Proiect Practica Mirica Elena, Mt, Anul Ii [614458]

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU“

Proiect de practic ă

~Metodologia cercet ării brevetelor de invenție ~

Realizat de:
Slt.
MIRICĂ Elena

– SIBIU, 2020 –

2
Cuprins
Cadrul actual -unde ne aflăm ………………………….. ………………………….. ……….. 3
Elemente legislative ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
Obiective -provocări ………………………….. ………………………….. …………………… 6
Criterii -indicator ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
Ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
Metode de cercetare, previziuni ………………………….. ………………………….. …… 8
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9

3
Cadrul actual -unde ne aflăm
Armonizarea reglementărilor din domeniul dreptului proprietății
intelectuale în spațiul european are ca fundament dezvoltarea pieței interne,
iar brevetele de invenție reprezintă un element central al sistemelor
economice naționale din perspectiva elemente lor financiare, pe care le
incumbă aplicarea invenției într -un domeniu industrial. Mai mult, crearea unui
sistem al brevetului unitar în spațiul Uniunii Europene facilitează libera
circulație a bunurilor și serviciilor.1
Suntem cu toții conștienți, fără ni ci o îndoială, de schimbările imense
produse în economia mondială, în ceea ce privește comerțul internațional
extrem de dezvoltat prin liberalizarea acestuia, dar și al liberului schimb, al
schimburilor culturale, ca efect al fenomenului de globalizare car e s-au
dezvoltat în urma căderii barierelor și interdependența dintre state. Se poate
observa cu ușurință, că viața economică la început de mileniu trei, cunoaște o
dezvoltare fără precedent care a adus în centrul scenei economice mondiale
actori noi, din diverse zone geografice .2
Acest liber arbitru a facilitat inițiativa minții umane de a se exprima
fără limite, astfel încât domeniul cercetării s -a dezvoltat exponențial în ultimii
ani. Ca urmare, legislația brevetării și a dreptului la proprietate intelectuală a
dobândit forme clare, standardizate atât la nivel internațional, cât și la nivel
internațional. În aceeași manieră s -au transformat și organele legislative, în
speță, la nivel național, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, iar la nivel
european, Oficiul de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene.
Se cunoște faptul că economia globală pierde impuls și că, creșterea
numărului de investiții și a productivității este lentă. Investițiile externe
directe au scăzut. Și cheltuie lile publice în cercetare și dezvoltare în unele țări
cu venituri mari care conduc progrese tehnologice sunt foarte mici. Astfel de
cheltuieli sunt esențiale pentru finanțarea cercetării de bază și a altor
perspective. Protecționismul este, de asemenea, în creștere. Aceste
incertitudini încetinesc investițiile anticipate în inovație și pun în pericol
rețelele de inovare la nicel global .
Inovația rămâne concentrată în câteva economii mai bogate și lacunele
semnificative de cunoaștere persistă în tre economiile dezvoltate și cele în curs
de dezvoltare. Cu toate acestea, vestea bună este că astăzi toate economiile

1 J.M. Smits and W. Bull, European Harmonisation of Intellectual Property Law: Towards a Competitive
Model and a Critique of the Proposed Unified Patent Court (July 26, 2012). Published in: Ansgar Ohly &
Justine Pila (eds.), The Europeanization of Intellectual Property Law: Towards a European Legal
Methodology, Oxford, 2013, p. 5 -7.
2 Constantin ANECHITOAE, Dreptul proprietății intelectuale, Curs universitar ,Ed. Pro Universitaria,București,
2014, p. 21

