgomot;
● H.G. nr. 971/2006 Hotărârea privind cerințele minime pentru semnalarea de securitate și/sau sănptate la locul de muncă;
● H.G. nr. 1091/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă;
● H.G. nr. 1928/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
● H.G. nr. 1146/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
● H.G. nr. 1218/2006 Hotărâre privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea preotecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici;
● H.G. nr. 1136/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri magnetice;
● H.G. nr. 1092/2006 Hotărâre privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă;
● H.G. nr. 1093/2006 Hotărâre privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Sumele necesare pentru alte măsuri de protecție a muncii (truse sanitare, ochelari de protecție, mănuși și centuri de siguranță, cizme, etc.) vor fi suportate din cota cheltuielilor indirecte.
Dintre acestea se subliniază, în mod deosebit:
● casca de protecție purtată permanent pe timpul execuției:
● interzicerea accesului în zona de lucru a macaralei;
● nu se va călători în mijloacele de transport a elementelor prefabricate;
● săpăturile se vor executa numai cu sprijiniri și epuismente mecanice;
● toate punctele de trecere peste pârâu, gropi, etc., vor fi prevăzute cu parapet;
● schelele cu parapet de protecție și centuri de siguranță pentru lucrul la înălțime;
● plăcuțe avertizoare în zonele periculoase;
● se va acorda o atenție deosebită deplasării cu spatele a vehiculelor de transport a materialului de umplutură, dată fiind lățimea mică a drumului în zonele cu terasament rupt; pentru aceste manevre constructorul va asigura obligatoriu piloți de dirijare.
În cazul în care lucrările se execută pe timp friguros, se va ține cont de prevederile Normativului C16-84, privind realizarea pe timp friguros a construcțiilor.
După executarea instructajului se va proceda la verificarea personalului și consemnarea în fișele de instructaj. Zilnic, înainte de începerea lucrului, se vor avertiza muncitorii din subordine asupra riscurilor specifice pe care le ridică procesul de producție.
Constructorul are obligația de a confecționa panouri de avertizare pentru marcarea locurilor primejdioase, care se vor monta în locuri vizibile pe măsura desfășurării activității.
Responsabilii locurilor de muncă, cât și cei care organizează procesul de muncă trebuie să asigure acordarea primului ajutor în caz de accidentare.
În timpul executărilor lucrărilor propuse se vor respecta normele de protecție a muncii prevăzute de legile și regulamentele de măsuri, din care se reamintesc următoarele:
● muncitorii vor începe lucrul numai după ce în prealabil li s-a făcut instructajul corespunzător (toți vor fi echipați cu cască și echipament de protecție);
● la executarea terasamentelor, înaintea lucrărilor de săpături, se vor lua măsurile necesare pentru a preveni surpările de teren, procedând la desprinderea straturilor care sunt pe punctul de a se prăbuși;
● sprijinirea malurilor susceptive de rupere;
● se interzice practicarea metodei prăbușirilor, prin săpături la bază;
● după ploi torențiale și de durată se vor cerceta malurile, pentru a se constata dacă nu s-au produs crăpături și alunecări de straturi, luțndu-se măsuri pentru consolidarea terenului;
● dacă săpăturile se fac la o adâncime mai mare de 1,00 m în terenuri instabile, se vor executa sprijiniri. Se interzice muncitorilor să stea în timpul repausului, furtunilor, descărcărilor electrice în incinta săpăturilor, sub maluri sau sub arbori mai ales a celor dezrădăcinați;
● se interzice trasportul persoanelor pe încărcătura camioanelor, remorcilor, basculantelor;
● muncitorii care transportă manual cor fi dotați cu roabe, tărgi, căldări, etc, care vor avea rezistența cerută de natura materialelor transportate;
● depozitarea materialelor de construcții se poate face pe maluri, la o distanță pe marginea gropii, cel puțin egală cu adâncimea săpăturii;
● deservirea utilajelor, tractoarelor, buldozerelor se va face de către persoanele cărora li s-au încredințat și au calificarea necesară;
● la toate locurile de muncă se vor afișa instrucțiunile de protecție a muncii;
● vor fi montate panouri avertizoare pentru persoanele străine de șantier;
● nu vor fi angajați muncitorii care suferă de boli cardiovasculare sau rău de înălțime;
● punctele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare de prim ajutor.
