Proiect Licenta Complet Copy (2) [621315]
1
LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI
PROIECT
PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ
PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ – ASISTENT MEDICAL GENERAL IST
COORDONATOR :
ALEXANDRU VASILESCU
NASTASE DOINA ABSOLVENT: [anonimizat] 2020
2
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI
MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR
CU COLECISTITA ACUTA
3
CUPRINS
ARGUMENT ……………………………………… ………………..4
Capitolul I ……………………………………………………7
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR
CU COLECISTITA ………………………………………………………7
I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului si cailor
biliare……………………………………………………………………… .7
I.2. Definitie. Etiol ogie. Clasificare ………………………………………17
I.3. Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale
pacientului cu colecistita acuta………………………………………… …19
I.4. Participarea asistentei medicale la interventii autonome si
Delegate………………………………………………………………… …22
I.5. Participar ea asistentei medicale la acte de investigatii……………… .28
I.6. Educatie pentru sanatate…………………………………………… …34
CAPITOLUL II …………………………………………………36
STUDIU DE CAZ ………………..……………………………..36
CAPITOLUL III ………………………………………………..98
CONCLUZII ……………………………………………………98
ANE XE…………………………………………………………102
BIBLIOGRAFIE……………………………………… ………106
4
ARGUMENT
Colecistita acuta este o afectiune care se intalneste la toate varstele cu
maximul de frecventa la varsta mijlocie. Raportul femei/barbari este de 3/1,
iar frecventa in randu l populatiei adulte 10 -15%.
In 95% dintre cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este determinata de
inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic pe care il obtureaza, afectiune
denumita litiaza biliara. Incidenta reala a colecistitei acute este destul de greu
de apreciat deoarece intervin factori multipli de eroare.
Gravitatea colecistitei acute este direct proportionala cu forma anatomo –
patologica, cu intensitatea procesului obstructiv si infectios, cu varsta, dar si
cu dezechilibrele met abolice secundare.
In prezent numarul de colecistectomii este de doua ori mai mare fata de
numarul apendictectomiilor, de aceea am considerat ca acesta tema este
suficient de interesanta si captivanta pentru a o studia si a descoperi gravitatea
ei.
“Boala este pedeapsa naturii revoltate.”
Hosea Ballou
6
CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE,
ACORDATE PACIENTILOR CU COLECISTITA
ACUTA
7
I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
FICATUL SI CAILE BILIARE
1. Fica tul :
Este o glanda anexa a tubului digestiv care are dimensiuni variabile in
functie de varsta. Greutatea sa medie este de 1500 g fiind cea mai mare glanda
din organismul nostru.
El se gaseste in etajul abdominal supramezocolic, unde ocupa loja
hepatica , situata intre bolta diafragmului, flexura colica dreapta si stomac.
Ficatul este mentinut in loja hepatica prin presiunea abdominala, vena cava
inferioara, care adera la tesutul hepatic, pediculul hepatic, si un aparat ligamentar.
8
Ligamentul falciform se afla dispus in plan sagital pe fata superioara a
ficatului de la marginea inferioara a acestuia ( incizura ombilicala ) pana la
ligamentul coronar.
Acest ligament imparte fata superiora a ficatului in doi lobi : lobul drept
si lobul stang.
Ligamentul falciform contine la marginea libera ligamentul rotund al
ficatului care provine din obliterarea venei ombilicale.
Ligamentul coronar este format din doua foite peritoneale, orientate
transversal care se unesc la extremitatile lor laterale si formeaza li gamentele
trinughiulare ( drept si stang ) care se fixeaza pe diafragm.
Intre cele doua foite ale ligamentului coronar ( anterioara si posterioara ) se
gaseste o zona in care ficatul nu este invelit de peritoneu numita : AREA NUDA .
La acest nivel, ficatu l se leaga de diafragm prin tracturi fibroase.
Fata superiora sau diafragmatica vine in raport cu baza plamanului drept,
cu inima si cu pericardul prin intermediul diafragmei.
Fata inferioara sau viscerala este indreptata in jos si inapoi. Pe suprafata e i
se observa: santuri, ligament, lobi, impresiuni.
Santurile sunt in numar de trei, dintre care doua sagitale ( drept si stang )
si unul transversal, care le uneste pe celelalte doua la jumatatea lor.
Santul transvers este o depresiune adanca prin care i ntra si ies din
ficat formatiunile ce alcatuiesc pediculul hepatic. Acestea sunt:
-artera hepatica,
-vena porta ,
-canalul hepatocoledoc ,
-vase limfatice ,
-nervi .
La nivelul santului transvers se intalnesc si ganglioni limfatici. Santul sagital stang
este impartit de santul transvers in doua segmente :
a) anterior ( fisura ligamentului rotund );
b) posterior (fisura ligamentului venos Arantius ).
In segmentul anterior se afla, la fat, vena ombilicala, iar la adult ligamentului
rotund al ficatului produs prin ob literarea venei ombilicale.
