Proiect Sinteza Martinas Paul Calitatea Vietii, Fsc, Ifr, An I, 2021 [626007]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Științele Comunicării

PROIECT -SINTEZĂ
CALITATEA VIEȚII ÎN ROMÂNIA

CURS: INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE
PROFESOR : CONF. UNIV. NARCIS ZĂRNESCU
STUDENT: [anonimizat] – IFR
[anonimizat]
paul.martinas.fsc @ueb.education

București, 2021

CUPRINS :
1. PLANUL LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 1
2. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 1
3. DEFINIȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
4. ASPECTE DEFINITORII PRIVIND CALITATEA VIEȚII ………………………….. …….. 2
5. FACTORI DE BAZ Ă AI CRE ȘTERII CALIT ĂȚII VIEȚII ………………………….. …….. 4
6. CALITATEA PERCEPUT Ă A VIEȚII ………………………….. ………………………….. ……… 5
1.6. Ce este? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
7. BUNĂSTAREA SUBIECTIVĂ și GRADUL DE SATISFACȚIE CU VIAȚA ………. 6
1.7. Ce este? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
2.7. Comentarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
8. NIVELUL DE TRAI ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.8. Ce este? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
9. VENITUL POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.9. Ce este? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 9
10. SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE MEDICALE ÎN ROMÂNIA ………………………….. … 10
11. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
12. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 12

1

CALITATEA VIEȚII ÎN ROMÂNIA
1. PLANUL LUCRĂRII
1. Pentr u început, voi arăta care este scopul acestei lucrări, prezentând cele mai
importante subiecte pe care le vom dezbate pe parcurs.
2. Deasemenea , voi defini termenul de calitate a vieții și vom vedea ce domenii sunt
cuprinse în acest concept multidimensional .
3. Al treilea subpunct al lucrării, este dedicat aprofundării acestui concept din perspectiva
mai multor autori.
4. Totodată, voi prezenta principalii factori care contribuie la bunăstarea populației și
care este rolul acestora în procesul de creștere a calității vieții.
5. După care, vom dezbate pe rând diferite concepte precum calitatea percepută a vieții,
bunăstarea subiectivă și gradul de satisfacție cu viața , nivelul de trai în România,
venitul populației și vom vedea în ce măsură acestea pot aduce modificări calității
vieții cetățenilor.

Cuvinte cheie : calitatea vie ții, calitatea percepută a vieții, satisfacție cu viața, bunăst area
subiectivă, indictori subiectivi/obiectivi, nivelul de trai, venitul mediu disponibil .
2. INTRODUCERE
În această lucrare, mi -am propus să realizez o analiză sistematică ș i cât mai cuprinzătoare
asupra calității vieții populaț iei în Rom ânia.
Totodată acea stă analiză, contribuie la înțelegere a condițiilor și a factorilor de natură istorică,
economică și socială care influențează domeniile cele mai importante ale vieț ii, respectiv familia,
sănătatea, educația, locuirea.
Expresia „calitatea vieții populației” folosit ă în diferite contexte, cu referire la cum trăiesc
oamenii, vizează caracterizarea existenț ei umane, de la persoane la grupuri și categorii de populație,
comunităț i umane și societatea ca intreg1.
În prezent, tema calității vieții este inclusă în pr eocupările cercetătorilor din foarte multe țări
prin diferite programe internaționale sau regionale, unul dintre cele mai semnificative fiind
“Programul Uniunii Europene de cercetare a calității vieții ”, prin Fundația Europeană pentru

1 Ioan Mărginean (ș.a), Coord. : Ioan Mărginean, Iuliana Precupețu, Enciclopedia calității vieții în România , Editura
Academiei Române, București, 2019 , p. 12.

