Proiect Psi holingvistic ă [618030]

1

Proiect Psi holingvistic ă
– Balada Constantin Brâncoveanu –
Fojică Ioana, An III, Grupa 7

Balada istoric -populară „Constantin Brâncoveanu ” (Balázs, 2003) este o capodoperă
literară culeasă de Vasile Alecsandri . În această baladă este evidențiat un moment istoric
definitoriu pentru poporul român – moartea lui Constantin Brâncoveanu și a celor patru fii ai săi
de către turci (în baladă este prezentată moartea a trei dintre fiii D omnitorului) , jertfindu -se în
numele credinței sale. Se regăsesc 2 teme fundamentale, dragostea pentru Dumnezeu și dragostea
pentru țară .
Balada are o multitudine de influențe folclorice. Editorul I. Oprișan a relatat , în lucrarea
sa intitulată „ Mitul Brâncoveanu în creația populară românească. Stud iu monografic și corpus de
text”, că balada a fost forma cea mai înalt expresivă de comemorare a martiriului Brâncovenilor ,
identificând trei subtipuri de balade: moldovean, transilvănean și olteano -muntean (“Martiriul lui
Constantin Brâncoveanu reflectat în literatura populară,” n.d.) .
Brâncoveanu pune mai presus de familie și de sine credința în Dumnezeu pe care o apără
cu tărie până la moarte („Creștin bun m -am născut eu,/Creștin bun a muri vreu”, „Să știți c -a
murit creștin/Brâncoveanul Constatin”) și strâng e averi uriașe pentru a obține autonomia Țării
Românești („De averi ce tot strângea”, „ Bani de aur ai bătut/Făr -a-ți fi de mine teamă”, „Să
desparți a ta domnie/De a noastră -mpărăție”) , aspect cu care turcii nu sunt de acord și de aceea
iau decizia de a -i lua ostatici și omorî („Și de moarte -l hotăra,/Căci vizirul îl păra”) .
Brâncoveanu este un luptător pentru valorile și credințele sale, modelul unui bun
conducător, viteaz și mereu înarmat („Lăsați somnul, vă treziți,/Armele vi le gătiți”) . Este stăpân
pe sine, are spirit de sacrificiu, demnitate și onoare , își apără cu putere principiile , își
demonstrează dragostea paternă și grija pentru copii, sprijinindu -i și încurajându -i înainte de
moarte („Taci, drăguță, nu mai plânge/Că -n piept inima -mi se frânge,/Taci și mori în legea ta/Că
tu ceru -i căpăta!”) . Calitățile întâlnite la Domnitor aparțin credinței în Dumnezeu și se regăsesc
și la poporul român, precum generozitatea, sinceritatea, spiritul justițiar, alături de iubirea pentru
credință și dorința de a lupta necondiționat pentru scopurile alese .
Sultanul se află în antiteză cu Brâncoveanu și poate fi deținătorul unei personalităț i de
tipul celei întunecate (The Dark Triad of Personality) , în care sunt prezente pregnant trăsături

2

narcisice, machiavelice și psihopate. Este însetat de dominanță și averi, responsabil de multe
crime , insensibil, orgolios , invidios și nemilos atunci cân d supușii nu -l ascultă . În finalul baladei
Brâncoveanu aruncă înverșunat asupra lui un blestem dur , ceea ce poate demonstra spiritul de
dreptate , care dorește să nu lase lucrurile neîncheiate („Dare -ar Domnul -Dumnezeu/Să fie pe
gândul meu/Să vă ștergeți pe pământ/Cum se șterg norii la vânt, Să n -aveți loc de -ngropat,/Nici
copii de sărutat! ”).
Analizând din punct de vedere psiholingvistic, contextul total al baladei „Constantin
Brâncoveanu” are două componente: context explicit și implicit.
Context ul explicit este format la rândul lui din context verbal și nonverbal. Din
perspectiva comunicării verbale , se poate observa un dialog dinamic între cele două personaje, o
dispută cu final tragic și sângeros, care evidențiază lupta dintre puteri, dintre bine și rău. În
schimb, nu avem acces la informații cu privire la postura, gesturile și mimica Domnitorului, dar
se pot deduce cu ușurinț ă datorită situației prezentate.
Context ul implicit îl cuprinde pe cel explicit, adăugând alte elemente de natură
situaționa lă. Mediul în care se desfășoară acțiunea este unul social -istoric ( pe teritoriul turcilor ,
„la Stambul , în turnul mare ”, „pe malul Bosforului” , marcând în calendar o dată semnificativă
pentru poporul român creștin – 15 august 1714) , în timp ce f aptele dușmanilor au impact negativ
asupra coordonatelor psiho -sociale ale Domnitorului fiindcă nu este ușor ca tată să fii martor la
moartea p ropriilor copii și să asiști la acea scenă teribilă („Apoi el se -ntuneca,/Inima -i se
despica,/Pe copii se arunca,/ Îi bocea, îi săruta,/Și turbând apoi striga:/Alelei! Tâlhari păgâni!”)
(“Nădrag, L. (2009). O abordare psiholingvistică… – Google Academic,” n.d.) .
Referințe bibliografice
Balázs, L. (2003). Folclor: noțiuni generale de folclor și poetică populară . Kolozsvár: Scientia.
Martiriul lui Constantin Brâncoveanu reflectat în literatura populară. (n.d.). Retrieved May 22,
2019, from https://ziarullumina.ro/repere -si-idei/martiriul -lui-constantin -brancoveanu –
reflectat -in-literatura -populara -94782.ht ml
Nădrag, L. (2009). O abordare psiholingvistică… – Google Academic. (n.d.). Retrieved May 22,
2019, from
https://scholar.google.com/scholar?hl=ro&as_sdt=0%2C5&q=+N%C4%83drag%2C+L.+
%282009%29.+O+abordare+psiholingvistic%C4%83+a+cercet%C4%83rilor+referit oare
+la+comunicare.+++Comitetul+de+redac%C5%A3ie%2C+95.&btnG=