In segmentul posterior se gaseste la fat, canalul venos a lui Arantius, iar la
adult ligamentul Arantius, rezultat din obliterarea canalului venos cu acelasi nume.
Santul sagital drept este impartit de santul transvers:
a) intr-un segment anterior ( fosa veziculei biliare );
b) altul posterior ( santul venei cave inferioare ).
In segmentul anterior se afla vezicula biliara, iar in cel posterior, vena
cava inferioara. Ligamentele de pe fata inferioara a ficatului sunt reprezentate de
ligamentul mic.
9
Aceasta formatiune peritoneala leaga ficatul de esofag, stomac si duoden,
de unde si denumirea ei de ligament hepato -esofago -gastro -duodenal.
Acest ligament este alcatuit din doua foite peritoneale, care dupa ce
invelesc ficatul, se unesc de-a lungul hilului si al santului sagital stang, apoi se
prind de esofag, stomac si duoden. In grosimea acestui ligament se afla
formatiunile care alcatuiesc pediculul hepatic.
Astfel, cele doua santuri sagitale si santul transvers, impart fata inferioa ra
a ficatului in patru lobi :
a) lobul drept situat in afara santului sagital drept;
b) lobul stang situat in afara santului sagital stang;
c) lobul patrat situat inaintea santului transvers;
d) lobul caudat ( spiegel ) situat inapoia santului transvers.
A) Structur a ficatului
Ficatul se compune din : lobi, segmente si lobuli. Fiecare lob hepatic
este format, larandul lui, din cate doua segmente:
– lobul stang cuprinde un segment lateral si altul medial;
– lobul drept cuprinde un segment anterior si altul posterior.
Segmentatia ficatului este data de distributia arterei hepatice si a
cailor biliare intrahepatice, la care se adauga distributia venei porte.
De aceea, fiecare dintre cele patru segmente are cate un pedicul segmentar
in care intra o ramura a arterei hepatic e, un canal biliar si o ramura a venei porte.
Unitatea morfologica si functionala a ficatului este lobulul hepatic.
B) Structura lobulului hepatic
Este foarte complexa. Acesta vazut din spatiu, acesta are o forma
piramidala si o inaltime de 2 mm.
Din se ctiune transversala, lobulul hepatic apare ca o formatiune poligonala,
cu atat mai mica cu cat sectiunea se apropie de varf.
Spatiile dintre lobulii hepatici sunt ocupate de tesut conjunctiv in care se
gasesc canale biliare interlobulare, ramificatii ale arterei hepatice si ale venei
porte, canale limfatice si filete nervoase. Spatiile dintre lobulii hepatici –spatii
portale sau spatii kiernan – sunt delimitate de muchiile a trei sau patru lobuli.
In structura unui lobul hepatic intra urmatoarele:
a) celulel e hepatice sau hepatocitele;
b) reteaua de capilare sinusoide;
10
c) reteaua de capilare biliare;
d) tesut conjunctiv.
Celulele hepatice alcatuiesc tesutul functional al ficatului.
Ele sunt asezate in spatiu sub forma unor lame sau placi celulare
anastomozate intre ele. Intre celulele hepatice si peretele capilarului sinusoid
se gasesc niste spatii foarte strimte numite spatiile disse cu valoare de capilare
limfatice.
Peretele capilarului sinusoid este format dintr -un strat fin de fibre de
reticulina captusit cu cel ule reticulo -histocitare denumite celule kupfer.
Aceste capilare au proprietatea de fagocitoza si participa la functia antitoxica si
biligenetica a ficatului. In capilarele sinusoide se varsa si sangele provenit din
capilarizarea arterei hepatice din spat iul portal. Astfel sangele oxigenat, adus de artera
hepatica, se amesteca cu cel functional neoxigenat, adus de vena porta.
Reteaua de capilare biliare este compusa dintr -un sistem de canalicule
biliare fara pereti proprii. Precum hepatocitele, canalicule le biliare sunt dispuse
spatial sub forma unei retele tridimensionale. Tesutul conjunctiv care intra in
constitutia lobului hepatic este format din putina substanta fundamentala si din
fibre de reticulina.
C) Vascularizatia si inervatia ficatului
Ficatul are doua forme de vascularizatie :
a) nutritiva asigurata de artera hepatica;
b) functionala asigurata de vena porta.
Artera hepatica este ramura a trunchiului celiac care aduce la ficat sangele
oxigenat din sistemul aortic. Din pedicul, patrunde in ficat pr in hilul hepatic, dupa
care se ramifica in :
– ramura lobara stanga;
– ramura lobara dreapta.
Vena porta se formeaza din trei trunchiuri venoase principale care sunt :
a) vena mezenterica superioara;
b) vena mezenterica inferioara;
c) vena splenica.
Ea aduce sangele venos din peretii tubului digestiv incepand de la esofagul
abdominal si pana la rect in care se gasesc substantele nutritive absorbite la nivelul
mucoasei intestinale :
monozaharide;
aminoacizi;
11
acizi grasi;
saruri minerale.