4
prioritizează inovația pentru a -și promova obiectivele de dezvoltare socială și
economică și caută în mod activ îmbunătățirea performanțe i lor inovatoare. În
general, inovația înflorește la nivel global.3
Elemente legislative
Pentru a avea o imagine cât mai clară asupra cerinței, este necesară o
definiție clară a subiectului.
Brevetul poate fi definit ca fiind „un titlu eliberat de o autoritate
publică, sau de o autoritate recunoscută de stat, conferind titularului un
monopol temporar de exploatare a invenției al cărei obiect este.”4
Brevetul este un titlu de protecție sp ecific, eliberat de un organ al
administrației de stat, ce are următoarele caracteristici5:
 Este eliberat de către org anul administrației de stat, la cererea
inventatorului sau a succesorului său în drepturi ;
 Creația protejată prin brevet nu e una de formă ci o creație de fond ;
 Creația trebuie să îndeplinească condițiile cerute pentru protecție ;
 Confirmă calitatea de inventator a autorului, dreptul de prioritate al
acestuia și îi conferă un drept exclusiv de exploatare a invenției
pedurată limitată ;
 Titularul mai are și alte drepturi, pe lângă cel de exploatare exclusivă ;
 După expirarea perioadei de valabilitate invenția trece în
domeniul public și poate fi liber exploatată de terți
O invenție este definită ca o soluție nouă și inventivă, la o problemă de
ordin tehnic. Aceasta se poate referi la crearea unu i dispozitiv, produs, metodă
sau proces complet nou, sau poate fi o suită de îmbunătățiri, aplicată unui
produs/unei metode cunoscute. Poate fi o idee inovatoare sau poate fi sub
forma unui model sau prototip funcțional. Inovarea se referă la transformarea
invenției într -un produs sau metodă vandabilă6.
Procesul de brevetare este unul destul de lung, în trucât implică
completarea unui formular tip, întocmirea unei documentații tehnice ( care
trebuie să conțină descrierea invenției, revendicările, eventuale desene și
rezumatul), achitarea unor costuri, activități care necesită între 2 ani și până la
4-5 ani. Cererea de brevet trebuie să fie însoțită și de un rezumat al brevetului
care secepune cel târziu cu 2 luni înainte de data publicării cererii . Invenția

3 Wipo Magazine, no. 4, August, Catherine Jewell, p. 3
4 Jacques Azéma, Jean -Cristophe Galloux, Droit de la propriete industrielle , 6e édition, Dalloz(Paris – 2006),
p. 89
5 Viorel Roș, Dreptul proprietății intellectual, Global Lex (București – 2001), p. 309 -310
6 https://www.unitbv.ro/cercetare/rezultatele -cercetarii/brevete -de-inventie.html

5
trebuie să fie prezentată în cererea de brevet suficient de clar și complet, astfel
încât un specialist în domeniu să o poată realize.
Cererea de brevet trebuie să facă referire numai la o singură invenție sau la
mai multe invenții legate între ele în așa fel încât să formeze un singur
concept inventiv general .
Un brevet poate fi acordat pentru orice invenție având ca obiect un produs
sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca7:
 invenția să fie „susceptibilă de aplicare industrială”;
 invenția să fie „nouă”;
 invenția să implice o „activitate inventivă ”.
Aplicabilitatea industrială. O invenție este considerată ca fiind susceptibilă
de apli care industrială dacă obiectul acesteia poate fi folosit sau fabricat în
unul dintre dom eniile industriale, inclusiv în agricultură.
Noutatea . O invenție nouă dacă nu este cuprinsă î n stadiul tehnicii, care
înglobează toate cunoștințele făcute accesibile publ icului printr -o descriere
exprimată în scris sau oral, prin utilizare sau în orice alt mod, până la data
depozitului cererii de brevet sau la data priorității recunoscute.
Activitatea inventivă. O invenție implică o activitate inventivă dacă, pentru
un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele
cuprinse în stadi ul tehnicii. În cazul brevetelor de invenție de scurtă durată, se
consideră că o invenție implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă un
avantaj tehnic sau practic8.
Nu sunt considerate invenț ii, îndeosebi9:
 descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice;
 creațiile estetice;
 planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale,
în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice, și ni ci
programele de calculator;
 prezentările de informații.
Nu se acordă brevet de invenție, potr ivit prezentei legi, pentru10:

7 https://ns.osim.ro/publicatii/editura/TOATE%20MATERIALELE/LEGISLATIE /Legea%2064_1991_RO.pdf

8 http://agepi.gov.md/ro/inventions/despre -inven%C8%9Bie -%C8%99i -brevet

9 https://ns.osim.ro/publicatii/editura/TOATE%20MATERIALELE/LEGISLATIE/Legea%2064_1991_RO.pdf
10 Ibidem

6
 invențiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice
sau bunelor moravuri, inclusiv pentru cele dăunătoare sănătății și vieții
persoanelor, animalelor ori plantelor, și care sunt de natură să aducă
atingeri grave mediului, cu condiția ca această excludere să nu depindă
numai de faptul că exploatarea este interzis ă printr -o dispoziție legală;
 soiurile de plante și rasele de animale, și nici p entru procedeele
esențial biologice pentru obținerea plantelor sau animalelor. Prevederea
nu se aplică procedeelor microbiologice și produselor ob ținute prin
aceste procedee;
 invențiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării și
dezv oltării sale, și nici pentru simpla descoperire a unuia dintre
elementele sale, inclusiv secvența sau se cvența parțială a unei gene;
 metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori
prin terapie, și metodele de diagnosticare practicat e asupra corpului
uman sau animal.
Obiective -provocări
Fiind un ofi țer de comunicații și informatică, lucrarea de dizertație va
aduce cumva această trăsătură în prim -plan. Dat fiind faptul că domeniul
comunicațiilor este unul vast, acest lucru se răsfrâng e și asupra lucrărilor
brevetate prin numeroase implicații tehnologice la nivelul invențiilor
brevetate.
Obiectivul general al lucrării de dizertație este acela de a studia modul
de creare a unor invenții de comunicații brevetate în România și dacă ac estea
au aplicabilitate în domeniul în care se încadrează. Concret vorbind, scopul
acesetei lucrări este acela de a observa modul în care o serie de invenții
brevetate reușesc să treacă de la stadiul de brevet la stadiul de invenție
valorificată efectiv în domeniul la care se raportează sau chiar și la alte
domenii, dacă este cazul.
Această îndoială se datorează faptului că în ultimii ani, rolul lucrărilor
brevetate a fost redus doar la o medalie primită la un salon de invenție sau a
unei diplome pe pe rete. În plus aproximativ 4% din lucrările brevet ate reușesc
să fie valorificate, adică să treacă din proprietatea inventatorului în cea a unei
firme.
Studiile făcute pe acest subiect relevă faptul că obiectul brevetului
tinde să meargă spre inovare, lucru care derivă din faptul că acestea se nasc
din nevoia de a căuta soluții pentru problemele pe care le întâmpină și aceste
soluții iau forma unor idei, care mai departe devin brevete.
Dacă o invenție este brevetabilă, nu înseamnă neapărat că aceasta va da
naștere unei tehnologii sau unui produs viabil din punct de vedere comercial.

7
De aceea, o evaluare atentă a argumentelor pro și contra și o analiză a
aleternativelor posibile sunt esențiale înaintea înregistrării unei cereri de
brevet. U n brevet poate fi costisitor și dificil de obținut, menținut și aplicat. Să
înregistrezi sau nu o cerere de brevet este o decizie strict de afaceri. Aceasta
trebuie să se bazeze, în primul rând pe probabilitatea obținerii unei protecții
comerciale utile pe ntru invenția care pară să aducă beneficii serioase din
eventuala utilizare a sa în afacere. Trebuie luați în calcul anumiți factori,
pentru a decide daca cererea de brevet trebuie sau nu înregistrată.
Criterii -indicator
În întâmpinarea acestor idei v oi încerca să trec respectivele brevete de
invenție printr -o serie de criterii care să indice de ce sunt sau nu favorabile în
vederea obținerii unui profit .Aceste criterii vor constitui oarecum obiectivele
specifice lucrării de dizertație:
 condiția existe nței unei piețe pentru invenția respectivă
 posibilitatea existenței unor alternative pentru invenția respectivă, în
comparație cu aceasta
 paralelismul dintre capacitatea invenției de a îmbunătăți un produs
deja exitent și lansarea acesteia ca un produs nou
 probabilitatea exitenței potențialilor investitori, respectiv clienți
pentru concesionare, care inclină spre acordarea sprijinului pentru a
scoate produsul pe piață
 comparația realizată între posibilitatea proiectării cu ușurință a
invenției folosind prod usul rezultat și posibilitatea proiectării unui
alt produs mai performant față de produsul supus comparării
 perspectiva concurenței în privința inventării și brevetării a ceea ce
s-a inventat.
Trecând fiecare brevet în parte prin această listă de criterii, este de
așteptat să fie concepute câteva ipoteze care ar putea explica succesul sau
insuccesul lor pe piață.
Ipoteze
De partea insuccesului, a cestea ar putea fi de forma:
 brevetul de invenție nu a fost întocmit în urma unui studiu amănunțit al
pieței;
 durata obținerii brevetării a depășit așteptările care vehiculau pe piață în
momentul în care a fost făcut studiul amănunțit al acesteia;
 inventatorul a încercat să deruleze procedurile specifice brevetării,
incluzând factorii previzionali pe cont propriu, dar nu a avut pregătirea

