Proiect realizat de: Candet Ioana Raluca [308766]

Homocromie

Proiect realizat de: Candet Ioana Raluca

Candet Andreea Elena

Cuprins

Introducere

Definiṭia homocromiei

Tipuri de homocromii:

homocromie uniformă

umbră criptică

coloraṭie de dezagregare

homocromie sezonieră

homocrormie ocazională

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Homocromia este unul dintre cele mai răspândite și interesante mijloace de apărare. Cel care a introdus termenul în biologie a fost Cuénot pentru a arata asemănarea multor specii de insecte cu plantele ori cu diferite obiecte din mediul înconjurător.

Culoarea unui obiect depinde de pigmenți și de structură.

Pigmenții precum: [anonimizat], cafeniul, roșu închis și unele nuanțe de galben.

[anonimizat], solzi și în piele.

[anonimizat]. Animalul homocrom reușește să se integreze în mediu. [anonimizat], animalele să aibă o culoare albă pentru a [anonimizat], [anonimizat] .

[anonimizat], devenind o țintă precisă pentru prădători; totuși, [anonimizat], căutând cea mai avantajoasă poziție. Un gușter cu culoarea verde se ascunde aproape perfect între ierburi. [anonimizat] o pată discordantă; [anonimizat].

[anonimizat]:

homos = același

chroma = culoare

Este un fenomen prin care culoarea corpului unor animale se aseamănă cu aceea a [anonimizat] a substratului pe care trăiesc și le permite să fie invizibile pe culoarea de fond a substratului de viață. Această colorație specifică a animalelor se numește colorație homocromă sau colorație criptică.

Tipuri de homocromii

După gradul de perfecṭionare a adaptărilor se pot distinge mai multe tipuri de homocromii.

Unele animale sunt homocrome cu substratul în tot cursul vieṭ[anonimizat]-se homocromie permanentă și care se prezintă sub diferite forme:

homocromie uniformă

umbră criptică

coloraṭie de dezagregare

Alte animale își modifică culoarea o dată cu cea a mediului, [anonimizat]:

homocromie sezonieră

homocrormie ocazională

Homocromie uniformă și permanentă (care durează toată viața):

In zonele polare majoritatea animalelor au o culoare albă uniformă; cele care stau pe țărm pot avea și pete de culoare prin care realizează camuflajul.

Ursus maritimus (Ursul polar) [anonimizat] i se pierde conturul în peisajul alb al zăpezii. Doar vârful botului este negru și realizează un contrast evident. [anonimizat], el își acoperă botul cu o labă pentru a nu fi descoperit și pentru a realiza un atac prin surprindere.

Fig.1 Ursus maritimus

Bubo scandiacus (bufniṭa polară) [anonimizat]. [anonimizat], care îi dau un aspect pestriț, care o avantajează atunci când clocește între stânci si pietrișuri.

Fig.2 Bubo scandiacus-mascul Fig.3 Bubo scandiacus-femelă

Pasărea Chionis alba trăiește în regiunea antarctică și în cea subantarctică și prezintă o culoare albă, uniformă, permanentă.

Fig. 4 Chionis alba

Unele dintre animale trăind printre ierburi sau prin copaci au culoarea uniformă verde și permanentă. Nenumărate specii de insecte au o culoare verde, asemănătoare plantelor pe care își duc existența.

Multe specii de carabide, care sunt prădătoare și se mișcă pe sol, printre plante au, de asemenea, o culoare verde permanentă: Carabus splendens.

Fig. 5 Carabus splendens

Lytta vesicatoria (cantarida/gândacul frasinului ) are o culoare verde cu reflexe metalice, care o protejează, dar care poate fi considerată o culoare de avertizare, deoarece conține o substanță toxică, cantaridină, care o face necomestibilă.

Fig. 6 Lytta vesicatoria

Varanus prasinus (monitorul verde de copac) din Noua Zeelandă trăiește în arbori și are, de asemenea, o culoare verde, uniformă si permanentă, asemenea multor specii de șerpi care îsi caută adăpost printre plante.

Fig. 7 Varanus prasinus

În zonele aride deși condiṭiile de viaṭă sunt grele, totuși trăiesc numeroase insecte, reptile, păsări și mamifere. În majoritatea cazurilor aceste animale au culoare deschisă, cenușie-gălbuie asemănătoare cu cea a nisipului.