2
Îmbunătățirea Condiți ilor de Viață și de Muncă „European Quality of Life Survey – Sondajul
European privind Calitatea Vieții”2.
3. DEFINIȚIE
“Prin calitatea vieții , în sensul definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se înțelege
percepția indivizilor asupra situației lo r sociale, în contextul sistemelor de valori culturale în care
trăiesc și în dependență de propriile necesități, standarde și aspirații ”3.
“În medicină prin calitatea vieții se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și
capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidia nă”4.
4. ASPECTE DEFINITORII PRIVIND CALITATEA VIEȚII
În socie tatea modernă, calitatea vieții nu reprezintă doar o temă de cercetare științifică ci apare
ca un obiectiv central al programelor politice , al strategiilor de dezvoltare a țării precum și al
proiec telor sociale europene.
România este printre puținele țări, care s -a implicat masiv în cercetările sociologice asupra
problematicii calității vieții, încă de la apariția acesteia5.
Calitatea vieții prin orientarea sa practică, devine un reper al acțiunii s ociale de schimbare și
perfecționare a condițiilor de viață și se diferențiază în trei ipostaze:
 “ca un concept teoretic, deschis spre clarificări și delimitări terminologice;
 ca obiectiv de atins prin programe de dezvoltare și strategii de țară;
 ca un cr iteriu de evaluare și măsurare a performanțelor sociale de dezvoltare
la nivel personal, colectiv -comunitar, național și global ”6.
De multe ori acest concept este confundat cu termenii economici învecinați respectiv
bunăstare, standard de viață, calitatea produselor etc.
Pentru a înțelege mai bine semnificația acestui concept privind calitatea vieții, putem face o
analiză separată a celor 2 termeni și observăm că primul reprezentat de calitate se reflectă prin
caracterul și totalitatea însușirilor unui luc ru, ce satisfac în mod specific și adaptat, cerințele absolut
particulare ale utilizatorului și anume propria persoană.
Cel de -al doilea termen reprezentat de viață , cuprinde totalitatea necesităților și a cerințelor
ce trebuie îndeplinite, conform condiți ilor materiale și morale, pentru ca natura ființei umane să se

2 Ibidem, p. 13.
3 https://ro.wikiped ia.org/wiki/Calitatea_vie%C8%9Bii (Accesat : 08.01.2021).
4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Calitatea_vie%C8%9Bii (Accesat : 08.01.2021).
5 Elena Zamfir (coord.), Iuliana Precupe țu (coord.), Calitatea Vieții . Un proiect pentru România , Editura
Academiei Române, București, 2018, p. 18.
6 Ibidem, p. 19.

3
poată exprima plenar în mediul său specific de exist ență7. Din analiza acestor doi termeni observăm
că există o legătură strânsă între aceștia, completându -se unul pe celălalt, iar existența fi inței umane
nu reprezintă decât reflexia fidelă a calității vieții.
Autorul Iulian Stănescu în cartea sa numită “ Calitatea vieții în România 1918 -2018 ”, ni-l
amintește pe sociologul Cătălin Zamfir care a definit calitatea vieții ca „rezultatul evaluării
condițiilor de viață, a „stării vieții” prin prisma unor criterii de valoare (sistemul de necesități si
aspiraț ii al fiecărei persoane) ”8.
Structura conceptului de calitatea vieții , în definiția propusă de Cătălin Zamfir, conține așadar
două elem ente consti tutive distincte în funcție de care este evaluată starea vieții ca fiind bună sau mai
puțin bună și anume obiectul eval uării, referindu -se la condițiile de viață sau „starea vieții”
(veniturile, consumul, locuirea, accesul la utilități, sănă tatea, învăță mantul, timpul liber etc.) și
criteriile de evaluare reprezentate de valori sau necesități9.
Prin urmare calitatea vieții indică măsura în care mediul exterior, politic, social, cultural,
moral familial etc. oferă diferite resurse respectiv oportunități pen tru satisfacerea multiplelor
necesități ale omului . Dar într -un final, percep ția populației asupra diferitelor componente ale
mediului de viață, este cea care dă particularitate caltății vieții10.
Deasemenea, stiința sociologiei, a subliniat de la început c ă prin particularitățile ei distincte
și structura sa evaluativă, calitatea vieții implică valoarea pentru om a vieții sale, referindu -se la cât
este de bună sau rea viața pe care o trăiește, atât în ansamblul ei, cât și pe elementele sale specifice:
famil ie, profesie, muncă, timp liber, relații interpersonale etc11.
O abordare asemănătoare se regăsește și în Raportul de cercetare a Institutului de Cercetare
a Calității Vieții , care ne spune că pe lânga dependența de condiț iile structurale oferite de socie tate,
percepțiile și evaluările domeniilor vieții se bazează și pe valorile, așteptările și standardele personale.
De aceea, când oamenii își evaluează calitatea vieții, ei compară propriile condiții de viață cu cele ale
altor oameni care ar putea fi priete ni, vecini sau alte persoane12.
Chiar daca se concentreaza în mod particular asupra individului și a circumstantelor vieții
personale, aborda rea calității vieții surprinde ș i relația persoanei în raport cu societatea în care traieș te
bazată pe încredere , cât și aspecte ale calității societății cum ar fi calitatea serviciilor publice13.

