PROIECT PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIE AN III SEMESTRUL II [621006]

PROIECT PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIE AN III – SEMESTRUL II

1. Filmul „Lo Spietato” spune povestea lui Santo Russo, un băiat de origine calabriană, care se
mută cu părinții săi și cu fratele mai mic, în Italia, Milano în 1967, pentru a găsi condiții de trai
mai bune. Santo îl descrie pe tatăl său ca fiind un om al trecutului „ deschidea gura numai ca să
mănânce și să înjure ”, acesta știa că tatăl său, deși fost pastor, lucra pentru mafia Nadrangheta
și că după ce și-a depășit limitele au fost nevoiți să se mute. Nu își asculta părinții, fiind un
adolescent rebel . Ajunge la închisoare împreună cu prietenul său datorită unei neînțelegeri, iar
când tatăl său este sunat de către poliție ca să îl scoată de acolo, acesta declară că nu îl cunoaște.
Astfel, Santo petrece patru luni în închisoare juvenilă „gratuite”, cum spune el , deoarece tatăl
său nu îl voia acasă. Acolo primește „adevărata educație” și decide să -și urmeze aspirațiile și
să întreprindă definitiv viața de delicvent . În 1978, el și prie tenii săi, Slim și Mario, se apucă de
o carieră penală de succes .
Acesta se căsătorește cu Mariangela din obligație, deoarece a lăsat-o însărcinată, dar în
timpul ceremoniei este arestat, iar ei sunt căsătoriți în timp ce el este dus spre mașina poliției,
iar as tfel ea devine o „femeie respectabilă”. Iese din închisoare în 1981, unde soția și copilul
său îl așteaptă, după care vede că soția lui s -a ocupat singură creșterea copilului și de facturi,
ceva ce el nu s -a gândit niciodată ca va fi nevoit să facă, așa că și -a găsit de muncă, traficul de
mașini, ceea ce el considera a fi o „afacere curată”. În câțiva ani, el devine mintea și mâna a
unei bande puternice și temute, intrând în afaceri din ce în ce mai murdare și mai profitabile:
jaf, răpire, trafic de droguri, spălare de bani și nu în ultimul rând "minuni": execuții, pe care el
le considera parte din fișa postului. Santo declară că „pot să spun cu toată onestitatea, că nu am
ucis pe nimeni care să nu merite asta”. Nu ar fi căutat un loc de muncă cinstit, deoarece ar fi
câștigat prea puțin și nu ar fi putut merge mai departe.
Deși, la început, pare că îi pasă de familia sa, își pierde interesul pe parcurs. D upă ce soția
sa rămâne însărcinată cu al doilea copil , Santo își găsește o amantă cu care are o relație de câțiva
ani. Soția sa știa cu ce se ocupă soțul său, și fiind o femei credincioasă, are un episod de nebunie
în care donează tot ceea ce au, ca păcatele lui Santo să fie iertate. Când ajunge acasă și află ce
a făcut soția sa și de ce, devine violent și îi cere să recupereze tot ce a donat. Când amanta sa îi
cere să se căsătorească cu ea, acesta îl pune pe fiul lui să îi spună mamei sale că o va părăsi dar
că nu le va lipsi nimic, ei și copiilor, în loc să îi spună personal. Totuși, este părăsit de iubita sa
si nevoit să se întoarcă la familia sa. Pe parcurs, Santo îl ucide pe unul din prietenii săi, Slim,
care devenise u n pericol pentru afacerile lui.