La nivelul tubului hepatic, vena porta se divide in doua :
a) ramura lombara dreapta;
b) ramura lombara stanga.
Ramurile lombare se divid in ramuri segmentare, din care iau nastere alte
ramuri situate in spatiile portale si care la randul lor dau nastere la capilarele
sinusoide ce intra i n constitutia lobului hepatic. Limfaticele ficatului conduc limfa
catre ganglionii limfatici celiaci, pancreatici si mediastinali. Nervii reprezinta
ramuri vegetative simpatice, care vin din plexul celiac si ramuri parasimpatice care
se desprind din nervul vag. Ele formeaza un plex situat in nervul epiplon, inaintea
si inapoia venei porte.
D) Functiile ficatu lui
12
Sunt multiple si complexe, acesta fiind un organ indispensabil vietii.
Functia biliara sau biligenetica – Consta in formarea bilei de catre
celulele hepatice si celulele Kupffer.
Functia metabolica
a) glicogenica in care sintetizeaza si scindeaza glicogenul in glucoza si
formeaza glicogen din grasimi.
b) adipogenetica in care ficatul arde grasimile de rezerva din organism in
socurile alimentare, si ntetizeaza grasimi din acizi grasi; transforma glucidele in
exces in grasimi si invers si joaca rol in esterificarea colesterolului.
c) proteinoformatoare in care sintetizeaza albumine si globuline astfel contribuind
la mentinerea echilibrului proteinemiei. Sintetizeaza fibrinogenul si protrombina
cu rol in coagulare, elaboreaza anticorpi si transforma returile metabolice toxice, in
uree si ammoniac. Ficatul intervine in metabolismul mineralelor :clor; sodiu;
potasiu; cupru, fier si are rol in metabolismul ap ei regland diureza prin
neutralizarea unor hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretici ). Totodata este
depozit de vitamine liposolibile si hidrosolubile si sintetizeaza
fosfataze, fosforilaze si transaminaze.
Functia hematopoetica :
Se desfasoara in p erioada intrauterina a fatului, fiind in acelasi timp si loc de
distrugere a hematiilor imbatranite.
Functia antitoxica :
a) Ficatul neutralizeaza substantele toxice endogene : indolul, scatolul,
fenolul, rezultate din putrefactia intestinala si substantele toxice
exogene : Pb, Zn, As, unele medicamente si substante chimice si
elimina prin bila bacteriile ajunse in organism. d)
b) Are rol in reglarea echilibrului acido – bazic, intervenind in
c) transformarea acidului lactic in glucoza si formarea amoniacului din ac izi
aminati.
Functia de termoreglare :
Ficatul gener eaza caldura in stare de repaus.
13
2. Caile biliare extrahepatice :
Caile biliare sunt conducte care asigura transportul bilei de la celulele
hepatice pana la duoden alcatuind aparatul excretor al ficatu lui. Se deosebesc
doua tipuri de cai biliare: intrahepatice si extrahepatice.
Caile biliare intrahepatice sunt reprezentate de :
– canalicule biliare intralobulare fara perete propriu;
– colangiole;
– canale biliare interlobulare situate in spatiul port;
– canale le hepatice drept si stang.
Caile biliare extrahepatice sunt reprezentate de :
– canalul hepatic comun rezultat din unirea canalului hepatic drept
si a canalului hepatic stang;
– canalul coledoc;
– vezicula biliara;
– canalul cistic .
Canalul hepatic si canalul coledoc alcatuiesc impreuna canalul colector
care dreneaza bila in duoden. Vezicula biliara si canalul cistic formeaza impreuna
aparatul diverticular al cailor biliare extrahepatice.
Canalul colector este un conduct cu diametrul de 4 – 5 mm format din
doua segmente: canalul hepatic comun si canalul coledoc.
Canalul hepatic comun ia nastere din cele doua trunchiuri biliare de origine,
unul drept si altul stang. El iese din ficat la nivelul hilului hepatic intinzandu -se
pana la confluenta cu canalul cystic, acesta continua canalul hepatic, intinzandu -se
de la confluenta canalului hepatic cu cisticul pana la deschiderea in duoden.
El are o lungime de circa 6 cm . Canalul coledoc coboara in , trece inapoia
duodenului si pancreasului si se deschide pe fata lat ero-mediala a duodenului
descendent impreuna cu canalul pancreatic principal ( Wirsung ) in ampula lui
Vater care se deschide in Extremitatile celor doua canale ( coledoc si Wirsung )
sunt inconjurate de catre un fascicul muscular cu rol de sfincter.
Ampu la lui Vater este si ea inconjurata de un fascicul muscular care
alcatuieste sfincterul Oddi. Acesta are rol in reglarea evacuarii sucului
bilio-pancreatic in duoden.