7 https://dexonline.ro/definitie/viata (Accesat : 08.01.2021).
8 Iulian Stănescu , Calitatea vieții în România 1918 -2018 . „Working Paper ”, Academia Română, Institutul de
Cercetare a Calității Vieții, București, 2018, p. 5.
9 Ibidem, p. 5.
10 Elena Zamfir (coord.), Iuliana Precupe țu (coord.), op. cit., p. 20.
11 Ibidem, p. 19.
12 Iuliana Precupețu (co ord.) (ș.a), Calitatea vieții în România în context european , Institutul de Cercetare a
Calității Vieții, București, 2018, p. 4.
13 Ibidem, p. 4.

4
Resursele materia le sunt deasemenea esențiale în asigurarea calității vieții ș i exist ă o relație
puternică între venit și calitatea vieț ii, aceasta devenind mai puțin importan tă în cazul veniturilor
foarte mari , când alte elemente structurale capată semnificaț ie.
Spre deosebire de bunastarea materială , calitatea vieții este un termen mai complex, deoarece
măsoara mai ales bunăstarea materială, aceasta fiind o componentă importa ntă a prosperității14.
5. FACTORI DE BAZ Ă AI CRE ȘTERII CALIT ĂȚII VIEȚII
Calitatea vieții este condiționată de numeroși factori economici, politici, sociali , culturali, de
mediu etc. Fiecare dintre aceștia separat, dă substanță profilului distinct și creșteri i calității vieții însă
este nevoie de un program de acțiune comun pentru a asigura satisfacția generală a vieții15.
Ca factor esențial al creșterii calității vieții, enonomia națională oferă resursele necesare vieții
individuale și funcționării întregii so cietăți.
„Economia, prin sectorul său financiar, asigură un profil distinct :
 standardului de viață al c olectivității reprezentate prin venituri economice : salarii,
profit;
 forme de susținere prin intermediul statului reprezentate de serviciile sociale
fundamentale (educație, sănătate, securitate personală) precum și de beneficiile
sociale (alocații pentru copii, ajutor pentru șomaj, venit minim garantat etc) ”16.
Alături de economie, statul prin funcțiile lui sociale are misiunea de evita și reduce riscurile
de degradare a condițiilor de viață prin asigurarea bunăstării și totodată de a elimina excluziunea și
marginalizarea socială.
Acesta preia o parte importantă a resurselor financiare create de economie, apoi le
redirecționează prin servicii de educație, s ănătate, asistență socială și totodată asigură crearea
locurilor de muncă, oferă protecție socială persoanelor aflate în dificultate și suport pentru familiile
sărace, ajutând în acest fel la reducerea inegalităților sociale.
De aceea, lipsa intervenției a ctive și a unui răspuns rapid din partea statului la diferite
probleme sociale grave, conduc la diminuarea contribuției acestuia la bunăstarea populației.
Deasemenea , un rol important în procesul de creștere a calității vieții individuale și colective,
îl ocupă comunitatea cu resursele ei proprii și fiecare individ în parte , fiind direct implicată în
progresul social și funcționarea economiei reale17.
În cadrul acestui proces condiția umană reprezintă astfel un reper și o dimensiune de bază a
calității vieț ii.

