PROIECT PLAN DE AFACERI PĂSTRĂVĂRIE Profesori coordonatori : Constantinescu Dobre Anca Cirstea Stefan Studenți Bindilă Raluca Mesaroș Raluca Ilisei… [622090]

PROIECT PLAN DE
AFACERI PĂSTRĂVĂRIE

Profesori coordonatori :

Constantinescu Dobre Anca
Cirstea Stefan
Studenți

Bindilă Raluca
Mesaroș Raluca
Ilisei Daniela
Matyas Elisabeta
Koblicska Lidia

CUPRINS

1. Prezentarea firmei
1.1 Misiunea firmei
1.2 Obiective de marketing
2. Analiza concurentei
2.1 Concurenti
3. Analiza SWOT
3.1 Analiza PEST -L
3.2 Analiza SW
4. Segmentul de piata tinta
5. Strategii de marketing
5.1 Strategii de produs
5.2 Strategii de pret
5.3 Strategii de plasare
5.4 Strategii de promovare
6. Buget
7. Control si evaluare

Realizat de Koblicska Lidia

1.1 MISIUNEA FIRMEI

Misiunea firmei noastre este de a promova un stil de viață cât mai sănătos,
indiferent de vârstă, cu produse care se află la cel mai ridicat nivel!
De asemenea este de a ne menține la standarde cât mai înalte pe piață în ceea
ce privește calitatea și serviciile pe care le oferim oamenilor. Obiectivul nostru
principal este de a atrage un număr cât mai mare de oameni și a acoperii o piață
cât mai largă.

1.2 OBIECTIVE DE MARKETING

1. Semnarea a 2 contracte cu lanțuri de magazine care ne pot vinde produsele și
intrarea pe noi piețe pana in data de 31 D ecembrie 2020.
2. Extinderea promovarii pastravariei pe cel putin 2 canale media si unul social,
pana la sfarsitul primului an de activitate (31 D ecembrie 2020).
3. Obtinerea unui profit de 5000 EURO pana la sfarsitul anului 2 de activitate.
4. Infiintarea unui tool pentru gestio narea resurselor pana la sfarsitul anului 3
de activitate.

2. ANALIZA CONCURENȚ EI

Mixul de
marketing
Firme Produs Preț Distribuție Promovare

Romanita IMPEX
SRL
(Complex
Lostrita) -produse de
buna calitate
gustativa
deosebita, pestii
fiind crescuti in
apa rece de munte
si furajati
ecologic.
-anual peste
500.000 bucati de
pastrav -24 lei/kg
-Raportul
calitate -pret este
bun. Firma ofera
o gama variate de
preturi, unele
fiind mai mari
deoarece se
clasifica ca un
local
„pretentios” -Servire
doar la local
–
Pastravaria
Alex ne e ste
furnizor
Comun -site
-reclame
facebook
-evenimente
organizate

Pastravul Nistru
SRL
(Pastravul) -Nu se pune
accent pe
calitate,
bazanduse pe
canntitate si pe
faptul ca e
singura
Pastravarie din
zona.
-au doar
produse din
peste (mancaruri
bazate exclusiv
pe peste) -21 lei/kg
Pretul este unul
accesibil tuturor -Fara
comenzi la
domiciliu
-ziar online

2.1 CONCURENȚI

Nume : Complex Lostrita
Adresa : strada Blidari, nr. 13B, sat Blidari
Amplasament : Este situata la 18 km de Baia Mare in mijlocul naturii in
apropiere de barajul Firiza.
Calitatea serviciilor este satisfacatoare. Dispune de locuri pentru cazare si este
de asemenea dotat cu pastravarie proprie. Acesta s -a extins in ultimul an avand
capacitatea de a pr oduce anual pana la 500000 de bucati de pastrav. Are toate
categoriile de pastrav curcubeu, de la stadiul de icre pana la reproducatori.
Pastravaria este poiectata pentru 15 tone de pastrav anual si este alimentata din
raul Firiza.

Pentru anul 2016 , mai sus, este prezentat o situatie financiara a firmei
(Complex Lostrita).
Se poate observa ca aceasta este o firma care aduce profit, ceea ce e putin in
dezavantajul nostru, deoarece suntem la inceput si avem de amortizat investitiile.

Pastr avul- Pastravul Nistru SRL

Nume : Pastravul
Adresa : Strada 102 , nr 4 , Nistru
Amplasament : In Localitatea Nistru, langa raul care ii poarta numele.
Calitatea serviciilor : Calitatea serviciilor lasa de dorit , deoarece ei se bazeaza
pe volumul de vanzari

In anul 2016 au inregistrat o pierdere de 124 lei, ceea ce ne ofera , ca firma
noua intratata pe piata, un avantaj.

Bibliografie:
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html

http://www.informatia -zilei.ro/mm/economic/zece -fosti-mineri -din-nistru -au-deschis -o-pastravarie

Realizat de Ilisei Daniela

Concureta in domeniul piscicol in judetul Maramures
1. Nume : Păstrăvăria Alex
Adresa : DN18
Amplasament Păstrăvăria Alex se află în localitatea Mara, la 21 km de orașul
Baia Mare și la 11 km de Cavnic.
Calitatea serviciilor : Calitatea serviciilor reiese din pretul practicat de firma.
Singurul dezavantaj este pretul destul de mare.

2. Nume : Pastravaria Pastravul
Adresa : Săpânța nr. 635/A
Amplasament Pastravaria Pastravul se afla in localitatea Sapanta la 60 km de
Cavnic
Calitatea serviciilor : Calitatea serviciilor este una destul de buna, avand
preturi accesibile dar nu sunt foarte cunoscuti pe piata.

Realizat de Mesaros Raluca Maria

3.1 ANALIZA PEST -L
»Factori politici
Fiscalitate

Cota standard de TVA rămâne, și în acest an, la 19%, așa cum este de la 1
ianuarie 2017. Asta înseamnă că pe tot parcursul lui 2018 cota generală de 19% se
va aplica tuturor operațiunilor de livrări de bunuri și prestări de servicii, cu
excepția operațiunilor scutite de taxă și a operațiunilor pentru care sunt valab ile
cotele reduse.¹
Romania are o cota de 9% TVA pentru produsele alimentare, serviciile de
restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea.²

TARA COTA STANDARD COTA REDUSA
Ungaria 27% 5/18%
Danemarca 25% –
Suedia 25% 6/12%
Grecia 24% 6/13 %
Finlanda 24% 10/14%