Aceste indicații sunt minimale pentru șefii de echipă, de lot și brigadă, sunt obligați să ia măsurile de protecție a muncii, în vederea evitării accidentelor.
Lucrările de protecția muncii pe perioada execuției sunt prinse în normele de deviz făcând parte din tehnologia de execuție. Lucrările care necesită prevederi deosebite sunt:
● îndepărtarea blocurilor instabile de pe versanți;
● îndepărtarea arborilor aminați sau aduși de viituri în zona drumului;
● sprijinirea malurilor la săpăturile pentru fundație;
● curățirea versantului și taluzului din zona lucrărilor de consolidare de blocuri in-
stabile;
● executarea accesului de picior în zonele înguste;
● personal de pază în timpul efectuării exploziilor la derocări și scosul cioatelor.
Se vor marca pe teren prin plăcuțe avertizoare zonele periculoase.
Fundațiile lucrărilor de apărare-consolidare și lucrărilor de artă vor fi împrejmuite pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma alunecărilor.
8. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
În linii generale sunt arătate în caietul de sarcini pentru fiecare capitol și categorie de lucrări.
Ținând cont de condițiile specifice în documentație, s-au prevăzut următoarele măsuri pentru protecția mediului:
● depozitarea combustibililor, materialelor de construcții, cât și întreținerea curentă utilajelor, se vor face în locuri special amenajate nepermițând împrăștierea materialelor, combustibililor, lubrifianților și reziduurilor întâmplare;
● cora medie a platformei drumului este conform cerințelor avizului de gospodărirea apelor;
● plantarea taluzurilor de rambleu și a depozitelor cu puieți din specii forestiere;
Ținând cont de caracteristicile climatice ale zonei, beneficiarul va urmări în permanență curățirea cursurilor de apă afluente de resturi de exploatare și flotanți.
9. RECOMANDĂRI
După punerea în funcțiune, drumul va fi exploatat și întreținut conform ,, Normativului pentru execuția lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor forestiere precum și reglementarea circulației pe aceste drumuri”.
Principalele elemente geometrice ale drumului sunt proiectate și dimensionate conform ,, Normativului departamental PD 67/80 (revizuit în decembrie 1998) – privind proiectarea drumurilor forestiere pentru circulația autovehiculelor”.
Sistemul rutier și lucrările de artă (podețe tubulare) au fost dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 cu verificare la autotrenul forestier ATF20 [greutatea maximă a sarcinii (20 tone)+greutatea maximă a autotractorului (15 tone)=35 tone].
Lungimea maximă a autotrenului pentru care sunt dimensionate elementele geometrice ale drumului este de 12 m.
Circulația unor autovehicule cu lungimi mai mari de 12 m și greutatea mai mare de 35 tone este interzisă.
Pentru reglementarea și respectarea restricțiilor respective, la intrarea pe drumul forestier se va amplasa o placă avertizoare unde sunt specificate greutatea maximă admisă, sarcina pe osie, lungimea autovehiculului și viteza de circulație pentru care a fost proiectat.