Ca structura, canalul hepatocoledoc este format dintr -o tunica externa
conjunctivomuscul ara si o tunica mucoasa interna prevazuta cu un epiteliu cubic.
14
Mucoasa canalului coledoc contine glande tubulare a caror secretie dilueaza
bila. Canalul hepatocoledoc este invelit de seroasa peritoneala.
3. Vezicula biliara si canalul cistic
A) Vezicula biliara :
Este un organ cavitar, in forma de para, cu o lungime medie de 8 – 10 cm.
Constituie principalul component al aparatului diverticular care depoziteaza si
concentreaza bila. Aceasta este asezata pe fata inferioara a f icatului, in
segmentul anterior al santului sagital dre p 5t, in fosa veziculei biliare
15
Vezicula biliara are trei portiuni : fundul, corpul si gatul sau colul.
Fundul veziculei biliare este mobil si acoperit din toate partile de
peritoneul visceral. El dep aseste marginea anterioara a ficatului in functie de
gradul de umplere a veziculei biliare si vine in raport cu peretele abdominal.
Corpul are o fata superioara, care adera de fata inferioara a ficatului si o
fata inferioara care este acoperita de seroasa peritoneaza si care vine in raport cu
colonul transvers si cu prima portiune a duodenului.
Colonul sau gatul veziculei biliare are o forma conica si este cuprins in
ligamentul hepatoduodenal. Acesta este delimitat de vezicula si de canalul
cistic prin do ua santuri care corespund in interior la doua valvule :
valvula proximala care desparte colul de corpul veziculei;
valvula distala care desparte colul de canalul cistic.
Gatul veziculei biliare vine in raport cu ramura dreapta a venei porte si cu
bulbul duodenal. Ca structura, peretele veziculei biliare este alcatuit din trei tunici :
a) mucoasa;
b) conjunctivo -musculara;
c) seroasa.
Tunica mucoasa prezinta o serie de pliuri, dintre care unele dispar dupa
intinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimit eaza mici cavitati sau
areole pe suprafata mucoasei. La examenul microscopic, mucoasa apare formata
dintr -un epiteliu absorbant in care se gasesc celule cu placuta striata ( microvili )
si celule caliciforme. Corionul mucoasei este format din tesut conjunc tiv in care se
infunda glandele mucoase.
Tunica conjunctivo -musculara este alcatuita din tesut conjunctiv si
tesut muscular neted. Fibrele musculare sunt dispuse in fascicule cu dispozitie
plexiforma : circulare, oblice, longitudinale
Tunica seroasa este formata din peritoneul visceral si din regiunea
fundului, pe fata superioara a corpul ui se afla tesut conjunctiv lax.
B) Canalul cistic :
Este un conduct care continua vezicula biliara, se deschide in canalul
hepatocoledoc. Are o lungime de 3 – 4 cm si u n diametru de 3 – 4 mm.
Mucoasa canalului cistic prezinta numeroase proeminente lamelare, numite
valvulele lui HEISTER.. Acestea sunt plici ale mucoasei in structura carora intra
si fibre musculare. Uneori aceste plici au aspect spiralat.
Functiile bilei :
Bila indeplineste urmatoarele functii :
a) participa la emulsionarea grasimilor si potenteaza actiunea lipazei (
in vederea absorbtiei lor si a vitaminelor liposolubile );
b) stimuleaza peristaltismul intestinal;
16
c) combate flora de putrefactie.
Vezicula bilia ra este rezervor pentru bila secretata continuu de ficat. Bila
secretata si excretata umple coledocul ( sfincterul Oddi fiind inchis ) si patrunde
retrograd in vezicula, unde concentrandu -se, capata aspectul si culoarea bruna
cunoscuta. Din colecist bila se evacueaza intermitent, o data cu trecerea
continutului gastric in duoden.Pe cale neuromurala, iau nastere doi hormoni
duodenali :
a) hepatochinina care stimuleaza formarea bilei;
b) colecistochinina care determina contractia colecistului si relaxarea
sfinct erelor cailor biliare ( in principal al veziculei si al ampulei lui
Vater ).
Vascularizatia si inervatia cailor biliare extrahepatice
Arterele care asigura nutritia cailor biliare extrahepatice sunt ramuri
ale arterei hepatice. Cea mai importanta este ar tera cistica, care, ajunsa la
nivelul gatului veziculei biliare, se imparte in ramuri terminale, formand
anastomoze.
Venele urmeaza un traiect opus arterelor, varsandu -se in vena porta.
La nivelul fetei superioare a veziculei exista venule care patrund di rect in
ficat.
Limfaticele merg la ganglionii situati in pediculul hepatic si inapoia
pancreasului si duodenului. Nervii provin din sistemul nervos vegetative,
iar fibrele nervoase formeaza in peretele veziculei biliare plexuri nervoase
intramural cunoscu ta. Din colecist bila se evacueaza intermitent, o data cu
trecerea continutului gastric in duoden.Pe cale neuromurala, iau nastere doi
hormoni duodenali :
a) hepatochinina care stimuleaza formarea bilei
b) colecistochinina care determina contractia colecistului si relaxarea
sfincterelor cailor biliare ( in principal al veziculei si al ampulei lui
Vater ).
