PROIECT PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII PROFESIONALE Calificarea : TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE NIVEL IV ÎNDRUMĂTOR: PROF. TANASE MIHAI… [622445]

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII
PROFESIONALE

Calificarea : TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE
NIVEL IV

ÎNDRUMĂTOR:
PROF. TANASE MIHAI
ABSOLVENT: [anonimizat]
2 0 1 9

CONTABILITATEA MARFURILOR

ÎNDRUMĂTOR:
PROF. TANASE MIHAI
ABSOLVENT: [anonimizat]
2 0 1 8

BAN MONICA ADRIANA Cuprins
3

CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND MĂRFURILE ………………………….. ………………….. 5
1.1 Definire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.2 Clasificare marfurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.3 Conturi utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 9
CAPITOLUL II: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
FORME DE EVIDENTĂ A MĂRFURILOR ………………………….. ………………………….. ……….. 12
2.1 La cost de achiziție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
2.2 La pret de vânzare cu ridicata ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
2.3 La prețul cu amănuntul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
2.4 Contabilitatea mărfurilor în consignație ………………………….. ………………………….. ………. 13
2.5 Contabilitatea mărfurilor cu plata în rate ………………………….. ………………………….. ……… 13
2.6 Achizițiile intracomunitare de mărfuri ………………………….. ………………………….. …………. 13
2.7 Exportul de mărfuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.8 Contabilitatea vânzarii de produse cu reduceri de preț ………………………….. ……………….. 14
2.9 Contabilitatea mărfurilor aflate la terți ………………………….. ………………………….. ………… 15
CAPITOLUL III: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
CONTABILITATEA MĂRFURILOR ………………………….. ………………………….. …………………. 17
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 21

BAN MONICA ADRIANA Argument
4

ARGUMENT

Pentru a -și realiza obiectul de activitate în vederea obținerii de profit, orice întreprindere
cu activitate industrială,comercială, de servicii sau de altă natură, efectuează în mod curent
tranz acții de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii.Operațiile curente de cumpărări și vânzări
de bunuri și servicii dau conținut funcției comerciale a unei firme și se efectuează pe baza
politicilor de cumpărări și vânzări stabilite de managerii firmei.In capul societăților comerciale
cu obiect de activitate comercializarea mărfurilor la preț cu amănuntul numărul tranzacțiilor de
cumpărări și vânzări este nelimitat în cursul unei perioade de gestiune luată în considerare,
deoarece mărfurile sunt acele elem ente de stocuri care se achiziționează în vedereare vânzării
fără a suferi modificări sau cu modificări neesențiale .Derularea operațiunilor de cumpărări și
vânzări de mărfuri se face de regulă plecând de la prețul de vânzare din care se exclud reducerile
comerciale operate,adică prețul definitiv negociat între vânzător și cumpărător. Mărfurile la preț
de vânzare cu amănuntul presupun o evaluare inițială la preț de vânzare ,ajungându -se la
valoarea prețului cu amănuntul prin aplicarea marjei brute.

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
5
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND MĂRFURILE

Stocul reprezintă cantitatea de bunuri (materii prime, materiale etc.) existente, la un
moment dat, ca rezervă în depozitul unui magazin, al unei întreprinderi, într -o piață în vederea
asigurării continuității producției sau a desfacerii. – Din fr., engl. stock. 1
Din punct de vedere contabil, stocurile sunt active circulante:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității
b) în curs de producție în ve derea vânzării in procesul desfășurării normale a activității;
sau
c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite
în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii 2
Activele circulante se află într -o continuă fluență valorică, ele schimbându -și forma
materială și utilitatea (marfă, creanțe, bani) în cadrul circuitului economic al patrimoniului.
Astfel, în faza de aprovizionare , activele circulante sub forma de bani se transformă în stocuri de
materii pr ime și materiale, în faza de producție stocurile de materii prime și materiale se
consumă, rezultând stocuri de producție în curs de execuție, care, după ultima operație de
prelucrare, devin produse finite, iar în faza de desfacere sunt vândute clienților, operație care
generează drepturi față de aceștia 3.
Stocurile cuprind:
– materii prime
– materiale consumabile
– materiale de natura obiectelor de inventar
– producția in curs de execuție
– produse
– stocuri aflate la terți
– animale
– mărfuri
– ambalaje
Materiile prime participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit
integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată.
Materialele consumabile participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare,
fără a s e regăsi, de regulă, în produsul finit. Ele cuprind: materiale auxiliare, combustibili,

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
6 materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje, alte materiale
consumabile.
Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege
(2.500 lei) pentru a fi considerate imobilizări corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau
cu durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora
(echipamentul de protecție, e chipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, dispozitivele și
verificatoarele cu destinație specială, modelele, ștanțele și matrițele și alte obiecte asimilate)
Producția în curs de execuție cuprinde: produse în curs de execuție si lucrări și servicii
în curs de execuție și reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției
tehnice sau necompletate în întregime.
Produsele cuprind:
– semifabri catele, prin care se înțelege produsele al căror proces tehnologic a fost
terminat într -o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul
tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților;
– produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților;
– produsele reziduale cuprind: rebuturile, ma terialele recuperabile și deșeurile;

Stocurile aflate la terți în custodie, pentru prelucrare sau în consignație se înregistrează
distinct în contabilitate pe categorii de stocuri: materii prime și materiale aflate la terți, produse
aflate la terți, animal e aflate la terți, mărfuri aflate la terți, ambalaje aflate la terți.

Animalele și pasările se referă la animalele născute și cele tinere de orice fel (viței,
miei, purcei, mânji si altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și pasările la
îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție – lână,
lapte, blană.

Mărfurile sunt bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele
predate spre vânzare magazinelor proprii.
Ambalajele includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate
produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în
condițiile prevăzute în contracte.

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
7 1.1 Definire
Categoria cea mai importantă de stocuri într-o entitate cu obiect de activitate comerțul o
reprezintă mărfurile.
Marfa este un produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzăriicumpărării
1.
Termenul provine din maghiarul “marha” (=vită, deoarece “ vitele sunt la popoarele
pastorale p rincipalul obiect de transacțiune ” 2). Prima definiție a cuvântului scris în forma
actuală este cuprinsă în ediția întâi a Dicționarului universal al lui Lazăr Șăineanu din 1886,
astfel: marfă = 1. (înv. și reg. în forma marhă, marvă), vită; 2. bun (materi al) destinat schimbului
pe piață (cu excepția imobilelor) 3Enciclopedia lui Diaconovici 4 oferă informații mai ample și
generale, cu semnificație economică evidentă – “marfa = producte naturale, industriale,
artificiale, luate prin comerciu de la producăto r și puse la îndemâna consumatorilor cu un
beneficiu, fie pentru acoperirea directă a trebuințelor consumațiunii ori luxului, fie spre a servi
în industrie”
Din defini țiile surselor romanești din perioada economiei libere (până la 1945) și din
perioada de tranziție la economia liberă (după 1989) rezultă următoarele trăsăturiesențiale:
a) marfa este orice bun care se vinde și se cumpără
b) marfa este rezultat al muncii omenești
c) marfa este destinată schimbului, deci este gândită si realizată exclusiv pentr u nevoi
nepersonale
d) schimbul mărfii se face prin vânzare -cumpărare, adică prin fapte de comerț.

1.2 Clasificare marfurilor
In perioada 1789 -1801, B.Buse, care clasific ă mărfurile atât după originea lor (a luat ca
model sistemul lui Carl Linne de ordon are a regnului vegetal și animal din științele naturii), cât și
după destinația produselor. Astfel, în funcție de aceste criterii, Buse împarte bunurile de consum
în trei categorii, și anume:
1. alimente;
2. produse de îmbrăcăminte;
3. produse pentru locui nță
Un salt imens în sistematica mărfurilor îl face A. Almedinger în 1901. El clasifică
mărfurile în funcție de trei criterii de clasificare, respectiv destinație, proces tehnologic și natura
materiilor prime. Potrivit acestor criterii, mărfurile sunt ordo nate în 10 grupe, și anume:
1. combustibili;
2. materiale de construcție;

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
8 3. produse pentru iluminat și lubrifianți;
4. produse textile;
5. produse din sticlă și ceramică;
6. Produse din piele și blănuri;
7. produse metalice;
8. produse chimice;
9. produse de papetărie;
10. produse alimentare.

Printre cei care au avut preocupări de fundamentare științifică a clasificării produselor
se numără și V . Poschl, considerat deschizător de drum în clasificarea mărfurilor industriale. În
studiul său, publicat în 1947 , Poschl a alcătuit o sistematică teleologică a mărfurilor și
mijloacelor pentru obținerea și utilizarea lor, grupându -le, după tipul nevoilor cărora le sunt
destinate, pe trei sectoare:
A. mărfuri pentru satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi: alimente, produse pentru
protejarea corpului și produse pentru locuință;
B. mărfuri ale progresului, dintre care: produse pentru păstrare, transmitere,
transport, produse pentru înfrumusețare și decorațiuni, bijuterii etc.;
C. mijloace de producție . spre exempl u: materii prime și mijloace de muncă,
mijloace pentru obținerea și livrarea energiei, utilaje etc.. 1

În domeniul sistematicii mărfurilor operează numeroase criterii obiective și subiective
de clasificare; primele țin de substanța materială a mărfii, iar celelalte de natura percepției umane
asupra mărfurilor.
În funcție de delimitarea lor în timp și în spațiu și de caracterul lor limitativ, bunurile se
împart în :
– bunuri libere sau .virtuale, nelimitate în raport cu nevoile, abundente;
– bunuri economice . limitate în raport cu nevoile, caracterizate prin raritate.
La rândul lor, bunurile economice se împart în numeroase categorii, în funcție de
diferite criterii. Cele mai importante dintre aceste criterii și structura corespunzătoare se prezintă
astfel:
 după scopul achiziționării :
– bunuri industriale (.business goods .) . sunt achiziționate pentru realizarea altor
mărfuri și cuprind, la rândul lor, grupele:
o materii prime;

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
9
 În functie de sfera comercială unde s e află,marfurile pot fi :
– mărfuri în comerțul cu amănuntul sau en detail
– mărfuri în comerțul cu ridicata sau en gros
– )mărfuri în comerțul de alimentație publică.

1.3 Conturi utilizate
302 „Materiale consumabile” – folosit pentru evidențierea materialelor de întreținere
și funcționare a magazinului. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existen ței și mișcării
stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de
schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile).
303 ''Materiale de natura obiectelor de inventar'' – folosit pentru evidențierea
mobilierului, ustensilelor și utilajelor din magazin. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
existenței, mi șcării și uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar.
Contul 303 ''Materiale de natura obiectelor de inventar'' este un cont de activ.
371 ''Mărfuri'' – pentru evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri.
Contul 371 ''Mărfuri'' este un cont de activ.
378 ''Diferențe de preț la mărfuri'' – ține evidența adaosului comercial (marja
comerciantului) aferent mărfurilor din unitățile comerciale.
Contul 378 ''Diferențe de preț la mărfuri'' este un cont rectificativ al valorii de
înregistrare a m ărfurilor.
381 ''Ambalaje'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării
stocurilor de ambalaje.
Contul 381 ''Ambalaje'' este un cont de activ.
397 ''Ajustări pentru deprecierea mărfurilor'' – Cu ajutorul acestui cont se ține
evidența constituirii, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea
stocurilor de mărfuri, precum și a suplimentarii, diminuării sau anulării acestora, potrivit
politicilor adoptate de entitate.
397 ''Ajustări pentru deprecierea mărfurilor'' este cont de pasiv.
401 ''Furnizori'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența datoriilor și a decontărilor în
relațiile cu furnizorii, alții decât entitățile afiliate și entitățile legate prin interese de participare,
pentru aprovizionări le de bunuri, lucrările executate sau serviciile prestate.
Contul 401 ''Furnizori'' este un cont de pasiv.
403 ''Efecte de plătit'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plătit pe
bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.) .

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
10 408 ''Furnizori – facturi nesosite'' – Cu ajutorul acestui cont se ține evidența
decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate și prestările de
servicii, pentru care nu s -au primit facturi.
Contul 408 ''Furnizori – facturi nesosite'' este un cont de pasiv.
409 ''Furnizori – debitori'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența avansurilor
acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natură stocurilor sau pentru prestări de
servicii și executări de lucrări.
Contul 409 ''Furnizori – debitori'' este un cont de activ.
411 ''Clienți'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența creanțelor și decontărilor în
relațiile cu clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc.
vândute, lucrări executate și servicii prestate, pe bază de facturi, cu excepția entităților afiliate și
a entităților legate prin interese de participare, inclusiv a clienților incerți, rău -platnici, dubioși
sau aflați în litigiu.
Contul 411 ''Clienți'' este un cont de ac tiv.
413 ''Efecte de primit de la clienți'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența
creanțelor de încasat, pe bază de efecte comerciale.
Contul 413 ''Efecte de primit'' este un cont de activ.
418 ''Clienți – facturi de întocmit'' – cu ajutorul acestui cont se evidențiază livrările de
bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru
care nu s -au întocmit facturi.
Contul 418 ''Clienți – facturi de întocmit'' este un cont de activ.
419 ''Clien ți – credit ori'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența clienților creditori,
reprezentând avansurile încasate de la clienți.
Contul 419 ''Clienți – creditori'' este un cont de pasiv.
4423 ''Taxa pe valoarea adăugată de plată'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența
taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.
Contul 4423 ''Taxa pe valoarea adăugată de plată'' este un cont de pasiv.
4424 ''Taxa pe valoarea adăugată de recuperat'' – cu ajutorul acestui cont se ține
evidența taxei pe valoarea adău gată de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4424 ''Taxa pe valoarea adăugată de recuperat'' este un cont de activ.
4426 ''Taxa pe valoarea adăugată deductibila'' – cu ajutorul acestui cont se ține
evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potri vit legii.
Contul 4426 ''Taxa pe valoarea adăugată deductibilă'' este un cont de activ.
4427 ''Taxa pe valoarea adăugată colectată'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența
taxei pe valoarea adăugată colectată, potrivit legii.

BAN MONICA ADRIANA Delimitări și structuri privind mărfurile
11 Contul 4427 ''Taxa pe val oarea adăugată colectată'' este un cont de pasiv.
4428 ''Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă'' – în acest cont se evidențiază, potrivit
legii, taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
512 ''Conturi curente la bănci'' – cu ajutorul acestui cont se ține evid ența
disponibilităților în lei și valută aflate în conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum
și a mișcării acestora.
Contul 512 ''Conturi curente la bănci'' este un cont bifuncțional.
531 ''Casa'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența numerarului aflat în casieria
entității, precum și a mișcării acestuia, că urmare a încasărilor și plăților efectuate.
Contul 531 ''Casa'' este un cont de activ.
607 ''Cheltuieli privind mărfurile'' – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
cheltuielilor privind mărfurile.
707 ''Venituri din vânzarea mărfurilor'' – cu ajutorul acestui cont se ține evidența
veniturilor din vânzarea mărfurilor .

BAN MONICA ADRIANA Forme de evidență a mărfuri lor
12
CAPITOLUL II:
FORME DE EVIDENT Ă A MĂRFURILOR

Mărfurile pot intra în patrimoniu prin: cumparare, donații p rimate, aport la capital,
transfer de la alte elemente de stoc, plus de inventor.
Și ies din patrimoniu prin: vânzare, donații acordate, transfer, minus de inventor,
pierderi din calamiați.

2.1 La cost de achiziție
Este format din prețul furniz orului si cheltuieli de transport, aprovizionare
Pentru evidența lor se folosesc conturile :
371 Mărfuri, 607 Cheltuieli privind mărfurile, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
Plusul de inventar se înregistrează ca o corecție a descărcări de gestiune

2.2 La pret de vânzare cu ridicata
Pretul cu ridicata este format din costul de achiziție plus adausul comercial
Pentru eviden ta adausului comercial se folosește contul 378 Diferen te de preț la mărfuri
Pentru determinarea adausului comercial afe rent mărfurilor vândute se calculează
coeficientul de repartizare dupa:

K=Sic 378 + Rc 378
Sid 371 + Rd 371
Adausul comercial aferent mărfurilor vândute este
= K * Rc 707

2.3 L a prețul cu amănuntul
Prețul cu amănuntul este fo rmat din : cost de achiziție + adausul commercial + TV A.
Pentru determinarea adausului comercial aferent mărfurilor vândute se calculează
coeficientul(K).
Pentru evidența TV A aferenta prețului cu amănuntul se folosește contul 4428( TV A
neexigibila )

K=Sic 378 + Rc 378

BAN MONICA ADRIANA Forme de evidență a mărfuri lor
13 (Sid 371 + Rd 371) -(Sic 4428 + Rc 4428)

Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute=K * Rc 707

2.4 Contabilitatea mărfurilor în consignație
Contractul de consignație are ca scop preluarea unor bunuri de la persoanele fizi ce sau
juridice în vederea v ânzării. El este o înțelegere între dou ă părți : consignant (care încr edințează
bunurile spre vânzare ) și consignator (cel care vinde bunurile ).
Pentru persoanele fizice se întocmesc bonul de primire în consignație. Mărfurile primite
sunt întregistrate în borderoul de obiecte primite în consignație și în nota de recepție.
Consignatarul întocmeste la vanzare borderoului de ieșire a mărfurilor din consignație, precum
și borderoul de programare de plată a deponenților.

2.5 Conta bilitatea mărfurilor cu plata în rate
Vânzarea mărfurilor cu plata în rate prezintă niște particularităti, în sensul ca se
utilizeaza niște conturi suplimentare : 471( cheltuieli în avans ), 472( venituri în avans ),
4428(TV A neexigibilă ).
471: debit – valoarea ratelor la cost de achiziție
credit – valoarea ratelor încasate
Soldul final debitor arată costul de achiziție al mărfurilor vândute pentru care ratele încă
nu s-au încasat.
472 : debit -contravaloarea ratelor și a dobânzilo r devenite exigibile
credit – contravaloarea vânzărilor de mărfuri în rate care nu s -au încasat +
dobânda
Soldul final creditor arata contravaloarea ratelor neîncasate.
4428 : debit – TVA aferentă ratelor încasate
credit – TV A aferentă ratelor
Soldul final creditor – TV A aferentă ratelor neîncasate.

2.6 Achizițiile intracomunitare de mărfuri
– reprezintă cumpărarea din interiorul U.E dar din afara spațiului național

BAN MONICA ADRIANA Forme de evidență a mărfuri lor
14 2.7 Exportul de mărfuri
Exportul – vânzar ea în afara U.E, iar vânzarea în interiorul uniunii se numește livrare
intracomunitară.
Pentru livrarea la export nu se aplica TV A.

2.8 Contabilitatea vânzarii de produse cu reduceri de preț
In tranzactiile comerciale operarea cu reducerile de pret au scopul de a “plati” fidelitatea
unui client sau sunt datorate unei achit ări înainte de termen a unei datorii.
Aceste reduceri au ca rezultat incitarea cump ărătorului și în ultim ă instant ă determin ă o
crestere a cifrei de afaceri.
In prezent, se utilizeaza mai multe tipuri de reduceri de pret si anume :
1.Reduceri comerciale -influenteaz ă direct valoarea unei facturi, cum sunt :
Rabatul (bonifica ția) reprezint ă o reducere de pre ț pentru defecte de calitate ale
mărfurilor constatate, fat ă de clauzele stipulate în contract.
Remiza reprezint ă o reducere de pre ț acordat ă în functie de volumul v ânzărilor sau de
importan ță cump ărătorului în clientela v ânzătorului. Ea se exprim ă sub forma de procent aplicat
profitului brut rezultat din v ânzare.
Risturnul este o reduc ere comercial ă calculat ă asupra ansamblului de operatii efectuate
cu acela și client pe o perioada de timp determinat ă.
2.Reduceri financiare – prezint ă sub forma sconturilor . Aceste sconturi reprezint ă
reduceri de pret acordate de furnizor pentru încasarea inainte de termen a sumei cuvenite.
Scontul reprezint ă o cheltuial ă financiar ă pentru furnizor, inregistrat ă in contul 667”Cheltuieli
privind scontul acordat”, fiind beneficiarul platii înainte de scadent ă, iar pentru client reprezint ă
un venit financiar, înregistrat în contul 767”Venituri din sconturi ob ținute”, care efectueaz ă o
plată înainte de termenul stabilit în contractul comercial.
De obicei, reducerile sunt determinate în cascad ă, adica fiecare noua reducere se aplic ă
rezultatului net anterior.
In general, toate reducerile de pre ț sunt înscrise în factura, iar reducerile comerciale
preced reducerile financiare. Dar, pot exista si alte cazuri în afar a acord ării reducerilor în
momentul factur ării, cum ar fi reducerile efectuate într-o factura ulterioa ră (distinct ă de factura
de vanzare), cunoscut ă și sub numele de factur ă de reduceri .

BAN MONICA ADRIANA Forme de evidență a mărfuri lor
15 Înregistrarea în contabilitate a reducerilor de pre ț în momentul factur ării se realizeaz ă pe
două planuri, adic ă atât în contabilitatea furnizorului, c ât și în contabilit atea cump ărătorului.
Trebuie preciz at faptul c ă reducerile comerciale nu se contabilizeaz ă, doar cele financiare.
Astfel, reducerile comerciale se calculeaz ă, scăzându-se din valoarea facturat ă,
obținându-se netul comercial , iar dupa efectuarea reducerilor financiare se obtine ca rezultat
netul financiar , la care se adaug ă TVA aferent m ărfurilor v ândute.

2.9 Contabilitatea mărfurilor aflate la terți
Mărfurile aflate la ter ți sunt acele bunuri care fac parte din patrimoniu, dar pentru o
perioad ă de timp det erminat ă se afl ă la alte firme. În general, se întalnesc mai multe categorii de
mărfuri aflate la ter ți :
1. Mărfuri date spre prelucrare sau recondi ționare la ter ți
2. Mărfuri achitate sau refuzate și lăsate în custodie
3. Mărfuri date spre v ânzare în consigna ție

Mărfuri date spre prelucrare sau redirecționate la terți
Unitățile comerciale trimit spre prelucrare la ter ți mărfuri cu circula ție lent ă și greu
vandabile, contribuind astfel la cre șterea vitezei de rota ție a acestora.
Prelucr area este opera ția prin care se ob țin produse noi din sortimente vechi.
Reconditionarea reprezint ă opera ția de retu șare a sortimentelor pentru mentinerea
calității inițiale a sortimentelor.

Cheltuielile de reconditionare și prelucrare se suport ă de socie tatea care le -a trimis,
înregistr ându-se pe cheltuieli dupa natura lor sau in costul de aprovizionare al m ărfurilor
obținute. Aceste cheltuieli sunt formate din : costul prelucr ării sau recondition ării, cheltuieli de
transport dus -întors, cheltuieli de man ipulare, etc.
Sintetic, evidenta contabil ă a acestor marfuri se ține cu ajutorul contului 357 “M ărfuri
aflate la ter ți”, iar eviden ța analitic ă se ține la pretul de cump ărare pe loturi de m ărfuri și pe
unități prelucratoare.

BAN MONICA ADRIANA Forme de evidență a mărfuri lor
16 În general, tr imiterea m ărfurilor pentru prelucrare genereaz ă urmatoarele categorii de
cheltuieli :
– cheltuieli de prelucrare și reconditionare facturate la ter ți;
– cheltuieli cu transportul m ărfurilor.

BAN MONICA ADRIANA Contabilitatea mărfuri lor
17
CAPITOLUL III:
CONTABILITATEA M ĂRFURILOR

S.C AGRINVEST S.R.L. este o societate cu capital integral privat, înființată în luna
decembrie 2003.
Începând cu anul 2004, firma și -a extins obiectul de activitate in domeniul agricol. În
prezent, Agrinvest este in important furnizor de produse agricole și servicii având ca obiect
principal de activitate înființarea de culturi agricole, consultanță tehnică și finanțare pentru
fermieri, achiziționarea, depozitarea și comercializarea de cereale si plante tehnice, producerea,
prelucrarea și comercializarea semi nțelor și pesticidelor.
Societatea are sediul social în județul Buzău, localitatea Buzău, strada Soseaua Brăilei,
numărul 9E.
Firma este deținută de un singur proprietar, are un singur administrator și un sediu
secundar.
Date privind situația financiar a a societații pe o perioadă de 7 ani:
Anul Cifra de
afaceri Profit net Datorii Active
imobilizate Active
circulante Capitaluri
proprii Număr
angajați
2017 274515078 11345293 5553850 52880947 69360 948 65403356 178
2016 203613702 511853 2 44465099 44302058 58328533 56558063 151
2015 143318587 5078183 48950426 39296538 64794809 56558063 136
2014 137038154 8226429 35283586 37237231 49015 538 48399940 120
2013 89852730 7219993 12329927 17046756 31 340 186 33285755 97
2012 112900926 4911008 8120903 14551174 23690800 26729193 78
2011 48849832 11053185 9032149 15053166 20295624 22272 216 62

Am efectuat monografia pentru luna ianuarie 2009 pentru care am întocmit urm ăoarele
docume nte :

In data de 05.01.2009
-Inregistrarea vânzării de mărfuri catre client. 4111 =% 349,72 lei
707 293,88 lei
4427 55,84 lei

BAN MONICA ADRIANA Contabilitatea mărfuri lor
18
Descarcarea gestiunii de mărfurile vândute. %=371 293,88 lei
607 264,49 lei
378 29,38 lei
In data de 06.01.2009

Inregistrare aprovizionare mărfuri de la furnizori % = 401 402,22 lei
371 338 lei
4426 64,22 lei

Inregistrare receptie mărfuri prin evidențierea adaosului comercial aferent intrărilor
371=378 | 338 lei

In data de 07.01.2009
Inreg istrare aprovizionare mărfuri de la furnizori
%=401 1214,66 lei
371 1020,72 lei
4426 193,64 lei

Inregistra re receptie mărfuri prin evidențierea adaosului comercial aferent intrărilor
371=378 |102,07 lei

In data de 27.01.2009
Inregistrare aprovizionare mărfuri de la furnizori

% =401 1058 ,15 lei
371 889,20 lei
4426 168,95 lei

Inregistrare receptie mărfuri prin evidențierea adaosului aferent intră rilor
371=378 | 88,92 lei

BAN MONICA ADRIANA Contabilitatea mărfuri lor
19
In data de 28.01.2009
Inregistrarea vânzării de mărfuri catre client
4111= % 37717,28 lei
707 31695,20 lei
4427 6022,08 lei
Descarcarea gestiunii de mărfurile vândute
% =371 316 952,20 lei
607 28 525.68 lei
378 3 169.52 lei

In data de 31.01.2009
Inregistrarea vânzării de mărfuri către client
4111= % 728,99 lei
707 612,60 lei
4427 116,39 lei

Descarcarea gestiunii de mărfurile vândute
% =371 612,60 lei
607 551,34 lei
378 61,26 lei

Regularizarea situației TV A la sfârșitul perioadei.

TV A colectată = 6194.31 –
TV A deductibilă =427.11
TV A de plată = 5767.2

4427= % 6 194,31 lei
4426 427,11 lei
4423 5 767,2 lei

BAN MONICA ADRIANA Contabilitatea mărfuri lor
20 Inchiderea contu rilor de venituri si cheltuieli.
707=12 1| 32 601,68 lei

121=607 | 29 341.51 lei

BAN MONICA ADRIANA Bibliografie
21

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.scribd.com/doc/175604311/Atestat -Contabilitatea -marfurilor
2. https://tanaseexpert.wordpress.com/2011/04/12/contabilitatea -marfurilor/
3. https://www.l istafirme.ro/agrinvest -srl-15991548/
4. http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/CONTABILITATEA -STOCURILOR -DE-
M95.php