10. BIBLIOGRAFIE
● Bereziuc, R. Drumuri forestiere Ed. Tehnică, București 1989
● Bereziuc, R., Oprița, N. Rețele de drumuri forestiere Ed. Ceres București 1987
● Bereziuc, R. Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României Ed. Arta Grafică, București 1995, p. 233-293
● Drăgoi, M. Economie forestieră Ed. Economică, București 2000
● Hutopilă, V. Soluții ecologice pentru lucrările de artă și de apărare-consolidare la drumurile forestiere – Rezumat teză doctorat, Analele Universității ,, Transilvania” Brașov 2013
● Madaras, I. și col. Optimizarea rețelei de drumuri auto forestiere din România. Criterii ecologice și parametri economico-sociali Universitatea Tehnică Cluj 1996
● Miron – Onciul M. Desimea optimă a rețelei de drumuri autoforestiere din punct de vedere ecologic și social Analele Universității ,, Ștefan cel Mare” Suceava 1997
● Miron – Onciul M., Roibu, C. Considerații asupra ghidului de bună practică pen tru drumuri forestiere în România, Analele Universității ,, Ștefan cel Mare” Suceava 2006
● Roșu, Al. Geografia fizică a României, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1980
● Staicu, F. și col. Eficiența economică a investițiilor Ed. Didactică și Pedagogică, București 1995
● Zarujanu, D. Drumuri forestiere Ed. Universității din Suceava 2007
● Zarujanu, D. Dimensionarea strcturilor de lemn Ed. Universității din Suceava 2009
● Zarujanu, D. Instalații de transport Ed. Universității din Suceava 2010
● Institutul Național al Lemnului Proiect de normativ pentru execuția lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor forestiere precum și reglementarea circulației pe aceste drumuri București 1995
● M.A.P.P.M. Normativ pentru execuția lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor forestiere precum și reglementarea circulației pe aceste drumuri București 1999
● S.C. SURSA COM S.R.L. Studiu de fezabilitate Drum auto forestier, Suceava 2009
● *** Amenajamentul silvic al Unității de producție III Liteni, O. S. Dolhasca
II. PIESE DESENATE
1. Plan general de situație Scara 1:20000
2. Plan de situații Scara 1:1000
3. Plan longitudinal Scara L 1:1000
H 1:100
4. Profile transversale de execuție Scara 1:100
5. Profil transversal tip Scara 1:50
6. Detaliu podeț D=1000, D=800 Scara 1:50
7. Detaliu podeț de lemn Scara 1:50
. BIBLIOGRAFIE
● Bereziuc, R. Drumuri forestiere Ed. Tehnică, București 1989
● Bereziuc, R., Oprița, N. Rețele de drumuri forestiere Ed. Ceres București 1987
● Bereziuc, R. Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României Ed. Arta Grafică, București 1995, p. 233-293
● Drăgoi, M. Economie forestieră Ed. Economică, București 2000
● Hutopilă, V. Soluții ecologice pentru lucrările de artă și de apărare-consolidare la drumurile forestiere – Rezumat teză doctorat, Analele Universității ,, Transilvania” Brașov 2013
● Madaras, I. și col. Optimizarea rețelei de drumuri auto forestiere din România. Criterii ecologice și parametri economico-sociali Universitatea Tehnică Cluj 1996
● Miron – Onciul M. Desimea optimă a rețelei de drumuri autoforestiere din punct de vedere ecologic și social Analele Universității ,, Ștefan cel Mare” Suceava 1997
● Miron – Onciul M., Roibu, C. Considerații asupra ghidului de bună practică pen tru drumuri forestiere în România, Analele Universității ,, Ștefan cel Mare” Suceava 2006
● Roșu, Al. Geografia fizică a României, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1980
● Staicu, F. și col. Eficiența economică a investițiilor Ed. Didactică și Pedagogică, București 1995
● Zarujanu, D. Drumuri forestiere Ed. Universității din Suceava 2007
● Zarujanu, D. Dimensionarea strcturilor de lemn Ed. Universității din Suceava 2009
● Zarujanu, D. Instalații de transport Ed. Universității din Suceava 2010
● Institutul Național al Lemnului Proiect de normativ pentru execuția lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor forestiere precum și reglementarea circulației pe aceste drumuri București 1995
● M.A.P.P.M. Normativ pentru execuția lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor forestiere precum și reglementarea circulației pe aceste drumuri București 1999
● S.C. SURSA COM S.R.L. Studiu de fezabilitate Drum auto forestier, Suceava 2009
● *** Amenajamentul silvic al Unității de producție III Liteni, O. S. Dolhasca
II. PIESE DESENATE
1. Plan general de situație Scara 1:20000
2. Plan de situații Scara 1:1000
3. Plan longitudinal Scara L 1:1000
H 1:100
4. Profile transversale de execuție Scara 1:100
5. Profil transversal tip Scara 1:50
6. Detaliu podeț D=1000, D=800 Scara 1:50
7. Detaliu podeț de lemn Scara 1:50
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect Tehnic de Executie al Drumului Auto Forestier Plesa (ID: 163068)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.