14 Iulian Stănescu , op. cit., p. 7.
15 Elena Zamfir (coord.), Iuliana Precupe țu (coord.), op. cit., p. 24.
16 Ibidem, p. 24.
17 Ibidem, p. 24.

5
6. CALITATEA PERCEPUT Ă A VIEȚII
1.6. Ce este?
„Calitatea percepută a vieții se referă la procesul de cunoaștere, prin care oamenii ajung la
o anumită înțelegere a caracteristicilor vieții lor ”18.
„Un rol important în procesul de cunoaștere îl au maturitatea de gândire a persoanei,
capacitatea ei de înțelegere a semnificațiilor experiențelor trăite și a informațiilor acumulate, precum
și setul de norme, standarde acceptate, așteptări și exigențe care îi sunt specifice și care au rolul de
filtre în constituirea și exprimarea poziției sale într -un domeniu sau altul al vieții ”19.
Statistica oficială din țara noastră precum și cea europeană, deține o gamă largă de indicatori
obiectivi ai calității vieții care contribuie la analizele de tip comparativ în dezvoltarea țăr ilor UE.
Deasemenea sociologia, prin cercetările sale, a accentuat complementaritatea indicatorilor
obiectivi cu cei subiectivi în definirea calității vieții20.
În ceea ce privește efectuarea analiza stării reale a calității vieții, alături de indicatorii o biectivi
de stare , care sunt esențiali pentru condițiile de viață, un rol foarte important îl dețin și indicatorii
subiectivi , care surprind reacția populației prin percepțiile și așteptările acesteia față de contextul
socioeconomic dat reprezentat de calitatea percepută a vieții .
Calitatea percepută a vieții utilizează două categorii de indicatori:
 indicatori sectoriali, par țiali, ai calității percepute a vieții reprezentați de
familie, profesie, muncă, timp liber, securitate, participare civică și politic ă,
dezvoltare personală, relații interpersonale etc.
 indicatori globali, sintetici reprezentați de aspirații, așteptări și dorințe21.
„Datorită diferențelor de statut socioprofesional, a caracteristicilor variate de personalitate,
a nivelului diferit de fo rmare și educație, a apartenenței lor la anumite grupuri sociale și a
orientărilor politice deosebite etc., persoanele percep viața individualizat/subiectiv (așa cum
sugerează teorema lui Thomas)”22.
Astfel din cauza varia țiilor capacității de înțelegere a unui fenomen de la o persoană la alta,
respectiv schimbarea în timp a setului de norme, așteptări și exigențe, apar situații în care aspecte
similare sunt percepute a fi diferite sau aspecte diferite sunt considerate a fi identice.

18 Mihai Dumitru ( ș.a), Coord.: Ioan Mărginean, Marian Vasile, Dicționar de Calitatea Vieții , Editura Academiei
Române, București, 2015, p. 174.
19 Ibidem, p. 174.
20 Elena Zamfir (coord.), Iuliana Precupe țu (coord.), op. cit., p. 28.
21 Ibidem, p. 27.
22 Ibidem, p. 29.