Panthera leo (leul african) , cât și Panthera leo persica (leul asiatic), au o culoare homocromă uniformă, care îi protejează în mediul deșertic.

Fig. 8 Panthera leo

Fig. 9 Panthera leo persica

Meriones unguiculatus (gerbilul mongolez) este un șobolan care trăiește în Mongolia în zonele aride și care are o culoare uniformă cenușie sau cafenie, asemănătoare mediului din stepele asiatice.

Fig. 10 Meriones unguiculatus

În largul mărilor și oceanelor trăiesc numeroase animale pelagice ce alcătuiesc planctonul.

La speciile care trăiesc la suprafață, culoarea albăstruie este destul de frecventă.

Celenteratele sifonofere din genul Velella și Porpita sau moluștele din genul Glaucus se confundă cu nuanța generală a apei încât pot trece neobservate.

Fig. 11 Velella velella

Fig. 12 Porpita porpita

Fig. 13 Glaucus atlanticus

Cele mai multe animale pelagice sunt transparente, fenomen foarte răspândit și caracteristic ființelor plactonice care trăiesc în apele limpezi.

Transparența poate fi partială, corpul căpătând o tentă opalescentă, dar de multe ori ea este totală devenind aproape invizibile, pentru a se contopi cu mediul lor lichid.

Kryptopterus bicirrhis (peștele de sticlă) din Asia este complet transparent: nu prezintă solzi, pielea și carnea nu prezintă pigment iar aproape toate organele interne sunt poziționate în apropierea capului, astfel permițându-se o vizibilitate perfectă prin corp.

Fig. 14 Kryptopterus bicirrhis (peștele de sticlă)

La meduze transparența este în majoritatea cazurilor totală, permițând să se vadă în special glandele reproducătoare colorate în roșu sau violet.

Fig. 15 Aurelia aurita

Umbră criptică

Culoarea criptică sau umbra criptică este întâlnită aproape la toate animalele acvatice, dar și la multe specii de păsări acvatice sau chiar terestre, care sunt bune zburătoare.

La aceste animale partea dorsală a corpului este de culoare mai închisă, sau poate fi o culoare de dezagregare, în funcție de culoarea fundului apei, iar partea ventrală este alb-lăptoasă. În felul acesta, animalul văzut de sus își pierde conturul în mediu, iar privit de jos are aspectul alb-lăptos. Privind de la fundul apei spre suprafață culoarea mediului este alb-lăptoasă. Văzut din partea laterală, animalul este greul de observat, cele două zone, dorsală și ventrală, fiind greu de discriminat în raport cu culoarea de fond a mediului.

Umbra criptică este caracteristică aproape tuturor speciilor de pești.

În apele curgătoare, unde fundul apei poate fi văzut cu ușurință de deasupra, acesta este imitat de animal prin jocul de culori și umbre care sunt mai închise sau mai deschise în funcție de natura și culoarea substratului.

În mări și oceane, unde apa este foarte adâncă, partea dorsală a corpului este mai mult sau mai puțin albăstruie sau pigmentată până la negru, iar partea ventrală este albă sau alb-lăptoasă și se întâlnește la Merlucius productus (merluciu), Thunnus thynnus (ton), dar și la aproape toate speciile de apă dulce: Silurus glanis (somn), Salvelinus alpinus (păstrăv de munte)

Fig. 16 Merluccius productus (merluciu)

Fig. 17 Thunnus thynnus (ton)

Fig. 18 Silurus glanis (somn)

Fig. 19 Salvelinus alpinus (păstrăv de munte)

Culoarea criptică este tipică și pentru cetacee:

Fig. 20 Phocoena phocoena (marsuinul)

Fig. 21 Tursiops truncatus (delfinul cu bot gros)

Fig. 22 Kogia simus (cașalotul pitic)

Fig. 23 Balaenoptera borealis (balena sei)

Culoarea criptică este de asemenea tipică pentru unele păsări acvatice.

Fig. 24 Aptenodytes forsteri (pinguinul imperial)

Fig. 25 Pygoscelis antarctica (pinguinul antarctic)

Fig. 26 Diomedea exulans (albatrosul)

Fig. 27 Puffinus puffinus (furtunarul)

Furtunarul este negru pe partea dorsală și alb pe partea ventrală, astfel că în timpul zborului produce o străfulgerare specifică neagră și albă, când zboară deasupra mării.