La taxarea profitului (16%) România este pe locul 24 în UE, având, de
asemenea, una dintre cele mai mici rate de impozit. Doar că, în acest clasament,
se observă că toate țările din Est au taxe mici pe profit (Ungaria – 9%; Bulgaria –
10%; Letonia și Lituania – 10%; Cehia și Polonia – 19%), pentru că lupta pentru
atragerea capitalurilor străine este foarte ascuțită, iar unul dintre puținele avantaje
ale acestor țări este reprezentat de taxele mici.³

¹ http://dpiis.gov.ro/new_dpiis/investitii -straine/dezvoltarea -afacerii/
² https: //www.avocatnet.ro/articol_47244/Cotele -de-TVA -aplicabile -in-2018.html
³ http://www.zf.ro/eveniment/romania -in-plutonul -tarilor -cu-cele-mai-mici-taxe-din-
uniunea -europeana -16570391

Gradul de incertitudine privind sistemul fiscal, în special ca urmare a
schimbărilor legislative frecvente și calității relației cu autoritățile fiscale, este, în
România, unul dintre cele mai ridicate din regiunea Europa, Orientul Mijlociu și
Africa. Studiul arată că, per ansamblu, companiile și organizațiile au o relație
bună cu autoritățile fiscale locale – 65% dintre respondenți susțin că au o relație
bună, iar 27% foarte bună. Pe de altă parte, peste 15% dintre respondenții din
Austria, Italia, Nigeria, Polonia, România și Rusia spun că au o relație proastă sau
foarte proastă. ¹

Unul din doi respondenți consideră că incertitudinea regimului fi scal din țara de
origine are impact sau chiar afectează operațiunile companiilor pe care le
reprezintă. Acest sentiment este mai puternic în Ungaria, Kenya, Polonia,
Portugalia și România. Principala cauză este frecvența schimbărilor legislative,
indicată de aproape o treime dintre respondenți. Pe locul doi se află durata
excesivă a litigiilor fiscale (12,4%), urmată de lipsa de consistență de care dau
dovadă autoritățile la nivel de doctrină și norme metodologice (12,1%)²

¹ http://www.economica.net/gradul -de-incertitudine -privind -sistemul -fiscal -din-romania –
unul-dintre -cele-mai-mari-din-emea_27773.html#ixzz5BRFaYJJo
²http://www.economica.net/modifi carile -fiscale -ar-putea -creste -incertitudinea -mediului -de-
afaceri -pe-termen -scurt -raport -ministerul -finantelor_146946.html#ixzz5BRDNvtge

Risc politic
Harta Marsh a Riscului Politic arată că în 2018 indexul de risc politic pentru
România este 63,3. În ceea ce privește celelalte categorii evaluate, riscul de țară
este 65,7 iar indexul pentru risc operațional este 62,8. Riscul economic are un
index de 68,3. Cu cât indexul acordat unei țări este mai mare (limita superioară
este 100) cu atât riscul este mai mic .
Dintre țările din jurul României, Serbia (58,8), Republica Moldova (47,9) și
Ucraina (41,5) au cele mai scăzute valori ale indexului ceea ce înseamnă că în
aceste țări riscul politic este mai mare.

Foto1

¹http://www.economica.net/harta -marsh -a-riscului -politic -in-2018 -romania –
index -de-risc-politic -mediu_150447.html #ixzz5BK4UKViH
Foto1 https://www.marsh.com/uk/campaigns/political -risk-map-
2018.html?utm_source=publicrelations&utm_medium=referral –
link&utm_campaign=political -risk-map–february -2018

La nivel global, în acest an riscurile politice sunt accentuate de situații precum
criza rachetelor din Coreea de Nord, negocierile pentru Brexit ș i protecționismul
comercial.¹

Foto1

¹http://www.economica.net/harta -marsh -a-riscului -politic -in-2018-romania -index -de-risc-
politic -mediu_150447.html#ixzz5BK4UKViH
Foto 1 http://www.economica.net/harta -marsh -a-riscului -politic -in-2018 -romania -index -de-
risc-politic -mediu_150447.html#ixzz5BK4UKViH

»Factori economici

Balanta comerciala
Deficitul balanței comerciale a țării noastre în primele șapte luni din 2017 a
fost de 6,82 miliarde euro, în creștere cu 33% față de cel înregistrat în aceeași
perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă al Institutului Național
de Statistică (INS).
În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2017, exporturile FOB au însumat peste 36,10
miliarde euro, iar importurile CIF a u totalizat 42,92 miliarde de euro.¹
Deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) a fost, in anul 2016, in valoare de
9,96 miliarde de euro, mai mare cu 1,59 miliarde de euro decat cel inregistrat in
anul 2015, conform datelor preliminare publicate de Institutu l National de
Statistica (INS).²
In primul semestru din 2017, deficitul balantei comerciale cu produse
agroalimentare s -a adancit la 1,064 miliarde de euro, fiind cu 60,4% mai mare
fata de nivelul inregistrat in acelasi interval din 2016. Exporturile au in sumat
2,432 miliarde de euro (+4,5%), in timp ce importurile au urcat la 3,496 miliarde
de euro (+17%).
Romania a importat peste 56.021 tone de peste, crustacea si moluste in primele
noua luni din 2017, in crestere cu 5.4% fata de aceeasi perioada din 2016 .
Exporturile au fost de aproape 20 de ori mai mici in perioada anali zata, respective
2.859.8 tone.³

¹http://www.bursa.ro/ins -in-primele -sapte -luni-ale-anului -deficitul -balantei -comerciale -a-
romaniei -a-crescut -cu-1-7-mi…&s=macroeconomie&articol=330742.html
²http://www.1asig.ro/Deficitul -balantei -comerciale -s-a-adancit -in-2016 -articol -3,102 –
55575.htm
³ http://www.roaliment.ro/peste/exporturile -de-20-de-ori-mai-mici-decat -importurile -la-
pesti -moluste -si-crustacee/

Deficitul bugetar

Romania a inregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut
(PIB), cel mai mare din Uniunea Europeana (UE), potrivit datelor publicate
Eurostat.

Dupa Romania, cele mai mari deficite bugetare, date ajustate sezoniere, le -au
inregistrat: Marea Britan ie (3,4%) Franta (2,8%) Portugalia (1,6%) Slovacia
(1,4%) Austria si Polonia (cu cate 1,2%).
La nivelul celor 28 de state ale UE, deficitul bugetar a crescut la 1,3%, date
ajustate sezonier, fata de 1,1% inregistrat in primul trimestru al anului 2017.¹

¹http://www.business24.ro/macroeconomie/stiri -macroeconomie/eurostat -romania -are-cel-
mai-mare -deficit -bugetar -din-ue-in-trimestrul -al-doilea -1588604

Rata somajului

Rata ajustată sezonier a șomajului în România, de 5,2%, s -a situat sub media
Uniunii Europene, de 7,7%, în luna iulie 2017, cele mai mari rate fiind
înregistrate în Grecia (21,7%) și Spania (17,1%), iar cele mai mici în Cehia
(2,9%) și Germania (3,7).¹
Rata somajului la nivel national a fost de 3,99% la sfarsitul lunii ianuarie
2018, in scadere cu 0,03 puncte procentuale (pp) fata de luna anterioara si cu
0,81 pp fata de luna ianuarie 2017, fiind si cea mai mica din ultimii 25 de
ani.²
In Maramures, numărul șomerilor înregistrați la finalul lunii ianuarie a
fost de 6075 persoane, rata șomajului fiind de 3,09%, în scădere față de
aceeași perioadă a anului trecut.³

¹ http://www.mediafax.ro/economic/eurostat -rata-somajului -in-romania -se-situeaza -sub-
media -uniunii -europene -in-iulie-2017 -16712983
²https://www.agerpres.ro/economic/2018/03/09/anofm -rata-somajului -a-scazut -in-luna –
ianuarie -la-3-99-cea-mai-mica -din-ultimii -25-de-ani—69949
³ http://radiocluj.ro/2018/02/15/rata -somajului -este-in-scadere -in-maramures/

Cresterea economica

În Uniunea Europeană și zona euro, creșterea economică s -a ridicat anul
trecut la 2,6%, în timp ce România conduce clasamentul statelor europene cu o
creștere a PIB de 7%. ¹
Economia românească a crescut in 2017 cu 7% față de 2016, cel mai mare
avans din 2008 până în present.²
Judetele Maramures, Cluj si Alba, cu rate de crestere economica de 6,2%, 6%,
respectiv 5,8% in 2016, au fost urmat e de judetul Harghita, cu o crestere a PIB de
5,7% in 2016, si de judetele Bacau, Iasi,Caras -Severin si Covasna (toate cu
5,5%). ³

¹http://www.capital.ro/romania -cea-mai-mare -crestere -economica -din-europa.html
²https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/economia -romaniei -crestere -record -in-2017 -si-nivelul –
importurilor -a-explodat -anul-trecut.html
³ https://www.hotnews.ro/stiri -esential -21788627 -maramures -cluj-alba-judetele -cea-mai-
mare -creste re-economica -2016.htm

Inflatia
Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, pe fondul scumpirii
mărfurilor alimentare cu 3,79% și a celor nealimentare cu 6,23% față de aceași
perioadă din anul trecut. Rata anuală a inflației a fost de 3,3%, la finalul lui
2017.¹
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a fost, în decembrie
2017, de 1,7%, iar cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Lituania
și Estonia (ambele cu 3,8%), Marea Britanie (3%) și România (2,6%).²
Comparativ cu si tuația din luna noiembrie 2017, rata anuală a inflației a scăzut
în 23 de state membre, a rămas stabilă în patru țări, inclusiv în România unde a
stagnat la 2,6%, și a crescut într -o singură țară membră.³

¹ http://www.capital.ro/inflatia -a-urcat -la-43-in-ianuarie -2018 -bnr-estimeaza -o-rata-a.html
² http://www.capital.ro/romania -a-avut-a-treia-cea-mai-mare -inflatie -anuala -din-ue-in-
de.html
³http://www.capital.ro/romania -a-avut-a-treia-cea-mai-mare -inflatie -anua la-din-ue-in-
de.html

»Factori socio -culturali
Situatia demografica

La 1 ianuarie 2017 populația rezidentă a fost de peste 19,63 milioane persoane,
în scădere cu 122.000 persoane față de 1 ianuarie 2016. Cauza principală a acestei
scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate
depășind numărul născuților -vii cu 68.061 persoane). Populația urbană, precum și
cea de sex feminin sunt majoritare (53,6%, respectiv 51,2%). Soldul migrației
internaționale temporare de lungă durată a fost negativ ( —76.208 persoane). La 1
ianuarie 2017, populația rezidentă din mediul urban a fost de 10,528 milioane
persoane, în scădere cu 1% față 1 ianuarie 2016. Populația feminină la 1 ianuarie
2017 a fost de 10,059 milioane persoane, în scăd ere cu 0,5% față de aceeași dată
a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s -a adâncit,
comparativ cu 1 ianuarie 2016 remarcându -se creșterea ponderii populației
vârstnice (de 65 ani și peste).¹
România continuă să fie o țară de emigrare, fen omenul de emigrare
constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populației țării. Soldul
migrației internaționale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranților
depășind numărul imigranților cu peste 76.000 persoane. În cursul anului 2016,
bărbații au emigrat într -o proporție mai mare decât femeile (55,4%). Și în rândul
imigranților, bărbații au fost majoritari (53,6%).
Între 1990 și 2015 populația României a scăzut cu circa 14%.²
Conform statisticilor oficiale, la începutul anului 2016, România ocupa locul al
șaptelea în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește populația: cei 19,760
milioane de locuitori ai țării noastre reprezentau 3,9 la sută din populația UE.
Înaintea noastră se situau Germania, cu un procentaj de 16,1% din populația UE,
Franța – cu 13,1%, Marea Britanie – cu 12,8%, Italia – cu 11,9%, Spania – cu
9,1% și Polonia – cu 7,4%.
Statisticile internaționale menționează, de asemenea, că în România se
înregistrează unul dintre cele mai mari procente de mortalitate infantilă din UE: în
timp ce media europeană este de 4,1 decese la mia de nașteri, în țara noastră se

înregistrează un raport de 9 la mie. Iar asta înseamnă că, în România, un copil mai
mic de un an moare la fiecare cinci ore.³

¹ http://www.economica.net/populatia -a-scazut -cu-122-000-de-persoane -in-2016 -pana -la-
19-63-milioane -declinul -demo grafic -s-a-accentuat -romania -tara-de-emigrare_142657.html
² https://www.cotidianul.ro/romania -in-era-eclipsei -demografice/
³ https://www.cotidianul.ro/romania -in-era-eclipsei -demografice/

Stilul de viata

Potrivit asociației Romfish, piața de pește din România este estimată la
aproximativ 350 de milioane de euro pe an, dar potențialul ar fi mai mare. Se
vede din rata de consu m. Prin comparație, în Belgia se consumă 25 de kilograme
de carne de pește pe an, în Croația 20 de kilograme, în Cehia – 9,5 kg, în Franța –
35 kg, în Germania – 14 kg, în Grecia – 20 kg, Italia – 25 kg, Polonia – 12 kg,
Spania – 42 kg și Marea Britanie – 19 kg.
În Europa, cel mai mult pește consumă islandezii, 90 de kilograme pe an. La
noi se consumă de trei ori mai puțin decât media europeană, care este de 18
kg/an.¹

2% dintre romani iau masa in oras in fiecare zi. Cei mai multi, aproximativ
20%, manan ca o data pana la de trei ori pe saptamana mancare gata preparata,
barbatii facand acest lucru in proportie mai mare decat femeile.
Cei tineri si foarte tineri, intre 15 si 24 de ani, sunt cei care au obiceiul de a
cheltui cel mai des pentru a lua masa pe drum. Persoanele cu venituri mari, de
peste 4.000 de lei, sunt cele care mananca chiar mai des de o dată pe zi in oraș. Si
tinerii, chiar daca nu au deloc venit sau au unul foarte mic, obisnuiesc sa manance
in mers cel putin o data pe zi.²
Peste 56% dintre români nu -și permit să aloce bani pentru timpul liber și pentru
cheltuieli de relaxare, potrivit cifrelor Eurostat. La mare distanță sunt vecinii din
Bulgaria și Ungaria.
În țări precum Cehia și Suedia, bugetul pentru petrecerea timpului liber în oraș
pare a fi o prioritate.
În România, majoritatea celor care mănâncă în oraș, cumpără produse ieftine și
de proastă calitate.³

¹http://jurnalul.ro/bani -afaceri/investitii/pastravaria -o-afacere -cu-solzi -de-zeci-de-mii-de-
euro-707090.html
² http://www.zf.ro/zf -news/doar -2-dintre -romani-iau-masa -in-oras-in-fiecare -zi-13855147
³http://www.monitorulcj.ro/actualitate/55431 -romanii_ -prea-saraci -pentru –
restaurant#sthash.KFgqD4fd.dpbs

»Factori tehnologici
Accesul la internet

În 2016, aproape 90% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au avut acces
la rețeaua de internet de acasă. În România, 72% din gospodării au avut anul
acesta acces la internet, iar aproape jumătate dintre utilizatori folosesc internetul
în fiecare zi, potrivit datelor Eurostat.
La nivelul UE, statisticile arată că 14 persoane din 100 nu au folosit niciodată
internetul. Tinerii între 16 și 24 de ani folosesc cel puțin o dată pe săptămână
internetul în proporție de 96%, în principiu în scopuri ca folosirea e -mail-urilor
sau pentru a socializa cu prietenii. La polul opus se află persoanele între 55 -74 de
ani și cele fără studii dintre care doar jumătate folosesc internetul saptămânal (57 –
58%).
Numărul gospodăriilor care au avut acces la internet din 2010 până în prezent a
crescut la nivelul UE cu 15%. În cazul României, p rocentul celor care au
beneficiat de acces la rețeaua de internet aproape s -a dublat între anii 2010 -2016,
de la 42 la 72. Totuși rămânem pe una dintre cele mai joase poziții în clasamentul
tărilor din UE, comparativ cu Norvegia care are acces de aproape 1 00% (98%).¹
Foto1

¹http://www.zf.ro/business -hi-tech/eurostat -accesul -la-internet -al-gospodariilor -din-romania –
aproape -ca-s-a-dublat -in-ultimii -sase-ani-16042206
Foto1
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?webmap=787cc6fbde284facb1fcb
21d6bde78c9

»Factori legislativi
SRL
Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociații în SRL
răspund numai până la concurența capitalului social subscris (art. 3 din Legea nr.
31/1990). Capitalul social al unei societăți cu răspundere limitată nu poate fi mai
mic de 200 lei și se divide în părți so ciale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
Părțile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (art. 11 din Legea nr.
31/1990). Capitalul social subscris trebuie să fie vărsat integral la data constituirii
SRL (art. 91 Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale). în SRL, numărul
asociaților nu poate fi mai mare de 50 (art. 12 din Legea nr. 31/1990). Prin
excepție de la regula constituirii unei societăți comerciale de minim 2 persoane,
legea permite constituirea SRL și prin actul de voință al unei singure persoane
(art. 5 Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale).

Detalii: https://legeaz.net/dictionar -juridic/societate -cu-raspundere -limitata -srl

În cazul în care solicitantul înființează pentru prima dată o societate cu
răspundere limitată în condițile Legii nr. 31/1990, acesta poate opta pentru
constituir ea 23 unui SRL –D ( debutant), reglementat prin O.U.G. nr.6/2011,
privind stimularea inființării si dezvoltării microintreprinderilor de către
întreprinzători debutanți în afaceri, beneficiind timp de 3 ani, de o serie de
avantaje

Impozitarea societăților comerciale – se face fie în baza impozitului pe profit,
aplicandu -se cota de 16% asupra profitului brut obținut, fie se aplică impozitul pe
venitul microintreprinderilor conform prevederilor legale.

Ulterior constituirii și înmatriculării societăți comerciale sau a înregistrării
P.F.A., I.I. sau I.F., se va proceda la autorizarea acesteia în baza Declarației pe
proprie răspundere, depuse în cadrul Biroului Unic conform cu prevederile art.
15, din Legea 359/2004. Pe baza acesteia, se atestă ca sunt în deplinite condițiile
de funcționare, prevăzute de legislația 28 specifică în domeniul sanitar, sanitar –
veterinar, protecției mediului și protecției muncii, pentru activitățile declarate,
eliberându -se certificatul constatator, care autorizează desfașurarea activităților
respective la sediul principal și/sau sediile secundare ( puncte de lucru) sau în
afara sediilor proprii.

Orice activitate economică care implică produse alimentare necesită, conform
Ordinului nr.111/2008, înregistrarea în cadrul instituție i mai sus
menționate.Astfel pentru desfășurarea activității de alimentație publică, este
necesar pe lângă declarația pe proprie răspundere și înregistrarea în cadrul
Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor care
funcționează la nivelul fiecărui județ.
În urma activităților desfășurate rezultând deșeuri de uleiuri și grăsimi
alimentare ( cod 20 01 25 , cf. Anexei 2 din H.G. nr.856/2002), în vederea
respectării legislației de mediu cu privire la gestionarea deșeurilor, operatorii
economici sunt obligați să încheie contracte de preluare a uleiurilor comestibile
uzate, cu societăți autorizate în acest sens de Agenția Națională de Protecția
Mediului.

Desfășurarea activității în cadrul unei unități de alimentație publică, implică în
vederea executării operațiunilor de curățare și dezinfecție, folosirea unor
substanțe biocide precum și a altor substanțe specifice, considerate periculoase
pentru sănătatea umană și mediu, acestea fiind menționate în Regulamentului

(CE) nr. 1272/2008 privi nd clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a
amestecurilor – intitulat CPL).

Conform prevederilor legale, operatorii economici care vor să desfășoare o
activitate de alimentație publică și sunt înregistrați la Oficiul Registrului
Comerțului , se autorizează din punct de vedere sanitar în baza declarației pe
proprie răspundere, completată în cadrul Biroului Unic din cadrul ORC Sibiu.

Protecția muncii este reglementată la nivel national prin Legea nr. 319/2006, a
securității și sănătății în mu ncă și prin normele metodologice de aplicare a
acesteia, aprobate prin HG 1425/2006.

Având în vedere că nerespectarea reglementărilor legale in domeniul SSM, se
sanctioneaza cu amenzi contraventionale in cuantum ridicat, pentru o mai buna
cunoaștere a ace stui domeniu este necesar ca viitorul antreprenor, în calitatea sa
de angajator, pe langă actele normative menționate anterior, să se informeze și
asupra prevederilor cuprinse în:
– Ordinul nr. 508/2002, priviind aprobarea Normelor generale de protectia
muncii – H.G. nr.355/2007, privind supravegherea sănătății lucrătorilor
– H.G. nr.1048/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de
munca
– H.G. nr. 109 1/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
locul de munca
– H.G. nr.1146/2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca – Pentru
alimentatie publica p ot fi consultate

– NSSM nr.45 – Normele Specifice de Securitate a Munci, la adresa :
http://iprotectiamuncii.ro/norme -protectiamuncii/nssm -45 , aprobate prin Ordinul
nr.55/1997, acestea avand caracter voluntar, fapt stipulat prin H.G. 504/2004.

Realizat de Bîndilă Raluca -Irina

3.2 MEDIUL INTERN

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
● Localizarea păstrăvăriei într -un
punct turistic bine stabilit
● Existența unui râu de munte în
apropierea păstrăvăriei care alimentează
bazinele cu apă corespunzătoare
condițiilor de trai ale peștilor
● Angajarea unui personal califictat
● Oferirea de spații pentru parcare
● Oferirea de meniuri variate,
diversificate pentru toți clienții
indiferent de vârstă
● Introducerea noului pește ”păstrăv –
somonizat” care este unic pe piață
● Acoperire mare a pieței care va
crește anual în fiecare an
● Imagine, reclamă și marketing bun
● Lipsa clientelei formate, ceea ce
înseamnă ca poate dura ceva timp până
ce clientul va avea încredere în serviciile
prestate de firmă
● Accesul interzis la împrumuturi și
credite bancare, sau de la persoane
autorizate care să facă acest lucru
● Lipsa ultimelor mijloace
tehnologice, ferma aflându -se la început
sistemele cele mai noi vor lipsi deoarece
noi trebuie sa ne încadrăm cu
cheltuielile într -o sumă fixă, ceea ce nu
ne perimite o dotare de ultimă generație
● La început trebuie să ne procurăm
puietul de la alte păstrăvarii cu vechime,
noi neavând resurse necesare pentru a -l
avea din producția noastră fapt care va
determina costuri suplimentare
● Productivitatea și profesionalismul
angajaților să fie sub așteptări, acest
domeniu al fermelor piscicole nefiind
foarte dezvoltat la noi în țară, lucru care
ar provoca îmbolnăvirea animalelor sau
afectarea creșterii lor
● Lipsa posibilității de a putea caza
turiști în inci nta restaurantului

Realizat de Ilisei Daniela

4. Segmentul de piata tinta
1.Produsele realizate sunt destinate pietei locale reprezentand localitatile din
Judetul Maramures si nu numai, dar in special supermarketurilor si restaurantelor
din orasele din judet, unde cererea de pastrav este mare. O parte din productie
este consumata si de locuitorii din zona.Piata de pastrav din judetul Maramures si
nu numai este intr -o continua crestere datorita cresterii nivelului de trai si puterii
de cumparare a locuito rilor judetului, fapt ce atrage dupa sine si cererea mai mare
de produse scumpe cum este si pastravul.
2.Criterii de segmentare:
Criteriile folosite de firma la alegerea pietei difera de la un produs la altul,
principalele grupe de variabile dupa care se p oate face segmentarea fiind:
1. Variabile geografice
2. Variabile demografice
3. Variabile psihologice
4. Variabile comportamentale
In cadrul grupei de variabile demografice pot fi identificate:
a. Dupa varsta piata poate fi segmentata in:
· Tineri pana in 30 de ani care sunt receptivi la tot ceea ce este nou
· Persoanle peste 30 de ani
. Copii/Familii cu copii
b. Dupa venit piata se segmenteaza in:
· Pentru persoane cu venituri medii firma comercializeaza pastravul congelat

· Pentru persoane cu v enituri mari firma comercializeaza pastravul vii
· Pentru alte firme cu venituri medii si mari
c. Dupa mediu, segmentarea pietei se realizeaza astfel:
· In general persoanele din mediul urban
In cadrul grupei de variabile psihologice, se pot distinge:
a. In functie de personalitate si comportament
· Persoanele moderne vor comanda numai pastrav viu
b.In functie de stilul de viata, segementele de piata avute in vedere sunt:
· Persoane conservatoare care vor adopta intotdeauna ceea ce este nevoie si
necesar

5 .Strategii de marketing
Strategia de marketing se concretizeaza in proiectarea mixului de marketing.
Mixul de marketing este orientarea activitatii de marketing a pastravariei in
functie de resursele interne si de conditiile de piata, prin combinarea i ntr-un tot
unitar, coerent, sub forma unor programe a elementelor:
– produs
– pret
– plasare – distributie
– promovare

Realizat de Mesaros Raluca -Maria

5.1 STRATEGIA DE PRODUS

Firma are ca și obiectiv principal satisfacerea nevoilor consumatorilor. De
aceea aduce la dispoziție oamenilor linii de produse complexe. Introducerea pe
piață a noului tip de pește păstrăv -somonizat, face ca aceasta să fie unică având
impact favorabil asupra oamenilor doritori de a încerca lucruri noi. De asemenea
pe lângă aces t nou soi de pește ferma vă mai pune la dispoziție încă trei specii de
păstrăv: Păstrăv Curcubeu, Păstrăvul Fântânel si Păstravul Indigen.

• Păstrăvul Curcubeu

Este un pește răpitor și el își are originea în apele reci curgătoare din
America,tocmai de aceea unii oameni cunoscându -l sub numele de Păstravul
american.
El poate ajunge la o lungime între 25 -30 cm și o greutate de 0,4 -1,5 kg.

• Păstrăvul Fântânel

Este un pește dulcicol care trăiește de asemenea în apele reci și cugatoare de
munte. Ca și păstrăvul curcubeu își are originea din America. A fost adus în
România in 1906 pentru prima oară. Acest pește ajunge la dimensiuni între 20 -26
cm, iar ca și greutate între 100 -160 grame. Acest pește nu are un gust a tât de bun
ca și păstrăvul curcubeu sau cel indigen, dar este un pește care facilitează
pescuitul sportiv.

• Păstravul Indigen
Este la fel ca toți păstravii, adică un pește dulcicol și răpitor. Este originar din
Europa. 7
Lungimea corpului variază între 20 -30 cm iar greutatea acestuia intre 200 -600
grame. Trăiește chiar și 12 ani.

Așadar fima ”Solzi aurii” dispune de produse competitive care să atragă prin
calitate si preț. Produsele pe care firma se specializează sunt: creșterea pești lor,
producerea icrelor, pregătirea celor mai diversificate specialități culinare care se
bazează doar pe preparate din pește. De asemenea avem în plan ca în decurs de un
an să putem produce chiar noi puietul de care avem nevoie, fără a fi nevoie sa îl
cumpărăm din alte părți pentru a ne sporii comercializarea a cât mai mult pește și
la rândul nostru să vindem pentru alte păstrăvării.

Prin producerea acestor bunuri de către ferma noastră dorim să acoperim o
piață de desfacere cât mai mare și de asemenea c a restaurantul nostru să adune un
număr cât mai mare de oameni dornici să ne guste produsele. Solzi aurii dorește
să vină în ajutorul cumpărătorilor punând la dispoziție produse calitative la prețuri
foarte avantajoase pentru toate buzunarele și pentru toa te gusturile. Cumpărătorii

găsind la noi tot ce și -au dorit, unul dintre scopurile noastre principale fiind
clientul mulțumit.

Știm foarte bine ca atunci când un bun apare pe piață are un ciclu de viață
format din mai multe perioade prin care trebuie sa treacă. Oamenii care au studiat
acest lucru îmbinând biologia cu demgrafia au ajuns la un numitor comun,
declarânt că aceste faze sunt patru la număr: naștere, creștere, maturizare și
declin.

Firma noastră se află undeva pe hartă la momentul de lansare înspre creștere.
Pentru ca acesta să crescă este nevoie de proiecte și strategii bine puse la punct,
care sa aibă soluții pentru orice fel de problemă care ar putea să apară și prin
urmare să poată fi rezolvată în timp util sau când clientul are nevoie.

Firma fiind la început nu ne putem aștepta la câștiguri mari, dar prin strategii de
marketing și prin seriozitate ne putem clădii un viitor stabil și un profit pe
măsura. De asemenea trebuie să avem grijă la contractele pe care le avem cu
anumiți clienți, astfel ca cererea să nu depășească oferta și să nu ne putem
îndeplinii îndatoririle. Prin urmare ca să avem o creștere sigură trebuie să ținem
cont de toate cele enumerate mai sus și succesul nu va întârzia să apară.
Prin seriozitate și disciplină ne vom putea sporii creșterea și prin imagine bună,
reclamă, ambalaj, devenind astfel un brand pe piața romanească.

Matricea BCG

𝐶𝑅𝑃1=30000
35000=0.85
𝐶𝑅𝑃2=30000
15000=2
𝑅𝐶𝑃1=(1550000 −1500000 )∗100
1500000=3.33%
𝑅𝐶𝑃2=(800000−660000)∗100
660000=19.21%

Pastrav restaurant Pastrav viu
Vp-2020 1500000 660000
Vp- 2021 1550000 800000
CA-2020 30000 30000
CA concurenti principali 35000 15000

Realizat de Matyas Elisabeta

5.2 Strategia de pret

Pentru început firma noastră va adopta strategii de preț scăzut pentru a câștiga
cât mai mulți clienți, deci pentru a intra pe piața repede și pentru a vinde cât mai
mult, pentru a avea profit. Pe termen lung vom reusi sa iesim in fata concurentilor
deoarece oferim produse de calitate, mai avem si avantajul pretului redus, in plus
introducem p e piata o noua specie de pastre, pastravul somonizat.
Costuri fixe
Ingrijire bazin 200 RON/luna
Telefon 180 RON/luna
Internet 100 RON/luna
Salarii 20000 RON/luna
Ingrijire spatii verzi 140 RON/luna
Salubritate 50 RON/luna
Promovare 200 RON/luna

Costurile fixe pe o luna vor fi de 20870 RON, cea ce inseamna ca pe an
costurile fixe ating o valoare de 250440 RON.
Costuri variabile
Icre pastrav somonizat 1000buc/40RON
pastrav curcubeu 1000buc/40RON
pastrav fantanel 1000buc/40RON
pastrav indigen 1000buc/40lei
Hrana pastrav 5.3 RON/kg
Cheltuieli de regie (apa,curent,gaz) 3000 RON/luna
Aprovizionare restaurant 4000 RON/luna

Datorita faptului ca dorim sa furnizam pastrav si in supermarketuri capacitatea
va prezenta o productie de minim 60 de tone (60000 kg/an) de pastravi pe an.
Din productia anuala in egala masura vor face parte fiecare dintre speciile de
pastravi pe care le oferim la vanzare cea ce inseamna ca :
Tip pastrav Productie anuala
in kg Greutate unui
peste in g Productie anuala
in buc (aproximativ)
Somonizat 15000kg 350g 42800
Curcubeu 15000kg 400g 37500
Fantanel 15000kg 160g 93000
Indigen 15000kg 200g 75000
TOTAL 248300
buc/an
40RON/1000buc = 0.04 RON/buc –Pretul la icre
248300*0.04=9932 RON/an cheltuit pe icre
Pentru cresterea unui pastrav cantitatea de hrana administrata pe zi este de
aproximativ 500kg/zi. De aici rezult ca in perioada unui an cantitate de hrana este
de 500*365= 182500 kg.
5.3*182500= 967250 RON/an costul cu hrana pestilor.
Cheltuielile anuale de regie ar fi de 36000RON/an iar cu aprovizionarea
restaurantului ar fi 48000RON/an.
Tip cost Valoare RON/an
Costuri fixe 250440
Costuri
variabile Icre 9932
Hrana 967250
Regie 36000
Aprovizionare
restaurant 48000
TOTAL 1311622

Producerea unui kilogram de pastrav preparat in restaurant costa aproximativ
1311622/60000=21.86 RON/kg adica 2.18 RON/100g. Avem un adaos comercial
de 100%. Concurenta are pretul la pastrav de 7RON/100g, noi vindem cu
5RON/100g cea ce inseamna ca o vindem cu 28.57% mai i eftin.
Producerea unui kilogram de pastrav vandut viu nu include cheltuielile cu
aprovizionarea restaurantului deci va fi egala cu 1263622/60000=21.06 RON/kg.
Aici adaosul comercial va fi doar de 5%. Pretul de comercializare va fi de 22
RON/kg astfel avand un pret mai scazut decat concurenta cu 8.33%.
Jumate din cantitatea produsa a fost vanduta in restaurant iar cealalta jumatate
a fost vandut viu catre clienti nostri.
Peste vandut in
restaurant Peste vandut viu
Cantitate kg 30000 30000
Cheltuieli de productie
RON 655800 631800
Venituri incasate RON 1500000 660000
Profit RON 844200 28200
PROFIT TOTAL PE
AN 872400
Bibliografie:
https://www.bizoo.ro/firma/alcri/vanzare/326242/icre -de-pastrav -embrionate -fantanel –
indigen -curcubeu
http://super -hrana.ro/cel -mai-bun-somon -e-pastravul -un-roman -creste -pesti -care-la-exterior –
sunt-pastravi -iar-la-interior -au-carne -de-somon/
http://fishhouse.ro/furaje -pesti/
http://www.meat -milk.ro/pastravaria -o-investitie -pe-termen -lung/
http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/cocan.pdf
http://www.complexlostrita.ro/

Realizat de Ilisei Daniela
5.3 Strategia de plasare

Produsele noastre se vor putea achizitiona prin 2 metode :
-direct din cadrul pastravariei
-prin intermediari, pe baza contractelor cu lanturile de supermarket uri(Auchan,
Carrefour, Metro, Selgros)
Canalele de distibutie :
Canalele de distributie sunt canale cu doua verigi, prin furnizori.Furnizorii
achizitioneaza de la noi pestele si in continuare il distribuie in magazine.

Tipul canalului de marketing : este de canal de produse de consum.

Dimensiune canalului de marketing :
Lungimea – este relativ scurta deoarece avem un singur intermediar
Latimea – este de 5 unitati deoarece monitoarele sunt puse la vanzari
in 5 puncte(Auchan, Carrefour, Metro, Selgros, magazinul propriu)
Adancimea –mare , deoarece exista un grad de a propiere de
consumator, prin faptul ca le oferim posibilitatea de a cumpara peste direct de la
noi.
Canalul invers nu exista deoarece noi nu mai asiguram servicii post
vanzare.
– Contractele sunt facute pe 2 ani cu firmele Aucha n, Carrefour, Metro,
Selgros

Orarul de lucru este :
Luni Inchis
Marti 10:00 – 21:00
Miercuri 10:00 – 21:00
Joi 10:00 – 24:00
Vineri 10:00 – 24:00
Sambata 10:00 – 24:00
Duminica 10:00 -pana la ultima comanda

Realizat de Bîndilă Raluca -Irina

5.4 PROMOVAREA FIRMEI
Ținând cont de obiectul de activitate al firmei noastre trebuie să cunoaștem
importanța promovării păstrăvariei noastre pe piața din România, în special pe
cea din Ardeal. Impunerea unei imagini favorabile credem no i că este cheia spre a
caștiga clienți noi și de durată.
Cunoscând obiceiul oamenilor de a consuma din ce în ce mai mult peste și
tendința de a mânca cât mai sănătos, am venit cu aceste lucruri combinate pentru
a satisface cât mai mulți oameni interes ați de calitate nu doar de cantitate. În urma
indentificării pieței țintă (prezentată mai sus), am ales și modul prin care dorim să
ne facem cunoscută firma și strategiile de promovare. De asemenea mai trebuie să
ținem cont și de un buget care l -am alocat acestui sector, adica să folosim cât mai
puțini bani și să avem rezultate cât mai satisfăcătoare.
Alegerea următoarelor canale le -am luat in funcție de relevanta lor
pentru posibilii nostri consumatori.
Canalele de promovare ale vânzărilor:
• TV
• web
• panouri publicitare
• organizarea unui eveniment pentru deschiderea păstrăvăriei
PROMOVAREA TELEVIZATĂ
Am ales acest tip de promovare deoarece se adresează unui public larg,
având în vedere faptul că oamenii care se își petrec timpul în fața televizorului
crește, iar mijloacele din media sunt foarte bine auzite de întreaga societate.
Astfel numele restaurantului nostru ar ajunge mai popular și de asemenea ar
atinge mai multe sectoare din piața noastră țintă.
Ne-am gandit că cel mai bun po st pentru a face acest tip de publicitate este
un post local din Maramureș deoarece costurile nu sunt asa de mari și acest lucru

ar fi un efect pozitiv din mai multe puncte de vedere și de asemenea un post TV
care se referă la toata zona Ardealului.
Reclama se difuzează o singură dată în cadrul unei emisiuni zilnice.
Posturile cu care s -au încheiat contracte de difuzare sunt: ArdealTV și
eMaramureș.
Costul acestor reclame ajunge la 750 de euro pentru o perioadă de o lună.
POST TV EMISIUNE
ArdealTV TEZAUR DIN ARDEAL:
L-S de la orele 12 și 15
eMaramureș OAMENI DE ISPRAVĂ:
L-V de la orele 21:45
PROMOVARE WEB
Acest tip de publicitate are un cost redus și îți oferă ușurință în a împrăștia
informația. De asemenea prin această metodă poți oferi publicului detalii
amănunțite, este flexibilă având acces nelimitat, iar aceasta se adresează
publicului tânăr, mereu în căutare de nou și care utilizează aceste mijloace
frecvent.
De asemenea ar fi propice și crearea unui site WEB cu toate deta liile despre
păstrăvarie, cu toate serviciile puse la dispoziție pentru clienții nostrii. Acest
mjloc de promovare este unul relativ accesibil, costul ajungând la maxim 150 de
euro.

PROMOVARE PRIN PANOURI PUBLICITARE
Această formă de promovare a com paniei se evidențează prin amplasarea
panourilor publicitare în interecții ale orașelor de unde ne dorim sa captăm o piață
cât mai largă. Am ales orașele care și -au pus amprenta tot mai mult pe creșterea
vânzărilor din apropierea zonei unde păstrăvăria noa stră este amplasată: Cluj –
Napoca, Maramureș, Satu -Mare, Oradea și Bistrița -Năsăud.

Pe respetivele panouri vor fi prezentate imagini din incinta păstrăvăriei și de
asemenea mancarea care se gătește, în plus vor fi prezentate și ofertele
actualizate.
Acesta metoda de promovare o realizăm cu ajutorul unei firme care este
specializată în acest domeniu, costul ajungând în jur de 500 de euro. În plus am
beneficiat și de o sponsorizare a primăriei care își dorește creșterea numărului de
turiști în zona Cavic.
Orasele in care s -a considerat implementarea acestui tip de promovare sunt:
• Cluj-Napoca:
-str. Observatorului, str. Clea -Mănăștur, în plus la ieșire din oraș mai exact în
Florești
• Baia-Mare:
-str.Maramureș (centrul orașului)
• Satu-Mare
-str. Cetății
• Oradea:
-str. 12 Octombrie
• Bistrița:
-str. Bulvardul Decebal

ORGANIZAREA EVENIMENTULUI DE DESCHIDERE A PĂSTRĂVĂRIEI
Un alt tip de promovare care vrem sa îl implementăm este că atunci când o
să deschidem restaurantul și păstrăvăria, să organi zăm un eveniment pe măsură.
Prin urmare am ales o dată de dechidere strategică: 14 februarie 2020. Această
dată este perfect aleasă din mai multe puncte de vedere: anotimpul în care ne
aflăm este momentul în care mulți turiști se află în zonă. 14 februa rie este iarăși o
zi aleasă numai bine fiind ”Ziua îndrăgostiților”, pe când toate persoanele sunt în
căutare de destinații cât mai originale.
Pentru acest eveniment ne -am gândit la chemarea unei trupe de muzică care
va anima atmosfera si de asemenea clienții vor avea la îndemână bucate
diversificate, prin urmare și de unde să aleagă pentu a -și satisface dorințele. De
asemenea vor fi invitați oamenii importanți din zonă.

Acest eveniment va fi însoțit de reclame prin flyere. Acestea fiind corect
împărțite sunt un mijloc de promovare foarte eficient. Totodată în acest
eveniment se vor organiza jocuri, iar cuplurile câștigătoare o să beneficieze de
cadouri și de anumite reduceri la diverse sortimente de pește.

IMPLEMENTARE :
Grafic Gantt cu activitatile pentru promovare pe săptămâni.

Realizat de Bîndilă Raluca -Irina

6. BUGET
Sunt acele cheltuieli care susțin afacerea până în momen tul în care devine
profitabilă:
Nr.crt Cheltuieli fixe lunare U.M 2020 2021
1 Îngrijire
bazine(avarii)** LEI/
lună 200 230
2 Telefon LEI/
lună 180 180
3 Internet LEI/
lună 100 120
4 Salarii LEI/
lună 20.000* 35.000
5 Îngrijire spații verzi LEI/
lună 140 130
6 Promovare LEI/
lună 4500 5000
7 Salubrizare LEI/
lună 50 70
Total LEI/
lună 25.170 40.730
Observații:**cheltuieli preluate din provizioane
*8 angajați x2.500

Nr.
crt Cheltuieli variabile
lunare U.M 2020
1 Produse aprovizionare
magazie % din
vânzari 1,4
2 Furaje % din
vânzari 1,9
3 Puiet % din
vânzari 1,4
4 Utilități % din
vânzari 2,1
Total
% din
vânzari 6,8

Decizii la nivel de managment

La nivel de conducere, pentru a scădea valoarea cheltuielilor, s -a hotărât ca
salarul angajaților, indiferent de funcție să fie același, adică 2.500 lei/lună.
Urmând ca în anul următor, când ajungem la profit să se recalculeze salariile.
Procentele ca re se vor adăuga la salariile de bază sunt:
● 3% la funcțiile de conducere (din profit)
● 1,9% la funcțiile care nu necesită calificare
● 2,3% la funcțiile care necesită calificare

Surse de venit

AFN: ajutor financiar nerambusabil
• fonduri europene , SUMA: 150.000 € (694581.09 lei)
• fonduri pentru dezvoltare rurală și întreținerea apelor, primite de la primăria
locală, SUMA: 30.000 lei
Se preconizează ca după primul an de activitate profitul sa depășească 150.000
lei.

Realizat de Koblicska Lidia
7. CHESTIONAR

Buna ziua! Pastravaria “Solzi aurii” realizeaza un studiu de piata in ceea ce
priveste consumatorii de peste si evaluarea serviciilor oferite.
Va asiguram confidentialitatea cu priveste la informatiile pe care ni le
oferiti. Parerea dumneavoastra este foarte importanta pentru noi si ne va ajuta sa
ne imbunatatim serviciile prestate.
Echipa “Solzii aurii” va multumeste pentru rabdare si sinceritate!

1.Obisnuiti sa consumati peste?
□ Da □ Nu

2.Obisnuiti sa testati noi tipuri de peste?
□ Da □ Nu

3.De unde ati aflat de local?
□ Facebook □ Prieteni □ Afise □ Altele

4.Sunteti multumiti de serviciile oferite?
□ Da □ Nu

5.Calitatea mancarii se ridica la nivelul asteptarilor dumneavoastra?
□ Da □ Nu

6. Sunteti multumit de modul de servire?
□ Da □Nu

7.Ce importanta au urmatoarele criterii in achizitionarea/consumarea pestelui?

Foarte
important important Asa
si asa Putin
important Deloc
important
Soiul
Pretul
Modul
de crestere
Aspect
Altele :
(care?)

8.Care a fost frecventa de cumparare in ultimele luni?
□ Zilnic □ De 2 -3 ori pe saptamana □ O data pe saptamana □ O data pe luna
□ Deloc

9.Cat sunteti dispusi sa platiti pe un kg de peste?
□ intre 20 -25 lei □ intre 26 -35 lei □ intre 36 -50 lei □ peste 50 lei

10. Care dintre afirmatatiile de mai jos va reprezinta?
□ Sunt fidel unui singur soi.
□ Imi place sa incerc tipuri variate simultan.
□ Consum oca zional si nu tin cont de ceva anume.
□ De cate ori cumpar incerc ceva nou.

11. Care este motivul pentru care consumati peste?
□ Stil de viata sanatos □ Dieta □ Pentru beneficiile aduse □ De pofta
□ Ocazii speciale

12. Recomandati pastravaria noastra la alte cunostinte?
□ Da □Nu
13. Care este categoria de varsta in care va incadrati?
□ Sub 20 ani □ 21 -30 ani □ 31 -40 ani □ 41 -50 ani □ Peste 50 ani

14.Genul dumneavoastra?
□ Feminin □ Masculin

15. Stare civila?
□ Casatori t/a □ Necasatorit/a

16.Mediul din care proveniti?
□ Mediul rural □ Mediul urban

17.Studii absolvite?
□ Studii primare □ Studii gimnaziale □ Studii liceale □ Studii universitare
□ Studii postuniversitare

18.Care este venitul net pe membru de familie?
□ Sub 500 lei □ 501 -1000 lei □ 1001 -1500 □ Peste 1500