6
7. BUNĂSTAREA SUBIECTIVĂ și GRADUL DE SATISFACȚIE CU VIAȚA
1.7. Ce este?
Bunăstarea subiectivă este estimată prin răspunsurile indivizilor sau ale grupurilor la
întrebări despre fericire, satisfacția cu viața, oportunități, utilități (avantaje).
În virt utea subiectivității, calitatea vieții poate avea semnificații diferite în funcție de normele
culturale de viață și de contextul socioeconomic și geografic în care se găsește persoana.
Prin urmare, calitatea vieții are în vedere „ bunăstarea subiectivă ” ca rezultat al perceperii
personale a dimensiunilor vieții. Cu alte cuvinte „ bunăstarea subiectivă ” se bazează pe indicatori
subiectivi de satisfacție cu viața, aceasta fiind deseori asociată fericirii, plăcerii sau împlinirii
personale, care măsoară gradul de împlinire personal prin raportare la starea reală, obiectivă a
componentelor vieții23.
În cartea numită Dicționar de calitatea vieții (2015) , găsim o definiție asemănătoare, propusă
de psihologul american Edward Diener (1984) prin care descrie bunătatea subiectivă ca fiind starea
transpus ă în gânduri și sentime nte și care este reprezentată prin două dimensiuni:
 în prima dimensiune, starea este reprezentată printr -o evaluar e general ă a calitații vie ții
concrete, care este deseori denumit ă satisfac ție cu v iața;
 iar în a doua dimensiune, starea este reprezentată printr -un set de sentimente pl ăcute
și nepl ăcute, pe care persoana le tr ăiește într-un anumit cadru de ti mp24.
În funcție de metodologia utilizată și de selecția indicatorilor în efectuarea cercetări lor
sociologice privind calitatea vieții, satisfacția generală cu viața poate avea valori diferite pe acceași
populație.
De exemplu, o persoană poate fi satisfăcută cu viața sa chiar dacă în prezent sau într -o anumită
perioadă din trecut , a fost nefericită , cum dealtfel, o persoană poate trăi momente de fericire, chiar
dacă la modul general, nu este mulțumită cu viața sa.
„Condițiile materiale reprezintă fundamentul unei vieți de calitate, pe parcursul căreia
oamenii își pot satisface nevoile corespunzător standardelor societății în care trăiesc și pot face
alegeri în conformitate cu valorile și idealurile personale în toate domeniile vieții lor : educație,
sănătate, locuire, ocupare etc.”25.
În același timp, bunăstarea oamenilor este asigurată în principal de potenț ialul economic al
țării și de nivelul venitului național generat.

23 Ibidem, p. 23.
24 Mihai Dumitru ( ș.a), Coord.: Ioan Mărginean, Marian Vasile, op. cit., p. 27.
25 Iuliana Precupețu (coord.) (ș.a ), op. cit., p. 7.

7
Deși realitatea obiectivă, exprimată și măsurată prin indicatorii săi obiectivi deține un rol
importat în cercetarea calității vieții, nu putem face apel doar la indicatorii sociali obiectivi, strict
economici deoarece în acest fel calitatea vieții se limitează doar la bunăstarea economică .
Aceasta din urmă la râ ndul ei nu poate măsura gradul de satisfacție a persoanei în viața de zi
cu zi ci este completată de percepția subiectivă a realității26.
2.7. Comentarii
Din afirmațiile de mai sus înțegem că, satisf acția cu viața nu este direct determinată și nici
strict condiționată doar de starea materială , de venit sau standard de viață, ci se supune atât unei
cauzalități sectoriale, specifică f iecărui domeniu al vieții cât și uneia strict subiective, rezultat al
normelor individuale de viață, al opțiunilor, așteptărilor sau al valorilor unei persoane.
Într-un sondaj efectuat în 2015, de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie , a fost
pusă întrebarea: „ Care credeți că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă România
în această perioadă? ”
Deși România se confruntă cu cele mai grave probleme de marginalizare și sărăcie în cadrul
UE, 30% dintre români au apreciat corupția ca fiind cea mai importantă problemă în prezent și nu
sărăcia. Din numărul total, doar 28% au răspuns sărăcia, urmată de starea economiei 8%, șomajul
7%, starea sistemului de pensii 6% și criza guvernamentală 3 %27.

26 Elena Zamfir (coord.), Iuliana Precupe țu (coord.), op. cit., p. 29.
27 Ibidem, p. 31.

8

Fig. 1: Satisfacția cu viața (medie pe o scală de la 1 la 10, de la „foarte nesatisfăcut” la
„foarte satisfăcut”)28

De asemenea, în ciuda faptului că România este țara cu cei mai mulți săraci din Europa,
conform datelor furnizate de către EUROSTAT (oficiul de statistică al U E), românii percep gradul
de satisfacție generală cu viața la nivelul mediei europene . Astfel cei mai mulți dintre români
apreciază că au un nivel mediu/satisfăcător (în total 63,7%) și numai 16,7 % dintre români consideră
că au un nivel scăzut de satisfac ție cu viața, iar restul de 19,7% chiar un nivel ridicat de satisfacție
generală cu viața29.
8. NIVELUL DE TRAI ÎN ROMÂNIA
1.8. Ce este?
Nivelul de trai se referă la dimensiunea strict materială a calității vieții, incluzând resursele
economice ale persoanei sau go spodăriei, care permit o viață în acord cu normele considerate
acceptabile la un moment dat în societate.
Nivelul de trai în România este scăzut comparativ cu celelalte țări din UE.
Un studiu efectuat în anii 2003, 2007, 2011 și 2016 de către European Qual ity of Life Survey
a surprins momente diferite din trendul evoluției economice a României.

28 Ibidem, p. 35.
29 Ibidem, p. 31.

9
Astfel, d atele referitoare la dificultățile economice situează România pe locul 3 în Uniunea
Europe ană, în vecinătatea unor țări precum Slovacia, Bulgaria sau Ungari a30.
“PIB-ul României este al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europ eană, demonstrând resurse
macro reduse pentru nivelul de trai al cetățenilor săi”31.

Fig. 2: PIB/Locuitor în România, perioada 2002 -201732
Chiar dacă nivelul P IB-ului țării noastre este printre cele mai mici în comparație cu cel al
țărilor europene, evoluția economică a României a fost una favorabilă , cu o creștere de peste 4 ori
față de nivelul PIB -ului raportat la anul 2002 , acesta reprezentând cel mai accelerat progres din UE.
„În perioada luată în considerare aici, această dezvoltare rapidă, a permis României să
micșoreze decalajul macroeconomic față de ță rile UE. Astfel, dacă în 2002 PIB -ul țării noastre
reprezenta la paritatea puterii de cumpărare 30% din PI B-ul total pe locuitor al UE27, în 2017 el
ajunsese la 63% din media UE (Eurostat) ”33.
9. VENITUL POPULAȚIEI
1.9. Ce este?
“Venitul mediu disponibil este venitul total al gospodăriei, după taxe și impozite, disponibil
pentru consum sau economisire, împărțit la numă rul de membri ai gospodăriei ”34.
„Venitul net disponibil este o măsură importantă a nivelului de trai deoarece exprimă
resursele financiare ce pot fi utilizate la nivelul gospodăriei pentru consum ”35.
În România, l a nivel individual și de gospodărie, resur sele financiare s unt extrem de scăzute ,
ceea ce gener ează un nivel de trai coborât și o multitudine de probleme financiare în satisfacerea

30 Iuliana Precupețu (coord.) (ș.a), op. cit., p. 20.
31 Ibidem, p. 7.
32 Ibidem, p. 8.
33 Ibidem, p. 7.
34 Ibidem, p. 8.
35 Ioan Mărginean (ș.a), Coord. : Ioan Mărginean, Iuliana Precupețu, op. cit., p. 259.

10
nevoilor, atât a celor materiale, de hrană, lo cuire, cât și a celor referitoare la siguranță, re laționare
socială, ap artenență sau recunoaș tere socială36. Astfel o majoritate de 66% din populație se confruntă
cu dificultăți în a face față necesităților cu venitul pe care îl au la dispoziție.

Fig. 3: Venitul mediu disponibil anual, 2016 (Euro)37
In anul 2016, venitul anual mediu pe membru de gospodărie era de 2 747 euro, cu o valoare în
Euro de aproximativ 15% din media țărilor europene, fiind cel mai mic venit net din Uniunea Europeană
și situat la mare distanță de următoarea țară, Bulgaria .
Deasem enea, în perioada de după 1993, conform datelor din anchetele Institutului de
Cercetare a Calității Vieții, în medie două treimi din totatul populației României, consideră că
veniturile nu acoperă nici măcar cheltuielile pentru strictul necesar , sau ajun g numai pentru strictul
necesar38.
10. SĂNĂTATEA ȘI SERVICIILE MEDICALE ÎN ROMÂNIA
Accesul la servicii le publice de sănătate este o condiție necesară , dar nu sufici entă pentru o
stare bună de sănătate a persoanei. Caracteristicile person ale, cum ar fi nivelul de educaț ie, resursele
materiale, nivelul de informare cu privire la drepturile de acces la servicii le medicale sau cu privire