Coloraṭie de dezagregare:

Este cea mai răspândită formă de camuflaj, fiind întâlnită la toate grupele de animale. Jocul de lumini și culori și desenele extrem de variate permit animalelor să se ascundă în mediu. Corpul își pierde conturul și face parte integrantă din mediu. Condiția principală este ca, după ce animalul și-a găsit poziția cea mai avantajoasă, să nu se miște. Această culoare de camuflaj este întâlnită atât la prădători, cât și la pradă. Fiecare are interesul să nu fie văzut: prădătorul încearcă să se apropie de pradă cât mai mult, fără a fi văzut, pentru a declanșa un atac prin surprindere; prada încearcă să se contopească cu mediul și să dispară din fața prădătorului.

Foarte mulți păianjeni au culoare de dezagregare, astfel că nu sunt văzuți în locul în care stau la pândă. Unele specii de păianjeni care nu-și construiesc pânza, stau la pândă, căutând cele mai avantajoase locuri, astfel că nu pot fi văzuți nici de speciile pradă, care ar putea să-i vâneze, nici de insectele care vizitează locurile respective.

Araneus diadematus are pete de culoare albă pe un fond maroniu-cenușiu. Unele pete dau aspectul unei cruci, de unde și denumirea de „păianjenul cu cruce”.

Fig. 28 Araneus diadematus

Cele mai multe insect din genul Orthoptera și multe specii din genul Lepidoptera au culori de camuflaj, care le permit să se ascundă în mediu.

Fig. 29 Dociostaurus maroccanus

Fig.30 Biston betularia

Fig. 31 Melanargia galathea

Foarte mulți pești au culoare de dezagregare:

Fig. 32 Cobitis danubialis (zvârluga)

Fig. 33 Trachinus draco (dragon de mare)

Multe specii de Urodele și de Anure au culori de camuflaj, care le asigură protecția în apă printre mătasea broaștei, lâna broaștei și alte plante mici sau pe uscat.

Fig. 34 Rana ridibunda

Fig. 35 Rana pipiens

Foarte mulți șerpi au culori de camuflaj adecvate la mediul în care se găsesc. Boa constrictor își pierde conturul corpului atunci când este încolăcit pe sol, între frunze.

Fig. 36 Boa constrictor (șarpe boa)

Corallus caninus trăiește în arbori și are o culoare de fond verde, cu pete gri sau albe. El se așează în așa fel încât i se pierde conturul între ramurile cu frunze verzi.

Fig. 37 Corallus caninus (boa smarald de copac)

Crotalus atrox (șarpele cu clopoței) are un fond cafeniu deschis, pământiu, cu pete mai închise brune, înconjurate de alb. În repaus, când are corpul strâns, își pierde conturul.

Fig. 38 Crotalus atrox (șarpele cu clopoței)

Șopârlele gecko impresionează prin camuflajul pe care îl realizează în mediu. Gecko maur are corpul cenușiu sau maro, cu desene mai închise și mai deschise care permit dezagregarea conturului corpului. Ele trăiesc în terenurile pietroase, pe ziduri sau în clădiri.

Fig. 39 Gecko maur

Culori de dezagregare întâlnim și la zebre, tigri, pantere, leoparzi . Zebra Grevy, Equus grevyi , are desene lungi și înguste, care rămân distincte până la copite. Puii prezintă un desen asemănător.

Fig. 40 Equus grevyi

Zebra Burchell, Equus burchelli, au benzile mai late. Ambele specii își pierd conturul în locurile unde jocul luminilor și al culorilor determină pierderea conturului corpului.

Fig. 41 Equus burchelli

O gamă largă de culori de dezagregare prezintă Panthera pardus (leopardul), Panthera onca (jaguarul) și Acinonix jubatus (ghepardul). Petele de culoare închise pe un fond gălbui sau cafeniu-deschis asigură camuflajul în vegetația bogată, unde jocul de lumini și culoare este foarte variat.

Fig. 42 Panthera pardus(leopard)

Fig. 43 Panthera onca (jaguar)

Fig. 44 Acinonix jubatus(ghepard)

Tigrul, Panthera tigris este ușor de recunoscut prin blana sa mai mult sau mai puțin portocalie, cu dungi negre și pete albe. Dungile pot varia de la maroniu la negru și pot fi diferite ca număr, în funcție de mediul în care trăiesc și de subspecie. Tigrul este un răpitor feroce, ce obișnuiește să stea la pândă, folosind culoarea cea mai avantajoasă a mediului.