17
I.2. DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE.
A) Definitie :
Colecistita acuta este inflamatia acuta a veziculei biliare fiind insotita
deseori si de un grad de inflamatie a cailor biliare. Mai poate fi denumita si
angiocolecistita acuta . De cele mai multe ori inflamatia acuta a veziculei biliare
este o complicatie a litiazei veziculare in care un calcul instalat in infundibul
sau cistic produce obstuctia colului vezicular.
Ingustarea tranzitului la nivelul colului mai poate fi cauza :
– unei torsiuni;
– angulatii mai accentuate;
– malformatii a canalului cistic;
– fibroze ( consecinta unei inflamatii mai vechi );
– compresii prin procese patologice de
vecinatate (adenopa tie, tumori )
A) Etiologie
Etiologia colecistopatiilor este variata, factorii determinanti fiind :
1. Factori alimentari de risc – abuzul de grasimi prajite si rantasuri.
Acroleina care se formeaza din grasimile prajite este o substanta iritanta a
mucoasei ga strice, ce determina spasm piloric si reflexe patologice
visceroviscerale, cu spasme si pe caile biliare ( dischinezii ) care
favorizeaza staza, infectiile cailor biliare si precipitarea colesterinei cu
posibilitatea formarii litiazei biliare.
2. Factori inf ectiosi ( microbi, virusi ) realizeaza :
– colecistitele ( inflamatii ) insotite de dischinezii;
– favorizeaza aparitia litiazei, daca se realizeaza si alte conditii.
3. Factori nervosi si hormonali , cu preponderenta la femei, actioneaza
asupra sinergismelor c ailor bil iare favorizand infectiile si a litiaza biliara .
4. Factori dismetabolici :
– obezitatea;
– dislipidemia;
5. Cauze alergice reprezentate de alimente la care bolnavu l are
sensibilitate , realizandu -se astfel colecistopatii alergice.
18
6. Parazitozele determina colecistopatii parazitare :
– lamblia;
– anghibila;
– anchilostoma.
7. Traumatismele pot determina colecistopatii traumatice.
8. In cadrul patologiei veziculei si a cailor biliare mai amintim :
– fistule biliare;
– malformatiile cailor biliare;
– interventii chirurgicale pe caile biliare;
– cancerul cailor biliare.
Adeseori afectiunile cailor biliare sunt mixte : coexista inflamatia,
dischinezia si litiaza sau parazitoza.
C) Clasificare :
A. Dupa caracterele clinice:
1. Forme subacute – cuprind forme clinice tratate medical cu
antibiotice sau forme cu puseuri acute repetate, Aici fiind incadrate si
pericolecistitele
cu sau fara abcese periveziculare sau intrahepatice ca si
pericolecistitele fistulizate in exterior in caile biliare sau
diferite portiuni ale tubului digestiv.
2. Forme acute :
a) colecistita acuta hidropica;
b) colecistita acuta purulenta septica sau aseptica;
c) colecistita flegmonoasa sau gangrenoasa.
3. Forme supraacute :
a) gangrena veziculara sau necroza peretilor;
b) colecistita perforata cu coliperitoneu localizat generaliza t.
B. Dupa o clasificare mai simplificata, colecistitele acute se impart astfel :
a) colecistita acuta infectioasa : catarala, purulenta, gangrenoasa.
b) colecistita acuta secundara unui obstacol mecanic ( hidrops
vezicular )
c) colecistopancreatite.
19
I.3. EVALUA REA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME
ALE PACIENTILOR CU COLECISTITA ACUTA
SIMPTOME :
Simptomele majore ale colecistitei acute pot fi sistematizate astfel :
1. Durerea – localizata in hipocondrul drept sau / si in epigastru, uneori
cuprinde intreg abdomenul si iradiaza in umarul drept, uneori cuprinde si
regiunea lombara sau cecala. Durerea poate avea caracter colicativ sau
este continua, de intensitate variabila cu tendinta de accentuare.
2. Febra – peste 38 ș C insotita de frisoane;
3. Greturi si varsaturi cu co ntinut bilios;
4. Stare de rau general :
la examenul fizic, hipocondrul drept este dureros la palpare, mai ales in zona
colecistului, apare si contractura abdominala.
in hidrocolecist, se poate palpa vezica biliara sub forma unei ,, limbi de
clopot “
colorati a tegumentelor si a conjunctivelor este subicterica daca procesul
inflamator cuprinde si caile biliare;
prezenta icterului franc poate indica de la inceput aparitia unei colecistite
acute litiazice;
pulsul este rapid si faciesul alterat.
20
SEMNE SUBIECTIV E SI OBIECTIVE
Durere in hipocondrul drept spontana si la palpare, punctul cystic este
foarte dureros. Aceste semne se intalnesc la toate formele clinice si reprezinta
elementele majore de diagnostic.