36 Iuliana Precupețu (coord.) (ș.a), op. cit., p. 8.
37 Ibidem, p. 9.
38 Iulian Stănescu , op. cit., p. 65.

11
la soluțiile de îngrijire în cazul unor probleme de sănă tate, au un rol esențial complementar în
prevenirea, menținerea și îngrijir ea stării de sănă tate.
Starea de sănătate a populației în România este precară, fapt confirmat și de un studiu realizat
în 2015 de către EUROSTAT, care plasa țara noastră ca fiind a doua cu cea mai ridicată rată a
mortalității generale din UE, de peste 150 0 de decese la 100 de mii de lo cuitori, media UE fiind de
aproximativ 1000 de decese.
România se află pe ultimul loc între statele europene privind finanțarea sănătății, astfel
procentul alocat de numai 4,95% din PIB, fiind la jumătate față de cel alocat d e țările dezvoltate,
precum Germania, Franța, Olanda, Danemarca sau Belgia39.
„În ceea ce privește sistemul public de sănătate, acesta se confruntă cu numeroase probleme:
subfinanțare, personal medical insuficient, un nivel de corupție încă ridicat, un numă r mic de
contribuabili la sistemul de asigurări sociale în condițiile diminuării populației active și mai ales a
celei ocupate”40.
Evaluarea stării de sănătate, ca măsură subiectivă, variază în funcție de mai multe aspecte cu
privire la poziția socială a pe rsoanei, respectiv sex, vârstă, educație, venituri etc41.
Chiar dacă peste jumătate dintre români apreciază că sănătatea lor este „bună și foarte bună” în
context european, românii sunt printre cetățenii europeni care își evaluea ză mai slab starea de sănă tate
iar în general aceștia raportează mai puțin existența unei afecțiuni cronice sau dizabilități în
comparație cu alți europeni42.
11. CONCLUZI I
Ca o sinteză a celor relatate în această lucrare, observăm că nivelul calități i vieții în România
este unul mo dest în toate domeniile sale de activitate și se află printre țările cu cetățeni mai degrabă
nesatisfăcuți cu viața. Am observat deasemenea că sistemul de sănătate , alături de alte domenii de
ativitate în România este unul deficitar, acest lucru cauzând efec te negative asupra calității vieții în
societatea în care trăim.
Cu o serie de domenii la care România a obținut cele mai slabe punctaje în raport cu celela lte
țări europene, au contribuit la formarea imaginii unei societăți cu un standard de viață scăzut.
În concluzie lipsa de perspectivă și nivelul scăzut al calității vieții devin din ce în ce mai
amenințătoare la adresa dezvoltării societății, de aceea avem nevoie de o îmbunătățire pe toate
planurile și de o administrație eficientă centrată pe interesele populației și nu pe cel personal.

39 Iuliana Precupețu (coord.) (ș.a), op. cit., p. 41.
40 Ibidem, p. 41.
41 Ibidem, p. 44.
42 Ibidem, p. 57.

12
12. BIBLIOGRAFIE
1. DUMITRU Mihai (ș.a), Coord.: Ioan Mărginean, Marian Vasile, Dicționar de Calitatea
Vieții , Editura Aca demiei Române, București, 2015.
2. MĂRGINEAN Ioan (ș.a), Coord. : Ioan Mărginean, Iuliana Precupețu, Enciclopedia calității
vieții în România , Editura Academiei Române, București, 2019 .
3. PRECUPEȚU Iuliana (coord.) (ș.a), Calitatea vieții în România în context european ,
Institutul de Cercetare a Cal ității Vieții, București, 2018.
4. STĂNESCU Iulian , Calitatea vieții în România 1918 -2018 . „Working Paper ”, Academia
Română, Institutul de Cercetare a Ca lității Vieții, București, 2018.
5. ZAMFIR Elena (coord.), Iuliana Precupe țu (coord.), Calitatea Vieții . Un proiect pentru
România , Editura Academiei Române, București, 2018.
6. https:/ /dexonline.ro/definitie/viata .
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Calitatea_vie%C8%9Bii .
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Calitatea_vie%C8%9Bii .