Fig. 45 Panthera tigris (tigru)

Foarte multe păsări au culori de dezagregare. Aceste culori sunt adaptate în funcție de mediul în care trăiesc. La păsări, culoarea de dezagregare este larg răspândită: Numenius arquata (culicul mare) și Botaurus stellaris (buhaiul de baltă) au o culoare de dezagregare care le permite camuflajul aproape perfect într-un mediu dominat de stuf.

Fig. 46 Numenius arquata (culic mare)

Fig. 47 Botaurus stellaris (buhaiul de baltă)

Culoarea de dezagregare la Caprimulgus europaeus (rândunica de noapte europeană) îi dă capacitatea de a-și alege cel mai potrivit loc de camuflaj. Are un penaj maro-marmorat cu negru și cenușiu și aripi lungi și ascuțite la vârf, ceea ce face să i se piardă conturul. În timpul zilei, se așează pe sol sau pe crengi groase, penajul făcând-o aproape invizibilă.

Fig. 48 Caprimulgus europaeus (rândunica de noapte europeană)

Ciocârliile sunt păsări care cuibăresc pe sol. Ele au o culoare maro-pestriț, cu un penaj sobru, care la asigură un bun camuflaj la sol.

Fig. 49 Alauda arvensis (ciocârlia de câmp)

Homocromie schimbătoare sezonieră:

Multe animale își schimbă culoarea în timpul iernii, în zonele temperat-continentale, devenind albe, pentru a-și pierde conturul în mediile înzăpezite. Iepurele arctic, Lepus arcticus , are blana albă în timpul iernii, doar vârful urechilor are niște peri negri, iar în timpul verii are o blană maronie- cenușie.

Fig. 50 Lepus arcticus (iepurele arctic-iarna)

Fig. 51 Lepus arcticus (iepurele arctic-vara)

Hermelina, Mustela erminea, are o haină albă în timpul iernii și una maronie pe partea dorsală si albă pe cea ventrală, în timpul verii .

Fig. 52 Mustela ermine (hermelina-iarna)

Fig. 53 Mustela ermine (hermelina-vara)

Vulpea polară, Alopex lagopus are blana albă în timpul iernii, iar vara culoarea este maroniu-cenușie, pe partea dorsală, și cenușie, pe cea ventrală.

Fig. 54 Alopex lagopus (vulpea polară-iarna)

Fig. 55 Alopex lagopus (vulpea polară-vara)

Homocromie schimbătoare ocazională:

Unele animale au posibilitatea, datorită pigmenților tegumentari, să-și schimbe culoarea în foarte scurt timp, în funcție de mediu. Celulele cromatice sunt supuse controlului neuroendocrin, astfel că ele își pot dilata sau contracta ramificațiile, determinând o variație de culori foarte rapidă a tegumentului, în acord cu cromatica mediului, uneori copiind și unele detalii.

Cel mai cunoscut caz este cel al cameleonilor.

Cameleonul-panteră, Furcifer pardalis care trăiește în Madagascar și în insulele învecinate, este unul dintre cei mai colorați cameleoni. El prezintă o gamă uimitoare de tipare cromatice care includ culori diferite, verde, cărămiziu, turcoaz și combinații uimitoare de tonuri. În mod obișnuit rămâne o dungă subțire laterală, de culoare albă, neîntreruptă; în rest cromatica tegumentului se poate schimba în câteva secunde.

Fig. 56 Furcifer pardalis (cameleonul-panteră)

Fig. 57 Furcifer pardalis (cameleonul-panteră)

Cameleonul lui Jackson, Chamaeleo jacksonii, prezintă trei coame la nivelul corpului. Culoarea normală este verde, dar există posibilități multiple de a-și i schimba culoarea în funcție de mediu și chiar de intensitatea luminii. În funcție caz de pericol, el își dilată corpul, șuieră amenințător și se pregătește de atac.

Fig. 58 Chamaeleo jacksonii

Caracatițele și calmarii excelează în ceea ce privește schimbarea culorii tegumentului în funcție de mediu. În câteva secunde ele își pot schimba atât culoarea, cât și forma corpului. Astfel, când stă la pândă lângă o piatră mare, caracatița copiază atât forma, cât și culoarea pietrei .

Specia Hapalochlaena lunulata poate să-și coloreze corpul asemenea substratului pe care se găsește, iar tentaculele cu dungi circulare închise și deschise mimează unii șerpi marini foarte veninoși .

