Proiect Politici Fiscal Bugetare

Pactul Fiscal European, numit și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare este un tratat semnat pe 2 martie 2012 de șefii de stat sau de guvern ai tuturor statelor membre ale Uniunii Europene , cu excepția Regatului Unit și a Republicii Cehe.Acest tratat are drept obiectiv menținerea stabilității zonei euro în ansamblu. Tratatul a intrat în vigoare de la 1 Ianuarie 2013.

Noul tratat include cerința ca bugetele naționale să fie echilibrate sau în surplus. Această cerință va fi îndeplinită dacă deficitul structural anual nu va depăși 0,5 % din PIB. Statele membre vor avea obligația de a introduce această „normă privind un buget echilibrat” în sistemele lor juridice.

Romania

Romania, cat si Danemarca la semnarea Pactului Fiscal s-au declarat a urma toate titlurile tratatului.

Romania a avut in trecut o politica fiscala discretionara prociclica, indisciplinata, accentuand dezechilibrele macroeconomice. Noua regula a Pactului Fiscal care limiteaza deficitul structural la 0.5% din PIB a condus aproape la imposibilitatea practicarii unor politici fiscale prociclice si la o disciplina fiscala pronuntata.

Grafic 1. Evolutia deficitului bugetar efectiv in contextul regulii din Pactul Fiscal

Proiecția politicii fiscal-bugetare pe termen mediu se bazează pe ancorarea acesteia în câteva repere economice și instituționale esențiale: echilibrul macroeconomic, responsabilitatea fiscal-bugetară și disciplina financiară. Se continuă practic conduita echilibrată, începută in a doua parte a anului 2012, de consolidare fiscală sustenabilă și, în acest cadru, de relansare economică.

Bugetul pentru 2013 previziona un deficit de 2.1% din PIB. Acesta permitea o crestere de 4% in pensii si o alocare de fonduri in sectorul de sanatate si o priotizare clara a investitiilor publice. Includeau deasemenea reduceri de taxe la obiectele deductibile, imbunatatind taxele de agricultura si introducrea unei taxe de 3% pe veniturilor firmelor mici. Taxele pe proprietate vor creste intrun effort de a fi in pas cu inflatia si vor fi introduse taxe extraordinare pentru a urma dereglari in taxele pe benzina. Mai mult salariul minim pe economie a crescut de la 700 RON la 750 RON pe 1 Februarie 2013 si se asteapta sa creasca la 800 RON la 1 Iulie 2013.

Pentru 2014, deifictul guvernamental era previzionat sa decreasca la 2% din PIB ce corespunde cu un deficit structural recalculat de 1.3 % din PIB. Potrivit planului, pe partea de venituri, autoritatile intentionau sa creasca baza de taxare, sa creasca colectarea de taxe, sa simplifice sistemul de taxe si sa reduca evaziunea fiscala. Pe partea de cheltuieli, autoritatile intentionau sa asigure un nivel sustenabil de cheltuieli pentru salarii si pensii si sa implementeze o lege corelata cu restituirea proprietatilor confiscate in timpul regimului comunist.

Avand in vedere previzionarea de deficite sub 3% din PIB in 2013-2014, Romania pare sa isi fi corectat deficitul excesiv.Datoria publica a Romaniei a fost de 37.8% din PIB in 2012. Desi este previzionat sa creasca la 38.6% in 2014, va ramane sub rata referentiala de 60% din PIB pe perioada programului.

Bulgaria

Bulgaria, la semnarea Pactului Fiscal, s-a declarat a urma Titlul 3 din Tratat,si anume a avea un buget echilibrat,cu un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, si un deficit structural mai mic de 1% din PIB; regula datoriei publice; mecanismul de autocorectare; corectarea deviatiilor de deficit si datorie; programe de parteneriate economice.

In 2012, Bulgaria era printre cele mai indatorate tari din UE, cu o datorie guvernamentala de 18.5% din PIB, cu 60% sub valoarea referentiala a Tratatului.

In 2013, programul de convergenta a previzionat pozitia fiscala la un deficit de 1.3% din PIB. Previzionarea deficitului pentru 2013 a ramas neschimbat fata de anul precedent. Avand in vedere rezultatul din 2012, planurile fiscale pentru 2013 urmareau o consolidare fiscala. Printre masuri se numara: o crestere a TVA-ului si ratele de taxe sa ramana constante.Bulgaria a aprobat un buget preliminar care presupunea cresterea economiei cu 1.8 procente in priviinta exporturilor si proiectele de investitii publice. Deficitul bugetar era preconizat sa fie redus la 1.8% din PIB de la 2% din anul 2013, si apoi la 1.1% din PIB in anul 2015. Deteriorarea deficitului in 2013 s-a datorat contributiilor sociale mari, cheltuielilor de capital si cheltuielile cu asigurarile sociale ale contribuabililor sectorului public.

Deficitul structural se astepta sa fie in 2014 de 1,4% din PIB. In concordanta cu Pactul de stabilitate, statele membre aveau voie sa aplice o asa numita “clauza de investitie” care permitea devierea temporala de la obiectivul bugetar pe termen mediu ce implica deficitul structural penttru a lua in considereare co-finantarea unor proiecte sub Fondurile Structurale EU.

In 2016, Bulgaria este asteptata sa isi atinga obiectivul pe termen mediu pentru deficitul structural de 1%, pe cand in 2017 este asteptata sa il depaseasca cu 0.1 pps.

Ungaria

Ungaria a semnat Pactul Fiscal pe 1 Februarie 2013.

Pentru 2013 se astepta un deficit de 2.7% din PIB care este mai mare decat previzionarea de 2.2% din PIB pentru 2012. Comparativ cu 2012, cresterea economica previzionata a crescut deficitul de 1 ¼ % din PIB datorita ratei mari de cheltuieli. Printre masuri se numara: introducerea unui sistem de taxe pe venit, reduceri in contributiile sociale.

Comisia de Previzionare a proiectelor pentru 2013 a previzionat un deficit de 3% din PIB in 2013. Comparativ cu 2012, se considera deteriorari bugetare de 0.9% din PIB. Acesta include venituri scazute de 0.6% din PIB, datorita in principal TVA-ului avand in vedere impactul redus al masurilor de crestere a taxelor administrative, al taxelor pe jocurile de noroc etc. Acesta include si deteriorari de 0.3% din PIB pe partea cheltuielilor in special in sectorul transporturilor.

Pentru 2014, Consiliul Fiscal previziona in 2013 un deficit de 2.7% din PIB. Comparativ cu anul precedent, usoara crestere a ratei de crestere a veniturilor reflecta cresterea absorbitiei de fonduri UE si efectul introducerii unui sistem de taxare rutiera la mijlocul lui 2013. Pe partea de cheltuieli, salariile publice sunt previzionate sa creasca avanad in vedere introducerea unui nou sistem de compensare salariala in sectorul educatiei.

Deficitul in 2014 era previzionat sa creasca la 2.2% din PIB. Comparativ cu 2013, previzionarea includea venituri scazute de 0.6% din PIB datorita TVA-ului, taxei de jocuri de noroc si sistemul de taxare rutiera.

Croatia

Schimbarea Guvernului, într-o anumită măsură, reprezintă rezultatul crizei financiare in care se afla Croația,si anume: deficit uriaș,un nivel ridicat de corupție si faptul că rata forței de muncă este doar de 57%. Cel mai important eveniment pentru Croatia este,cu siguranta marcat de data de 1 iulie 2013,atunci devenind cel de al 28 lea membru al Uniunii Europene,dupa lungi negocieri. Referendumul pentru aderarea la UE a avut loc in data de 22 ianuarie 2012 și în jurul a 2/3 din cetățenii care au votat, au votat în favoarea aderării la Uniunea Europeană.

In 2013,Croatia a trebuit sa adapteze politica sa fiscala in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Aceasta a întreprins o serie de reforme menite să pună capăt recesiunii prelungite și revenirea la o traiectorie de creștere sustenabilă și de locuri de muncă. Eforturile de reformă recente s-au concentrat pe o piață a muncii mai flexibilă și raționalizarea sistemului de beneficii, deși succesul măsurilor va depinde în mare măsură de punerea în aplicare a acestora robust. Au fost luate măsuri, de asemenea, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și eficiența administrației publice, inclusiv administrația fiscală, dar sunt necesare eforturi suplimentare.

2014

Comisia a emis opt recomandări specifice fiecărei țări în Croația pentru a o ajuta să își îmbunătățească performanțele economice. Acestea sunt în domeniile: finanțe publice și fiscalitate;viabilitatea pensiilor și a sectorului sănătății; pe piața forței de muncă; incluziunii sociale; eficiență a administrației publice; întreprinderile de stat; cadru de insolvență și a sistemului judiciar; Sectorul financiar.

Polonia

Polonia este singura economie din UE care a postat o creștere pozitivă de-a lungul crizei. După o încetinire în ultimii doi ani, economia poloneză este de așteptat sa se ridice considerabil în 2014. Se așteaptă ca rata șomajului să rămână pe o traiectorie descendentă în anii următori. Consolidarea fiscală suplimentara este necesara pentru corectarea deficitului excesiv în timp util și durabil.

Polonia a întreprins reforme pentru a aborda unele dintre provocările identificate în 2013, recomandările specifice fiecărei țări. Guvernul a consolidat cadrul fiscal, a adoptat o strategie de învățare pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea accesului la facilitățile de îngrijire a copilului și a continuat să pună în aplicare reforma sistemului de învățământ profesional, care ar trebui să contribuie sau sa ridice ocuparea forței de muncă. În plus, au fost înregistrate progrese substanțiale în punerea în aplicare a unei reforme ambițioase,anume:facilitarea accesului la profesiile reglementate.

Cu toate acestea, Polonia se confruntă cu o serie de alte provocări, care necesită mai multe eforturi ambițioase și susținute,pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Provocări sunt concentrate în patru domenii: finanțe publice, participării pe piața forței de muncă, infrastructură și a mediului de afaceri și inovare.

2014: Comisia a emis șase recomandări specifice fiecărei țări în Polonia pentru a o ajuta să își îmbunătățească performanțele economice. Acestea sunt în domeniile: finanțe publice; șomajului în rândul tinerilor; ocuparea forței de muncă a femeilor și a persoanelor în vârstă, inovare, industriilor de rețea, mediul de afaceri.

Serbia

Pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a politicii, cadrul fiscal al Serbiei trebuie consolidat în următoarele domenii: (i) scăderea/fragmentarea procesului bugetar în timp și diferite părți ale guvernului general; (ii) introducerea unei orientari eficace mai multi ani a politicilor de cheltuieli;(iii) îmbunătățirea transparenței operațiunilor fiscale; (iv) consolidarea procedurilor de audit extern și intern și urmărirea; (v) reducerea recurs la operațiunile cvasi-fiscale; și (vi) reducerea dominantă a cheltuielilor curente obligatorii, a căror depășiri nu poate fi compensată în totalitate prin alte elemente și de evicțiune asupra cheltuielilor de investiții mai productive.

Reforma MFP poate sprijini, de asemenea, cadrul fiscal și ajuta la îmbunătățirea executare a cheltuielilor. Unele progrese au fost realizate în acest domeniu, cum ar fi integrarea conturilor sursă proprii în bugetul guvernului central, precum și crearea unui registru, ca un prim pas către ocuparea forței de muncă în sectorul public. Prioritățile MFP, includ: (i) integrarea conturi proprii sursă de beneficiari indirecți bugetare în procesul bugetar; ii) dezvoltarea unui sistem de monitorizare cuprinzător și în mod corespunzător a rezolva stocul existent; (iii) îmbunătățirea punerii în aplicare a dispozițiilor existente ale legii sistemul bugetar pentru screening și care conțin noi inițiative de cheltuieli; (iv) introducerea unor plafoane de cheltuieli pe termen mediu agregat obligatorii; (v) îmbunătățirea poziției financiare a fondurilor de securitate socială și Fondul Rutier, și mai deplin integrarea lor în procesul bugetar; (vi) consolidarea coordonării fiscale între administrațiile centrale și locale; (vii) limitarea riscurilor fiscale din recenta parteneriatului public-privat (PPP) drept; (viii) să impună controale stricte și durabile pe emiterea de garanții guvernamentale; și (ix) consolidarea managementului datoriei.

Bibliografie

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/swd2013_hungary_en.pdf http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/swd2013_bulgaria_en.pdf http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/swd2013_romania_en.pdf

http://www.consiliulfiscal.ro/Impactcompactfiscal.pdf http://www.businessweek.com/news/2013-10-30/bulgarian-cabinet-passes-2014-budget-draft-with-1-dot-8-percent-gdp-growth http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2014/RAPORTBUGET2014.pdf http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/cp2014_bulgaria_en.pdf

http://eurocrisislaw.eui.eu/country/croatia/topic/fiscal-compact/

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/hrvatska/country-specific-recommendations/index_en.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/2013/index_en.htm

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/polska/progress-towards-2020-targets/index_en.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/European_Fiscal_Compact

http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2013/cr13206.pdf

http://www.cerope.ro/pub/study2.htm