8
necesară pentru a lua în calcul posibilitățile pe care un expert în
domeniu ar fi mai mult decât capabil să le perceapă ;
 scopul inventatorului nu a fost acela de a valorifica produsul într -o
sursă de venit, ci mai degrabă de a -l transforma într -o recunoaștere
oficială a meritului său la nivel național/internațional.

De partea succesului, acestea ar putea fi de forma:
 brevetul de invenție a fost conceput în urma unui studiu amănunțit al
pieței;
 în derularea procesului de obținere a brevetului a fost luată în calcul
probabilitatea acestuia de a satisface cerințele pieței pe termen mediu și
lung;
 inventatorul, ori a fost bine pregătit, reușind să ia în calcul factorii pe
care experții îi stabilesc, ori acesta a realizat că este depăși t de situație
și a consultat specialiști în domeniu, care să îi asigure succesul;
 scopul inventatorul a fost, pe lângă o recunoaștere oficială a meritelor
sale, valorificarea produsului într -o sursă de venit, fie că e ste vorba
despre un parteneriat sau transferarea drepturilor asupra producției;
Metode de cercetare, previziuni
Analiza respectivelor brevete va fi de tip mixt, datorită faptului că
informațiile obținute prin parcurgerea criteriilor vor fi atât comparate pentru a
putea fi încadrate în tiparul uneia dintre ipotezele formulate mai sus, sau, de
ce nu, prin obținerea unor noi rezultate, neformulate deja , cât și trecute prin
filtrul gândirii pentru a putea face observații care să conducă la o interpretare
cât mai precisă și mai completă a rezultatelor.
Trebuie luat în considerare și faptul că natura interpretării rezultatelor va fi
mai mult sau mai puțin previzională întrucât concluziile care vor fi trase pe
baza analizelor făcute atât prin comparație, observație sau alte metode vor
înclina de o parte sau de alta a balanței în funcție de tipul metodei de cercetare
folosite. Intuiția mai poate juca un rol important în tragerea concluziilor
deoarece de aici poate deriva specificitatea lor.
Concluzii
Urmând pașii pe care mi i -am pr opus pentru cercetarea, redactarea , analiza
și interpretare a rezultatelor, consider că produsul final se va mat erializa într -o
formă riguroasă, care va reflecta munca depusă, documentația profundă
realizată în spate, dar mai ales implicarea cognitivă absol ută, ca urmare a
seriozității cu care am dorit și am încercat să tratez subiectul.

9
Bibliog rafie
 J.M. Smits and W. Bull, European Harmonisation of Intellectual
Property Law: Towards a Competitive Model and a Critique of the
Proposed Unified Patent Court (July 26, 2012). Published in: Ansgar
Ohly & Justine Pila (eds.), The Europeanization of Intellectual Property
Law: Towards a European Legal Me thodology, Oxford, 2013
 Constantin ANECHITOAE, Dreptul proprietății intelectuale, Curs
universitar ,Ed. Pro Univers itaria,București, 2014
 Jacques Azéma, Jean -Cristophe Galloux, Droit de la propriete
industrielle, 6e édition, Dalloz(Paris – 2006)
 Viorel Roș, Dreptul proprietății intellectual, Global L ex (București –
2001)
 https://www.unitbv.ro/cercetare/rezultatele -cercetarii/brevete -de-
inventie.html
 https://ns.osim.ro/publicatii/editura/TOATE%20MATERIALELE/LEG
ISLATIE/Legea%2064_1991_RO.pdf
 http://agepi.gov.md/ro/inventions/despre -inven%C8%9Bie -%C8 %99i –
brevet
 Wipo Magazine, no. 4, August, Catherine Jewell