Proiect Licenta Miron Alin Danut 12.06.2017 Final [605060]

0 UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE BĂNCI

ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ
LA SC GEAKI SRL

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Valentin Marian ANTOHI

Absolvent: [anonimizat]
2017

1 Introducere ……………………………………………………………………………………………………….. pag. 3
Capitolul I Caracterizarea con ținutului și metodologiei analizei economico –
financiare……………………………………………………………. ………………… pag. 4
1.1. Scopul și importanța analizei economico -financiare……………………. pag. 4
1.2. Conținutul, esența, abordarea conceptuală analizei economico –
financiare………………………………………………………………………………. pag. 6
1.3. Obiectivele analizei economico -financiare………………………………… pag. 7
1.4. Sistemul de indicatori folosiți în analiza economico -financiară……. pag. 8
1.5. Tipologia analizelor economico -financiare………………………………… pag. 11
1.6. Metodologia utilizată pentru a analiza activitatea economico –
financiare a societății …………………. …………………………………………. pag. 14
1.7. Tehnici și metode utiliz ate în analiza economico -financiară………… . pag. 15
1.8. Avantajele analizei economico -financiare………………………………….. pag. 21
Capitolul II Prezentarea societății SC GEAKI SRL ……………………………………… pag. 23
2.1. Prezentarea generală a SC GEAKI SRL…………………………………….. pag. 23
2.2. Scurt istoric a SC GEAKI SRL…………………………………………………. pag. 23
2.3. Perspectivele/Strategiile de dezoltare a SC GEAKI SRL……………… pag. 27
Capitolul III Analiza situaței juridice, tehnice, ale resurselor umane, a
managementului firmei SC GEAKI SRL………………………… … pag. 28
3.1. Necesitatea și rolul analizei economico -financiare în evaluarea
activității societății………………………………………. …………………………. pag. 28
3.2. Etapele analizei economico -financiare ……………………………………….. pag. 29

2 3.3. Analiza situației juridice……………………………………………………………. pag. 30
3.4. Analiza diagnosticului tehnic …………………………………………………….. pag. 31
3.5. Analiza resurselor umane și al managementului firmei…………… .. pag. 33
3.5.1. Analiza resurselor umane…………………………………………… .. pag. 33
3.5.2. Analiza managementului firmei…………………………………… … pag. 38
Capitolul IV Analiza economico -financiare a SC GEAKI SRL…………………. .. pag. 40
4.1. Analiza situației financiare pe baza bilanțului……………………… .. pag. 40
4.1.1. Analiza corelației dintre fondul de rulment, nevoia de fond de
rulment și trezoreria netă…………………………………………… … pag. 40
4.1.2 . Analiza corelației dintre creanțe și obligații……………………… …. pag. 48
4.1.3. Analiza lichidității și solvabilității…………………………………. .. pag. 49
4.2. Analiza situației financiare pe baza contului de profit și pierdere…. . pag. 65
4.2.1. Analiza cifrei de afaceri……………………………………………. .. pag. 65
4.2.2. Analiza producției exercițiului și valorii adăugate………………… .. pag. 68
4.2.3. Analiza profitabilității și rentabilității……………………………… … pag. 73
Capitolul V Concluzii și propuneri privind îmbunatățirea activității societății
GEAKI SRL………………………………………………………… .. pag. 77
Bibliografie ……………………………………………………………………… ..
. pag. 80

3 INTRODUCERE
Analiza economico -financiară a unei firme are un rol determinant în stabilirea strategiei
de urmat și aceasta cu atât mai mult în perioada crizei economico -financiare .
În procesele manageriale nevoia de analiză este indispensabilă în fundamentarea
deciziilor.
Pentru a formula strategii și a permite dezvoltări în întreprinderi trebuie să existe
mecanisme de evaluare si control, un sistem de monitorizare a activității, pentru care analiza și
diagnosticul sunt indispensabile.
Informația economică reprezintă un el ement indispensabil al procesului fiind prezentă în
toate domeniile de activitate. În contextul dezvoltării economiei de piață si al sporirii gradului de
complexitate al acesteia, informarea economică trebuie sa se dezvolte corespunzător, astfel încât
sa poată furniza elemente necesare lucrării deciziilor, să poata efectua exact situația patrimonială
a întreprinderii și rezultatele activității economico -financiare.
Valorificarea eficientă a informației economice se poate realiza doar în cadrul unui sistem
informațional economic în care contabilitatea este o componentă de bază.
În contextul reformei și al tra nziției la economia de piață, fiecare firmă indiferent de
forma de activitate, dimensiune, se confruntă cu o serie de probleme privind cerințele mediul ui în
care își desfășoară activitatea, imbunătățirea performanțelor economico -financiare și capacitatea
concurentă în raport cu alte întreprinderi.
Analiza economico -financiară are un rol important în realizarea acestor obiective
contribuind prin metodele și tehnicile utilizate, la cunoașterea stării diferitelor fenomene,
indentificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea măsurilor
pentru îndreptarea și optimizarea rezultatelor firmei.
In concluzie analiza economico -financiară este un sistem complex de tratare a
informațiilor financiare trecute și viitoare care are următoarele obiective:
– Urmăreste ameliorarea managementului firmei, pornind de la un diagnostic precis;
– Constituie o pârghie de decizie în contractarea unui împrumut;
– Asigură baza informațională pentru tranzacționarea de acțiuni la bursă;
– Asigură studiul stării unui concurent, client sau furnizor în planul gestiunii, al
solvabilității sau al rentabilității sale.

4 Capitolul I. Caracterizarea conținutului și metodologiei analizei economico –
financiare

1.1. Scopul si importanta analizei economico -financiare
Firmele puternice dețin în cadrul lor un compartiment de analiză economico -fmanciară a
cărei responsabilitate este de a efectua analize economice pe probleme, studii utilizate în practica
managerială curentă sau de a efectua diagnostice globale.
In cadrul societatilor care nu dispun de compartimente specializate de analiză, act ivitatea de
analiză economică este realizată de fiecare compartiment funcțional, pe problemele care intră în
competența acestora.
Activitatea desfășurată de compartimentul de analiză economico -financiară constă în
realizarea de rapoarte de diagnosticare pe probleme, diagnostice globale în cazul existenței
disfuncționalităților în funcționarea întreprinderii, analiza pe bază de bilanț în scopul prezentării în
cadrul ședințelor consiliilor de administrație, respectiv în adunarea generală a acționarilor.
In practica de conducere a unităților economice, analiza economico -financiară își găsește o
utilizare prioritară în cadrul funcțiilor de previziune și control. In acest context, rolul concret al
analizei economico -financiare poate fi rezumat și sistematizat astfel:
1.Analiza economică reprezintă un mijloc indispensabil în elaborarea unor planuri reale,
temeinic fundamentate din punct de vedere științific;
2.Analiza economică constituie, în același timp, un inst rument operativ, de cunoaștere
și de reglare, în procesul îndeplinirii planului;
3.Analiza economică contribuie atât la realizarea și eventual depășirea rentabilității
prevăzute, cât și la asigurarea unei situații patrimonial -financiare echilibrate pe î ntreg parcursul
anului .
„Printr -o analiză economică pertinentă este posibilă orientarea strategiilor decizionale
ale întreprinderii spre alternative optime " .1
In scopul cunoașterii întreprinderii, analizele sunt orientate pe următoarele direcții:
– analiza rezultatelor, a veniturilor și a resurselor;
– analiza centrelor de cost și a structurii costurilor;
– analiza de marketing;

1 Horomnea Emil – Tratate de contabilitate, vol I, Edit ura Sedcom Libris, Iasi, 2001.

5 – analiza cunoștințelor;
– analiza valorii2 .
Nici una dintre analize nu poate fi de folos dacă va fi privită separat de celelalte, iar
interdependența lor determină reexaminarea „tentativei" de diagnosticare în lumina analizei de
marketing și a cunoștințelor, iar metodele de diagnosticare vor trebui modificate în mod
substanțial.
O altă activitate care trebuie organizată ca o activitate distinctă, afirmă același autor, „este
analiza economică a întreprinderii, a caracteristicilor și a sarcinilor sale și a programului pentru
obținerea performanței.
Această activitate impune o muncă distinctă, de o importanță crucială și deosebit de
dificilă. Din acest motiv, va trebui numită o persoană care să răspundă de îndeplinirea ei".
Analiza economică constituie un instrument managerial care ajută conducerea întreprinderii
în înțeleg erea trecutului și prezentului, în vederea fundamentării viitoarelor obiective strategice de
menținere și dezvoltare a întreprinderii, într -un mediu concurențial; de asemeni, analiza face obiectul
preocupărilor interne ale unor part eneri economici și financiari -bancari, interesați în realizarea unor
acțiuni de cooperare cu întreprinderea respectivă.
Analiza economică se bazează pe ideea că în orice sistem există în permanență rezerve în ceea
ce privește perfecționarea organizării și conducerii, a îmbunătățirii performanțelor sale tehnice,
economice, financiare, informațional -decizionale, că performanțele sistemului „întreprindere" pot
fi permanent îmbunătățite printr -o activitate de analiză continuă.
Din acest punct de vedere obiect ul analizei economice îl constituie studierea complexă la
nivel micro și macroeconomic a rezultatelor obținute într -o perioadă de timp, în folosirea resurselor
materiale, umane și financiare, în strânsa lor legătură cu factorii care le -au determinat, în sc opul
identificării și utilizării unor noi soluții care să ducă la dezvoltarea și perfecționarea activității
economice.
Din punct de vedere strategic și ca premisă a diagnosticării, analiza economică are rol de
control în cadrul întreprinderii . Acesta constă în măsurarea și corectarea rezultatelor obținute în
scopul asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obiectivelor proiectate. Se parcurg trei etape:
– stabilirea criteriilor de apreciere a îndeplinirii prevederilor din planuri și programe;
– determinarea abaterilor prin compararea realizărilor cu criteriile de apreciere stabilite;

2 Budugan Dorina – Contabilitate si control de gestiune, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2001.

6 – corectarea abaterilor prin evidențierea cauzelor care le -au generat;
Analiza îndeplinirii planurilor și programelor constă practic în asigurarea evoluției
societății co merciale în limitele parametrilor stabiliți prin :
– descoperirea factorilor care determină încetiniri sau accelerări ale activității;
– înlăturarea sau ameliorarea factorilor cu influență negativă;
– promovarea factorilor cu efecte pozitive.
Formularea strategiilor demarează cu analiza factorilor interni și externi ai întreprinderii.
Analiza factorilor externi urmărește identificarea oportunităților și amenințărilor,
performanța superioară fiind rezultatul potrivirii strategiei cu mediul, iar analiza factorilor interni se
identifică cu stabilirea „punctelor tari" și „punctelor slabe" precum și a competențelor distinctive
(cum nevoile consumatorilor sunt satisfăcute). Se adaugă acestora analiza portofoliului afacerii
astfel încât să fie asigura tă profitabilitatea întreprinderii printr -un portofoliu de activități și produse
echilibrat, supunând organizația unor riscuri minime.

1.2. Conținutul, esența și abordarea conceptual analizei economico -financiare
Analiza reprezintă universul evoluției re ale a fenomenului. Analiza pornește de la
rezultatele procesului încheiat intre elemente , componente, parti simple și prin indeplinirea
factorilor de influenta3.
Conținutul analizei economico -financiare, inclusiv îmbinarea acestuia cu sinteza, poate fi
redat în câteva etape:
a) Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene,
rezultate. Delimitarea obiectului se face în timp și spațiu, calitativ și cantitativ, utilizând
anumite metode de evaluare și de calcul .
b) Determinar ea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului studiat. Desfacerea în elemente
presupune o analiză structurală. Factorii se stabilesc în mod succesiv, trecând de la cei de
acțiune directă la cei care acționează indirect (prin intermediul celor cu acțiu ne directă) și așa
mai departe, până la stabilirea cauzelor finale. Cu alte cuvinte, procesul cunoașterii este
adâncit de la o esență mai puțin profundă către alta mai profundă (principiul descompunerii în
trepte).
În legătură cu noțiunile utilizate se fac următoarele precizări4:

3 Buse Lucian – Analiza economico financiara, Editura Bucuresti , 2005 .

7 – elementele reprezintă părți ale fenomenului analizat (de exemplu, costul produsului pe
articole de calculație).
– factorii reprezintă acele forțe motrice care provoacă sau determină un fenomen (ex: structura
producției, productivitatea muncii).
– cauzele reprezintă fenomene care, în anumite condiții, provoacă și, deci explică apariția unui
fenomen (de exemplu, o măsură tehnico -organizatorică conduce la reducerea consumului
specific).
– cauzele finale reprezintă ultimele cauze descoperite în procesul de analiză, având în vedere
limitele sferei de cercetare al analizei respective. Ele apar drept cauze finale datorită faptului
că pro cesul de analiză, așa după cum s -a precizat, reprezintă universul evoluției reale a
fenomenului. Din punct de vedere al apariției și dezvoltării fenomenului, ele sunt cauze
primare.
c) stabilirea factorilor presupune și determinarea atât a corelației dintre f iecare factor și
fenomenul analizat, cât și a corelației dintre diferiți factori care acționează. Este necesară
deci, determinarea relației cauză -efect respectiv a raporturilor de condiționare.
Parcurgerea celor trei etape conduce la elaborarea de modele a le fenomenelor analizate.
d) măsurarea acțiunii diferitelor elemente sau factori. În această etapă intervine analiza
cantitativă cu scopul cuantificării influențelor, al măsurării rezervelor interne, al aprecierii cât
mai exacte a rezultatelor.
e) sintetizarea r ezultatelor analizei, stabilindu -se concluziile și aprecierile asupra activității din
sfera cercetată .
f) elaborarea măsurilor care constituie conținutul deciziilor menite să asigure o folosire optimă a
resurselor, să contribuie la sporirea eficienței activit ății în viitor.
Parcurgerea acestor etape, cu prilejul analizei oricărui fenomen economic,
asigură caracterul
complet și totodată, stințific al analizei economico -financiare.

1.3. Obiectivele analizei economico -financiare a societăți lor comerciale
În concordanță cu considerațiile teoretice ale conceptului, analiza în primul rând , trebuie
și poate să ofere soluții de descompunere a fenomenului și procesului economic în părți
componente, să studieze comportamentul acestora , independent și intercorelat cu alte

4 Babucea Gabriela – Analiza economico -financiara, Ed. Aacademica Brancusi, 2010 .

8 componente, să ofere soluții practice de combinare și substituție a factorilor care au un rol
relevant în mecanismul de funcționare al firmei, în scopul maximizării performanțelor acesteia.
În al doilea rând , analiza stării econom ice și financiare trebuie să studieze mișcarea,
transformarea fenomenelor și a proceselor economice din interiorul firmei sub aspect calitativ și
cantitativ, static și dinamic, să evidențieze factorii endogeni și exogeni, cauzele și consecințele
influenței acestora asupra mecanismului de funcționare al firmei.
În al treilea rând , analiza economico -financiară oferă soluții practice cuantificării, pe de -o
parte, a eforturilor firmei, iar pe de altă parte, a efectului pe care aceasta îl va înregistra în
economia competițională.
Nu în ultimul rând , analiza economico -financiară studiază realitatea obiectivă prezentă
sub forma stării fenomenelor și a proceselor din mediul microeconomic, prin prisma corelației
cauză -efect. Astfel, factorul care într -o ecuație de cercetare (model de analiză) constituie cauza
modificării stării unui fenomen, într -o altă ecuație poate să se transforme în fenomen de
investigat.
De exemplu, în analiza stării economice a productivității munc ii, factorii de influență pot
fi: volumul producției și numărul de personal, iar în analiza stării financiare a profitului,
productivitatea e unul din factorii de influență a acestuia.
În concluzie, având în vedere considerentele prezentate, putem spune că analiza
economico -financiară face parte din sistemul științelor economice, are un obiect și metodologie
de cercetare proprie, este o știință aplicativă, pluridisciplinară, funcțională, utilă conducerii
firmei
1.4. Sistemul de indicatori folosiți în an alizaa economico -financiară
Indicatorii finaciari se exprimă sub forma unor rapoarte semni ficative între două mărimi,
saugrupe de mărimi din bilanț sau contul de profit și prierdere a firmei. Aceste rapoarte permit
efectuarea de aprecieri asupra situației financiare și luarea deciziilor pentru activitatea viitoare .

Principalii indicatori:

9 1. Indicatori de lichiditate
Indicatorii de lichiditate masoara capacitatea societatilor de a -si onora obligatiile pe
termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activile circulante (cele mai lichide) si
datoriile cu o scadenta mai mica de un an. Datele necesare se regasesc in bilantul contabil.
a. Lichiditatea generala / curenta (Current Ratio) = Active circulante/Datorii curente (<1 an)
b. Lichiditatea imediata (Indicatorul test acid: Quick Ratio) = (Active circulante Stocuri)/Datorii
curente (<1 an)
c. Rata capacitatii de plata (Cash Ratio) = Casa si conturi la banci + Investitii pe termen
scurt/Datorii curente
d. Acoperirea cheltuielilor zilnice = (Cash + Investitii pe termen scurt + Creante) / Cheltuieli
medii zilnice
e. Ciclul de conversie a numerarului = Durata de rotatie a stocurilor (DIO) + Durata de rotatie a
debitelor – clienti (DSO) – Durata de rotatie a creditelor – furnizor (DPO)
2. Indicatori de risc/datorii
a. Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat / Capital propriu sau Capital
imprumutat / Capital angajat Capital imprumutat = Credite peste 1 an Capital angajat = Capital
propriu + Capital imprumutat
b. Gradul de acoperire al dobanzilor = Profit inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
(EBIT) / Cheltuieli cu dobanda
c. Rata de indatorare globala = Datorii totale / Active totale
d. Levierul = Datorii totale / Active totale
e. Rata solvabilitatii generale = Active t otale / Datorii curente
3. Indicatorii de activitate (gestiune )
Indicatorii inclusi in acesta categorie releva eficienta cu care o societate isi utilizeaza
activele.
a. Rotatia stocurilor = Costul vanzarilor / Stoc mediu (nr. de ori)
b. Durata de rotatie a stocurilor (Days Inventory Outstanding – DIO) = Stoc mediu / Costul
vanzarilor * 365 (nr. de zile)
c. Rotatia debitelor – clienti = Cifra de afaceri / Sold mediu clienti (nr. de ori)
d. Durata de rotatie a debitelor – clienti (Days Sales Outstanding – DSO) = Sold mediu clienti /

10 Cifra de afaceri * 365 (nr. de zile)
e. Rotatia creditelor – furnizor = Achizitii de bunuri / Sold mediu furnizori (nr. de ori)
f. Durata de rotatie a creditelor – furnizor (Days Payables Outstanding – DPO) = Sold mediu
furnizorilor / Achizitii de bunuri*365 (nr. de zile)
g. Rotatia activelor imobilizate (Viteza de rotatie in zile) = Cifra de afaceri / Active imobilizate
(365/Rotatia activelor imobilizate)
h. Rotatia activelor circulante (Viteza de rotatie in zile) = Cifra de afaceri / Active circulante
(365/Rotatia activelor circulante)
i. Rotatia activului total (Viteza de rotatie in zile) = Cifra de afaceri / Activ total (365/Rotatia
activului total)
4. Indicatori de profitabilitate
Ofera informatii despre eficienta cu care o societa te isi utilizeaza resursele pentru a
genera profit. Obtinerea de profit pe termen lung este vitala atat pentru supravietuirea companiei,
cat si pentru beneficiile aduse actionarilor sau asociatilor5.
a. Rentabilitatea capitalului angajat = Profit inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit
(EBIT)/Capital angajat
b. Marja profitului operational = Profit operational (EBIT)/Cifra de afaceri*100
c. Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri*100
d. Marja neta din vanzari = Profit net/Cifra de afaceri*100
e. Rata de impozitare efectiva = Cheltuieli cu impozitul/Profit brut (EBT)*100
f. Rentabilitatea economica = Profit net/Active totale*100
g. Rentabilitatea financiara = Profit net/Capital propriu*100
h. Rata rentabilitatii resursel or consumate = Profit net/Cheltuieli totale
5. Indicatori ai politicii de dividend
a. Randamentul dividendului (Dividend Yield: DIVY) = Dividend pe actiune (DPS) / Pret pe
actiune
b. Rata de alocare a dividendelor (Payout Ratio) = Dividende pe actiune (DPS) / Profit pe actiune
(EPS)

5 Holt Gheorghe – Analiza economico -financiara, Ed. Academica Brancusi, 2010 .

11 6. Alti indicatori
Rata autonomiei financiare = Capital propriu / Capital permanent

Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment / Stocuri sau (Capital permantent -Active
imobilizate) / Stocuri
Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate = Capital propriu / Active imobilizate

1.5. Tipologia analizelor economic o–financiare

Datorită complexității cercetărilor impuse de necesitatea cunoașterii științifice a
realităților economice există mai multe tipuri de analize econom ico-financiare care pot fi
clasificate după următoarele criterii astfel:
După nivelul la care se desfășoară:
– analiza microeconomică
– analiza macroeconomică
Analiza microeconomică6 studiază comportamentul unității elementare de producție –
întreprinderea și vizează factorii care îi determină rezultatele precum și relațiile acesteia pe
diverse piețe.
Analiza macroeconomică studiază comportamentul grupurilor de subiecți economici
reuniți în categorii omogene așa cum ar fi: ramurile, sectoarele de activitate, economie națională
și mondială.
1. In raport de momentul în care se efectuează analiza și momentul desfășurării
fenomenelor studiate , analiza economică se poate împărți în trei tipur i principale:
a) analiză retrospectivă sau post – factum;
b) analiza curentă;
c) analiza prospectivă sau previzională.
Analiza retrospectivă sau post – factum se ocupă cu studierea fenomenelor și proceselor
economice care deja au avut loc într -o perioadă de timp mai apropiată sau mai îndepărtată. Scopul analizei
retrospecti ve este de a studia rezultatele obținute într -o anumită perioadă de timp în comparație cu
obiectivele stabilite, în vederea stabilirii factorilor și cauzelor care provoacă diferite abate ri în

6 Vasile Robu – Analiza economico financiara, Editura Bucure ști.

12 desfășurarea fenomenelor și proceselor economice, rezervele nemobilizate și să propună măsuri pentru
reglarea și optimizarea activității economice în viitor.
Analiza curentă – vizează prezentul, adică presupune cercetarea unei activități economico –
financiare în curs de desfă șurare, de realizare, urmărind, cu precădere, modul în care se îndeplinesc o serie
de prevederi, preîntâmpinarea sau contracararea acțiunii unor factori perturbatori, fundamentarea
măsurilor care se impun pentru asigurarea realiză rii integrale a cererii sau a prevederilor (eventual
depășirea acestora dacă se încadrează în mecanismele economiei de piață).
Analiza prospectivă sau previzională se ocupă cu cercetarea fenomenelor și proceselor
care vor avea loc într -o perioadă viitoare . Analiza previzională joacă un rol important în
fundamentarea programului de activitate, în luarea deciziilor cu caracter tactic și strategic, în
alegerea variante i optime de acțiune.
În timp ce analiza retrospectivă se bazează pe variabile cunoscute, ce rte, analiza
previzională se bazează pe variabile incerte, ceea ce determină utilizarea unei metodologii
diferite. Astfel, analiza retrospectivă studiază o singură variantă a fenomenului, iar în cadrul său
prevalează legăturile de tip funcțional, pe când î n analiza previzională sunt studiate mai multe
variante, dintre care este selectată cea considerată optimă, și apar frecvent legături de tip
stocastic.
2. După natura însușirilor fenomenului analizat există:
– analiză cantitativă
– analiză calitativă
Analiz a cantitativă cercetează latura extensivă a fenomenelor economice, exprimată prin
diferite determinări cantitative, precum și modificările structurale intervenite în mărimea acestor
fenomene. Extinderea analizei cantitative necesită folosirea tot mai larg ă a metodelor matematice
moderne. Cu toate acestea, succesul aplicării metodelor matematice în modelarea fenomenelor
economice depinde de adâncirea analizei calitative, care trebuie să preceadă și să finalizeze
analiza cantitativă. Analiza cantitativă pres upune cercetarea fenomenelor prin determinări
cantitative: greutate, grad, suprafață, volum, număr, durată, etc.
Analiza calitativă se ocupă cu studierea laturii intensive sau calitative a fenomenelor și
proceselor economice. Cu ajutorul acestei analize se stabilesc însușirile esențiale ale
fenomenelor economice și factorii care sunt de aceeași natură cu fenomenele cercetate.
3. În funcție de sfera organizatorică a activității economico -financiare supusă investigării
dintr -o unitate economică, se disting două tipuri de analiză economico -financiară:

13 – analiza la nivelul unității economice în ansamblul său;
– analiza la nivelul structurilor organizatorice ale unităților economice.
Primul tip de analiză vizează fenomenele și procesele economico -financiare pe tot al
unitate, indicatorii utilizați în acest cadru având, prin calcul, un caracter global și de „medie”. De
aceea, la acest nivel, analiza are inevitabil un conținut mai general, fiind relevate, cu precădere, o
serie de aspecte esențiale ale creșterii econom ice și ale eficienței acesteia în contextul economiei
libere de piață.
Cel de -al doilea tip de analiză se efectuează la nivelul structurilor organizatorice ale
unităților economice – ca sistem. La acest nivel, investigarea dobândește o aprofundare maximă
mergând până la depistarea „cauzelor finale” care au generat rezultatele economico -financiare
supuse analizei.
4. După rolul timpului în analiza fenomenului există:
– analiza statică ;
– analiza dinamica .
Analiza statică face abstracție de timp presupunând că modificările factorilor sunt
simultane fără decalaje în timp. A naliza statică studiază fenomenele la un moment dat, relevând
relațiile dintre elementele si factorii care determină o anumită poziție a fenomenului cercetat.
Acest tip de analiză permite c unoașterea nivelul ui fenomenelor sau rezultatelor economice, a
abaterilor existente la un moment de referință ales, precum și a structurii acestor fenomene.
Analiza dinamică urmărește fenomenul economic în evoluție ceea ce presupune că acesta
își modifică poziția de la o perioadă la alta. A naliza dinamică cercetează fenomenele și procesele
economice în schimbarea lor, pune în evidență poziția lor în diverse momente de timp. Pe baza
analizei dinamice se stabilesc factorii care acționează asupra schimbării p oziționale a
fenomenelor economice, precum și tendințele în evoluția viitoare a acestora
5. după orizontul de timp există:
– analiză pe termen scurt
– analiză pe termen lung sau mediu
Analiza pe termen scurt vizează perioada de sub un an (semestru, trimestru, lună) și
servește managementul operativ, analiza pe termen scurt operează cu date ce nu depășesc 1 an și
servesc managementului firmei pentru conducerea operativă a activității.

14 Analiza pe termen mediu și lung vizează perioada de timp de peste un an și servește
managementului strategic, operează cu date pe 3 -5 ani folosind modele de tip statistic.

1.6. Metodologia utilizat ă pentru a analiza activitatea economico -financiar ă a unei
societ ăți comerciale

Întreprinderea privită ca sistem, permite reliefarea legăturilor dintre subsistemele
componente, relațiile cauzale sau generale dintre elementele structurale, componente ale
întregului. Trebuie, de asemenea, subliniat că sistemul întreprindere ar e și o finalitate, iar din
acest punct de vedere, interacțiunile dintre elementele sale sunt concepute în funcție de această
finalitate.
Performanta economica este de multi ani un subiect central al stiintelor gestiunii, dar, cu toata
insistenta preocupar ilor specialistilor, exprimarea, masurarea si raportarea sa ridica inca destule
probleme metodologice. Performanta este multidimensionala, iar intreprinderile oricat si -ar dori, nu
pot atinge toti parametrii optimi, concomitent in toate domeniile. Conceptu l performantei economice
ramane unul pur subiectiv, fiind influentat atat de obiectivele asumate de intreprinderi, cat si de
sistemul de interese din jurul acestora, elemente care nu sunt deloc permise pentru concizie si
stabilitate metodologica7.
Analiza rea în ansamblu a activității întreprinderii, în funcție de natura performanțelor
economico -financiare, sau pe structuri organizatorice, presupune utilizarea unui complex de
metode, tehnici și procedee, respectiv a unei metodologii de analiză8.
Metoda reprezintă un proces teoretico -abstract prin care se stabilește calea ce trebuie
urmată privind modul de studiere al unui proces sau fenomen, în scopul obținerii de informații
asupra formei și conținutului acestuia.
Analiza economico -financiară utilizează o serie de metode, tehnici și procedee specifice
sau împrumutate din domeniul altor științe menite să contribuie la realizarea obiectului ei. În
acest sens, se poate face o grupare a metodelor în funcție de cele două laturi fundamentale ale
analizei și anume latura calitativă și respectiv, cea cantitativă.

7 Revista corpului expertilor contabili și contabililor autorizati di n Romania , Contabilitate, expertiz ă și auditul
financiar, 2012.
8 Grațiela Ghic – Carmen Judith Grigorescu, Analiză economicofinanciara , Editura Universitar ă, Bucure ști, 2008 .

15 1.7. Tehnici și metode utilizate în analiza economico – financiare

Activitatea oricărei întreprinderi are o anumită finalitate, iar interacțiunile existente între
subsistemele sale în contextul întreprin derii privită ca sistem, sunt concepute în funcție de această
finalitate.
Procesele și fenomenele economico -financiare se caracterizează prin complexitate și
diversitate, iar investigarea acestora presupune utilizarea unor metode, tehnici și procedee
specifice sau împrumutate de la o altă știință.
Metoda reprezintă un proces teoretico -abstract prin care se stabilește calea care trebuie
urmată privind modul de studiere a unui fenomen, în scopul obținerii de informații referitor la
forma și conținutul acestuia.
Metodele utilizate pentru analiza economico -financiar al întreprinderii, pot fi grupate în
funcție de cele două laturi fundamentale ale acestuia: latura calitativă și latura cantitativă.
Metode ale analizei calitative – au ca scop studierea str ucturii fenomenelor, a factorilor
care le determină și a relațiilor de cauzalitate dintre factori și fenomene.
Principalele metode ale analizei calitative utilizate in analiza economico -financiara sunt:
1. Modelarea fenomenelor economico -financiare;
2. Compara ția;
3. Gruparea;
4. Diviziunea și descompunerea .

Metode ale analizei cantitative – au menirea de a da finalitate legăturilor de cauzalitate, de
a comensura acțiunea diverșilor factori, de a ierarhiza factorii în ordinea importanței lor, de a
stabili rezervele existente și măsura în care acestea au fost valorificate. Principalele metode ale
analizei cantitative utilizate în analiza economico -financiara sunt:
1. metoda substituirilor în lanț;
2. metoda balanțieră;
3. metoda ratelor;
4. metoda ABC (diagrama Pareto);
5. metoda corelației;
6. metoda scorurilor;
7. metoda grilelor de evaluare;

16 8. cercetările operaționale.
Metode si tehnici de analiză calitativă:
1. Modelarea fenomenelor economice este o reprezentare simplificată a realității,
exprimată sub formă de ecuații, inegalități, corelații dinte indicatori, funcții de producție etc. Se
cunosc 3 tipuri de modele: modele imitative, modele analogice si modele simbolice.
Modelele imitative sunt modele materiale și reprezintă fenomenul la altă scară (fotografia,
macheta, harta).
Modelele analogice utilizează tehnica vizualizării (ex. graficele). Principalele tipuri de
grafice utilizate: cronograma, diagrama cu două variabile, sectorială, cu coordinate plane pentru a
studia sezonalitatea, histograma. Modelele simbolice utilizează s imbolurile și iau forma unor
ecuații matematice, fiind modele abstracte.
2. Comparația permite analiza prin raportare la o bază de referință care poate fi: altă
perioadă, altă firmă, media sectorială sau pe ramură, standarde, norme. Se utilizează următoar ele
tipuri de comparații: în timp (comparație cu anul precedent sau cu programul de activitate), în
spațiu (comparație cu alte firme); față de un criteriu prestabilit (comparație cu alte programe,
norme sau standarde); cu caracter special (strategii de dez voltare pentru firme aflate în
dificultate); mixte (comparări realizate în timp și spațiu).
3. Gruparea presupune împărțirea entității studiate în grupe relativ omogene.
Metode și tehnici de analiză cantitativă:
1. Metoda substituirilor în lanț9 – aceast ă metodă se utilizează în cazul relațiilor de tip
determinist care îmbracă forma matematică de produs sau raport între factorii de influență și
impune respectarea a 4 reguli de bază și anume:
1. așezarea sau ierarhizarea factorilor în relațiile de cauzali tate se face în ordinea:
a) condiționărilor lor economice respective factorilor cantitativi urmați de calitativi;
b) naturii lor – începând cu factorii tehnici, urmați de factorii tehnologici și economici;
c) importanței lor – factori principali urmați de secundari.
2. substituirea factorilor începe cu factorii cantitativi (principali) și continuând cu cei
calitativi (secundari).
3. în succesiunea substituirilor fiecare factor este considerat variabil în momentul
substituirii ceilalți fiind considerați constanți.

9 Mirela Mon ea – Analiza economico -financiara, Ed. Petrosani, 2005 .

17 4. un factor deja substituit se menține ca valoare până la finalizarea tuturor substituirilor.
Dacă un factor rămâne neschimbat, influența lui este nulă.
2.Metoda Balanțieră – se utilizează când între factorii indicatorului analizat (sau într e
elementele fenomenului analizat) există relații de tip determinist de forma sumei și diferenței.
Analiza modificării unui indicator de acest tip presupune compararea valorii fiecărui element
(factor de influență) din perioada curentă cu valoarea din peri oada de referință.
3.Metoda ratelor :
Această metodă se folosește îndeosebi la analiza situației financiare a întreprinderii, prin
calcularea unor rapoarte între două mărimi comparabile sub aspect logic și economic.
Ratele permit realizarea anumitor comparații și analize. Cu ajutorul lor se poate evalua
performanța unei firme în termeni de standarde stabilite sau recunoscute pe baza experienței
dobândite.
Ratele pun în evidență trendurile semnificative, anormale sau care se modifică pe baza
variației datelor ce se evaluează. Acestea implică interpretarea și explicarea relațiilor dintre
grupurile de date la un moment dat sau pentru mai multe perioade de timp.
În procesul de analiză economico – financiară, cele mai ut ilizate categorii de rate sunt:
ratele de structură , ratele de gestiune , ratele de rentabilitate si ratele de echilibru financiar.
Ratele de structură permit determinarea ponderii unor părți sau elemente componente față
de mărimea totală a fenomenului sup us analizei, în vederea efectuării unei analize structurale a
acestuia.
Ratele de gestiune se utilizează îndeosebi pentru aprecierea rotației resurselor materiale,
umane și financiare ale firmei.
Ratele de rentabilitate permit calcularea unor indicatori prin care se apreciază eficiența
economică și profitabilitatea întreprinderii.
Ratele de echilibru financiar sunt folosite îndeosebi la aprecierea lichidității, solvabilității
și a capacității de plată a societăților comerciale.

4.Metoda ABC
Aplicarea acestei metode ține seama de faptul că în studiul unui fenomen nu trebuie să se
acorde aceeași importanță tuturor componentelor sale.

18 În urma unor studii statistici s-a observa t că circa 80% din variația unui fenomen se
datorează unui număr redus de var iabile (elemente componente sau factori de influență), restul de
20% fiind datorat unui număr foarte mare de variabile10. Din acest motiv , autorul acestei metode
propune o analiză selectivă a componentelor unui fenomen sau rezultat, în funcție de poziția l or
în cadrul întregului.
5.Metoda corelației
Această metodă se folosește în cazul legăturilor de tip stocastic pentru a determina sensul,
intensitatea și direcția legăturii între fenomenele economice analizate, precum și gradul de
influență a factorilor care acționează asupra fenomenelor respective.
Metoda corelației se poate aplica atât în analizele cu caracter retrospectiv, cât și în cele
previzionale, în vederea extrapolării tendinței de evoluție a unor fenomene economice.
Folosirea metodei corelați ei în analiza economică necesită identificarea legăturilor de
cauzalitate dintre fenomene, cunoașterea caracterului acestor legături și alegerea tipului de
funcție statistico -matematică sau a ecuației de regresie care exprimă cel mai bine relația dintre
fenomenele analizate. În acest scop, este necesară luarea în considerare a factorilor determinanți,
cu acțiune esențială, făcând abstracție de factorii neesențiali, cu acțiune întâmplătoare.
În funcție de numărul factorilor de influență sau al variabilelor luate în studiu, corelația
poate fi simplă (unifactorială sau bidimensională) și corelație multiplă (multifactorială sau
multidimensională).
În raport cu sensul legăturii dintre fenomenele analizate, corelația poate fi directă sau
inversă , după cum modificarea variabilei independente (factorială) determină o modificare în
același sens sau în sens contrar pentru variabila dependentă.
6.Metoda scorurilor
Metoda scorurilor (scoring) reprezintă o metodă de analiză discriminatorie
multidimensională, car e a fost fundamentată pe analiza comparativă a două grupuri de firme,
unele cu o evoluție pozitivă, iar altele cu o evoluție deficitară, fiind aproape de situația de
faliment. Această metodă necesită construirea unei funcții pe baza mai multor indicatori stabiliți
în funcție de evoluția rezultatelor economico -financiare a întreprinderilor studiate pe o anumită
perioadă de timp.

10 Stefanita Susu – Analiza economico -financiara, 2016 .

19 Scorul unei firme pentru o anumită perioadă este dat de valoarea acestei sume și el indică
gradul de vulnerabilitate financiară a acesteia, putând astfel contribui la identificarea din timp a
situațiilor periculoase pentru sănătatea financiară a oricărei firme.
Prin compararea nivelului și dinamicii scorului individual al unei firme cu evoluția
constatată statistic la nivelul sec torului din care aceasta face parte, se poate evidenția
predispoziția firmei respective față de riscul de faliment11.
Cuantificarea influenței factorilor asupra modificării rezultatului exprimat prin indicatorul
analizat se face prin diferite metode în fu ncție de forma matematică a relațiilor dintre factori; cele
mai utilizate metode sunt:
7.Metoda grilelor de evaluare se folosește în diagnosticarea mediului concurențial și în
poziționarea globală a firmei. Etapele : identificarea criteriilor de evaluarea a firmei , stabilirea
coeficienților de semnificație pentru fiecare criteriu si determinarea unei note medii ponderate și
poziționarea firmei în sistemul dat.
8.Cercetările operaționale – reprezintă un ansamblu de me tode matematice folosite în
adoptarea deciziilor în cazul în care intervin numeroși factori care trebuie avuți în vedere.

 Metoda prin analiza S.W.O.T.
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților
și a ameninț ărilor care a fost creată și utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a
strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum
și identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei
teritoriului și este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul
administrațiilor publice. Poziționarea în raport cu concurența va porni de la evaluarea SWOT a
afacerii, ca bază pentru decizii realiste și fezabile.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– imagine foarte buna pe piata – lipsa unei reputații și a unei cote
de piață, datorită caracterului

11 Vâlceanu Gheorghe – Analiză economico -financiară , Editura Economică, București, 2005 .

20 – personal calificat inalt si cu capacitate
ridicata de adaptare la schimbare
– cifra de afaceri in crestere
– protofoliu stabil de clienti
– societatea este concomitent procesator și
producător agricol
– existența unor tehnologii moderne de
procesare
– amplasarea într -o zonă agricolă cu
potențial ridicat, care permite acces facil
și cu costuri reduse la materii prime de
calitate (mai mult de 50% din materia
primă, materialele consumabile se
achizițio neaza din Galați;
– locația și accesul favorabile – în
proximitate există toate utilitățile necesare
dezvoltării afacerii, drum recent asfaltat . incipient al afacerii;
– lipsa unei structuri p roprii de
desfacere antrenează diminuarea
profitului;
– costuri ridicate pentru realizarea
investiției de bază;
– lipsa reclamelor pe posturi de
radio sau TV locale.

OPORTUNITATI AMENINTARI
– existenta programelor cu finantare
nerambursabila
– cresterea constanta a cererii
– creșterea atenției acordate domeniului
farmaceutic in mediul economic și politic
– creșterea gradului de instruire în
domeniile medicale
– sporirea gradului de atenție acordat stării
proprii de sănătate a populației – economie in recesiune
– intensificarea continua a
concurente
– dependența de subvențiile publice
– schimbări în legislația de
specialitate în direcția anulării
unor măsuri cu caracter protector
în domeniui
– posibilitatea liberalizarii
distributiei

Punctele slabe aflate la polul opus față de punctele tari, reprezintă slăbiciunile
cadrului local. Și în cazul analizei punctelor slabe este posibil să se facă distincția între
"puncte slabe -grele" și "puncte slabe -ușoare".
Al treilea parametru se referă la zona oportunităților. Aceste a pot fi studiate și discutate
doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. In acest stadiu, se impune o nouă descriere,
mult mai clară, persoanelor implicate.

21 Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari și oportunitățile se
suprapun. Există o diferență clară între acești doi parametri.
O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a
verifica dacă există o distincție clară între punctele tari și oportunități.
Amenințările includ implicațiile negat ive ale măsurilor adoptate. Analiza
oportunităților și a amenințărilor implică un melanj al efectelor interne și externe ale politicii.
Efectele externe pot genera într -un fel amenințări.
Un mesaj important transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile
stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
• construiește pe Punctele Tari,
• elimină Punctele Slabe,
• exploatează Oportunitățile,
• îndepărtează Amenințările.

1.8 Ava ntajele analizei economico – financiare

„ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICO -FINANCIARE’’ , are un loc independent și bine
determinat, studiind întreaga activitate a unităților productive sub un aspect propriu, dintr -un
punct de vedere propriu și cuprinzând com plexul activității nu numai din fiecare intreprindere, ca
parte componentă a unei ramuri, ci și din ramuri întregi și chiar întreaga economie națională.
Toate acestea contribuie la definirea obiectului acestei discipline.
Obiectul analizei activității eco nomice se poate formula astfel : studierea sub toate
aspectele, a rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale și financiare la nivelul micro sau
macroeconomic, în scopul descoperirii și folosirii de noi posibilități de dezvoltare și perfecționare
continuă a întregii activități economice în cursul unei perioade de timp12.
Analiza economico -financiară se efectuează în scopul cunoașterii situației pr ezente pentru
obținerea unor rezultate mai bune în viitor.
Din obiectul ei face parte în primul rând pr oducția analizată sub forma procesului de
muncă, a interacțiunii elementelor acestui proces.

12 Morosan Iosefina – Analiza economico -financiară, București, Editura Fundației România de Mâine , 2006 .

22 Sistemul de indicatori, cercetați în cadrul analizei activității economico -financiare a
activităților de producție concretizează direcțiile dezvoltării, mijloacel e și resursele necesare
pentru îndeplinirea obiectelor prestabilite, exprimă rezultatele și eficiența ce se așteaptă.
Analiza activității economico -financiare studiază în mod complex toți indicatorii tehnico –
economico -financiari, în corelația și interdependența lor.
De asemenea prin analiză se descoperă legăturile dintre tehnică și economie și influența
pe care acestea o au asupra rentabilității întreprinderii în condițiile noului mecanism al economiei
de piață.
Prin studierea indicatorilor de eficiență a intreprinderii, analiza activității economico –
financiare contribuie la determinarea eficienței folosirii forței de m uncă, a funcționării utilajelor,
utilizării mater iilor prime și materialelor, a tehnologiei existente și deci într -un cuvânt a
rentabilizării întreprinderii.

Capitolul II . Prezentarea societății comerciale

23

2.1. Prezentarea generală a societăți i comerciale SC GEAKI SRL

SC GEAKI SRL cu sediul în Sat. Ijdileni, Comuna Frumușița, Județul Galați, înfiin țată în
anul 2006 este persoana juridică română constituită in formă de so cietate cu răspundere limitată.
Capitalul social subscris si vărsat al societății este de 360.200 lei, aport in numerar, fiind
impărțit intr -un număr de 36.020 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei/ partea socială.
Capitalul social este deținut de către doi asociați in proporție de 50% fiecare.
Adunarea g enerală a asociaților este organul suprem de conducere. Societatea este
administrata de unul din asociați cu puteri depline de reprezentare și administrare a societății pe o
perioadă de 99 ani.
Durata de funcționare a societății este nelimitată.

2.2. Scurt istoric a societății GEAKI SRL

Obiectul principal de activitate este ,,Cultura cerealelor ( exclusiv orez), plante
leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleagenoase, cod CAEN 0111.
Activit atea secundară cod CAEN 1061 ,, Morări t si panificație’’ .
Societatea deține in exploatație o suprafață de 1100 ha astfel:
o 623 Ha arendate de la diferite persoane fizice;
o 433 Ha arendate de la diferite persoane juridice;
o 44 Ha in proprietate;

24 Societatea dispune de sediu pentru ferm a vegetală si de hală de depozitare a cerealelor.
În vederea creșterii dimensiunii, societatea dorește să contracteze în continuare teren dar
să și cumpere teren in proprietate.
Structura organizatorică a societății agricole, de dată recen ta răspunde obiectivelor
strategice privind organizarea activității de producție agricolă. În structura de producție și cea
organizatorică a societă ții există relații de legătura și condi ționare. Printr -o structură de producție
eficientă, societatea devine competitivă pe piață.
Structura culturilor din societate agricola este specifică zonei de câmpie, societatea
cultivând doar culturi de câmp. Utilajele achizi ționate imediat după înființarea societății au fost
inlocuite cu utilaje moderne, care duc la creșterea producției.
Caracteristica principală a pieței este relativa independentă față de furnizori, substituibili
și numeroși, cât și față de clienții tot mai numeroși . 13
Principalii furnizori
În prezent societatea are în derulare contracte directe pentru achizitionarea de materii
prime ( sămânța), materiale auxiliare (ingrășământ, insecticide, erbicide, fungicide) și materiale
consumabile (combustibil, piese de schimb) cu peste 30 de societăți comerciale din țară printre
care:
 SC AZOCHIM GIURGIU SRL;
 SC BRISE GROUP SRL;
 SC CITADELA RUSTIC SRL;
 SC GENDAV GASOIL SRL;
 SC MANAGRO GRAINS MCO SRL;
 SC REDOXIM SRL;
 SC PONELM SRL;
 SOCIETATEA AGRICOLA PETRU RARES;
 SOCIETATEA AGRICOLA AGROIND;
 SC SERV CLA SS SRL.

13 Al. Isaic -Maniu, Ovidiu Puiu – ’’Evaluarea întreprinderii, feza bilitatea și planul de afaceri’’ , Editura Independența
Economică, 2000, pag. 62 .

25

Figura nr. 2.1. Structura furnizorilor

Principalii clienți
În prezent societatea are în derulare contracte de vanzare cumparare pentru livrarea
produselor finite (faină și tărâțe) și cereale.
Dintre cei mai cunoscuți și puternici clienți s pot fi amintiți următorii:
 SC AGRONOVA SRL;
 SC BRISE GROUP SRL;
 SC DEITACOM SRL;
 SC MANAGRO GRAINS MCO SRL;
 SC PATISGAL SRL;
 SC ROXION PAN SRL;
 SC GLENCORE PROTEIN ROMANIA;
 SC NELFIACOM IMPEX SRL;
 PRIMARIA FRUMUSITA;
 SC PRUTUL SA;

26

Figura nr. 2. 2. Structura clientilor

Societatea GEAKI SRL deține o moară de grâu unde desfașoară activitatea de morărit.
Lucrările agricole efectuate in vederea realizării activității societății sunt executate de
societa te cu mijloacele fixe proprii ( tractoare, remorci, combinatoare, semănători, prășitoare,
mașini de ierbicidat, combine de recoltat paioase si prasitoare , autocamione, etc.)
Societatea realizeaza venituri din vânzări interne de produse agricole respectiv grâu,
floarea soarelui, o rz, orzoaică, soia, porumb, mazare , vanzarea de faina albă si neagră, tărâțe de
grâu și prestări servicii agricole.
Transportul cerealelor și a produselor finite se realizează cu mijloace fixe proprii pentru
care societatea detine toate autorizați ile de transport.
Societatea inregistrează venituri și din subvenții acordate potrivit reglementărilor legale și
avizate de Agenția de Plăți din Agricultură.
Societatea administrează teren agricol arendat in baza contractelor de arenda inc heiate
intre societate si persoanele de drept ai terenului în raza Comunei Frumușița, Tulucești,
Scânteiești și Smârdan Județul Galați, contractele au fost incheiate în baza prevederilor Le gii
16/199414, Legea Arendării și inregistrate la Consiliile Locale ale Comunelor aferente terenului
arendat.

14 Legea nr.16 din 5 aprilie 1994 Legea arendării cu modific ările și comple tările ulterioare.

27 Societatea a inregistrat profit in toti anii de la infiintare si pana in prezent, cifra de afaceri
a fost in continua crestere iar activele au crescut considerabil in fiecare an.
In ceea ce pri vește patrimoniul net stabilit ca diferenta între activele totale și datoriile
totale contractate, acestea reflectă o stare patrimonială bună. Creșterea patrimoniului net este
rezltatul unor gestiuni economice sănatoase și o consecință a reinvestirii unei părți din profitul net
realizat de societate.
Deoarece fondul de rulment a aspirat finantarea într -o mare măsură societatea a contractat
și credite bancare si leasinguri pentru tractoare, combina, semanatoare din import.
2.3. Perspectivele/ Stra tegii de dezvoltare a SC GEAKI SRL
Elaborarea unei strategii este un proces în care se cer rezolvate multe probleme, iar
competentele, autoritatea și responsabilitatea celor cărora le revine o asemenea atribuție se
manifestă puternic, în strânsă corelație , ținând seama de consecințele pe care le are pentru viitorul
exploatației agricole.
Agricultura reprezinta una din principalele preocupari pe agenda executivului european,
masurile adoptate in acest domeniu avand nu doar implicatii economice, dar si soci ale (tinand
cont de numarul si puterea de negociere a fermierilor europeni), financiare (subventiile pentru
agricultura inghit aproape jumatate din bugetul UE) si de politica externa (relatiile politice
transatlantice s -au infierbantat nu de putine ori por nind de la comertul de porumb sau pui de
gaina). Masurile care reglementeaza domeniul agricol in UE sunt cuprinse in Politica Agricola
Externa (PAC).
Orientarea activității exploatației pentru o a numită perioadă, prin strategie presupune ca in
prealabil, să fie cunoscută situația actuală a acesteia, rezultatele pe care le obțin, potențialul sau
financiar si locul pe care il ocupă în rândul exploatațiilor similare. Pe baza concluziilor desprinse
se trece la stabilirea a ceea ce t rebuie făcut. Este necesar să se elaboreze mai multe variante, cu
niveluri diferite ale obiectivelor, urmând sa se aleagă cea mai convenabilă.
Elaborarea unei strategii presupune și fixarea unor termene pentru atingerea obiectivelor
în raport de ca re se urmăresc: asigurarea și repartizarea resurselor precum și concentrarea
eforturilor umane și materiale.
Condițiile de producție din agricultură sunt foarte variate (tip de sol, pantă, climă) iar
lucrările agricole, prin specificul lor, cer mijl oace tehnice de putere diferită. Lucrările de bază cer
utilaje puternice.

28 Capitolul III. Analiza situației juridice, tehnice, ale resurselor umane, a
managementului firmei SC GEAKI SRL

3.1. Necesitatea și rolul analizei economico -financiare in evaluarea a ctivitatii
societății

Analiza economico -financiară ajută la identificarea unei activități nemultumitoare a
societății și la stabilirea măsurilor care să ducă la rezultate satisfacătoare pe viitor. Prin
cunoasterea postfaptica, curentă și viitoare (previz ională) a activității firmei, a cauzelor care le -au
generat, analiza contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor umane,
materiale și financiare.
Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie maximizarea va lorii
patrimoniului, eficienț a cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al
diagnosticului financiar.
Indeplinind o funcție de diagnoză și reglare, analiza economico -financia ră constituie un
instrument indi spensabil al conducerii eficiente a activității întreprinderii.
Analiza financiară fundamentală, intreaga politică economico -financiară viitoare a
întreprinderii, constituie o condiție cheie pentru elaborarea și aprobarea unor decizii raționale, stă
la baza de expe rtize, negocieri vizând estimarea valorii întreprinderii in cazul privatizării,
reorganizării sau vânzării activelor.
Procesul de conducere al SC GEAKI SRL este caracterizat ca un ansamblu de actiuni prin
care se prevede, organizează și coordonează ac tivitatea firmei, considerată ca fiind un sistem
complex socio -economic, dinamic si deschis, se iau decizii si se controlează activitatea acesteia
in scopul realizării obiectivelor curente și strategice, respectând criteriile de eficiență economică
și de u tilitate publică.
Analiza economico -financiară reprezintă un instrument de bază al managementului
modern al firmei.

29 3.2. Etapele analizei economico – financiare
Procesul de analiza trebuie sa intervina si atunci cand activitatile se desfasoara eficient
pentru a descoperi noi rezerve, prin a caror mobilizare sa se asigure o evolutie favorabila a
principalilor indicatori economico -financiari, o crestere a gradului de utilizare a resurselor de care
firma dispune. În concluzie, desfasurarea oricarei analize economice complexe sau tematice
presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1) Elaborarea tematicii de analiza presupune cunoasterea clara a problematicii care formeaza
obiectul analizei pentru a putea determina atat rezultatele favorabile cat si lipsu rile existente in
vederea adoptarii masurilor pentru imbunatatirea intregii activitati. Tematica de analiza trebuie sa
ofere specialistilor implicati in procesul de analiza indicii asupra modului cum vor actiona pentru
a realiza o lucrare de calitate, pe b aza careia sa se inregistreze o crestere a eficientei firmei.
2) Documentarea si culegerea materialelor necesare pentru efectuarea analizei presupune
structurarea informatiilor dupa diverse criterii pentru a putea ajunge la concluzii rationale privind
activit atea desfasurata si care sa fie valorificate in procesul de analiza. Modul de culegere si
utilizare a informatiilor de catre managementul firmei vor asigura calitatea aprecierii activitatii
unitatii analizate si vor facilita luarea deciziilor pentru amelio rarea activitatii economico –
financiare.
3) Verificarea atenta a datelor supuse analizei este una dintre etapele care necesita o
abordare deosebita. Procesul de analiza presupune existenta unor informatii clare, exacte pe baza
carora analistul poate determina indicatorii specifici metodologiei de analiza. Aceasta presupune
urmarirea respectarii modului de calcul si determinare a indicatorilor, de prelucrare si stocare a
informatiilor, de utilizare eficienta a acestora. Este necesar ca informatiile sa reflecte i n mod real
fenomenele si procesele economice, sa ofere elemente de baza hotaratoare care sa permita
cunoasterea legaturilor dintre diverse structuri organizatorice si sa ajute la conducerea eficienta a
sistemului.
4) Analiza si prelucrarea datelor pe baza met odelor si procedeelor specific e analizei
economico -financiare in functie de tematica de analiza, pe baza datelor culese, se realizeaza o
sistematizare si prelucrare a acestora, pentru a cunoaste evolutia indicatorilor firmei in
comparatie cu nivelurile pro gramate, rezultatele obtinute in perioadele precedente sau rezultatele
obtinute de alte unitati cu profil asemanator. Analiza diferitilor indicatori se realizeaza pe baza de
modele si se urmareste cuantificarea influentei elementelor sau factorilor respect ivi, in functie de

30 legaturile de cauzalitate, pentru a stabili gradul si sensul in care au influentat, masurile ce se
impun pentru evolutia favorabila in viitor.
5) Stabilirea concluziilor si masurilor pentru cresterea eficientei economico -financiare .
Finali zarea procesului de analiza pe baza datelor si informatiilor prelucrate trebuie sa
conduca la stabilirea celor mai bune concluzii pe baza carora se cladeste organizarea si
desfasurarea activitatilor din cadrul firmei si prin intermediul carora se iau cele mai bune masuri
de crestere a eficientei valorificarii resurselor ca in final sa se atinga obiectivele stabilite .

3.3. Analiza situației juridice

SC GEAKI SRL este persoană juridică română având statutul de societate cu răspundere
limitată, cu doi asociați și își desfăsoară activitatea în conformitate cu Legislația română.
Societatea are relații comerciale cu furnizorii și clienții săi, iar clauzele contractuale au
fost respectate în totalitate.
La controalele efectuate de AFPJ Galati s -a constatat că firma respectă legislația fiscală.
Societatea a solicitat în mod repetat rambursări de TVA și astfel a fost supusă mai multor
controale în urma cărora societatea nu a fost sanctionată pentru abateri grave de la legislația în
domeniu. Societatea nu are datorii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau TVA.
Istoricul proceselor în instanță ‘’Contencios administrativ și fiscal ‘’
– Dosar nr. 8780/121/2012, Obiect: Restituire taxă de polua re.
În prezent societatea nu are litigii de natură fiscală, comercială, civilă sau de muncă.
Societatea figureaza în Arhiva garanțiilor mobiliare, creditori persoane juridice IKB Leasing
Finance IFN.
Debitorul instituie în favoarea creditorului, print r-un contract de ipoteca mobiliară în
scopul garantării creanței acestuia față de debitor cu privire la suma de 250.000 Euro, decurgând
din contractul de împrumut nr. 8104584/2767, o ipotecă mobiliară de rang I asupra bunului
garantat, garanție care va pro duce efecte de drept la data dobândirii de către debitor a proprietății
asupra bunului. Debitorul va dobândi în deplină proprietate bunul, fără sarcini și ca unic
proprietar, folosind în acest sens suma imprumutată de creditor conform contractului de
împru mut menționat.

31 Bunul ipotecat : COMBINA CLASS TUCANO 450 T4F cu heder paioase 6,8 metri vario
și echipament rapita, carucior transport Heder Vario 6,8 metri ș i echipament recoltat porumb și
floarea soarelui, an fabricatie 2016.
Societatea nu este înregistrată în Buletinul Insolvenței.

3.4. Analiza diagnosticului tehnic

SC GEAKI SRL dispune de o bază tehnico -material ă care îi permite desfășurarea în bune
condiții a activității de bază.
Activitatea de investitii s -a realizat periodic, în functie d e necesități, de disponibilitățile
financiare și de capacitatea de plată a firmei.
Dotari in anul 2014
În cursul anului 2014 societatea GEAKI SRL a achizitionat urmatoarele utilaje agricole:
 Combina AVERO 240 în valoare de 410.941 lei;
 Conspeed linear în valoare de 119.055 lei;
 Heder 5,4 m în valoare de 57.254 lei;
 Semanatoare paioase în valoare de 35.710 lei.
Bunurile au fost achizitionate in leasing, societatea avand incheiate contracte cu Deutsche
Leasing.
Valoarea intregului patrimoniu la 31.12.2014 este de 2.151.786 lei din care: cladiri 348.000 lei.
Valoare amortizata 506.741 lei, valoarea neta active imobilizate 2.006.045 lei.
Dotari in anul 2015
În cursul anului 2015 societatea achizitioneaza urmatoarele utilaje:
 Plug reversibil GREGOIRE BESSO i n valoare de 51.975 lei;
 Disc VADER STAD în valoare de 30.800 lei;
 Tractor CLASS ARION 430 in valoare de 242.468 lei, achizitia a fost facuta în leasing
financiar, societatea are contract incheiat cu IKB LEASING;
 Incarcator frontal în in valoare de 66.164 lei;
 Doua Tractoroare AXOS 340 in valoare de 189.848 lei fiecare achizitionate in leasing,
contract de leasing incheiat cu Deutsche Leasing;
 Moara de porumb în valoare de 22.127 lei;

32  Semiremorca KRONE în valoare de 42.278 lei;
 Vagon transport cereale în v aloare de 149.372 lei;
 Autoutilitara VOLVO în valoare de 135.572 lei;
 Dacia DUSTER în valoare de 72.943 lei, achizitionata în leasing, contract incheiat cu RCI
LEASING;
 Terenuri in extravilan in valaore de 30.100 lei.
Valoarea intregului patrimoniu la 31.1 2.201 5 este de 3.736.281 lei din care: cladiri 370.127 lei,
terenuri în extravilan in valoare de 30.100 lei. Valoarea amortizata este 777.027 lei, valoarea neta
2.959.254 lei.
Fata de anul 2014 activele imobilizate nete ale societatii au crescut în valoa re absoluta cu suma
de 953.209 lei iar în procente cu 47,52%.
Dotari in anul 201 6
In cursul anul 2016 societatea a achizitionat urmatoarele utilaje:
 Disc compact HARROW PRINCESS în valoare de 50.041 lei;
 Distribuitor ingrasaminte în valoare de 57.124 lei;
 Tavalug DRF D 400/400 în in valaore de 171.217 lei, achizitionat in leasing contract
incheiat cu IKB LEASING;
 Terenuri în extravilan in valoare de 174.100 lei.
Valoarea intregului patrimoniu la 31.12.2016 este de 4.188.763 lei din care: cladiri 370.12 7 lei,
terenuri în extravilan 204.200 lei. Valoare amortizata 1.173.267 lei, valoarea neta 3.015.496 lei.
Fata de anul 2015 activele imobilizate nete ale societatii au crescut în valoare absoluta cu suma
de 452.482 lei , iar în in procente cu 1,9%.
La încep utul anului 2017 societatea a achiziționat o masină de erbicidat tractată MET DAVID
3200 R24+calculator BRAVO 180, model 2017 în valoare de 135.559,21 lei
Avantajele dotărilor tehnice ale SC GEAKI SRL sunt:
– Unitatea este dotată cu mijloace fixe proprii n ecesare desfășurării activității firmei;
– Periodic, conform graficului se realizează revizii tehnice la mijloacele fixe;
– În perioada de iarnă când societatea prin specificul activității nu are activitate intensă
toate utilajele sunt verificate și supuse rep arațiilor mecanice.

33 3.5. Analiza resurselor umane și al managementului firmei
3.5.1 Analiza resuselor umane

La nivelul întreprinderii, analiza resurselor umane vizează atât aspecte cantitative,
referitoare la dinamica personalului pe total și anumite categorii, utilizarea timpului de muncă,
cât și calitative, referitoare la calificare, organizare și impactul asupra productivității precum și
efectele creșterii acesteia.
Analiza structurii personalului poate viza gruparea acestuia în funcție de meserie, vârstă,
sex, vechimea totală în muncă, stagiul în cadrul întreprinderii și alte criterii, fiecare având o
semnificație proprie în aprecierea situației existente la un moment dat.
Numărul mediu de angajați în timpul anului a fost după cum arată și figura de mai jos de
14 persoane în anul 201 4, 18 persoane în anul 201 5 iar în anul 201 6 un numar de 20 persoane
fiind împărțiți în personal administrativ și personal în producție:
Contabilitatea societatii este asigurata de Serviciu extern in baza unui Contract de Prestari
servicii cu o persoana fizica autorizata membra CECCAR.

Fig. Nr. 3.1. Evolutia salariatilor pe ani

34 ORGANIGRAMA SOCIET ĂȚII

DEPARTAMENT
CONDUCERE
SEF FERMA
VEGETALA
SERVICIUL
ECONOMIC

CONDUCATORI
AUTO
MECANICI
AGRICOLI
ALTE
DEPARTAMENTE SERVICIUL
RESURSE
UMANE

MUNCITORI
DIRECT
PRODUCTIVI

35 In anul 2016 p ersonalul total al firmei este de 21 de persoane din care 20 cu contract de
muncă pe durata nedeterminată și o persoan ă cu co ntract de colaborare.
Structura personalului pe grupe de personal în conformitate cu specificul activității pe
ultimii 3 ani este prezentată în tabelul urmator:

Nr.
Crt. Grupe de per sonal AN 2014 AN 2015 AN 2016
Nr.
Crt. Grupe de personal Număr
angajați Procent
față de
total Număr
angajați Procent
față de
total Număr
angajați Procent față
de total
1 Personal de conducere 2 14,28 2 11,11 2 10,00
2 Sef ferma vegetala 1 7,14 1 5,55 1 5,00
3 Serviciul resurse
umane 1 7,14 1 5,55 2 10,00
4 Muncitori, gestionari 4 28,57 5 27,77 6 30,00
5 Muncitori direct
productivi 6 4,87 7 50,02 10 45,00
Total personal 14 100,00 18 100,00 20 100,0 0

Tabelul nr. 3.1. Structura p ersonalului pe grupe de personal

Se observă că jumătate din personalul întreprinderii o reprezintă muncitorii direct productivi
(45,70 %).

36 Figura nr. 3.1. Structura personalului pe grupe de personal.

Din totalul personalului, muncitorii gestionari și muncitori direct productivi reprezintă 10
de angajați adică 45,70 %. Rezultă de aici că mai mult de 2/3 din personalul societății nu are o
pregătire profesională superioară ci doar o parte din personalul societății a u studii superioare.

Figura nr. 3.2. Structura personalului pe grad de pregătire profesională.

Din 20 de angajați, 18 sunt bărbați, adică 80 %, iar restul angajați lor sunt femei, adică 20%.

Figura nr. 3.3. Struc tura personalului după sex

37 Stilul de muncă al conducătorilor este adaptat condițiilor concrete existente în cadrul
societății, structurii personalului și gr adului de instruire al acestuia. Se asigură un grad superior
de rapiditate în luarea deciziilor ș i un control exigent al modului de execuție.
Gradul de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare, precum si eficienta cu care
sunt folosite acestea, isi pun amprenta asupra performantelor economico -financiare ale
intreprinderii, fortei si capacitatii acesteia de a raspunde cerintelor tot mai diversificate, complexe
si acute ale pietei.
Initierea si desfasurarea cu succes a activitatii firmei depind într -o covârsitoare masura de
gradul în care este înteles, motivat si coordon at factorul uman. Aceasta importanta se explica prin
faptul ca re sursele umane au devenit obiectiv de preocupare majora, mai buna utilizare a
factorului munca plasându -se printre caile si sursele majore de crestere a eficie ntei si
profitabilitatii firmei.
În cazul unei exploatației agricole, potențialităților naturale și celor economice li se
adaugă și cele umane care depinde de: gradul de instruire al agricultorilor, dinamismul lor,
receptivitatea lor față de progresul tehnic, organizarea colect ivităților.
Într-o unitate agricolă resursele umane au o specificație aparte. În combinarea factorilor
de producție în vederea obținerii produselor agricole, rolul resurselor umane este esențial, fiind
factorul activ în procesul de utilizare, a capitalu lui financiar si a celui de exploatare. Alături de
faptul ca resursele umane pun in mișcare ceilalți factori de productie, trebuie avut in vedere ca o
parte a acestora, gestionează exploatațiile agricole, luând decizii care influențează activitățile de
producție și rezultatele economico -financiare.
În acest sens SC GEAKI SRL a procedat la formarea profesională a salariaților (mecanici
agricoli, tractoriști, etc) pentru ca acestia să dispună de anumite cunostințe în domeniu, de
informații variate.
Forța de muncă a SC GEAKI SRL este formată din muncitori permanenți cu capacitate de
muncă, cu cunostințe profesionale dobandite la locul de munca dar și la diverse cursuri în
domeniu.
Menționăm că angajarea personalui se face cu contract de muncă în f ormă scrisă și
înregistrat în Registrul general de evidentă a salariaților în format electronic. Nivelul salariilor
pentru personalul scoietatii se stabileste pe criterii de competen ța și functii cu respectarea

38 nivelului minim stabilit de lege. Plata salar iilor, impozitele pe salarii și a contribu țtiilor de
asigurări sociale se fac în conformitate cu Legisla ția in vigoare.
Structura organizatorică a fost adaptată în funcție de activitatea firmei. Personalul
întreprinderii este competent și calificat. Di n punct de vedere numeric personalul este stabil, nu s –
au inregistrat absențe nemotivate și nu exista conflicte de muncă.

3.5.2. Analiza managementului firmei

Managerul societății GEAKI SRL este conștient de importanța și implicațiile motivatiei
sociale a muncii în performanțele economice ale societății, de aceea a fundamentat un sistem de
motivare a personalului prin:
 asigurarea unor condiți i de muncă de un ni vel superior;
 asigurarea unei pregătiri profesionale și specializarea salariaților la locul de producție de
către personalul competent, iar pentru utilajele care necesită cunoștiinte deosebite
pregătirea personalului este realizată prin angajarea de specia liști.
Implementarea eficientă a acestei politici de personal este evidențiată prin ponderea
ridicată în cadrul firmei a personalului cu o vechime mai mare de 2 ani (90.9 %), comparativ cu
evoluția nivelului capacității de producție, ceea ce a dus la fide lizarea salariaților societății.
La nivelul unei organizatii, managerii sunt in cautare de solutii care sa asigure cresterea
beneficiilor economice, imbunatatirea calitatii produselor,sporirea gradului de satisfactie a
clientilor, motivarea angajatilor .15
SC GEAKI SRL iși desfășoară activitatea în baza unui plan. Planificarea reprezintă
stabilirea și fundamentarea obiectivelor, a sarcinilor de realizare a lor si a resurselor necesare pe o
perioadă corespunzătoare planului (de perspectiva, anual, tr imestrial,lunar).
In etapele planificării SC GEAKI SRL are în vedere următoarele etape:

15 Revista corpului expertilor contabili si contabililor autorizati di Romania, Contabilitatea, expertiza si auditul
afacerilor, 2013 .

39 – Constientizarea oportunităților în lumina pieței, solicitărilor clienților, oportunităților
proprii, slăbiciunilor proprii legate de nivelul tehnologic, ale resurs elor proprii, de
dezvoltare, etc.
– Stabilirea obiectivelor (nivelul profitului, a ratei profitabilitatii, a veniturilor, a costurilor
minime, etc).
– Stabilirea mediului intern și extern in care va fi aplicat planul.
– Compararea alternativelor optime.
– Formarea planurilor de sprijin de aprovizionare cu materiale, asigurarea cu forțe de
muncă, cu capitalul, etc.
Sistemul de planificare interioară a SC GEAKI SRL cuprinde pe nivelurile organizatorice
planul de productie și bugetul de venituri și cheltuieli la niv elul exploatației agricole.
Planul de producție cuprinde toate rezultatele preconizate a se obține pe ramuri de
producție și categorii de activități, precum și resursele materiale și umane necesare îndeplinirii
lor.
În cadrul SC GEAKI SRL organizarea reprezintă una din cele mai importante activități
ale managementului. Spiritul de organizare se asociaza cu ordinea, cu observarea legăturilor
dintre lucratori și bunuri și cu stabilirea unor reguli de muncă. Obiectul organizării îl reprezintă
munca, produ cția si managementul unui obiectiv.
La nivel de exploatație agricolă, organizarea presupune stabilirea activităților, gruparea
acestora pe organisme, asigurarea și folosirea rațională a resurselor materiale, umane și
financiare.
Este demonstrat faptul că reușita activității unei firme este dependenta de calitatea actului
managerial. Această calitate este determinată de caracteristicile și aptitutinile persoanei care
exercită funcția de management. Se poate spune ca managerul eficient reprezintă un model d e
imbinare fericită a unor disponibilități înnăscute cu trăsăturile performante dobandite prin
instruire profesională și experiență.
Spre deosebire de celelalte resurse (materiale, financiare), care pre zinta în principiu doua
mari caracteristici – calita tiva si can titativa – OMUL, cu siguranta, prezinta mai multe. O
caracteristica principala a fac torului uman în cadrul organizatiei este aceea ca el tre buie sa
actioneze ca un "grup". I n formarea unui grup este necesar să se tină seama de faptul ca orice
grup trebuie sa aibă un obiectiv comun care sa fie in concordanta cu obiectivul organizatiei.

40 Capitolul IV. Analiza economico -financiar ă la SC GEAKI SRL
4.1. Analiza situației financiare pe baza bilanțului
Analiza economico financiară are ca obiect evaluarea politicii financiare a întreprinderii
într-o perioadă trecută și facilitarea luării în cadrul acesteia a unor dec izii viitoare. Poate fi
definita ca fiind un studiu metodic al situației și evoluției unei întreprinderi pr ivind structura sa
financiară și rentabilitatea pornind de la bilanț, de la contul de rezultate și mai ales notele
explicative și a raportului anual. Astfel analiza financiară se sprijină pe documentele
întreprinderii dar utilizează și alte surse de inform are. Pe lângă un studiu strict al conturilor și
bilanțului, analiza financiară urmărește specificul activității întreprinderii, calitatea echipei de
conducere, motivarea personalului, performanțele și tehnologia aplicată. Rezultatele acestei
analize pot fi utilizate fie în interiorul întreprinderii și servește conducerii acesteia, fie în
exteriorul întreprinderii, atunci când este solicitată de către partenerii acestuia16.
Obiectul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiar ă,
performanțele și modificarea poziției financiare a întreprinderii. Poziția financiară a întreprinderii
este infuențată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de
lichiditatea și solvabilitatea sa precum și de capacitat ea sa de a se adapta schimbărilor mediului
care iși desfășoară activitatea.
Bilanțul financiar permite analiza relației lichiditate – exigibilitate, care pune în evidență
solvabilitatea întreprinderii și implicit riscul de insolvabilitate al acesteia (inc apacitatea de a -și
onora angajamentele fața de terți sau imposibilitatea de a face față pasivului exigibil, cu activul
disponibil).17
4.1.1 Analiza corela ției dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria
netă
Analiza economico financiară efectuată la SC GEAKI SRL va parcurge urmatoarele
etape:
1. analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului contabil :
 un fond de rulment;
 nevoia de fond de rulment;

16 Violeta Isai – Teoria și practica bilanțului c ontabil, Editura Chișinău, 2002 , p 253 .
17 Georgeta Vintila – Gestiunea financiara a firmei, Editura Economica, Bucuresti, 2000 .

41  trezoreria netă
2. analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiune) in procesul economic:
 valoarea adaugată;
 rezultatul exploatării;
 rezultatul curent;
 rezultatul net al exercițiului.
3. diagnosticul firmei:
 rentabilitatea economică și financiară;
 diagnosticul rentabilității economice, fina nciare, de faliment.

Pentru realizarea analizei v om folosi urmatoarele documente :
a. bilanțul contabil al firmei pe anii 2014, 2015, respectiv 201 6;
b. contul de profit și pierdere;
c. anexele la bilanț (situația activelor imobilizate în valoare brută și amortizăr ile înregistrate
pentru acestea ).
Deci , analiza financiară ce urmează a fi realizată își propune să evidențieze următoarele
aspecte:
1. modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt –
analiză pe bază de bilanț contabil
2. stabilirea treptelor de acumulare bănească numerică și marjele de rentabilitate sau
soldurile intermediare de gestiune -analiză pe baza contului de profit și pierdere.

Bilanțul contabil constituie documentul principal care stă la baza evaluăr ii patrimoniale a
întreprinderii, existând trei abordări diferite ale acestuia:
1. abordare patrimonială;
2. abordare funanciară;
3. abordare funcțională.

42
Bilantul patrimonial al SC. GEAKI S.R.L.
ACTIV 2015
2016
PASIV 2015 2016
Active imobilizate Capitaluri proprii
Imobilizari necorporale 0 0 Capital subscris nevărsat 0 0
Imobilizari corporale 2959254 3015496 Capital subscris vărsat 200 360200
Imobilizari financiare 0 0 Prime de capital 0 0
TOTAL -Active imobilizate 2959254 3015496 Rezerve din reevaluare 0 0
Active circulante Rezerve 360646 601222
Stocuri 644431 1303962 Rezultatul exercițiului 437964 357595
Creante 420392 311303 Rezultatul reportat 941602 628313
Investitii financiare pe t.s. 0 0 Repartizarea profitului 360606 240576
Casa și conturi la bănci 131660 163701 TOTAL -Capitaluri proprii 1379806 1706754
TOTAL -Active circulante 1196483 1778966 Datorii ce trebuie plătite intr –
o perioadă mai mare de 1 an 1589850 1216015
Active de regularizare Datorii ce trebuie platite intr –
o perioada mai mica de 1 an 1186081 1873970
Cheltuieli in avans 0 2277 Pasive de regularizare
Venituri in avans 0 0
TOTAL ACTIV 4155737 4796739 TOTAL PASIV 4155737 4796739

Bilantul financiar

Bilanțul financiar realizeaza analiza lichiditate -exigibilitate , numita analiza patrimoniala.
Aceasta are meritul de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii si, in acelasi
timp, studiaza gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv si cel de lichiditate al elementelor de
activ. 18

18 Georgeta Vintila – Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000 .

43 ACTIV 2015 2016

Mijloace cu durata de
exploatare mai mare de 1 an Total active imobilizate(valoarea
neta) 2959254 3015496
Active fictive din active
imobilizate(valoarea bruta) 0 0
Active imobilizate cu durata de
exploatare mai mica de 1 an 0 0
Active circulante cu durata de
exploatare mai mare de 1 an 0 0

Mijloace cu durata de
exploatare mai mica de 1 an Total active circulante 1196483 1781243
Disponibilitati 131660 163701
Active circulante cu durata de
exploatare mai mare de 1 an 0 0
Active imobilizate cu durata de
exploatare mai mica de 1 an 0 0
Mijloace de trezorerie Disponibilitati 131660 163701
TOTAL 4155737 4796739
Mijloace de exploatare mai mari de 1 an = Total active imobilizate (valoare neta) – Active
fictive din cadrul activelor imobilizate – Active imobilizate cu durata mai mica de 1 an + Active
circulante cu durata mai mare de 1 an
Mijloace de exploatare mai mici de 1 an = Total active circulante – Disponibilitati –
Active circulante mai mari de 1 an + Active imobilizate mai mici de 1 an
Mijloace de trezorerie = Disponibilități
PASIV 2015 2016

Resurse cu scadenta mai
mare de 1 an Total capitaluri proprii 1379806 1706754
Provizioane pt riscuri si
cheltuieli 0 0
Venituri inregistrate in avans 0 0
Active fictive in suma totala 0 0
Datorii ce trebuie platite intr -o
perioada mai mare de 1 an 1589850 1216015
Resurse cu scadenta mai
mica de 1 an Datorii ce trebuie platite intr -o
perioada mai mica de 1 an 1186081 1873970
TOTAL 4155737 4796739

44
Resurse scadente mai mari de 1 an = Total capitaluri proprii + Provizioane pt riscuri si cheltuieli
+ venituri inregistrate in avans – Active fictive in suma totala + Datorii mai mari de 1 an

Resurse scadente mai mici de 1 an = Datorii mai mici de 1 a n

MIJLOACE 2015 2016 RESURSE 2015 2016
Mde > 1 an 2959254 3015496 Rs > 1 an 2969656 2922769
Mde < 1 an 1064823 1617542 Rs < 1 an 1186081 1873970
MT 131660 163701
TOTAL 4155737 4796739 TOTAL 4155737 4796739

Indicatori de echilibru financiar pe baza bilantului financiar
a) Fondul de rulment financiar (FRF) este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen
lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului pe termen scurt.19

 FRF( 2015 ) = 2969656 – 2959254 = 10402
 FRF( 2016 ) = (1617542+163701) – 1873970= – 92727
 ∆ FRF 2016/2015 = (-92727) -10402= -103129
Urmărind evoluția acestui indicator constatăm un rezultat negtiv care r eflecta insuficienta
resurselor permanente si alocarea unei parti din sursele temporare pentru finantarea unor nevoi
permanenete.

19 Nicolae Hoanta – Finantele firmei, Ed. Economica, Bucuresti 2003 . FRF = (Rs > 1 an ) – (Mde > 1 an )
sau
FRF = [(Mde < 1 an) + MT] – (Rs < 1 an)

45
b) Necesarul de fond de rulment (NFR )
Necesitat ile de finantare ale productiei , respectiv ale ciclul ui de exploatare sunt acoperite
in cea mai mare parte, din surse temporare. Diferen ta dintre necesitatile de finan tare a le ciclului
de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoia de fond de rulment .
Necesitatea de fond de rulment apare in urma decalajelor produse intre cumparare si
vanzare care duce la formarea stocurilor sau a decalajelor intre vanzari si incasari, ce duce la
aparitia creantelor. Acestea pot fi atenuate prin decalajele inverse, aprovizionarea si platile.
Pentru realizarea echilibrului financiar este necesar ca fondul de rulment sa fie cel putin
egal cu nevoia de fond de rulment.20

 NFR( 2015 ) = 1 064823 – (1186081 – 895071) = 773813
 NFR( 2016 ) = 1617542 – ( 1873970 – 591594) = 335166
 ∆ NFR 2016/2015 = 335166 -773813 = – 438647

20 Isai Violeta – Teoria si practica bilantului contabil, Ed. Valmex Chisinau, 2002 . NFR = (Md e < 1 an) – [(Rs < 1 an) – CBTS]
-60000 -40000 -20000 0 20000 40000
Series1 10402 -92727 FRF(2015) FRF(2016)

46

Un NFR negativ reflecta un excendent de resurse curente ca urmare a cresterii vitezei de
rotatie a activelor curente, concomitent cu existenta unor dotari exigibile, in conditii avantajoase
pentru firma.
c) Trezoreria net a (TN)
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.
Inregistrarea unei trezorerii nete, in cadrul mai multor exercitii succesive, demonstreaza succesul
intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasa rii rentabile a disponibilitatilor banesti
pentru intarirea pozitie pe piata . 21

TN = MT – CBTS
 TN(2015 ) = 131660 – 895071 = -763411
 TN(2016 ) = 163701 – 591594 = – 427893
 ∆ TN 2016/2015 = -427893 – ( – 763411) = 335518

21 Ion Stancu – Finan te, Ed. Economica, 1996 .

0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000 1600000
Series1 773813 335166 NFR(2015) NFR(2016)

47
Trezoreria neta pozitiva este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati
echilibrate si eficiente. Ea evideantiaza calitatea echilibrului financiar general al firmei atat pe
termen lung cat si pe termen scurt. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor
exercitii succesive demonstreaza succesul firmei in viata economica.

d) Fondul de rulment net (FRN)
TN=FRF -NFR
Relatia fundamentala a trezoreriei dupa bilantul financiar
Din aceasta r elatie rezulta :
NFR = FRF – TN

 FRN(2015 ) = 10402 – ( – 763411) = 773813
 NFR( 2016 ) = -92727 – ( – 427893) = -335166
 ∆ NFR 2016/2015 = (-335166) –773813 = -1108979

-1600000 -1400000 -1200000 -1000000 -800000 -600000 -400000 -200000 0
Series1 -763411 -427893 TN(201
5) TN(201 6)

48

Un NFR negativ, inseamna ca un procent din imobilizari sunt finantate din datoriile
curente, adica este semnalata o incapacitate a resurselor permanente pentru finantarea necesarului
permanent, cauzele sunt cresterea activului imobilizat net ca urmare a investitiilor.

4.1.2.Analiza corelației dintre creanțe și obligații

Creanțele arată angajamentele contractate de anumiți parteneri ai firmei, cum sunt clienții,
ale căror termene de plată au o scadență ulterioară li vrării bunurilor și serviciilor, precum și
debitorii firmei, în calitate de beneficiari ai unor împrumuturi pe care le vor rambursa ulterior
împreună cu dobânda aferentă acestora. Creanțele sunt formate din clienți, furnizori -debitori,
creanțe privind pers onalul și asigurările sociale, alte creanțe privind statul și instituțiile publice,
debitori diverși.
Obligațiile (datoriile financiare pe termen scurt) reprezintă surse de finanțare atrase pe o
durată mai mică de un an, excluzând creditele bancare. Ele conțin datoriile către furnizori,
personal, stat, acționari, avansuri de la clienți.
Datoriile curente cuprind obligațiile, împrumuturile pe termen scurt și ratele scadente
pentru împrumuturile pe termen mediu și lung.
Datorii totale cuprind datoriile curente împreună cu împrumuturile pe termen mediu și
lung.
-1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000
Series1 -335166 778.813 NFR(2016) FRN2015)

49 Creanțele și obligațiile constituie principalele elemente care influențează fluxurile bănești
ale întreprinderii. O analiză a acestora trebuie să aibă în vedere sumele și termenele de încasare și
de plată.
Indicatorii utilizați în acest scop sunt următorii:
1. Durata de imobilizare a creanțelor (Di):
Di = Sd x 360 / CA
– Sd-soldul mediu aș creantelor
– CA – cifra de afaceri.
2. Durata de folosire a surselor atrase (Df):
Df = Sc x 360 – CA
Sc – soldul me diu al conturilor de obligații.

4.1.3. Analiza lichidității și solvabilității firmei SC GEAKI SRL
Indicatorii de lichiditate și solvabilitate .
Lichiditatea se referă la capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen
scurt și reflectă c apacitatea de a transforma activele circulante în disponibiliăți.
„Lichiditatea generală (rata lichidității curente) măsoară aptitudinea întreprinderii de a
face față obligațiilor pe termen scurt și reflectă capacitatea de a transforma rapid activele
circulante în disponibilități. O întreprindere este lichidă când resursele degajate de operațiunile
curente ale exercițiului îi furnizează suficiente disponibilități pentru a face față scadențelor pe
termen scurt”.22
Lichiditatea curenta
Lichiditatea curentă = Active Curente
Datorii Curente

22 Păvăloaia Willi, Păvăloaia Daniel – ”Analiza economico – financiară ”, Editura Tehnopress, Iași 2009, pp. 4 07-408.

50 ANUL 201 4

Lichiditata curenta = 1.497.600 = 1,07
1.396.844

ANUL 201 5
Lichiditata curenta = 1.196.483 = 1,01
1.186.081

ANUL 2016
Lichiditata curenta = 1.778.966 = 0,95
1.873.970

Figura 4.1. Lichiditatea curentă

Nivelul ratei lichidit atii in perioada analizata este de:
 In anul 2014 nivelul ratei este de 1,07;
 In anul 2015 nivelul ratei este de este 1,01;
 In anul 2016 nivelul ratei este de este 0,95;

51
In general o lichiditate curenta mai mica de 0,8 e un semnal negativ. Valoarea optima
pentru acest indicator este in jur de 1, insa ea poate varia in functie de sectorul de ac tivitate al
firmei. Sector unde lichiditatea curenta poate fi mai mica fara ca acest lucru sa aiba un efect
negativ asupra activitatii,sunt cele care presupun o pondere foarte mare a activelor fixe .
SC GEAKI SRL se incadreaza in valoarea optima.
Lichidit atea imediată se referă la capacitatea firmei de a -și onora datoriile pe termen
scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități bănești.

Lichiditatea imediată =

ANUL 201 4
Lichiditata imediata = 709.863 = 0,51
1.396.844

ANUL 201 5
Lichiditata imediata = 552.052 = 0,47
1.180.081

ANUL 201 6
Lichiditata imediata = 475.004 = 0,25
1.873.970

52

Figura 4.2. Lichiditatea imediată

Rata lichiditatii imediate in perioada analizata este de:
 In anul 2014 nivelul ratei este de 0,51 ;
 In anul 2015 nivelul ratei este de este 0,47;
 In anul 2016 nivelul ratei este de este 0,25.

Valoarea optima pentru o societate este 1.
In caz ul nostru societatea GEAKI SRL are contracte incheiate cu furnizori de
ingrasaminte, erbicide, seminte cu plata la recoltarea cerealelor, ceea ce inseamna ca nivelul
lichiditatii imediate chiar daca este scazut nu este ingrijorator pentru societa te.
Solvabilitatea se referă la capacitatea întreprinderii de a -și acoperi datoriile totale.
Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen lung și
mediu și depnde de mărimea datoriilor cu asemenea scadențe și de cheltuieli financiare (costul
îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care dorește să -și păstreze
autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii și rezultă din echilibrul dintre fluxurile de încasări
și fluxurile de plăți , dar și dintr -un fond de rulment net pozitiv, adică dintr -o bună adecvare între

53 necesarul de finanțare pe termen lung (în active corporale și financiare) și resursele de finanțare
cu caracter permanent (capitalurile proprii și îndatorarea la termen).23
Solvabilitatea generală reflectă gradul de acoperire a datoriilor totale pe baza activelor
totale; exprimă siguranța de care se bucură creditorii pe termen lung și scurt, precum și marja de
creditare a întreprinderii. Limita trebuie sa fie intre 1,2 si 1,8.
Solvabilitatea generală =

ANUL 201 4

Solvabilitatea generala = 3.503.645 = 1,37
2.557.258

ANUL 201 5

Solvabilitatea generala = 4.155.737 = 1,50
2.775.931

ANUL 201 6

Solvabilitatea generala = 4.796.739 = 1,55
3.089.985

23 Păvăloaia Willi, Păvăloaia Daniel – ”Analiza economico – financiară ”, Editura Tehnopress, Iași 2009, pp. 409 .

54

Figura 4.3. Solvabilitatea generală
Solvabilitatea generala in perioada analizata este de:
 In anul 2014 nivelul solvabilitatii generale este de 1,37 ;
 In anul 2015 nivelul solvabilitatii generale este de 1,50 ;
 In anul 2016 nivelul solvabilitatii generale este de 1,55.

Nivelul acestei rate in jur de 1,5 în perioada analizată, evidențiază faptul că
întreprinderea își poate acoperi datoriile totale pe baza activelor totale și este în afara oricărui
risc în ceea ce privește riscul de solvabilitate.
Solvabilitatea patrimonială se calculează ca raport între capitalul propriu și active totale.

Solvabilitatea patrimonială =

Anul 2014

Solvabilitatea patrimoniala = 946.387 = 27,01
3.503.645

Capital propriu
Active totale

55 Anul 2015
Solvabilitatea patrimoniala = 1.379.806 = 33,20
4.155.737

Anul 2016

Solvabilitatea patrimoniala = 1.706.754 = 33,58
4.796.739

Figura 4.4. Solvabilitatea patrimonială

Indicatorul arata ponderea capitalului propriu in pasivul total. Este echivalent ratei de
finantare a activelor si investitiilor parghiei financiare.
Exprima capacitatea de autofinantare a societatii, precum si masura in care poate face fata
obligatiilor sale de plata. O valoarea ridicata a acestui indicator semnifica o sporire a capitalului
autofinantare a societatii. Este recomandat ca nivelul ace stei rate sa fie mai mare de 30 %.
Solvabilitatea patrimoniala in perioada analizata este de:
 In anul 2014 nivelul solvabilitatii patrimoniale este de 27,01 ;
 In anul 2015 nivelul solvabilitatii patrimoniale este de 33,20 ;

56  In anul 2016 nivelul solvabilitatii patrimoniale este de 35,58.

In cazul nostru in perioada analizata nivelul solvabilitatii patrimoniale este in crestere de
la 27,01 procente la 35,58 procente.

Indicatorii de risc arată cât la sută este îndatorată societatea în raport cu întregul capital,
atât cel propriu cât și cel împrumutat.

Grad de îndatorare =

An 2014
Grad indatorare = 1.160.414 x 100 = 122,62
946.37

An 2015
Grad indatorare = 1.589.850 x 100 = 115,22
1.379.806

An 2016
Grad indatorare = 1.216.015 x 100 = 71,25
1.706.754

57

Figura 4.5. Grad de îndatorare

Gradul de indatorare in perioada analizata este de:
 In anul 2014 nivelul gradului de indatorare este de 122,62 ;
 In anul 2015 nivelul gradului de indatorare este de 115,22 ;
 In anul 2016 nivelul gradului de indatorare este de 71,25.

In perioada analizata so cietatea are un grad de indatorare peste 100% in anul 2014 si
2015 iar in anul 2016 are un grad de indatorare de 71,25 ceea ce inseamna ca societatea a
achitat o parte din datorii.
Societatea a achizitionat utilaje agricole performante in leasing cat si c redite bancare
fapt care se reflecta in gradul de indatorare .

Indicatorii de activitate
Indicatorii de activitate oferă informații cu privire la viteza de intrare sau de ieșire a
fluxurilor de trezorerie a entității, la capacitatea entității de a control a capitalul circulant și
activitățile comerciale de bază ale entității.
Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile
activității până revin în formă bănească inițială; cu cât viteza de rotație a lor este mai m are cu atât
eficiența folosirii lor este mai mare, având ca efect eliberarea de resurse financiare.

58 Viteza de rotație a stocurilor = Costul vanzarilor
Stoc mediu

An 2014

Viteza de rotație a stocurilor = 1.974.117 = 3,66
538.958

An 2015
Viteza de rotație a stocurilor = 3.215.917 = 4,99
716.084

An 2016
Viteza de rotație a stocurilor = 3.769.172 = 3,87
974.196

Figura 4.6. Viteza de rotație a stocurilor

59 Viteza de rotatie a stocurilor in perioada analizata este de:
 In anul 2014 viteza de rotatie a stocurilor este de 3,66;
 In anul 2015 viteza de rotatie a stocurilor este de 4,49 ;
 In anul 2016 viteza de rotatie a stocurilor este de 3,87;s

Număr zile de stocare indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate. Cu
cât numărul de zile este mai mic, cu atât situația este mai bună, în sensul că stocurile sunt
utilizate în procesul de producție, aprovizionările cu stocuri sunt ritm ice și nu există riscul de a
înregistra stocuri cu mișcare lentă sau greu de vândut.
Nr. de zile de stocare = Stoc mediu x 365
Costul vanzarilor

AN 2014
Nr. de zile de stocare = 538958 x 365 = 99,65
1.974.117

AN 2015
Nr. de zile de stocare = 716.084 x 365 = 81,27
3.215.917

AN 2016
Nr. de zile de stocare = 974.196 x 365 = 94,34
3.769.172

60

Figura 4.7. Nr. de zile de stocare
Numarul zilelor de stocare in perioada analizata este de:
 In anul 2014 numarul zilelor de stocare este de 99,65;
 In anul 2015 numarul zilelor de stocare este de 81,27 ;
 In anul 2016 numarul zilelor de stocare este de 94,34;
În perioada analizată numărul zi lelor de stocare nu depasesc 100 ceea ce arata ca
societatea are stocuri cu miscare normala.
Viteza de rotație a debitelor – clienți exprimă durata medie în zile de încasare a
contravalorii creanțelor curente, respectiv decalajul în zile între data factură rii și data încasării
creanței.

Viteza de rotatie a debitelor – clientilor = Sold mediu clienti x 365
Cifra de afaceri

AN 2014
Viteza de rotatie a debitelor – clientilor = 90.290 x 365 = 9,10
3.622.087

61 AN 2015

Viteza de rotatie a debitelor – clientilor = 183.204 x 365 = 15,25
4.383.937

AN 2016

Viteza de rotatie a debitelor – clientilor = 205.833 x 365 = 15,32
4.904.247

Figura 4.8. Viteza de rotație a debitelor – clienți
Viteza de rotație a debitelor – clienți in perioada analizata este de:
 In anul 2014 Viteza de rotație a debitelor – clienți este de 9,10;
 In anul 2015 Viteza de rotație a debitelor – clienți este de 15,25;
 In anul 2016 Viteza de rotație a debitelor – clienți este de 15,32.

Viteza de rotație a debitelor – clienți in perioada analizata se afla intre 9 si 15 zile ceea
ce inseamna un interval extrem de bun pentru societatea GEAKI SRL
Viteza de rotație a creditelor – furni zori aproximează numărul de zile de creditare pe
care entitatea il obține de la furnizorii săi. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a
gestiunii datoriilor față de furnizori este de cel puțin 8 rotații, care corespund unei durate medii de
plată a facturilor de 45 zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 zile.

62 Viteza de rotatie a creditelor – furnizori = Sold mediu furnizori x 365
Rulaj an furnizor

AN 2014
Viteza de rotatie a creditelor – furnizori = 357.730 x 365 = 90,15
1.448.385

AN 2015
Viteza de rotatie a creditelor – furnizori = 151.059 x 365 = 31,38
1.757.132

AN 2016
Viteza de rotatie a creditelor – furnizori = 494.452 x 365 = 71,14
2.515.697

Figura 4.9.Viteza de rotație a creditelor – furnizori

63 Viteza de rotație a creditelor – furnizori in perioada analizata este de:
 In anul 2014 Viteza de rotație a creditelor – furnizori este de 90,15;
 In anul 2015 Viteza de rotație a creditelor – furnizori este de 31,38;
 In anul 2016 Viteza de rotație a creditelor – furnizori este de 71,74.

Desi valoartea optima este de 30 de zile pentru societate, acest indicator nu este
ingrijorator deoarece societatea are contracte cu termene de plata la recoltare, ceea ce poate sa
insemne 3 -6 sau 9 luni.
Viteza de rotație a activelor imobilizate exprimă numărul de rotații efectuate de activele
imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri, de asemenea se evaluează eficie nța
managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin
exploatarea acestora.
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri
Imobilizari corporale

AN 2014
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = 3.622.087 = 1,81
2.005.522

AN 201 5
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = 4.383.937 = 1,48
2.959.254

AN 2016
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = 4.904.247 = 1,63
3.015.496

64

Figura 4.10 Viteza de rotație a activelor imobilizate
Viteza de rotație a activelor imobilizate in perioada analizata este de:
 In anul 2014 Viteza de rotație a activelor imobilizate este de 1,81;
 In anul 2015 Viteza de rotație a activelor imobilizate este de 1,48;
 In anul 2016 Viteza de rotație a activelor imobilizate este de 1,63.

In perioada analizata situatia indicatorilor inregistrati se mentin la un nivel constant,
peste cifra 1 ceea ce inseamna o situatie favorabila pen tru firma.

Viteza de rotație a activelor totale evaluează eficiența managementului activelor totale
prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societății.
Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri
Total active

AN 2014
Viteza de rotatie a activelor totale = 3.622.087 = 1,03
3.503.645

AN 2015
Viteza de rotatie a activelor totale = 4.383.937 = 1,05
4.155.737

65 AN 2016
Viteza de rotatie a activelor totale = 4.904.247 = 1,02
4.796.739

Figura 4.11. Viteza de rotație a activelor totale

Viteza de rotație a activelor totale in perioada analizata este de:
 In anul 2014 Viteza de rotație a activelor totale este de 1,03;
 In anul 2015 Viteza de rotație a activelor totale este de 1,05;
 In anul 2016 Viteza de rotație a activelor totale este de 1,02.
In perioada analizata viteza de rotatie a activelor imobilizate este apropiata de la an la an.
Valoarea este in jurul cifr ei 1 ceea ce reflecta o sitautie medie de rotatie a activelor totale.

4.2. Analiza situa ței financiare pe baza contului de profit și pierdere
4.2.1. Analiza cifrei de afaceri
Potrivit reglementarilor în vigoare, cifra de afaceri se calculează pr in însumarea
veniturilor realizate într -o anumită perioadă: vânzări de produse finite, vânzări din semifabricate,
de produse reziduale, vânzări din mărfuri și din alte activități, din livrări de bunuri, executarea de
lucrări și prestări de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile și remizele și alte
reduceri acordate clienților .24

24 Articolul 99 din Regulamentul de aplicare al Legii Contabilitatii .

66
Indicator ANUL
2014 2015 2016
CIFRA DE AFACERI 3.622.087 4.383.937 4.4904.247

Fig. 4.1.2. – Evoluția cifrei de afaceri

Analizând cei trei ani consecutivi observăm creșterea cosiderabilă a cifrei de afaceri care
se dator ează în primul rând veniturilor din vanzarea productiei vandute (cereale).
Din punct de vedere contabil, acest indicator rezultă prin cumularea sumelor t otale
creditoare din conturile 701 – 708.25

25 Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Anghel I – Evaluarea intreprinderii, Editura Economica Bucuresti,2001.

67 CIFRA DE AFACERI (CA) = Venituri din producția vandută + Venituri din vânzarea
mărfurilor + Venituri din subvenții de exploatare

Calculul cifrei de afaceri
Anul 2014
CA = 2.598.880+5.650+1.017.557=3.622.087 lei
Anul 2015
CA = 3.798.528+585.409 = 4.383.937 lei
Anul 2016
CA = 3.610.659+103 .558+1 .190.030= 4 .904.247 lei
Evolutia cifrei de afaceri în perioada anilor 2014-2016 la SC GEAKI SRL a fost în
continuă creștere.
In anul 2015 cifra de afaceri a crescut cu 21 procente față de anul 2014, iar în anul 2016 a
crescut față de anul 2015 cu 11,86 procente.
Din cifra de afaceri realizat ă în anul 201 4 suma de 2.598.880 lei reprezint ă veniturile din
produc ția vandut ă, 5.650 lei din vanzarea marfurilor si 1.017.557 lei venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei de afaceri nete primite de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură.
Din cifra de afaceri realizat ă în anul 201 5, suma de 3.798.528 lei reprezint ă venituri din
produc ția vândută și 585.409 lei venituri din subven ții de exploatare. Observ ăm o cre ștere cu
aproximativ 15% procente a veniturilor din v ânzarea produc ției agricole și o scadere cu 57
procente a veniturilor din subven ții.
Din cifra de afaceri realizat ă în anul 201 6, suma de 3.610.659 lei reprezint ă venituri din
vanzarea produc ției, 103.558 lei din v ânzarea m ărfurilor și 1.190.030 lei din subven ții.
Față de anul 201 5 observ ăm o sc ădere cu 9 procente a veniturilor din produc ția vândută, o
creștere de 100% a veniturilor din v ânzarea m ărfurilor și o cre ștere de 49% a veniturilor din
subven ții agricole.
Principalele piețe de desfacere au fost doar pe piața intern ă.

68 Toate produsele agricole au fost livrate c ătre traderi de cereale cu puncte de achizi ție în
Județul Gala ți.Toate vanzarile societ ății GEAKI SRL au fost efectuate în baza contractelor anuale
încheiate cu traderii de cereale.

4.2.2. Analiza produc ției exerci țiului și valorii ad ăugate

Valoarea adaugat ă (VA) este unul dintre indicatorii semnificativi ai activit ății, ce permite
aprecierea capacit ății întreprinderii de a produce valoare nou ă și de a -și relua activitatea la
niveluri le de performan ță superioare.
Prin compara ția valorii ad ăugate cu cifra de afaceri, putem spune ca în timp ce aceasta din
urma exprima capacitatea întreprinderii de a vinde, valoarea adaugat ă exprima aportul economic
al intreprinderii, surplusul de valoar e pe care aceasta reuseste s ă-l genereze ca urmare a efortului
depus in procesul de produc ție.
In literatura de specialitate , valoarea adaugat ă este m ăsura boga ției efectiv create de
unitățile economice indiferent de forma specifica a activit ății pe care o desfa șoară.
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie, indeosebi a factorilor de munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor
si serviciilor cumparate de intreprindere de la terti.26
Soldurile intermediare de gestiune se mai numesc si „marje de acumulare”, si reprezinta o
serie de indicatori calculati „in cascada” pe baza informatiilor preluate din Contul de profit si
pierderi. Constructia indicatorilor porneste de la cel mai cuprinzator indicator si se incheie cu cel
mai sintetic.
Aceste solduri sunt prezentate in urmatorul tablou numit Tabloul soldurilor intermediare
de gestiune:

26 Melania Elena Miculeac – Analiza economico -financiara, Ed. Mirton Timisoara, 2007, pag. 115 .

69 SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE 2015 2016

Cifra de afaceri Venituri din vanzarea
marfurilor 0 103558
Productia vanduta 3798528 3610659
Marja comerciala Venituri din vanzarea
marfurilor 0 103558
Cheltuieli privind marfurile 0 103558
Productia exercitiului Productia vanduta 3798528 3610659
Variatia stocurilor 440348 720699
Productia imobilizata 0 0

Consumul extern Cheltuieli cu materii prime si
materiale consumabile 3213575 3657300
Alte cheltuieli din afara(
energie si apa) 107358 114081
Alte cheltuieli materiale 2342 8314
Cheltuieli privind prestatiile
externe 584269 671911

Valoarea adaugata Marja comerciala 0 0
Productia exercitiului 3798528 3610659
Consumul extern 3907544 4451606

Excedentul brut al
exploatarii Valoarea adaugata 331332 16690
Venituri din subventii pt
ecploatare 585409 1190030
Cheltuieli cu impozite ,taxe si
varsaminte asimilate 17462 22369
Cheltuieli cu personalul 170471 240662

Rezultatul exploatarii EBE 728808 910309
Alte venituri din exploatare 41477 0
Alte cheltuieli din
exploatare(Cheltuieli cu
despagubiri , donatii si active
cedate) 626111 708996
Venituri de exploatare din
provizioane
0 0
Cheltuieli de exploatare cu
amortizari si provizioane 301631 396240
Rezultatul financiar Venituri financiare total 69 21
Cheltuieli financiare total 82839 148043

70 Rezultatul curent Rezultatul exploatarii 540113 569460
Rezultatul financiar -82770 -183093
Rezultatul
extraordinar Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0

Rezultatul brut al
exercitiului Rezultatul exploatarii 540113 569460
Rezultatul financiar -82770 -183093
Rezultatul extraordinar 0 0
Rezultatul net al
exercitiului Rexultatul brut al exploatarii 457343 386367
Impozit pe profit 19379 28772

Capacitatea de
autofinantare EBE 437964 357595
Alte venituri din exploatare 41477 0
Alte cheltuieli din
exploatare(din despagubiri si
donatii) 24380 14716
Venituri financiare 69 21
Cheltuieli financiare 82839 184299
Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0
Participarea salariatilor la
profit 0 0
Impozit pe profit 19379 28772

Productia exercitiului (PE)

Productia exercitiului = Productia vanduta + Variatia stocurilor(Sc -Sd) + Productia imobilizata
Productia exercitiului reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de o
intreprindere in timpul unui exercitiu.
Productia exercitiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de
evaluare al componentelor sale, fiind specific firmelor care au activitate de fabricatie .

71

Productia exercitiului inregistreaza o crestere in 2016 fata de anul 2015 in valoare absoluta de
92482 lei, iar in procente cu 2,18%.

Consumul extern

Consumul extern = Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile + Alte cheltuieli din
afara (energie si apa) + Alte cheltuieli materiale + Cheltuieli privind prestatiile externe
Este un indicator care cuprinde totalitatea cheltuielilor necesare pentru activitatea de
producție a întrepri nderii (cheltuielile cu aprovizionările, serviciile executate de către terți).
Pentru a -și realiza producția, întreprinderea folosește în cursul exercițiului materii prime
și materiale consumabile aprovizionate, precum și servicii achiziționate d e la terți. Această
cantitate de valori (bunuri) utilizate constituie consumul de la terți sau consumul extern al
întreprinderii.
Consumul extern a crescut cu un procent de 12,5% fata de anul 2015 ceea ce inseamna ca
firma a consumat din stoc în anul 20 16 pentru a -si realiza productia si va trebui astfel crescut
nivelul stocului.

Valoarea adaugata
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului – Consumul extern
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de incasari peste valoarea consumurilor provenind de la
terti, bogatia creata prin valorificarea resurselor umane, tehnice si finanaciare ale intreprinderii.
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000
Series1 4238876 4331358 PE(2015) PE(2016)

72 Valoarea adaugata apare ca un element cu semnificatii complexe in analiza diverselo r aspecte ale vietii
unei firme : exploatar e, poli tica, strategie, performante si, totodata permite aprecierea dimensiunii
intreprinderii, a taliei sale economice. Acest indicator este expresia bogatiei create de intreprindere,
bogatie ce se rep artizeaza intre cinci parteneri : personalul, statul, c reditorii, actionarii, intreprinderea.

In anul 2016 se constata o scădere substanțială fata de anul 2015. Societatea are activitate de
productie si nu iregistreaza consumuri de la terti la care sa adauge marja comerciala.

Excedentul brut al exploatarii (EBE)

EBE = Valoarea adaugata + Venituri din subventii pt exploatare – Cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
EBE indica contributia exploatarii la formarea rezultatelorsi evidentiaza performantele
economice ale unei firme pe plan industrial si comercial. Marimea sa este independenta de
sisitemul de amortizare adoptat, de politica financiara si cea fiscala. EBE reprezinta de fapt
contributia capitalului la crearea bogatiei firmei.

420000 440000 460000 480000 500000 520000
Series1 331332 -16690 VA(2015) VA(2016)

73

Excedentul brut al exploatarii inregistreaza o crestere in valoare absoluta de 181.501 lei in anul
2016 fata de perioada anului 2015 , si in procent de 24,9%. Valoarea pozitiva din an ne arata ca
intrepr inderea dispune de resursele financiare necesare mentinerii sau cresterii acesteia.
4.2.3. Analiza profitului și rentabilității
Rezultatul exploatarii(RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare(Cheltuieli cu
despagubiri,donatii si active cedate) + Venituri de exploatare din provizioane – Cheltuieli de
exploatare cu amortizari si provizioane
sau
RE = Venituri din exploatare total – Cheltuieli din exploatare total
Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale unei
intreprinderi, independent de politica financiara si fiscala. Spre deosebire de EBE acest sold tine
cont de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor. RE pune in evidenta rezultatul
degajat di n exploatare, dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si
comercializare si a riscului de exploatare.27

27 Maria Niculescu – Diagnostic global startegic, Ed. Economica .
170000 180000 190000 300000 320000 340000 360000 38000
Series1 728808 910309 EBE (2015) EBE (2016)

74 Rezultatul Financiar(RF)
Rezultatul financiar = Veniturile financiare total -Cheltuielile financiare total

Rezultatul financiar este negativ atat in anul 2015 cat si in anul 2016. In anul 2016 se
inregistreaza o scadere a rezultatului financiar. Societatea are credite bancare si inregistreaza
cheltuieli cu dobanzile.

Rezult atul curent
Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar
Rezultatul curent reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale, obisnuite ale
intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea impactului politicii financiare a intreprinderii
asupra rentabilitatii.

0 200000 210000 220000 230000 240000
Series1 457343 386367 RC(201 RC(2016
-250000 -200000 -150000 -100000 -50000 0
Series1 -82770 -183093 RE(2015 RE(2016)

75 Se constata o scadere de 15,5% in anul 2016 fata de anul 2015.
Rezultatul extraordinar
Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
Calculul acestui indicator permite masurarea influentei elementelor exceptionale in
formarea rezultatului global al intreprinderii. Atat in perioada 2015 cat si in perioada 2016
rezultatul extraordinar nu a avut inregistrari, fiind egal cu zero.

Rezult atul brut al exercitiului(RBex)
Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar + Rezultatul
extraordinar
Sau
Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul curent (RC) + Rezultatul extraordinar(Rex)
Sau
Rezultatul brut al exercitiului = Venituri totale – Cheltuieli totale
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Series1 0 0 Rex(2015) Rex(2016)

76

Se inregistreaza o scadere a rezultatului brut al exercitiului in anul 2016 fata de anul 2015 cu un
procent de 15,52% .
Rezultatul net al exercitiului(RNex)
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut al exercitiului – Impozitul pe profit
Este unul din soldurile intermediare de gestiune cele mai utilizate in analiza contabil –
financiara pe baza ratelor.
Rezultatul net este indicatorul care reflecta sintetic eficienta intregii activitati desfasurate
de o intreprindere intr -o perioada de timp, din care este dedus impozitul

In anul 2016 se constata o descrest ere in procent de 18,36% fata de anul 2015, in valoare
absoluta de 80.369 lei.
0 200000 210000 220000 230000 240000
Series1 437964 357595 RNex(2015) RNex(2016
0 200000 210000 220000 230000 240000
Series1 457343 386367 Rb ex(2015) Rbex(2016

77 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Informațiile privind performanțele societății GEAKI SRL cu referire la profitabilitatea
acesteia, sunt utile in luarea deciziilor legate de evaluarea modificărilor potențiale ale reurselor
economice pe care le va putea obtine în viitor societatea.
Astfel, informațiile despre variabilita tea performanțelor sunt importante și utile dacă se
dorește anticiparea capacității firmei de a genera fluxuri de lichidități cu resursele pe care le
deține deja, dar și pentru formarea unui raționament privitor la eficiența cu care aceasta poate
utiliza n oi resurse.
În urma unei analize detaliate asupra contului de Profit și Pierdere la SC GEAKI SRL am
constatat că cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de firmă ca urmare a activității
derulate a crescut pe durata analizată astfel:
– Cifra de afaceri la 31.12.2015 este 4.383.937 lei;
– Cifra de afaceri la 31.12.2016 este 4.904.247 lei.
Observăm o tendință de creștere a cifrei de afaceri ceea ce indica ca firma se află in
expansiune, consolindându -și activitatea.
Productia exercițiului la sfa rsitul anului 2015 este de 3.798.528 lei iar la sfarșitul anului
2016 este 3.610.659 lei, observăm o descreștere in valoare absoluta de 187.869 lei. Diferența se
datorează produselor aflate pe stoc si nevalorificate in totalitatea pană la finele anului.
Profitul exercițiului financiar al societății GEAKI SRL în anul 2015 a fost de 437.964 lei
iar în anul 2016 s -a înregistrat cifra de 357.595 lei, in scădere fata de anul 2015 cu 80.369 lei.
Fondul de rulment, necesarul de fond de rulmet cat si tr ezoreria neta inregistreaza
indicatori in jurul valorii optime.
Lichiditatea curenta este in jur de 1 (unu) peste valoarea care da un semnal negativ.
Lichiditatea imediata este sub valoarea optima.
In activitatea agricola a societății GEAKI SRL se contracteaza seminte, ingrasaminte,
erbicide cu plata la recoltare ceea ce inseamna ca nivelul scazut al lichiditatii imediate nu este un
semnal ingrijorator pentru firma.
Solvabilitatea generala este in jurul cifrei de 1,5 ceea ce inseamna ca firma isi poate
acoperi datoriile si este in afara oricarui risc.

78 Solvabilitatea patrimoniala in cazul societatii GEAKI SRL este de 27 respectiv 35,5
procente. Valoarea optima este de peste 30%.
Gradul de indatorare in anul 2015 este peste 100% iar in anul 2016 a scazut la 71 % ceea
ce inseamna a societatea a mai achitat din datorii.
Numarul de zile care indica viteza de rotatie a stocurilor este foarte mic ceea ce inseamna
o situatie extrem de buna pentru societate.
Numarul zilelor de stocare nu depasesc 100, deci societatea are stocuri cu miscare
normala.
Viteza de rotatie a debitelor se afla in 9 si 15 zile, un interval favorabil pentru societate.
Viteza de rotatie a creditelor – furnizori este peste valoarea optima de 30 zile avand in
vedere contractele cu termen de plata la recoltare.
Pentru ca societatea GEAKI SRL sa iși desfașoare activitatea în condiții cât mai
profitabile este nevoie de un management mai eficient și aș propune:
– Îmbunătățirea imaginii firmei și crearea unui nou brand pe piață;
– Semnarea contractelor cu băncile să fie cât mai avantajoase, astfel încât valoarea
capitalului împrumutat sa fie inferioară ratei financiare sau economice pentru care
unitatea sa își poată onora plățile reducând astfel și volumul cheltuielilor financiare;
– Creșterea cifrei de afaceri prin creșterea volumului veniturilor obținute din activitatea de
producție;
– Să optimizeze costurile de producție in așa fel incât să obțină cheltuieli mai mici pe
hectar.

Societatea GEAKI SRL iși axează strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung pe
creșterea și imbunatățirea nivelului actual al societății, stabilindu -și în acest sens o serie de
obiective:

– În spiritul unor relații de afaceri reciproc avantajoase și de lungă durată societa tea GEAKI
SRL poartă un dialog deschis și permanent cu toți partenerii de afacer i ;
– Continuă demersul de eficientizare și modernizare a a societății prin achiziția unor utilaje
ultra performante din import cum ar fi :
o Semănători și prășitoare marca AMAZON E;

79 o Combină CLASS TUCANO 450 T4R;
o Hedere, cărucioare și conspeed liniar de cea mai inaltă calitate .
– Folosește ingrășămant, erbicid și sămânță de la cele mai renumite firme in domeniu.
– Continuă procesul de intreținere și modernizare a activelor imobiliare ale societății
– Oferirea de produse și servicii calitative și competitive în raport cu cerințele pieții
actuale.
– Structura optimă a culturilor agricole.
– Creșterea potențialului de productie.