Atât caracatițele, cât și sepiile (calmarii) prezintă mai multe mecanisme prin care se camuflează sau avertizează prădătorii: modificarea culorii în funcție de mediu, eliberarea prin infundibul a unei substanțe numită „cerneală”, cu ajutorul căreia se fac nevăzute și pot să se ascundă.

Fig. 59 Hapalochlaena lunulata

Fig. 60 Loligo vulgaris (calmarul european)

Calcanii au, de asemenea, capacitatea de a-și modifica culoarea tegumentului în funcție de cromatica mediului. Camuflajul este atât de perfect încât ei dispar din câmpul vizual atât al prădătorului, cât și al prăzii.

Speciile Scophthalmus maximus, Paralichthys dentatus , unele specii din genul Hippoglossus și din genul Pleuronectes imită rapid și în mod surprinzător substratul pe care se așează .

Fig. 61 Scophthalmus maximus(turbot)

Fig. 62 Paralichthys dentatus (calcan de vara)

Fig. 63 Hippoglossus hippoglossus

Fig. 64 Pleuronectes platessa

Concluzii

În concluzie, homocromia permite mascarea animalului, așa încât el nu atrage atenția dușmanului sau a prăzii, fiind greu de descoperit de către dușmanii lor naturali sau de către pradă.

Homocromia are un rol important în relațiile intra- și interpopulaționale.

Bibliografie

C. Bogoescu, Șt. Boldor- Homocromie și mimetism. Editura Științifică, București 1965

Gheorghe Mustața, Mariana Mustață Homocromie, mimetism și antropomorfism , Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București 2012

https://www.muzeulbrailei.ro/evenimente/mimetism-i-homocromie/ (Accesat la data de 12.04.2019)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Homocromie (Accesat la data de 12.04.2019)

Fig. 1- https://ro.wikipedia.org/wiki/Urs_polar#/media/File:Polar_Bear_2004-11-15.jpg

Fig. 2- https://ro.wikipedia.org/wiki/Bufni%C8%9B%C4%83_polar%C4%83

Fig. 3- https://ro.wikipedia.org/wiki/Bufni%C8%9B%C4%83_polar%C4%83

Fig. 4-https://www.google.com/search?q=Chionis+alba&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiYjK_q88jhAhUaysQBHa8gAH8Q_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=Z29dgxSUEgw9dM:

Fig. 5- https://www.google.com/search?q=Carabus+splendens&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=uinGvFkOKUkN0M%253A%252CAp7H4HYdQ8PxoM%252C%252Fm%252F06zp0zk&vet=1&usg=AI4_-kSZzOVTup-1JkYXfPHEflONMiWJlg&sa=X&ved=2ahUKEwiov9LS-8jhAhVIaJoKHWtTDnwQ_B0wEHoECAwQEQ#imgrc=uinGvFkOKUkN0M:

Fig. 6- https://ro.wikipedia.org/wiki/Cantarid%C4%83#/media/File:Lytta-vesicatoria.jpg

Fig. 7- https://en.wikipedia.org/wiki/Emerald_tree_monitor#/media/File:Varanus_prasinus.jpg

Fig. 8- https://en.wikipedia.org/wiki/Lion#/media/File:Lion_waiting_in_Namibia.jpg

Fig. 9- https://en.wikipedia.org/wiki/File:Asiatic_Lioness_in_Gir_Forest.jpg

Fig. 10- https://ro.wikipedia.org/wiki/Gerbil#/media/File:Gerbil.JPG

Fig. 11- https://www.google.com/search?q=Velella&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi2vumizMrhAhXmwosKHVKgBiAQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgdii=sSaw0VScaUw9JM:&imgrc=L8s95xQAIzUkGM:

Fig. 12- https://en.wikipedia.org/wiki/Porpita_porpita#/media/File:(Porpita_porpita)_Blue_button,_found_on_Uttorda_Beach,_Goa,_India.jpg

Fig. 13- https://ro.wikipedia.org/wiki/Glaucus#/media/File:Glaucus_atlanticus_1.jpg

Fig. 14- https://www.google.com/search?q=Kryptopterus+bicirrhis&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwinp6am6cjhAhVrl4sKHXZoD2EQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=nXpdQ55BTfMSiM:

Fig. 15- https://www.google.com/search?q=Aurelia+aurita&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiO-pbO1MrhAhUOpIsKHdP-Bp4Q_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=wwVT3ZcSRu5AJM:

Fig. 16- https://en.wikipedia.org/wiki/North_Pacific_hake#/media/File:Merluccius_productus1.jpg

Fig. 17- https://www.google.com/search?q=%E2%80%A2+Thunnus+thynnus&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiqoqi128rhAhUvxosKHTaACBgQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=MYs5pWI7rJ_HiM:

Fig. 18- https://www.google.com/search?q=Silurus+glanis&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiY4qa03crhAhUfAxAIHbgiCaAQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=_SHzVzVPV65tlM:

Fig. 19- https://www.google.com/search?q=Salvelinus+alpinus&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjgvsjv3crhAhUtpIsKHfiKDYoQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=ZA34DuTTbBQVxM:

Fig. 20- https://www.google.com/search?q=Phocoena+X+phocoena&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi5zPbb3srhAhXuwosKHeSADYMQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=HH7tfQV-13UiCM:

Fig. 21- https://www.google.com/search?q=Tursiops+truncatus&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjakaGq4MrhAhWRlosKHWgkApcQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=cC-FzNTCd2lXSM:

Fig. 22- https://en.wikipedia.org/wiki/Kogia#/media/File:Kogia_sima.jpg

Fig. 23- https://www.google.com/search?q=Balaenoptera+borealis&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiqifSy4crhAhXIlIsKHRp1BFcQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=d6IG5bcbgqdF-M:

Fig. 24- https://www.google.com/search?q=Aptenodytes+forsteri&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjx8cbw4crhAhWQlIsKHTOnBCIQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=bI9b_GL3ge_VaM:

Fig. 25- https://www.google.com/search?q=Pygoscelis+antarctica&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiVjrzI4srhAhXOpIsKHSKaB5EQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgdii=CAhLd3rUO2UDzM:&imgrc=i4alpdFtqAVWSM:

Fig. 26- https://www.google.com/search?q=Diomedea+exulans&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjLmeT84srhAhVll4sKHXZEAv0Q_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=VqSFiGVtlQAiQM:

Fig. 27- https://www.google.com/search?q=Puffinus+puffinus&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=wJOxohznPxVTwM%253A%252CoZEhIcWl38yb2M%252C%252Fm%252F01svhy&vet=1&usg=AI4_-kSSSxJZjXXTDu31yHkfek34cuG2JQ&sa=X&ved=2ahUKEwjap6i848rhAhXOlYsKHc9HAnIQ_B0wC3oECAwQBg#imgrc=1C2ugxkuOaxbLM:&vet=1

Fig. 28- https://en.wikipedia.org/wiki/Araneus_diadematus#/media/File:Araneus_diadematus-commons.JPG

Fig. 29- https://en.wikipedia.org/wiki/Dociostaurus_maroccanus#/media/File:Dociostaurus_maroccanus_qtl1.jpg

Fig. 30- https://en.wikipedia.org/wiki/Peppered_moth#/media/File:Biston_betularia_male.jpg

Fig. 31- https://en.wikipedia.org/wiki/Melanargia_galathea#/media/File:Marbled_white_(Melanargia_galathea)_male.jpg

Fig. 32- https://ro.wikipedia.org/wiki/Cobitis#/media/File:Steinbeisser_001.jpg

Fig. 33- https://www.google.com/search?q=Trachinus+draco&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi-096R8srhAhVBs4sKHR2lDtoQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=63D5JemhMTDLxM:

Fig. 34- https://www.google.com/search?q=Rana+ridibunda&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjmms_48srhAhUsmIsKHVFtDGYQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=HcekjN0ApQrAQM:

Fig. 35- https://www.google.com/search?q=Rana+pipiens&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjCk4Wz88rhAhXk_CoKHZeZC4oQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=lrKJKEYUVT4NsM:

Fig. 36- https://www.google.com/search?q=Boa+constrictor&sa=X&biw=1280&bih=864&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=Egswnl2NQSI_OM%253A%252CyBNPBE1i_mU1EM%252C%252Fm%252F074_t6&vet=1&usg=AI4_-kQ-zwbleii3vKZUCltqG74snm-N6A&ved=2ahUKEwiDnb-i9MrhAhUGqYsKHY2vDScQ_B0wEXoECAsQBg&cshid=1555084331667520#imgrc=Egswnl2NQSI_OM:&vet=1