In majoritatea cazurilor, durerea survine dupa un pra nz bogat in grasimi si
este insotita de greturi si varsaturi, meteorism abdominal. Datorita participarii
diafragmului, bolnavii pot avea tulburari respiratorii si pulsul modificat fiziologic.
Simptomatologia clinica si datele de laborator variaza in rapor t cu
diferite forme anatomo -clinice si etiologice.
COLECISTITA CATARALA
Este o forma mai usoara care se caracterizata prin :
dureri in hipocondrul drept,
febra care depaseste 38 – 39 șC,
greturi si varsaturi bilioase.
Evolueaza benign sub tratament, cu vindecare in cateva zile.
COLECISTITA SUPURATA
debutul este brusc cu durere vie, de intensitate mare in hipocondrul drept,
febra mare (39 – 40 șC ) insotita de frison,
contractura abdominala, localizata in hipocondrul drept,
absenta respiratiei abdomin ale,
greturi si varsaturi bilioase,
sughit si meteorism (semn de iritatie peritoneala),
stare generala alterata.
Hiperleucocitoza depaseste 20000 / mm3.
Testele functionale hepatice arata semne de modificare hepatica.
Aceasta forma apare de obicei pe fo ndul unei litiaze veziculare.
COLECISTITA GANGRENOASA
Este determinata de infectie cu :bacili perfringens, bacili funduliformis,
bacili fragilis ramosus si este o forma clinica, cu debut brutal, caracterizata prin :
stare de soc;
puls rapid;
contractura abdominala;
febra intermitenta;
alterarea marcata a starii generale.
21
Analizele de laborator arata hiperleucocitoza marcata si VSH foarte
mare.Colecistita gangrenoasa constituie forma cea mai grava de colecistita.
COLECISTITA HEMORAGICA.
Apare mai ales l a batrani si :
este favorizata de modificari ale masei sanguine;
este favorizata de factori toxici de calculoza;
poate surveni ca o complicatie a ulceratiilor veziculare;
poate surveni in urma tratamentului cu heparina sau
corticoizi. Clinic se manifesta prin :
dureri uneori moderate, in hipocondrul drept sau violente;
stare de soc cu scaderea T.A. si puls filiform.
La examenul fizic se palpeaza in hipocondrul drept o tumora dura, cu
tendinte de crestere in volum. La copil, colecistita acuta, este in st ransa legatura
cu malformatiile congenitale ale cailor biliare si infectia. Agentii implicate sunt
pneumococul si streptococul.
La aceasta varsta, un rol important in determinarea reactiilor veziculare il au
si unele procese hemolitice.
22
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE
LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
TRATAMENT
Tratamentul profilactic are ca obiectiv tratarea precoce a :
afectiunii gastrointestinale,
colitelor,
ulcerului gastro -duodenal,
parazitozelor.
Tratamentul vizeaza atat ba cteriile si toxinele lor care patrund in
caile biliare, cat si diversele reflexe viscero -viscerale care intretin diferite
stari patologice ale aparatului hepatobiliar.
In ceea ce priveste supravegherea gravidelor,se va tine cont de:
tulburarile posibile i n sfera aparatului biliar (date de hipotonia veziculara);
tulburarile de statistica abdominala care favorizeaza diskineziile si infectiile.
Se asigura un drenaj corespunzator al cailor biliare si se va combate staza
biliara produsa prin modificarile de p ozitie ale cailor biliare date de
ptozele viscerale.
La indivizii slabi un aport caloric suficient care favorizeaza anabolismul, va
corecta ptoza organelor digestive.
Staza biliara predispusa infectiei, se combate prin tratament cu ape minerale,
bicarbon atate sodice simple sau mixte care sa fluidifice si sa alcalinizeze secretia
biliara, avand astfel actiune coleretica si colecistochinetica. Scaderea secretiei
biliare se poate obtine prin cure cu ape sulfate sodice, calcice sau magneziene de la
Ivanda sau Breazu. Pacientii cu colecistopatii cronice nelitiazice, fara semne de
activitate, beneficiaza de apele bicarbonate sodice si sulfatate : Slanic -Moldova,
Singeorz -Bai, Olanesti, Calimanesti, Caciulata.
Formele hipertone ale colecistopatiilor cronice neli tiazice vor beneficia de
apele minerale de la Ciunget, Bodoc, Covasna, Tinca. Acestea se administreaza
pe cale orala si pot fi asociate cu aplicatii externe de namol cald la intervale de 2 –
3 zile.
Bolnavii cu litiaza biliara, cu vezicula fraga, cu atoni i veziculare
accentuate, cu aderente bilio -hepato -duodenale nu beneficiaza de crenoterapie.
23
Pacientii operati nu pot beneficia de apele minerale decat dupa cel putin 2 – 3
luni de la operatie. Acestia vor beneficia de psihoterapie, in special pentru bolna vii
care intarzie sa -si reia activitatea post -operator de teama unor boli de ficat
asociate. Vor fi lamuriti ca indepartarea veziculei biliare inflamate, favorizeaza
vindecarea hepatica, daca acesta a fost afectat si ca vezicula biliara nu este absolut
necesara pentru viata, lipsa ei neimpiedicand la o viata activa.
Tratamentul medical se aplica in cazurile cand sunt semne de abdomen
acut.
Bolnavul cu colecistita acuta se va spitaliza iar tratamentul medical se
va efectua intr -un serviciu spitalicesc ut ilat.
Se recomanda :
1. Repaus la pat;
2. In formele cu febra mare se poate pune o punga cu gheata in
hipocondrul drept;
3. Combaterea durerii si al spasmului prin administrarea de:
Sulfat de Atropina 1mg: 0,25 – 1mg s.c.
No-Spa 40mg/2ml 1 -3 fiole i.m
Algocalmin 1g/2mg: 1 – 3 fiole i.m.
Daca durerea nu cedeaza se va administra :
Mialgin 100mg/2ml: 1 fiola;
Nu se va administra Morfina deoarece produce spasmul sfincterului Oddi si
mascheaza simptomatologia unui abdomen acut, ce poate survenii ca o complicatie
a suferintei veziculare.
4. Combaterea infectiei biliare se face cu antibiotic, dar se va tine cont
de gradul acestora de eliminare biliara:
Ampicilina injectabil 2g – 4g/zi in prize de 0,5g – 1g la 4 – 6 ore interval,
i.m. sau i.v.
In lipsa ampicilinei se poate administr a Penicilina 3200000 u.i./ zi,
Streptomicina 1g/zi;
In formele rezistente la Penicilina se administreaza Tetraciclina 2g/zi;
Pe primul loc se afla Ampicilina care realizeaza cea mai mare
concentrare biliara, si care este antibioticul de el ectie.
In lipsa antibiogramei, se va tine cont de statistica germenilor cauzali, care
arata ca in infectiile biliare in primul rand intervin germeni gram -negativi si
in particular bacilul Coli.
24
De asemenea, trebuie avut in vedere ca vezicula calculoasa exclusa,
incetineste eliminarea sau opreste trecerea antibioticului pe caile biliare, de aceea,
calea de administrare optima este cea sanguina.
In cazuri grave se impun unele masuri specifice cum sunt :
a) aspiratie gastrica prin sonda nazala. Aceasta comba te staza gastrica,
varsaturile, precum si producerea unor substante hormonale care
maresc secretia gastrica si fluxul biliar, accentueaza secretia pancreatica
si contractia veziculara;
b) administrarea de solutii glucozate 5 – 10 % in perfuzie;
c) corectarea d eficitului de vitamine K (lipsa acesteia produce tulburari
de sinteza).
ALIMENTATIA
In formele medii si grave se intrerupe alimentatia.
In formele usoare se va da la inceput numai ceai cald neconcentrat de tei
sau sunatoare.
In procesele inflamatorii acute si in colicile biliare se instituie un regim
alimentar de repaus absolut al cailor biliare cu eliminarea proteinelor si grasimilor
din alimentatie.
In prima zi se administreaza regim hidrozaharat :
Dupa cedarea fenomenelo r dureroase se adauga paine prajita, mucilagii de orez,
de ovaz , in primele 2 – 3 zile, dupa care se trece la regimul alimentar de repaus
25
relativ al cailor biliare care cuprinde alimente neiritante si usor digerabile precum:
unt; miere, supe de fidea, c ompoturi, supe de zarzavat, cartofi copti, carne slaba,
sunca slaba.
PREGATIREA PREOPERATORIE
A) Pregatirea fizica si psihica a pacientei:
asistenta medicala va instrui pacientul privind necesitatea efectuarii
interventiei chirurgicale, riscurile pe care le prezinta precum si necesitatea
asumarii acestor riscuri prin semnarea consimtamantului informativ.
asistenta medicala va adopta un comportament relaxat menit sa
echilibreze pacienta din punct de vedere emotional.
asistenta medicala trebuie sa raspund a cu amabilitate si profesionalism
la aceste intrebari deoarece pacienta astfel va avea incredere in echipa
medicala.
B) Pregatirea generala
Se va face un bilant clinic al pacientului, culegerea de date privind
antecedentele pacientului, masurarea si urm arirea functiilor vitale si
vegetative ( respiratie, puls, tensiune arteriala, temperatura, diureza,
scaunul );
examenul clinic pe aparate este facut de catre medic, prin :
– inspectie,
– palpare,
– percutie,
– ascultatie
se vor efectua si examene de rutina obli gatorii:
– timp de sangerare si coagulare;
– determinarea grupei sanguine;
– hematocrit;
– glicemie;
– uree sanguina.
