Proiect Psihologie Organizațională

=== 982c87853514c3f4d205fd3663e262fd3aebf245_546465_1 ===

PROIECT PSIHOLOGIE ORGANIZAȚIONALĂ

1. Introducere

Conform lui Mintzberg (1983) – comportamentul politic este un comportament individual sau de grup, informal, în aparență izolat, de regulă generând dezbinare, ilegitim și nu este sancționat de o autoritate formală, fiind o ideologie acceptată.

Omul este înfluențat în evoluția propriei vieți de situațiile sociale, politice și economice care există în societate. Evoluția socială și economică a unei grup sau individ este în concordanță cu evoluția componentei politice. (Abric, 1999, p. 83)

Organizația este o instituție, care are la baza ei un grup care se dezvoltă prin oamenii care-l deservesc. (Miclea, 2003, p. 118)

2. Influența politicii la nivel de management

Administratorul unei companii care se dezvoltă în ritm lent dar progresiv, decide angajarea unui director de optimizări care este un membru activ în partidul aflat la putere. Acesta va avea un rol activ în desfășurarea activității companiei. Managerul general acceptă tacid această nominalizare pentru o nouă funcție și convinge echipa managerială (director tehnic, economic și de producție) de necesitatea acestor modificări.

Noul director realizează primele analize în cadrul companiei și propune introducerea unui nou produs, ceea ce implică schimbarea fluxului tehnologic. Directorul de producție se opune, atât din considerente personale cât și profesionale. El consideră că introducerea noului produs va afecta activitatea viitoare a companiei. Noul produs va fi pentru o altă companie, una nouă care este în proprietatea unei persoane influente în politică.

Managerul cunoaște orientările politice ale celor doi subordonați, contrare ca ideologii și simpatii și discută personal, separat cu ei.

Directorul de optimizări își susține ferm punctul de vedere, precizând că această oportunitate de afaceri nu trebuie ratată pentru reușita afacerii și extinderea pieței de desfacere.

Reprezentantul producției precizează că orice modificare în fluxul tehnologic poate produce perturbări în sistemul de producție care pot duce la pierderea vechilor clienți. De asemenea, directorul de producție sesizează o problemă care-l frământa și pe manager: la schimbarea clasei politice, noua afacere va mai fi benefică?

Managerul este pus într-o situație dificilă, iar părțile implicate, directorul de producție, respectiv directorul de optimizări sunt fermi pe pozițiile lor. Fiecare parte implicată are propriul său interes, pe baza căruia își argumentează gândirea logică. Luați individual, fiecare are dreptatea lui.

Directorul de optimizări are interesul dezvoltării afacerilor prietenilor de partid și are susținere politică și probabil este agreat de către administratorul societății, patronul companiei.

Directorul de producție pe lângă opoziția politică (fiind membru al partidului de opoziție), are de partea lui susținerea angajaților care s-au obișnuit cu un anumit stil de lucru, procedură conform instrucțiunilor de lucru interne și de asemenea și experiența vastă în domeniul afacerilor companiei.

Directorul de optimizări poate susține proiectele companiei în consiliul județean unde este membru influent, obținând diferite facilități pentru organizație: amenajarea drumului pentru un transport adecvat, reducerea birocrației. Acesta va obține recunoștință din partea colegilor de partid și poate accede în funcții importante.

Directorul de producție are o mare influență asupra subordonaților săi. Extinderea afacerii cu lansarea noului produs va produce disfuncționalități în interiorul companiei. Oamenii trebuie să muncească suplimentar pe aceleași bonificații financiare cu perspectiva unor reglări de plăți în viitor, dacă produsul lansat are succes. Dacă directorul de producție nu poate fi convins, acesta la rândul său, categoric nu convinge pe nimeni altcineva.

Uzura utilajelor de producție vor produce costuri suplimentare în cadrul companiei, afectând activitatea departamentelor conduse de către directorul tehnic și directorul economic.

Pentru a evita un conflict, managerul decide să aducă o firmă externă de analiză și diagnoză a oportunității extinderii afacerilor companiei. În acest fel, fiecare parte din conflict, poate fi convins dacă are sau nu dreptate prin argumente concludente.

3. Influența politicii la nivel de angajat de bază

Perioada în care au loc alegeri parlamentare, implică dezbateri și analize atât în rândul politienilor cât și în cel al alegătorilor.

În cadrul departamentului tehnic dintr-o organizație, apar mereu discuții legate de politică, politicieni și platforme program. Cu apropierea termenului pentru alegeri, oamenii devin mai pătimași. Se poate ajunge chiar în momentul în care vechile amiciții se rup, unii angajați se mută de pe un schimb pe altul pentru a evita conflictele, dar uneori, acestea trec peste orice limită.

Șeful departamentului tehnic își menține neutralitatea dar, trebuie să intervină într-o dispută, considerată inițial tehnică. Doi angajați, de pe schimburi diferite se acuză reciproc de sabotare profesională. Fiecare acuză pe celălalt că la ieșirea din tura de 12 ore opresc o instalație de încălzire a halei de producție, iar cel care intră în schimb trebuie să execute mai multe manevre și intervenții pe acoperișul clădirii iar personalul de producție îl menține în presiune continuă, deoarece se strică piesele datorită scăderii temperaturii.

Șeful de departament ascultă ambele variante ale părților implicate și rămâne uimit de argumentele lor, care au la bază unele probleme politice, mai ales că cei doi angajați de bază ai departamentului au propriul lor public asupra cărora au putere, fiecare specialist în mentenanță, având interese proprii. Șeful de departament trebuie să rezolve urgent conflictul, pentru că acesta este externalizat, către celelalte departamente iar impactul se reflectă în distrugerea imaginii publice bune a serviciului de mentenanță. Ambii angajați se consideră profesioniști și dornici de recunoaștere a propriilor merite de către colegi și companie, dispuși la o “bătălie” specifică profesiei lor, care a izbucnit neașteptat, doar din considerente politice. Fiecare cuvânt nelalocul ei, spus de către șeful direct, este considerat un afront adus persoanei și a convingerilor politice. Cei doi consideră că cel care nu le dă dreptate, este împotriva lor. Conflictul care pare să degenereze și să resfrângă asupra întregului grup din departamentul de mentenanță, va avea un impact major atât în producție cât și în cadrul comunicării interne.

Șeful mentenanței, pentru a calma spirite, le dă concediu celor doi câte două zile și pune un alt coleg, care nu aparține niciunui grup, să verifice instalația. Acesta constată că problema este una tehnică, nicidecum vreun sabotaj. O piesă electronică, un releu ce reglează timpul automatizării, este defect și oprește instalația, fără a fi acționat de către o anumită persoană.

4. Concluzii

Un bun lider nu trebuie să cadă în capcana activității lui profesionale și să acorde necontenit atenție angajaților. Comunicarea internă este punctul forte pentru dezvoltarea unei organizații. Fiecare om este caracterizat de trăsăturile specifice personalității lui, dar ceea ce contează în activitatea lui, sunt modul de înțelegere și de comunicare atât cu nivelul superior lui cât și cu cel pe care-l coordonează, fiind un liant între cele două grupuri. (Gary, 1998, p. 76)

5. Bibliografie

Abric, J.C. (1999). Psihologia Comunicării Teorii și Metode, Iași: Polirom

Gary, J. (1998). Comportament organizational. București: Economică

Miclea, M. (2003). Psihologie cognitivă. Iași: Polirom