În 1992, este arestat din nou, iar soția lui îi spune că va fi transferat într -un alt penitenciar. El
și-a dat seama că dacă este dus acolo, va fi ucis de membrii mafiei la care el era „angajat”,
pentru a nu divulga informaț ii despre ei. Acesta încearcă să îi ceară ajutorul soției sale,
recunoscând că nu a fost un soț bun și că o iubește, dar asta nu a schimbat nimic. Pentru a se
salva, Santo face o înțelegere cu procurorul, și spune tot ceea ce știe, ajută la arestarea a 166 de
oameni , în schimb el este eliberat și își trăiește viața în liniște, fiind ținta principală a mafiei
italiene. El declară cu nepăsare că nu și -a mai văzut soția și copii de atunci și că poate așa e cel
mai bine.
2. Tulburarea de personalitate antisocială se manifestă prin un „tipar comportamental pervaziv
caracterizat prin desconsiderarea și încălcarea drepturilor celorlalți” (DSM -5) (American
Psychiatric Association (APA), 2013) . După cum am văzut la personajul prin cipal, care nu ținea
cont de familia sa sau de prietini săi, important era ca el să supraviețuiască, iar acest tipar a fost
prezent încă din adolescență. Acesta nu se putea conforma legii, mințea și făcea escrocherii,
fura și omora oameni pentru bani. Era impulsiv, iritabil și agresiv, a bătut -o pe soția sa, dar mai
sunt scene în care aceste bate persoane pană la sânge (în închisoare și când răpește oamenii) și
atunci când devine violent pentru a o impresiona pe amanta sa . Nu îi păsa de siguranța celorlalți
și câteodată nici de a lui. Considera că un loc de muncă normal nu l -ar putea face să meargă
mai departe pentru că ar câștiga prea puțin. Nu are remușcări pentru ceea ce a făcut, nici față de
soția sa, nici față de cei pe care i -a ucis, deoarece aceștia m eritau asta, și nici față de mafia și
prietenii pe care i -a trădat pentru a supraviețui. Procurorul cu care a făcut înțelegerea și -a dat
seama că Santo nu s -a predat deoarece consideră că a greșit, ci pentru a se salva și îi spune
„Cost și beneficiu, profi t și pierdere, ca de obicei. E logica ta, Russo. E mai nemiloasă decât
tine.” . Astfel, personajul îndeplinește 7 din cele 8 criterii de diagnostic de la punctul A, deoarece
acesta are capacitatea de a planifica acțiuni. Cât despre criteriul B, acesta își î ncepe activitatea
încă din adolescență și continuă până la vârsta adultă. Nu știm sigur dacă există un istoric de
tulburare de conduită înaintea vârstei de 15 ani (criteriul C), acesta nu suferă de schizofrenie
sau tulburări bipolare (criteriu D). Elemente le asociate care susțin diagnosticul, precum lipsa
empatiei , este cinic și disprețuitor față de sentimentele și suferința prin care trece soția sa, are o
părere exagerată despre el, este încăpățânat, obraznic și sigur pe el, considera că el nu este un
memb ru al mafiei și că el este mai bun pe cont propriu. Replica lui preferată este „ ça va sans
dire” afișând un farmec superficial și lipsit de sinceritate. Faptul că a avut un tată sever și o
mamă tăcută, au crescut riscul ca el să dezvolte această tulburare.

3. Unul dintre modelele care ar putea explica formarea tulburării lui Santo este cel cognitiv al
lui Beck et. al. (1990, 2004), mai exact modelul stres -vulnerabilitate. Acest model presupune
că mediul din copilărie și factorii genetici, predispoziții duc la formarea unor scheme
disfuncționale , care la vârsta adultă afectează cognițiile, afectivitatea, motivațiile, autoreglarea
și acțiunile persoanei care la rândul lor duc la cogniții centrale dezadaptative atât față de ceilalți
cât și față de ea însăși și la strategii comportamentale sub sau supradezvoltate.
Un studiu realizat de Johnson, Cohen, Chen, Kasen & Brook (2006) a demonstrat că
comportamentul parental în timpul copilăriei poate fi asociat cu un risc de a dezvolta tulburări
de personalitate la vârsta . Un nivel scăzut de afectivitate și îngrijire parentală și comportamentul
parental aversiv cu pedepse severe în timpul copilăriei pot fi asociate cu risc crescut pentru
tulburări de personalitate . Mai exact un nivel scăzut de afecți unea sau îngrijirea părintească
poate fi asociată cu un risc crescut de tulburări de personalitate antisociale, evitante, borderline,
depresive, paranoide, pasive -agresive, narcisite și schizotipale. În cazul personajului
diagnosticat, acesta avea un tată sever, dur care nu exprima afecțiune, iar mama era submisivă
tatălui, iar în cazul în care copilul făcea ce greșit era vina mamei. De asemenea, tatăl sau l -a
lăsat să facă închisoare pe nedrept, o pedeapsă severă , deoarece nu s -a prezentat la cină în
familie în noaptea de revelion.
Un alt studiu care analizează influența factorilor genetici în dezvoltarea tulburărilor de
personalitate au descoperit că al doilea factor genetic dintre cei trei pe care i -a analizat studiul
este specific legat de tulburea de personalitate borderline și antisocială. Acest factor poate să
reflecte un risc genetic pentru „agresivitate impulsivă”. Alte studii au ajuns la concluzia că acest
genotip poate să confer e un endofenotip mai larg pentru comportamente impulsive și alte
comp ortamente dăunătoare, care la rândul lor contribuie la formarea de tulburarea de
personalitate antisocial ă și borderline . În cazul lui Santo el ar fi putut moșteni gena de la tatăl
sau care era impulsiv, rigid și rece. De asemenea se știe că și tatăl său a făcut parte din mafie.
Datorită copilăriei sale , a mediului în care a crescut și a vulnerabilității geneticei, plus
închisoare pe nedrept și mediul din închisoare, putem spune că au contribuit la formarea
personalități antisociale a lui Santo.

Bibliografie:
1. Johnson, J. G., Cohen, P., Chen, H., Kasen, S. & Brook, J. S., (2006), Parenting
Behaviors Associated With Risk for Offspring Personality Disorder During Adulthood.
2. Kendler, K. S., Aggen, S. H., Czajkowski, N., Røysamb, E., (2009, ianuarie), The
Structure of Genetic and Environmental Risk Factors for DSM -IV Personality
Disorders A Multivariate Twin Study , Archives of general psychiatry 65 (12), 1438 –
1446.
3. American Psychiatric Associat ion. Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders. 5th.Washington, DC: American Psychiatric Association; 20 13.