Fig. 37- https://www.google.com/search?q=Corallus+caninus&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=7a94HXaSBjjkGM%253A%252CEZWnqM-pNxxPiM%252C%252Fm%252F078_dm&vet=1&usg=AI4_-kTy3kyuh2TF2IXi8DkRxqkTIPyPkQ&sa=X&ved=2ahUKEwim5NXF9srhAhVDmYsKHRGQBtIQ_B0wCnoECAoQBg#imgrc=7a94HXaSBjjkGM:

Fig. 38- https://www.google.com/search?q=Crotalus+atrox&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=Izpn44O5-mw8DM%253A%252C8pGAdgwuKldVnM%252C%252Fm%252F0cqk6p&vet=1&usg=AI4_-kRbVwtk7a1T5WOk2dsjL2ZDfaBwCw&sa=X&ved=2ahUKEwiZrrSC-crhAhVvoYsKHSvwCF4Q_B0wDnoECAkQBg#imgrc=Izpn44O5-mw8DM:

Fig. 39- https://www.google.com/search?q=Tarentola+mauritanica&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjRsb3S-crhAhXIk4sKHSfiBacQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=WsoAjAIHICt5aM:

Fig. 40- https://en.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%A9vy%27s_zebra#/media/File:Grevy%27s_Zebra_Stallion.jpg

Fig. 41- https://ro.wikipedia.org/wiki/Equus_quagga#/media/File:Plains_Zebra_Equus_quagga.jpg

Fig. 42- https://www.google.com/search?q=Panthera+pardus&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=_HBaMQXPlhU0mM%253A%252Ctgb4iHad-DXBJM%252C%252Fm%252F0c29q&vet=1&usg=AI4_-kSXPy40dnQ1f32x5n8eHwtcYfPlzg&sa=X&ved=2ahUKEwiYmpSL_8rhAhXpiIsKHTeqDCEQ_B0wCnoECA0QBg&cshid=1555087164413155#imgrc=_HBaMQXPlhU0mM:

Fig. 43- https://www.123rf.com/photo_69860565_spotted-female-jaguar-panthera-onca-is-laying-on-a-tree.html

Fig. 44- https://www.google.com/search?q=Acinonyx+jubatus&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=JmOaFZpWLvEJ0M%253A%252Cb6M-FKKzUlqgXM%252C%252Fm%252F0cd4d&vet=1&usg=AI4_-kSMEQX9kKEWfWhIN4Aws9yo_jrp1g&sa=X&ved=2ahUKEwj9gqSWgMvhAhXvkIsKHZWKB0AQ_B0wDXoECAsQBg#imgrc=98Wqu6NMRc26_M:&vet=1

Fig. 45- https://www.google.com/search?q=Panthera+tigris&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=WRxiPNB2R-GttM%253A%252CJtjBCCbgPo3-vM%252C%252Fm%252F07dm6&vet=1&usg=AI4_-kT1wIFP6N7_m-LE9hJRpBqCFJp_ew&sa=X&ved=2ahUKEwiOrsHWgMvhAhUjAxAIHesGBWMQ_h0wC3oECA0QCA#imgrc=ePCohP9Ficqn-M:&vet=1

Fig. 46- https://en.wiktionary.org/wiki/Numenius_arquata#/media/File:Eurasian_Curlew.jpg

Fig. 47- https://ro.wikipedia.org/wiki/Buhai_de_balt%C4%83#/media/File:Botaurus_stellaris_(Marek_Szczepanek).jpg

Fig. 48- https://en.wikipedia.org/wiki/European_nightjar#/media/File:%C5%9Eivanxap%C3%AEnok.jpg

Fig. 49- https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioc%C3%A2rlie#/media/File:Alauda_arvensis_2.jpg

Fig. 50- https://en.wikipedia.org/wiki/Arctic_hare#/media/File:Arctic_Hare_1.jpg

Fig. 51- https://www.google.com/search?biw=1280&bih=864&tbm=isch&sa=1&ei=IMmwXPuNCsXQaLakl6AL&q=Lepus+arcticus+summer&oq=Lepus+arcticus+summer&gs_l=img.3…22093.25439..25604…0.0..0.150.815.0j7……0….1..gws-wiz-img…….0i30j0i5i30.J7QFFIOmcgQ#imgrc=aEkkIWKkjyCg7M:

Fig. 52- https://www.google.com/search?biw=1280&bih=864&tbm=isch&sa=1&ei=OsmwXKqgOp3lgwfAp4xw&q=Mustela+erminea&oq=Mustela+erminea&gs_l=img.3..0i19l2j0i5i30i19l2.119607.121803..122124…0.0..0.117.2124.10j11……0….1j2..gws-wiz-img…..0.FNL_KxJxYH0#imgrc=uV-CmYUbheg6NM:

Fig. 53- https://www.google.com/search?biw=1280&bih=864&tbm=isch&sa=1&ei=OsmwXKqgOp3lgwfAp4xw&q=Mustela+erminea&oq=Mustela+erminea&gs_l=img.3..0i19l2j0i5i30i19l2.119607.121803..122124…0.0..0.117.2124.10j11……0….1j2..gws-wiz-img…..0.FNL_KxJxYH0#imgrc=QqShtwbDKVHNgM:

Fig. 54- https://www.google.com/search?q=Alopex+lagopus&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=NbG3QJAQPrwtXM%253A%252CB5MAG7fBwL5x9M%252C%252Fm%252F0xp0&vet=1&usg=AI4_-kRkbf-gSv7q_d6RQW9tS1aM3fFQ8A&sa=X&ved=2ahUKEwiop73lisvhAhXqs4sKHbZjCtQQ_B0wCnoECAwQBg#imgrc=NbG3QJAQPrwtXM:&vet=1

Fig. 55- https://www.google.com/search?tbm=isch&sa=1&ei=CsywXMmJIPPjgwf39rzwBw&q=Alopex+lagopus+summer&oq=Alopex+lagopus+summer&gs_l=img.3…42872.45249..45714…0.0..0.110.724.2j5……0….1..gws-wiz-img…….0i19j0i30i19j0i30.D71brrO0RTo#imgrc=30W_sE5CFwU4sM:

Fig. 56- https://www.google.com/search?q=Furcifer+pardalis&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=U8b4TYpnSudqCM%253A%252CTeFLQuW744oBkM%252C%252Fm%252F07p40f&vet=1&usg=AI4_-kS3s6xXVacdxjxmaLJsYKKwcy7LmA&sa=X&ved=2ahUKEwiX7-CMjsvhAhWjlIsKHaGvC4YQ_B0wEnoECAsQBg#imgrc=U8b4TYpnSudqCM:

Fig. 57- https://www.google.com/search?q=Furcifer+pardalis&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=U8b4TYpnSudqCM%253A%252CTeFLQuW744oBkM%252C%252Fm%252F07p40f&vet=1&usg=AI4_-kS3s6xXVacdxjxmaLJsYKKwcy7LmA&sa=X&ved=2ahUKEwiX7-CMjsvhAhWjlIsKHaGvC4YQ_B0wEnoECAsQBg#imgrc=jHf2KSK1v7nmUM:&vet=1

Fig. 58- https://www.google.com/search?tbm=isch&sa=1&ei=wtCwXILdG86DjLsPidyc0As&q=Chamaeleo+jacksonii&oq=Chamaeleo+jacksonii&gs_l=img.3..0i19j0i5i30i19j0i8i30i19.37099.37099..37440…0.0..0.110.110.0j1……0….2j1..gws-wiz-img.z4VEMFCN-ZY#imgdii=mcuIZ8_r-qAl5M:&imgrc=31jPsJuwOaqz8M:

Fig. 59- https://www.google.com/search?q=Hapalochlaena+lunulata&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjX6NHSkMvhAhVwx4sKHWSZDIQQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=sIgfF0do3xM25M:

Fig. 60- https://www.google.com/search?q=Loligo+vulgaris&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiLh47rkcvhAhVSw4sKHUQJAaAQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=yE1PweADFXVz-M:

Fig.61- https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/84/Psetta_maxima_Luc_Viatour.jpg

Fig. 62- https://www.google.com/search?q=Paralichthys+dentatus&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiL1seUlMvhAhWJlIsKHcEUCNYQ_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=0QqQ-4DVBQHFJM:

Fig. 63- https://www.google.com/search?q=hippoglossus+hippoglossus&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwji5beElcvhAhXhsIsKHYF6Bk8Q_AUIDigB&biw=1280&bih=864#imgrc=CofzIL2gB3lCfM:

Fig.64- https://www.google.com/search?tbm=isch&q=Platessa&spell=1&sa=X&ved=0ahUKEwjD253plcvhAhXMAmMBHfgUCIAQBQg9KAA&biw=1280&bih=864&dpr=1#imgrc=qEr3MJ_TByzGhM: