Proiect Pentru Certificarea Competentelor Profesionale

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE

“POLITICA DE PRODUS”

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I. POLITICA DE PRODUS. ATRIBUȚII ȘI OBIECTIVE

1.1. DEFINIREA PRODUSULUI

1.2. CLASIFICAREA PRODUSELOR

1.3. LINIILE ȘI GAMELE DE PRODUSE

1.4. CICLUL DE VIAȚĂ AL PRODUSELOR

2.1. PRODUSELE NOI

2.2. PROCESUL DE DEZVOLTARE A NOILOR PRODUSE

2.3. DETERMINAREA OBIECTIVELOR

2.4. GENERAREA IDEILOR

2.5. SELECȚIA IDEILOR

2.6. TESTAREA CONCEPTULUI

3.1. ANALIZA AFACERII

3.2. LANSAREA PRODUSULUI

3.3. MARCAREA PRODUSULUI

3.4. STRATEGII DE PRODUS

CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A FE. DELIGHT S.R.L.

CAPITOLUL III. STUDIUL DE CAZ PRIVIND POLITICA DE PRODUS

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Am ales acest subiect deoarece consider că politica de produs arată personalitatea unei întreprinderi, ceea ce o întreprindere dorește a fi în fața clienților ei.

Am ales această temă deoarece sunt de părere că politica de produs este cea mai importantă din mixul de marketing. Spun că este cea mai importantă pentru că produsul este imaginea unei companii, prin el organizația ajunge la client, iar acesta alege să-i fie fidel sau nu. Așadar, produsul trebuie bine gândit și proiectat în urma prospectării pieței, dar mai ales trebuie bine aleasă strategia ce trebuie adoptată pentru a ajunge la segmentul de piață interesat de produsele companiei.

Ca viitor tehnician în activități de comerț, mi-am propus prin lucrarea de față, intitulată „Politica de produs”, să prezint câteva dintre aspectele esențiale ale acesteia.

Politicii de produs, la nivel de întreprindere i se pot atribui trei sarcini principale:

introducerea produselor noi în fabricație și pe piață pentru câștigarea de noi segmente de clienteală;

modernizarea produselor introduse pe piață;

eliminarea produselor „îmbătrânite”.

O politică de produs arată daca unei întreprinderi îi pasă de satisfacția clienților sau dacă dorește doar să obțină profit, arată de asemenea și obiectivele acesteia atât cele pe termen scurt cât si cele pe termen lung. Aceasta mai are rolul de a stabili care este piața țintă a întreprinderii și care este atitudinea față de această piață comparativ cu alta și așteptările din partea acceptanților unei piețe tintă.

Politica de produs adoptată de o firmă trebuie aleasă cu grijă deoarece fiecare decizie în această privință are influențe directe asupra opiniei consumatorilor despre marca sub care este desfășurată activitatea întreprinderii opinii care influențează succesul sau insuccesul atât întreprinderilor noi cât și a întreprinderilor cu tradiție putând sa le ridice sau sa le prabușească.

Astăzi, marketingul este o condiție de bază a reușitei pe piață. În condițiile unei economii globale caracterizată printr-o competiție acerbă, competiție care se reflectă în condiții din ce în ce mai dure pentru companii, marketingul constituie soluția pentru a face față concurenței și pentru a satisface nevoile și dorințele consumatorilor. Produsul este privit din perspectiva așteptărilor pe care consumatorul le are și cărora acesta le poate răspunde în diferite moduri. Cerințele și viziunea de marketing a produsului pornesc de la client și nu de la producător.

Politica de produs este o conduită pe care o adoptă întreprinderea producătoare sau comercială privitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de bunuri materiale și servicii ce fac obiectul propriei activități, prin raportare permanentă la cerințele mediului de viață în care activează. Aceasta este îndeseobi comparată cu “inima marketingului “, prin această metaforă încercându-se a se exprima ideea că dezvoltarea de produse, servicii, idei și conducerea acestora pe piață, de-a lungul ciclului lor vital, se constituie în jurul activităților de marketing. Legătura sa cu celelalte componente ale mixului de marketing (politica de preț, politica de distribuție, politica de comunicare) este directă, toate acestea la un loc alcătuind instrumentarul de acțiune al marketingului.
Obiectul politicii de produs îl reprezintă bunurile economice în sensul cel mai cuprinzător al termenului, subsumându-se acestui concept atât bunurile reale (tot ceea ce poate fi perceput direct cu simțurile umane), cât și bunurile imateriale (servicii și drepturi – brevete, licențe etc.). Întrepătrunderea și combinarea acestor componente ale bunurilor economice sunt atât de diverse, încât devine tot mai dificil, a separa rolul fiecărei entități în parte în decizia de cumpărare.

Cu toate acestea, consecințele practice pentru întreprindere ale acestui produs nu pot fi neglijate.
Obiectivele urmărite de politica de produs trebuie sa slujească scopului activității economice a întreprinderii, privind modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvată a structurii fabricației sau a sortimentului comercializat.

Subcomponentele sale sunt strategiile și tacticile politicii de produs.
Strategiile de produs semnifică principalele direcții în care întreprinderea poate să-și mobilizeze potențialul uman, material și financiar pentru a realiza indicatorii

economico-financiari pe care și i-a fixat.

În cadrul acestor direcții strategice, produsul reprezintă obiectul central asupra căreia acționează totalitatea forțelor motrice ale întreprinderii și mediului. Componente ale politicii, strategiile de produs fac parte în același timp din arsenalul strategic general al întreprinderii.
Activitățile componente ale politicii de produs pot fi grupate, după conținutul lor tematic, în mai multe ansambluri.

Cercetarea produsului – componenta distinctă a studiilor de piață – are în vedere analiza calității produselor aflate în fabricație și/sau în vânzare, studiul învechirii economice (prin intermediul ciclului lor de viață), analiza circulației produselor și urmărirea lor în utilizare sau în consum. Investigațiile sunt completate cu cele privitoare la poziționarea produselor. Aceasta din urmă reprezintă o evaluare comparativă a produselor concurente-destinate satisfacerii aceleași trebuințe-reflectând capacitatea fiecăruia de a se pune în valoare în raport cu celelalte pe baza unei diferențieri obiective sau imaginate de consumator. Cercetarea produsului are semnificația unei analize-diagnostic, de natură să semnaleze punctele „forte” și cele „slabe” ale gamei de fabricație sau ale sortimentului comercializat, pentru a permite o fundamentare cât mai adecvată a strategiei întreprinderii.

Capitolul I.

POLITICA DE PRODUS. ATRIBUȚII ȘI OBIECTIVE

1.1. Definirea produsului

Marketingul este asociat, în primul rând, cu promovarea, publicitatea sau cu prețurile; produsul fiind considerat ca făcând parte dintr-un plan secund, cu toate că importanța acestuia este esențială în ceea ce privește demersurile de marketing ale întreprinderilor.

Produsul reprezintă, de fapt, nucleul central al oricărei politici de marketing, indiferent de tipul sau dimensiunea întreprinderii vizate; prin intermediul produsului întreprinderea poate acționa și influența piața pe care își desfășoară activitatea.

Politica de produs vizează nu doar produsele existente ci și diversificarea gamelor sortimentale, noile produse pe care întreprinderea dorește să le realizeze și cu care dorește să răspundă cerințelor consumatorilor .

Deciziile ce vizează produsul, respectiv politica de produs a întreprinderii reprezintă o componentă importantă a politicii globale a acesteia; pe o piață concurențială și în contextul evoluției continue a cerințelor și preferințelor consumatorilor, este esențial ca întreprinderea să se adapteze în permanență acestor mutații, astfel încât să-și poată optimiza raportul efort/efect.

La nivelul politicii globale de marketing a întreprinderii, produsul, respectiv politica de produs reprezintă un element central. Odată definit produsul, apare necesitatea definirii corespunzătoare a piețelor pe care acesta va acționa, altfel spus, se procedează la definirea cuplului produs – piață. Alături de produs și de piață, prețul reprezintă, în activitatea practică, un al treilea element pe care se sprijină întregul proces de organizare – din perspectivă comercială – a întreprinderii.

Produsul reprezintă un ansamblu de atribute sau caracteristici, tangibile și intangibile, care apar sub o formă ușor de recunoscut și pe care cumpărătorul le acceptă ca satisfăcând nevoile sale de bunuri ori servicii. Astfel, din punctul de vedere al cumpărătorului/consumatorului, pot fi identificate și delimitate următoarele tipuri de atribute/caracteristici ale unui produs:

• tangibile, care pot fi percepute fizic, direct măsurabile, cum ar fi :dimensiunile, forma, culoarea, greutatea etc.;

• psihologice, rezultate din satisfacția posesiei sau utilizării, care corespund nevoilor umane;

• cele care contribuie la realizarea utilității estimate a produsului, și care îl satisfac pe consumator.

Definițiile produsului sunt multiple:

• bun material rezultat în cadrul procesului de muncă;

• orice lucru care poate fi oferit pe o piață în vederea atragerii atenției celor interesați în privința achiziționării, utilizării sau consumului și care poate satisface o nevoie sau o dorință;

• obiect (bun material), idee sau rezultatul executării unei lucrări sau prestării unui serviciu care aduce satisfacții sau avantaj cumpărătorului.

În general, în definirea unui produs intervin următoarele elemente/componente:

• componentele corporale, care se referă la proprietățile tehnice și fizice concrete ale unui produs (greutate, volum, durată de viață etc.);

• componentele acorporale, care cuprind elementele ce nu au o structură materială nemijlocită: marca și numele, instrucțiuni de utilizare, prețul, serviciile care însoțesc produsul (instalarea, termenul de garanție, service-ul etc.);

• comunicațiile referitoare la produs, care includ ansamblul informațiilor transmise cumpărătorului potențial: promovare la locul vânzării, publicitate ș.a., cu scopul de a facilita prezentarea produsului și a impulsiona decizia de cumpărare ;

• imaginea produsului este un atribut imaterial, simbolic și arată modul în care produsul îl reprezintă pe consumator, precum și modalitatea în care acesta dorește să fie perceput de cei din jur.

1.2. Clasificarea produselor

Clasificarea produselor poate fi realizată în funcție de mai multe criterii, unul dintre cele mai utilizate fiind destinația produselor, după care avem următoarele categorii:

• produsele de consum sunt achiziționate de indivizi sau familii, pentru uzul personal. În funcție de obiceiurile de cumpărare, respectiv de consum, distingem mai multe tipuri de produse, după cum urmează: bunuri de consum curente, produse de folosință îndelungată, produse specifice sau produse noi, produse “necăutate”:

– produsele de consum curent sunt acelea achiziționate în mod obișnuit și frecvent, necesitând un efort minim în ceea ce privește desfășurarea procesului de cumpărare. – produsele de folosință curentă satisfac o anumită nevoie curentă și își consumă întreaga valoare de întrebuințare după fiecare utilizare. La rândul lor, sunt încadrate în mai multe categorii: cumpărări obișnuite (produse alimentare, de exemplu), cumpărări de impuls, efectuate la trecerea prin fața linearului in care decizia de cumpărare se bazează pe comparații ale mărcilor, prețurilor, serviciilor etc.

– produsele de folosință îndelungată au o valoare de întrebuințare care se manifestă pe termen lung și un grad redus de uzură fizică. Produsele din această categorie, comparativ cu bunurile de consum curent: au prețuri mai mari, presupun un proces decizional de alegere cu o durată mai mare, iar decizia de cumpărare se bazează mai mult pe elemente raționale decât impulsive.

– produsele specifice sau produsele noi prezintă caracteristici singulare, care determină un anumit segment de consumatori să depună un efort deosebit în procesul de achiziționare. Aceste produse sare se bazează pe comparații ale mărcilor, prețurilor, serviciilor etc.

– produsele de folosință îndelungată au o valoare de întrebuințare care se manifestă pe termen lung și un grad redus de uzură fizică. Produsele din această categorie, comparativ cu bunurile de consum curent: au prețuri mai mari, presupun un proces decizional de alegere cu o durată mai mare, iar decizia de cumpărare se bazează mai mult pe elemente raționale decât impulsive.

– produsele specifice sau produsele noi prezintă caracteristici singulare, care determină un anumit segment de consumatori să depună un efort deosebit în procesul de achiziționare. Aceste produse se caracterizează prin următoarele elemente: decizia de cumpărare necesită o perioadă de timp mai mare, comparativ cu alte produse; cumpărarea se face în urma unor comparații ale diferitelor produse/mărci oferite pe piață; de regulă, se procedează și la o selecție atentă a punctului de vânzare; produsele au un preț ridicat; distribuția este selectivă etc.

– produsele „necăutate” sunt, în general, produse necunoscute care, chiar și atunci când devin cunoscute consumatorului, acesta nu își manifestă intenția de a le achiziționa; ele se transformă în produse “căutate” odată cu influențarea opiniei consumatorilor, prin intermediul activităților promoționale.

• produsele industriale, spre deosebire de produsele de consum, sunt achiziționate de către persoane juridice, fiind destinate consumului acestora și nu consumului individual sau familial. Având în vedere complexitatea și diversitatea acestor produse, rezultă o serie de cerințe în ceea ce privește elaborarea strategiilor și instrumentelor de marketing utilizate. Procesul de achiziționare vizează, cu prioritate, aspecte de natură tehnică. Tipologia produselor industriale este extrem de complexă, distingându-se, în principal, următoarele categorii: materii prime, componente, echipamente și servicii.

Materiile prime sunt bunurile indispensabile desfășurării oricărui proces de producție și care se consumă în cadrul acestuia, contribuind astfel la obținerea produsului finit.

Materiile prime reprezintă componente de bază ale produsului finit, care pot fi regăsite în conținutul acestuia, fie în stare inițială fie într-o formă modificată.

Componentele sunt produse semifabricate, care se încorporează în structura noilor produse ce urmează a fi obținute, în vederea creșterii valorii acestora.

Echipamente sunt tilizate în scopul obținerii unor produse finite.

Materialele sunt bunuri sau elemente care intervin în procesul de producție, dar care nu se încorporează în produsul final.

Serviciile sunt elemente care facilitează obținerea produselor finite, însă nu reprezintă o parte componentă a acestora.

1.3. Liniile și gamele de produse

Prin gamă de produse se înțelege ansamblul de articole sau servicii pe care întreprinderea este în măsură să le ofere consumatorilor. La nivelul unei întreprinderi, gama de produse este formată din totalitatea articolelor cu caracteristici comune sau distincte pe care le produce și/sau vinde.

Liniile de produse sunt alcătuite din bunurile sau serviciile ce au caracteristici comune. Produsele care aparțin unei linii de produse, care reprezintă articolele acesteia, se diferențiază doar prin intermediul caracteristicilor secundare.

Articolele pot fi definite ca elemente unitare diferite ce intră în componența unei linii de produse.

Cele mai importante caracteristici (dimensiuni) ale unei game de produse sunt următoarele:

• amplitudinea, care măsoară numărul de linii de produse ce se comercializează;

• profunzimea, care indică numărul de referințe (modele sau versiuni) care se oferă prin intermediul fiecărei linii de produse;

• omogenitatea (sau coerența gamei), caracteristică/dimensiune necesară pentru produsele comercializate;

• lungimea gamei, care măsoară numărul total de produse care pot fi comercializate, obținând ca rezultat al multiplicării amplitudinii gamei cu numărul de referințe al fiecăreia.

Lungimea gamei = Amplitudinea × Profunzimea medie a liniilor

1.4. Ciclul de viață al produselor

Orice produs, pe parcursul prezenței sale pe piață, evoluează într-o manieră specifică, această evoluție fiind cunoscută sub titulatura de ciclu de viață.

Ciclul de viață al produsului poate fi definit drept un proces care se desfășoară în timp, începând cu lansarea și ajungând până la ieșirea produsului de pe piață.

Principalele aspecte ce caracterizează ciclul de viață al produsului sunt evoluția vânzărilor, respectiv a profiturilor și evoluția comenzilor.

Evoluția produsului pe piață poate fi descrisă prin intermediul unui ciclu de viață ale cărei etape sunt lansarea, creșterea, maturitatea și declinul.

Etapa de lansare (introducere) pe piață a produsului sau etapa de naștere a acestuia presupune manifestarea cererii pentru produsul în cauză, purtătorii acesteia fiind, în acest caz, consumatorii de tip inovator, „curioșii” dispuși să încerce produsul. Caracteristicile acestei etape sunt:

• profiturile scăzute, datorate, în principal, costurilor ridicate de producție și comercializare;

• prețurile mari;

• distribuția selectivă;

• publicitatea intensă îndreptată către inovatori etc.

Etapa de creștere a produsului presupune o evoluție în sens favorabil a vânzărilor, strategia utilizată preponderent fiind aceea a penetrării pieței, respectiv de convingere a unui număr din ce în ce mai mare de consumatori să achiziționeze produsul. Această etapă poate fi descrisă prin intermediul următoarelor elemente:

• creșterea profiturilor, consecință a prețurilor mari și cererii aflate în creștere;

• distribuția practicată este preponderent intensivă;

• publicitatea vizează avantajele mărcii;

• produsul începe să se diferențieze etc.

Etapa de maturitate apare în condițiile saturării pieței și stabilizării vânzărilor, pe parcursul acesteia înregistrându-se maximul de vânzări. Elementele definitorii ale acestei etape sunt:

• stabilirea unei structuri relativ fixe a ofertei întreprinderii, ce include un număr redus de mărci cu o poziție bine definită;

• profiturile sunt reduse;

• prețurile se mențin la un nivel ridicat;

• comunicarea este de tip persuasiv și încearcă să diferențieze și să mențină imaginea de marcă;

• publicitatea este moderată, având în vedere faptul că produsul este deja cunoscut;

• se practică promovarea vânzărilor către consumatori și distribuitori;

• canalele de distribuție sunt stabile iar avantajele oferite distribuitorilor sunt ridicate, în scopul menținerii produsului pe piață;

• sunt considerate oferte cât mai complexe, ce includ produsul în cauză, la care se adaugă un anumit număr de servicii etc.

Etapa de declin se manifestă în condițiile în care produsul se uzează moral, el nemaiputând răspunde cerințelor consumatorilor. Se impune, în acest context, redefinirea produsului în scopul menținerii cererii la un nivel acceptabil. Această etapă poate fi

caracterizată prin:

• scăderea prețurilor și a profiturilor (care se transformă în pierderi);

• distribuție de tip selectiv;

• publicitate de minimă intensitate, orientată către prețul scăzut etc.

,,Fig.nr.1” Ciclul de viață al produsului

,,Sursa[2]”

,,Tabelul nr. 1”. Caracteristicile etapelor de viață ale produsului

2.1. Produsele noi

Introducerea în fabricație, respectiv pe piață a produselor noi implică o mare doză de risc pentru întreprindere și este un proces mult mai dificil și costisitor decât administrarea produselor existente.Conceptul de produs nou are o accepțiune foarte largă.

Un produs nou este un produs care, prin caracteristicile sale, se deosebește de produsele aflate pe piață. Un produs nou satisface o nevoie nouă a consumatorului sau nevoi deja existente, dar într-un mod nou. Analiza realizată în scopul determinării oportunității dezvoltării noilor produse vizează atât adoptarea unor decizii referitoare la liniile de produse actuale ale întreprinderii (abandonare sau menținere), cât și decizii vizând cuplurile produs-piață.

Factori care contribuie la succesul unui nou produs sunt :

– produsul să fie adaptat la nevoile pieței;

– produsul să fie rezultatul unei superiorități tehnologice;

-produsul să fie realizat prin procese de fabricație noi;

– structura organizației să fie adaptată pentru realizarea noului produs;

– mediul concurențial să fie favorabil.

Factorii care stau la baza eșecului lansării produselor noi, în funcție de importanța lor, sunt:

– analiza incorectă a pieței;

– defectele produsului;

– costuri mai mari decât cele anticipate;

– alegerea greșită a momentului lansării;

– reacția concurenței;

– acțiuni de marketing insuficiente;

– forța de vânzare neadecvată;

– distribuție neadecvată.

2.2. Procesul de dezvoltare a noilor produse

Procesul de dezvoltare a noilor produse implică o serie de etape interdependente, care nu se derulează însă într-o ordine cronologică strictă. Aceste etape sunt:

• determinarea obiectivelor;

• generarea ideilor;

• selecția ideilor;

• testarea conceptului;

• analiza afacerii;

• dezvoltarea produsului;

• testarea produsului;

• analiza pieței de probă;

• lansarea produsului.

2.3. Determinarea obiectivelor

Importanța procesului de dezvoltare a noilor produse, atestată cu rata ridicată a eșecurilor – clasice pentru această activitate, reclamă necesitatea utilizării unor metode, instrumente și procedee, de natură sistematică, prin intermediul cărora să se reducă riscul acestei activități. În acest context, întreprinderea va trebui să determine, cu exactitate, care este principala funcție a noului produs și în ce măsură această funcție va putea contribui la realizarea obiectivelor sale, atât a obiectivelor generale, cât și a obiectivelor specifice, care se pot concretiza în:

• modificarea liniei de produse, care presupune reconceperea sau „reformularea” unui produs, pentru a răspunde obiectivelor ce vizează creșterea vânzărilor, la nivelul liniei respective;

• extinderea liniei de produse, care constă în introducerea unor noi produse, cu caracteristici diferite, care, într-o anumită măsură, le înlocuiesc pe cele existente. Prin extinderea liniei de produse se poate cuceri, de exemplu, un nou segment de piață, prin atragerea clienților concurenței sau, se poate stimula cererea în rândul nonconsumatorilor;

• introducerea unor produse complementare – produse care se utilizează împreună cu cele existente deja pe piață; aceste produse sunt lansate pe piață în scopul creșterii vânzărilor la produsele pe care le „completează”;

• diversificarea, care constă în lansarea unor noi produse, pe noi piețe. Diversificarea se realizează în scopul valorificării, la un moment dat, a unor oportunități care se manifestă pe piață și se poate concretiza în: diversificare orizontală, diversificare verticală și diversificare mixtă sau combinată.

2.4. Generarea ideilor

Specialiștii consideră că inovația permanentă reprezintă unica sursă aflată la dispoziția întreprinderii, care îi poate asigura succesul, nu doar pe termen scurt sau mediu, ci și pe termen lung.

În scopul extinderii gamelor de produse existente, întreprinderile pot apela la una din următoarele modalități:

• adoptarea de produse existente deja pe piață, neprotejate din punct de vedere legal;

• imitația, prin adăugarea unor noi caracteristici la produse cunoscute;

• achiziționarea de licențe de fabricație pentru produse noi;

2.5. Selecția ideilor

În general, se apelează la un număr de trei criterii generale în procesul de selectare a ideilor referitoare la noul produs ce urmează a se dezvolta, acestea fiind: profilul pieței; variabilele de marketing care se manifestă la nivelul întreprinderii și principalele resurse de care dispune întreprinderea, la un moment dat. În ceea ce privește profilul pieței, factorii care sunt avuți în vedere în analiza acestuia sunt: potențialul vânzărilor, gradul de penetrare pe piață al produsului, metodele utilizate în evaluarea pieței, investițiile necesare în vederea pătrunderii pe piață, gradul de risc asociat cu pătrunderea pe piață etc.

Variabilele de marketing care se manifestă la nivelul întreprinderii se referă la: ciclul de viață al produsului, specificul producției ce urmează a fi realizată, poziția ocupată pe piață, specificul distribuției etc. Resursele de care dispune întreprinderea și care pot juca un rol important în procesul de selecție a ideilor sunt: tehnologia disponibilă, dimensiunile pieței pe care acționează întreprinderea, nivelul competiției, situația diverselor departamente din structura întreprinderii etc.

2.6. Testarea conceptului

Testarea conceptului presupune considerarea unui ansamblu de factori și elemente care exercită o influență de o deosebită importanță asupra evoluției viitoare a produsului, și anume:

• intențiile de cumpărare;

• motivele cumpărării sau noncumpărării;

• unicitatea;

• diferențierea ș.a.

De regulă, în analizele efectuate la acest nivel, se formulează următoarele tipuri de întrebări:

• Considerați că beneficiile noului produs sunt clare și credibile?

• Noul produs răspunde unei nevoi/dorințe încă nesatisfăcute?

• Produsul propus are un preț rezonabil?

• Veți cumpăra acest produs?

• Veți utiliza în mod frecvent produsul?

3.1. Analiza afacerii

Odată ce a fost definit și acceptat conceptul noului produs, urmează să fie realizată o analiză prin intermediul căreia să se determine atractivitatea comercială a acestuia. În acest scop sunt considerate un număr de trei elemente: evaluarea pieței, analiza viabilității tehnice a produsului și analiza rentabilității acestuia.

Evaluarea pieței presupune, de fapt, realizarea pe de o parte a unui pronostic direct, în sensul estimării vânzărilor întreprinderii fără a lua în calcul dimensiunile pieței potențiale, iar pe de altă parte a unui pronostic derivat, respectiv estimarea pieței potențiale pe care urmează să evolueze întreprinderea.

Analiza viabilității tehnice a produsului reprezintă, de fapt, procesul de determinare a necesarului de mijloace și instrumente de natură tehnică necesare conceperii și obținerii efective a produsului.

În cazul noilor produse, analiza rentabilității presupune realizarea unor calcule complexe, având în vedere că: estimările vânzărilor sunt incerte, costurile variază în timp etc.

3.2. Lansarea produsului

Lansarea pe piață a produsului reprezintă ultima etapă a procesului de dezvoltare a noului produs, etapă care încununează, de fapt, eforturile depuse de întreprindere în etapele anterioare. Această etapă presupune realizarea unei ambianțe adecvate în vederea lansării efective a produsului, informarea publicului în legătură cu noul produs, facilitarea pătrunderii produsului pe piață.

3.3. Marcarea produsului

Marcarea produsului reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte în politicile de produs și înseamnă utilizarea unui nume, termen, simbol sau design ori o combinație a acestora pentru a identifica un produs. Marca este semnul distinctiv folosit de întreprinderi pentru a individualiza și identifica produsele, lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi.

3.4. Strategii de produs

Strategia de produs reflectă opțiunile întreprinderii referitoare la dimensiunile, structura și dinamica gamei de produse pe care le produce sau comercializează. Strategia de produs este subordonată strategiei de piață a întreprinderii, fiind fundamentată pe obiectivele globale ale întreprinderii, în strânsă legătură cu strategiile de preț, distribuție și promovare.

În funcție de resursele materiale, financiare și umane de care dispune, întreprinderea își poate stabili mai multe alternative pentru elaborarea politicii sale de produs. Dacă se are în vedere gradul de înnoire a produselor, întreprinderea are la dispoziție următoarele strategii de produs:

• strategia menținerii gradului de noutate prin introducerea și eliminarea, anual, a aceluiași număr de articole, fără a se afecta structura gamei de produse;

• strategia perfecționării produselor – presupune îmbunătățirea permanent a parametrilor calitativi ai produselor din mixul oferit pe piață;

• strategia înnoirii produselor – este cea mai riscantă alternative strategică și presupune lansarea unor produse noi, destinate fie aceluiași segment de clienteală, fie unor segmente noi.

În funcție de dimensiunile gamei de produse, întreprinderea poate opta pentru una din următoarele variante strategice:

• strategia stabilității sortimentale – presupune menținerea dimensiunilor gamei de produse, urmărindu-se în același timp stabilitatea poziției întreprinderii pe piață și păstrarea prestigiului în rândul clientelei deservite;

• strategia de selecție sau de restrângere sortimentală – constă în simplificarea gamei ca urmare a eliminării produselor aflate în faza de declin a ciclului de viață și a celor cu un grad de uzură morală ridicată;

• strategia diversificării sortimentale – se concretizează în posibilități suplimentare de satisfacere a cerințelor consumatorilor ca urmare a creșterii dimensiunilor gamei de produse. Strategia diversificării produselor se poate realiza în următoarele direcții:

– diversificare orizontală – presupune creșterea numărului de produse din cadrul gamei, păstrându-se însă caracterul omogen al acesteia (de exemplu, un producător de confecții pentru bărbați își diversifică gama cu o linie de confecții pentru copii);

– diversificare verticală – presupune integrarea în linia de produse a unor produse noi care erau achiziționate înainte ca materie primă sau care se fabricau din materiale produse de alte întreprinderi (de exemplu, producătorul de confecții achiziționează propria fabrică de stofe);

– diversificarea laterală – presupune dezvoltarea gamei de produse ca urmare a introducerii în fabricație a unor produse din ramuri conexe (de exemplu, un producător de confecții investește în domeniul turismului).

În ceea ce privește produsul, o întreprindere poate avea mai multe opțiuni strategice în funcție de modalitatea concretă de concepere a mixului de produs, care se pot concretiza în: menținerea actualului mix de produse; modificarea produsului; extinderea liniei de produse; simplificarea liniei de produse; abandonarea liniei/produsului.

Menținerea mixului de produse este una din opțiunile preferate de întreprinderi, atâta timp cât există profituri satisfăcătoare. Există trei modalități de obținere a creșterii economice pe baza menținerii actualului mix de produse: creșterea consumului actualilor consumatori, identificarea de noi consumatori și descoperirea unor noi utilizări pentru produsele respective.

Modificarea produsului este cea mai sigură si ușoară modalitate de adaptare la noile cerințe ale consumatorilor, răspunzând în același timp noilor tehnologii și provocărilor concurenței. Vânzările unui produs pot fi revigorate și ca urmare a unor modificări minore ale conținutului acestuia sau chiar a modalității de prezentare și ambalare.

Extinderea liniei de produse presupune lansarea unui nou produs dar care să difere în mică măsură de cele existente în linia respectivă de produse (arome noi, dimensiuni diferite, un nou ambalaj etc.). Această opțiune implică riscuri mai mici pentru întreprindere comparativ cu lansarea unui produs complet nou. În schimb, simplificarea liniei presupune eliminarea articolelor mai puțin căutate dintr-o linie.

Abandonarea produsului semnifică renunțarea la un produs important, de bază, sau la o întreagă linie de produse ca urmare a dispariției cererii, apariției unor tehnologii noi la care întreprinderea nu are acces, a unor schimbări prea rapide ale pieței sau atunci când menținerea avantajului competitiv presupune un efort financiar prea mare.

Alternativele strategice adoptate de întreprindere trebuie riguros corelate cu etapa din ciclul de viață al produselor, precum și cu potențialul întreprinderii și imaginea acesteia, fără a fi neglijate nici așteptările consumatorilor. În acest context, întreprinderea va adopta orientări strategice diferențiate la nivelul fiecărei etape a ciclului de viață pe care produsele îl parcurg pe piață.

Capitolul II.

PREZENTAREA GENERALĂ A FE. DELIGHT S.R.L.

F.E. Delight. S.R.L a luat ființă în anul 2007.

F.E DELIGHT S.R.L este o societate cu răspundere limitată împarțită în parți sociale.

Domeniu de activitate: Comerț cu ridicata al zahărului, ciocolatei și produselor zaharoase.

Cod CAEN: 4636

Sediul: Peștera Dâmbovicioarei, Nr. 12, 060925 București, România

Motto: Black or white just Delight !

Sigla:

,,Fig. nr. 2” Sigla firmei F.E. DELIGHT.SRL

,,Sursa *** Planul de afaceri al F.E DELIGHT S.R.L.”

Pagina web:

http://www.facebook.com/FE.ChocoDelight

www.Choco-Delight.trustdesign.ro/com

Capital social:

-sold inițial: 3400 lei

-sold actual: 9873,89 lei

Nr. asociați: 29

,,Fig.nr.3”Organigrama firmei F.E. DELIGHT S.R.L

„Sursa*** Planul de afaceri al F.E DELIGHT S.R.L”

Am ales să comercializăm unul dintre cele mai dulci produse care există- ciocolata.

Prima ciocolaterie am reușit să o deschidem la data de 17.09.2012 în București, dovedindu-se un real succes.

Ca punct de plecare a fost ideea înființării unei firme. E drept, a durat jumătate de an până am facut cu adevărat ceva practic. Datorită pregătirii pe care o deținem suntem gata să facem fața tuturor eforturilor pentru ca dumneavoastră să fiți mulțumiți.

Încă de la înființare F.E. Delight.S.R.L. și-a propus să ofere servicii și produse optime

care să corespundă exigențelor consumatorilor care pe fiecare zi parcă sunt tot mai exigenți. Punctul de lucru se află la Colegiul Economic Costin C. Kirițescu, Str. Peștera Dâmbovicioarei, nr.12, sector 6, București .

Cu o echipă de 29 de angajați cu vastă experiență în domeniul comercializării de ciocolată și produse din ciocolată, punem accent în special pe promptitudinea și seriozitatea firmei noastre. România este principala noastră piață de desfacere pe care avem o mare experiență. Societatea se constituie pe o durată de timp nelimitată, capitalul de pornire al F.E. Delight S.R.L. este de 3400 lei . Cifra de afaceri a crescut progresiv pe măsura impunerii produselor societății pe piață, ajungând la 994 450 mil. lei. Procentual cifra de afaceri a crescut cu 20 % lunar.

Orice produs sau serviciu prestat de firma noastră are la bază rezultatele analizei profitului beneficiarilor săi, a cerințelor și așteptărilor acestora.

Misiunea noastră este aceea de a atrage un număr cat mai mare de clienți, precum și fidelizarea acestora prin oferirea produselor din ciocolată de calitate superioară, realizate la standarde internaționale în laboratoare proprii, acapararea unui procent cât mai mare în piața acestor produse, lărgirea gamei sortimentale a produselor oferite..

Sursele de finanțare ale firmei noastre sunt din fonduri proprii. La început ele au fost limitate, dar cu timpul au început să crească cu ajutorul fiecărui angajat, care a adus aport la capital.

Principalii noștri furnizori sunt :

– Firma Midar Group, București

– Firma Midanif, Ilfov.

Cel mai important competitor al F.E. DELIGHT S.R.L. din România este Kraft Jacobs Suchard România – piața țintă vizată este reprezentată de familiile cu venituri medii și ridicate.

Pentru promovarea produselor pe piață, un rol important îl au reclamele, publicitatea, expozițiile comerciale organizate atât pe plan intern cât și în străinătate.

Firma a participat la numeroase târguri atât în România cât și în străinătate.

Premiile obținute de F.E DELIGHT.SRL sunt:

TÂRGUL INTERNAȚIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚTIU DE LA PRAGA:

PREMIUL II – Cel mai bun catalog

PREMIUL III – Cea mai bună prezentare electronică

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU DE LA FOCȘANI:

MARELE PREMIU

PREMIUL I – Prezentare profesională

PREMIUL I – Cel mai bun negociator in limba engleză

PREMIUL II – Cele mai bune materiale promoționale

PREMIUL II – Cel mai bun vânzător

PREMIUL II – Cel mai bun catalog

MENȚIUNE – Cea mai bună prezentare Power Point

PREMIUL SPECIAL – Cea mai bună ținută business

PREMIUL SPECIAL – Cel mai profesionit personal la stand

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU DE LA BUCUREȘTI:

PREMIUL III – Cele mai bune materiale promoționale

PREMIUL III – Cel mai bun negociator

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU DE LA GIURGIU:

PREMIUL I – Cel mai bun catalog profesional

PREMIUL II – Cel mai bun spot publicitar

PREMIUL III – Cea mai buna pagina web

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU DE LA BAIA MARE:

MENȚIUNE – Cel mai bun vânzător

MENȚIUNE – Cele mai bune materiale profesionale

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU DE LA PLOIEȘTI:

PREMIUL I – Cea mai buna prezentare Power Point

MENȚIUNE – Cea mai buna pagina web

TÂRGUL INTERNAȚIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚTIU DE LA BRATISLAVA:

PREMIUL II – Cel mai bun catalog

TÂRGUL REGIONAL AL FIRMELOR DE EXERCIȚIU DE LA COLEGIUL ECONOMIC “COSTIN C. KIRIȚESCU”:

PREMIUL I – Cel mai bun negociator

PREMIUL III – Cel mai bun stand.

Directorul General la F.E DELIGHT S.R.L. este Vlad Maria și are în subordine ierarhică întreg personalul ciocolateriei, împreună cu Directorul Adjunct al ciocolateriei. Acesta are în subordine ierarhică și funcțională agenții de vânzări, agenții de promovare și personalul auxiliar.

Programul de recrutare și verificare a personalului se va derula conform precizărilor din planul operațional. Recrutarea personalului se va efectua direct de către societate. Prima persoană angajată va fi Responsabilul ciocolateriei care se va implica ulterior în angajarea personalului operațional.

Întregul personal va fi angajat cu carte de muncă, pe durată nedeterminată. Remunerarea se va face prin salariu fix și se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente.

Șeful ciocolateriei va fi responsabil de activitatea curentă a ciocolateriei. El va avea în subordine toți angajații, va menține legătura cu furnizorii și partenerii ciocolateriei. Responsabilul ciocolateriei va răspunde direct în față acționarilor.
Acest proiect are în vedere satisfacerea clienților , dar și fidelizarea lor. Cu o gamă largă de produse , firma noastră se pregătește să câștige cât mai mulți clienți. Proiectul presupune și lansarea pe piață a unor produse noi .

Activitatea proiectului nostru se bazează pe realizarea unor sortimente de produse cu ciocolată care satisfac gusturile clienților și care să aducă beneficii majore. Produsele comercializate de firma noastră sunt realizate la standarde înalte.

Angajații firmei noastre au grijă ca produsele să aibă un aspect cât mai plăcut, un conținut cât mai consistent și un ambalaj cât mai atrăgător.

Unul din obiectivele primordiale ale firmei este obținerea unor produse cu valoare nutritivă și stimulativă ridicată.

Activitatea tuturor membrilor companiei este subordonată consumatorilor, satisfacția consumatorilor fiind satisfacția companiei. Acesta este un motiv pentru care Delight are șanse reale de reușită.

Delight este o firmă care are ca principal obiect de activitate realizarea și comercializarea unei largi game de produse din ciocolată.

Produsele noastre, prin diversitatea mare și aroma unică, sunt în măsură să vă satisfacă gusturile. Produsele pot fi comandate și în cantități mari, pentru diverse ocazii special, și livrate direct la sediul sau reședința dumneavoastră.

Firma noastră își propune să aducă pe piață cât mai multe produse care să satisfacă orice client, indiferent de pretențiile cerute de către acesta. Produsele noastre pot să îndeplinească toate cerințele clienților datorită calității și prețului accesibil.

• Venituri estimate

Preconizăm că în 10 luni de la derularea afacerii să înregistrăm profituri provenite din:

– vânzarea mărfurilor

– prestarea serviciilor( închiriere fântână de ciocolată pentru nunți, aniversări)

– publicitate

• Costuri estimate

Anticipăm o scădere masivă a costurilor după derularea afacerii.

Principalele costuri vor proveni din :

– aparatura necesară

– mobilier

– ambalaje

– energie electrică

– combustibil pentru transport

– alte costuri .

Pe viitor, firma noastră urmărește o lansare pe piață a unor produse absolut noi, cu arome îndrăznețe, care să atragă cât mai mulți clienți, de toate vârstele.

Prin intermediul departamentelor specializate, se monitorizează cu strictețe respectarea standardelor și parametrilor de calitate pentru fiecare produs fabricat, de la selectarea atentă a materiilor prime utilizate, monitorizarea modului în care decurge procesul de fabricație și până la modul în care se realizează ambalarea finală. Beneficiind de personal cu experiență vastă în activitatea de producție, fiecare produs poartă marca profesionalismului și fiecare rețetă de fabricație poartă amprenta fanteziei și creativității. Unul din obiectivele primordiale ale profesioniștilor din producție este obținerea unor produse cât mai naturale, cu valoare nutritivă și stimulativă ridicată.

Pe baza identificării nevoilor consumatorilor de dulciuri, în prezent se lucrează intens pentru lărgirea ariei sortimentale de produse. Activitatea departamentului de producție și a tuturor membrilor companiei este subordonată consumatorilor , satisfacția consumatorilor fiind satisfacția companiei. Acestea sunt motivele pentru care "FE. Delight SRL" are șanse reale de reușită și în viitor pe piața dulciurilor.

Capitolul III.

STUDIUL DE CAZ PRIVIND POLITICA DE PRODUS

Piața reprezintă “totalitatea relațiilor generate de actele de vânzare cumpărare, împreună cu fenomenele legate de manifestarea ofertei și cererii de bunuri economice, inclusiv titlurile de credit, în conexiunea lor cu spațiul și tmpul în care se desfășoară”. Din punct de vedere al ofertei totale, prezente pe piață la un anumit moment, aceasta \ este formată din totalitatea mărfurilor oferite spre vânzare de competitorii existenți pe piață la un anumit moment. Asta înseamnă că piața totală poate fi privită ca o sumă a tuturor produselor sau a tuturor întreprinderilor, existente pe piață la un anumit moment. După cum se observă, întreprinderile prezente pe piață realizează o serie întreagă de produse, pe care le oferă consumatorilor potențiali. De regulă, un produs este realizat de mai multe întreprinderi (fiecare sub marca proprie), care se află în relații de concurentță directă. Astfel noțiunile de piață a produsului, respectiv de piață a întreprinderii se întrepatrund. Piața întreprinderii reprezintă masura în care produsele unei anumite întreprinderi (bunuri materiale și\sau servicii) au patruns în consum.

Piața produsului are în vedere gradul de pătrundere în consum al unui anumit tip de produs. Analiza pieței totale, a pieței întreprinderii sau a pieței produsului se poate realiza atât la momentul actual și reprezintă piața efectivă, cât și la un moment viitor (anticipând evoluția), când avem de-a face cu piața potentială.

Evoluția pieței într-un anumit interval de timp, poate avea drept cauză doua direcții principale de acțiune, una cantitativă și una clitativă. Aspectul cantitativ are în vedere o modificare a pieței (produsului sau întreprinderii) datorată modificării numarului de persoane care cumpără un anumit produs (piața produsului) sau o anumită marcă de produs (piața întreprinderii) și poartă denumirea de modificare extensivă (poate fi creștere sau scădere). Latura calitativă are în vedere modificarea cantității medii de produs consumată de consumatorii potențiali și poartă denumirea de modificare intensivă. În unele situații, din combinarea celor doua căi de modificare a pieței rezultă și posibilitatea unei modificări mixte a pieței.

1)Piața actuală a ciocolatei “Delight” din București este prezentată de o cumparatură medie anuală de 40 bucăți/persoană, studiul fiind efectuat pe un număr de 15000 de persoane.

În urma unei companii promoționale a crescut numărul cumpărătorilor de ciocolată la 20000 de persoane precum și cantitatea cumpărată ajungând la 55 bucăți /persoană.

F.E. DELIGHT SRL. dorește să-și determine dimensiunile pieței actuale și potențiale ale ciocolatei.

F.E. DELIGHT SRL. dorește să determine ponderile celor trei căi de extindere în totalul pieței de referință.

Reprezentarea grafică a ponderilor celor trei căi de extindere cu ajutorul barelor și a cercului de structură.

REZOLVARE:

40 bucăți/persoană

15000 persoane

55 bucăți/persoană

20000 persoane

__________________

a,b,c?

a)

Dimensiune piața actuală= 40buc./pers.x 15000pers.=600000 buc.

Dimensiune piața potențială=55buc./pers.x 20000pers.=1100000buc.

Diferența=Dimensiunea piața potențială – dimensiune piața actuală

= 1100000buc.- 600000buc.= 500000buc.

b)

Dim.calea ext.=40buc/pers.(20000-15000)pers=40×5000=200000buc

Ponderea cale ext.=( Dim.cale ext. x 100%)=

Diferența

= ( 200000 x 100%)=

500000

= 200% =40%

5

Dim.cale int.=15000pers.x(55-40)buc./pers.=225000buc.

Ponderea cale int.= ( Dim. cale int. x 100% )=

Diferența

= ( 225000 x 100% )=

500000

= 225 = 45%

5

Pondere cale mixtă=100%- (40% +45%)=100% – 85%=15%

c)Graficul cu bare

d)Cercul de structură

100%…..360˚

45%……x˚

———————

Calea int.= 45% x 360˚ =162˚

100%

100%….360˚

40%….y˚

———————

Calea ext. = 40% x 360˚ = 144˚

100%

Calea mixtă= 360˚-(162˚+ 144˚)=

= 360˚-306˚=54˚

GAMA DE PRODUSE ȘI DIMENSIUNILE EI

Firmele, indiferent de mărimea și profilul lor de activitate, își fixează ca obiectiv legat de politica lor de produs oferirea a cât mai multe produse consumatorilor potențiali. Pentru a se dezvolta și a rezista atacurilor concurenților, firmele trebuie să-și construiască o gamă de produse aptă să cucerească piața.

Gama de produse semnifică grupul de produse înrudite prin destinația lor comună în consum și prin caracteristicile esențiale în ceea ce privește: materia primă folosită la obținerea lor și tehnologia de fabricație folosită. În sfera distribuției se folosește termenul de gamă sortimentală, definită prin ansamblul mărfurilor și modul lor de asociere, folosind un punct comun de grupare sistematică, de exemplu, gama produselor cerealiero-făinoase, a produselor cosmetice, a produselor textile, a aparatelor electrocasnice etc.

Semnificativ este faptul că nu toate produsele unei firme au același rol în cadrul gamei de produse pe care aceasta le fabrică și/sau le comercializează. Profesorul francez Guy Serraf grupează produsele unei game în trei categorii:

–     motoare, produse considerate astfel prin locul pe care îl dețin în dinamica de ansamblu a firmei și prin nivelul ridicat de rentabilitate;

–     adjuvanți, produse care nu ridică probleme deosebite de fabricație și de comercializare, dar care nu aduc o rentabilitate sporită;

–     speranțe, care au un nivel scăzut de rentabilitate în prezent, dar în viitor au o perspectivă favorabilă dată de elementele de noutate pe care le conțin.

O gamă de produse este alcătuită dintr-un număr mai mare sau mai mic de produse/servicii, care pot fi grupate în mai multe linii (tipuri) de produse.

Linia de produse include un grup omogen de produse înrudite între ele, prin maniera asemănătoare de funcționare sau prin aceea că sunt vândute aceleiași categorii de clienți, prin același tip de canale de distribuție și variază între aceleași limite de preț.

Gama de produse prezintă următoarele dimensiuni: lărgime, profunzime și lungime.

Lărgimea gamei de produse se  referă la numărul liniilor de produse  pe care firma le realizează. De exemplu, lărgimea gamei de produse obținute de firma Colgate-Palmolive România este 5, pentru că aceasta a lansat pe piața românească liniile de produse: pastă de dinți, săpun de toaletă, produse pentru îngrijirea părului, produse cosmetice pentru bărbați și produse de curățat.

Profunzimea gamei de produse este dată de numărul de produse distincte pe care le conține o linie de produse. Astfel, linia de produse „pastă de dinți”, lansată de Colgate-Palmolive în România, cuprinde: Colgate Anticarie, Colgate Antitartru, Colgate Total, Super Cristal, însemnând 4 produse distincte.

Lungimea gamei de produse reprezintă totalitatea produselor conținute de toate liniile de produse dintr-o gamă de produse.

Ph. Kotler consideră că mixul de produs (gama de produse) se  caracterizează și printr-o altă dimensiune: omogenitatea, pe care odefinește ca fiind gradul de asociere a diferitelor linii de produse în consumul final, în procesul de producție sau în procesul de distribuție. Omogenitatea liniilor de produs ale firmei Colgate-Palmolive România constă în aceea că produsele sale sunt bunuri de larg consum distribuite prin intermediul acelorași canale. Liniile de produse sunt mai puțin omogene dacă se are în vedere faptul că bunurile respective satisfac nevoi diferite ale consumatorilor.

Cunoașterea dimensiunilor gamei de produse permite formularea de aprecieri comparative între firme ce obțin aceleași produse și servesc, în același timp, ca puncte de reper în formularea strategiilor de produs. Orice gamă de produse trebuie să aibă echilibru, care se poate asigura atât în faza de viață a produsului (concepție, pregătirea lansării, lansarea propriu-zisă, viața efectivă a produsului și înlăturarea sa), cât și în funcție de cifra de afaceri.

2) FE.DELIGHT.SRL oferă o gamă de produse:

Mere învelite in ciocolată- 3 sortimente;

Căpșuni învelite în ciocolată-1 sortiment;

Tort de ciocolată cu portocale-3 sortimente;

Tort de ciocolată cu fructe-5 sortimente;

Brioșă cu ciocolată-3 sortimente;

Cappucino Chocolate-6 sortimente.

După o perioadă firma introduce în fabricație:

Ciocolată albă cu căpșuni și zmeură-2 sortimente;

Ciocolată caldă cu frișcă-1 sortiment;

REZOLVARE:

Dimensiunea gamei înainte de introducerea noilor produse:

Lărgimea: 6 linii;

Lungimea: 3+1+3+5+3+6=21 sortimente

Profunzimea: (3;1;3;5;3;6)

Omogenitatea: produsele se asociază în consum și satisfac nevoile consumatorilor, îndeplinind toate cerințele acestora datorită calității și prețului accesibil.

Dimensiunea gamei după introducerea noilor produse:

Lărgimea: 8 linii;

Lungimea: : 3+1+3+5+3+6+2+1=24

Profunzimea: : (3;1;3;5;3;6;2;1)

Omogenitatea: produsele se asociază în consum și satisfac nevoile consumatorilor, îndeplinind toate cerințele acestora datorită calității și prețului accesibil.

CONCLUZII

Produsul reprezintă un element al mixului de marketing de o deosebită importanță pentru întreprindere; un instrument util practicării unui management performant. Practica evidențiază faptul că politicile de produs se cuplează cu piețele țintă, formând cuplurile „produs–piață”, prin intermediul cărora se transpun în realitate obiectivele strategice ale întreprinderilor.

Conceptul de ”produs” poate fi interpretat diferit. Același bun material, de exemplu, poate fi interpretat, succesiv, ca obiect al producției, al circulației mărfurilor sau al consumului; poate fi examinat ca o sumă de însușiri corporale (fizico-chimice) sau ca valoare de schimb, poate fi raportat la performanțele tehnologiei moderne sau le este dificil pentru noile firme să intre pe piață, deoarece clienții sunt deja loiali furnizorilor/distribuitorilor lor.

Înainte de a cerceta piața organizațională, este nevoie de o definire realistică și de o înțelegere a procesului de luare a deciziilor pe această piață.

Politica de produs reprezintă conduita pe care o adoptă orice firmă referitoare la structura, dinamica și dimensiunile gamei de produse.

Gama de produse reprezintă totalitatea produselor realizate de o firmă pe care aceasta o ofera spre vânzare.

Sarcinile politicii de produs sunt:

Introducerea produselor noi în fabricație și lansarea acestora pe piață;

Modernizarea produselor introduse pe piață;

Eliminarea produselor îmbătrânite.

Politica de produs reprezintă conduita pe care o adoptă întreprinderea referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propriei sale activități, atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului de piață, la tendințele manifestate de ceilalți concurenți.

Obiectul de activitate al politicii de produs îl reprezintă bunurile economice în sensul cel mai cuprinzător al termenului, din cadrul acestui concept făcând parte atât bunurile reale – respectiv bunuri materiale și bunuri imateriale cât și bunurile nominale.

În desfășurarea cercetării de marketing o importanță deosebită o prezintă stabilirea corelațiilor dintre produs, prețul sau/și modalitățile de distribuire și promovare, agregate în conceptul de mix. Stabilirea conținutului și relațiilor dintre aceste patru elemente trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de marketing cu eficiența sporită. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât mix-ul de marketing nu rămâne neschimbat, ci se modifică în concordanță cu modificările ce survin în mediul de afaceri.

În concluzie, dintre componentele mix-ului de marketing, cea mai importantă este politica de produs, celelalte componente reprezentând sprijinul realizării acesteia.

BIBLIOGRAFIE

[1] Bruhn M., Marketing, Editura Economică, București, 1999

[2] Capota V., Marketingul afacerii, Editura Akademos Art, 2006

[3] Lendrevie J., Teoria și practica de marketing,1976

***http://www.scritube.com/economie/Calitatea-i-politica-de-produs164814517.php

***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=306&idb=

***http://referat.clopotel.ro/Mix_ul_de_marketing___politica_de_produs-14788.html

***Planul de afaceri al F.E DELIGHT S.R.L.

ANEXE

,,Anexa nr.1”

,,Anexa nr.2”

,,Anexa nr. 3”

BIBLIOGRAFIE

[1] Bruhn M., Marketing, Editura Economică, București, 1999

[2] Capota V., Marketingul afacerii, Editura Akademos Art, 2006

[3] Lendrevie J., Teoria și practica de marketing,1976

***http://www.scritube.com/economie/Calitatea-i-politica-de-produs164814517.php

***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=306&idb=

***http://referat.clopotel.ro/Mix_ul_de_marketing___politica_de_produs-14788.html

***Planul de afaceri al F.E DELIGHT S.R.L.

ANEXE

,,Anexa nr.1”

,,Anexa nr.2”

,,Anexa nr. 3”