Acestea au character obligatoriu, inaintea tuturor interventiilor chirurgicale
indiferent de timpul avut la dispozitie pent ru pregatire si indiferent de
starea generala a pacientului;
in aceasta etapa de pregatire generala preoperatorie se vor efectua examene
de specialitate pe aparatele care sunt urmarite. Se va urmarii examenul
functiei hepatice si explorarea functiei excre toare biliare ,
26
recoltari de sange pentru bilirubina si colesterol.
C) Pregatirea pentru operatie
Cu o zi inainte de interventie se va instaura un regim alimentar usor
digerabil, si se vor efectua clisme evacuatoare.
Seara se va efectua o baie generala, iar alimentatia pacientului va cuprinde supe
de legume si ceaiuri usor de digerat.
In ziua interventiei pacientul nu trebuie sa mai mance si i se va mai face o
clisma evacuatoare.
Pregatirea fizica a pacientului:
– se rade regiunea;
– se badijoneaza cu alco ol sau betadina;
– se imbraca cu lenjerie curata;
– se indeparteaza protezele si bijuteriile.
Transportul in sala de operatie
Pacientul va fi insotit de asistenta medicala in sala de operatie. Acesta va fi
predat asistentei de anestezie, impreuna cu toata do cumentatia si alte observatii
survenite ulterior, foarte importante pentru interventia chirurgicala.
Reintoarcerea in camera
Pacientul este adus in camera insotit de medicul anestezist si de asistenta de
anestezie, care va urmarii respiratia, dar si modu l in care este transportat si asezat
in pat. Transportul, dupa interventia chirurgicala, se va face cu patul rulant in
pozitie de decubit dorsal cu capul intr -o parte, invelit cu un cearceaf pentru a fi
ferit de curenti de aer si pe tot timpul transportulu i, asistenta medicala va urmarii :
faciesul, respiratia, pulsul, perfuzia.
Instalarea pacientului
Se va face intr -o camera curata, aerisita, cu un climat corespunzator, cu
mobilier redus. Patul va fi accesibil din toate partile si va fi prevazut cu musam a si
aleza , toate bine intinse, fara perna si cu lenjerie curata. In salon trebuie sa existe
instalatii de oxigen montate pe perete, aparatura pentru aspiratie, prize.
27
Asistenta medicala va supraveghea pacientul permanent in vederea depistarii
precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii, va urmarii raspunsul
acestuia la tratamentul prescris si va semnala toate modificarile aparute medicului.
Datele clinice si biologice vor fi consemnate de asistenta medicala in
foaia de observatie, fapt ce pe rmite intocmirea unei vederi de ansamblu a
evolutiei postoperatorii a bolnavului.
Pentru pacient, rolul asistentei medicale este important si de lunga
durata atat in pregatirea preoperatorie cat si dupa interventia chirurgicala.
28
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGATII
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA
RADIOLOGICA A COLECISTULUI SI A CAILOR BILIARE
Vezicula biliara poate fi vizibila radiologic numai cand contine calculi
radioopaci sau se impregneaz a cu substante de contrast, de aceea, pentru a
obtine imaginea ei radiologica se administreaza substante iodate pe cale orala
sau intravenoasa.
OPACIFIEREA VEZICULEI BILIARE PE CALE ORALA
COLECISTOGRAFIA
Da informatii asupra pozit iei, formei, marimii, contractiei sau eventualelor
contractii congenitale ale bilei.
29
Pregatirea materialelor:
pranz compus din oua, smantana, unt cu paine sau 50g ciocolata;
carbune animal;
Triferment
substanta opaca ( Razebil sau Acid iopanoic );
antihi staminice.
Materialele pregatite se transporta langa pacient.
Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii;
cu 2-3 zile inaintea examinarii, pacientul va lua carbune animal de 3 ori pe
zi, cate 2 tablete si va urma un regim hiperprotidic;
cu 1-2 zile inaintea efectuarii colecistografiei, pacientul va urma un regim
dietetic usor digerabil si va evita alimentele cu continut bogat in celuloza
si hidrocarbonate concentrate;
cu o zi inainte de exam en, la orele 12, pacientul va manca un pranz compus
din oua, smantana, unt cu paine ( provoaca contractii puternice si golirea
vezicii biliare ), daca acest pranz provoaca accese dureroase, el poate fi
inlocuit cu 50g ciocolata sau cu un sondaj evacuator;
dupa masa, i se va efectua o clisma evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai
de musetel caldut, pentru evacuarea gazelor din colon;
se testeaza toleranta la Razebil: dupa masa la orele 16, pacientului I se va
administra sublingual o tableta de Razebil si v a fi supravegheat pentru a
observa daca are hipersensibilitate la iod.
Daca apar : roseata, senzatie de arsura, furnicaturi, tahicardie, greturi, urticarie,
ameteli, stare de rau general, pacientul prezinta sensibilitate la iod si se
intrerupe administrar ea.
Daca nu apar reactii alergice la 20 -30 min se administreaza celelalte trei tablete de
Razebil, in decurs de 5 min.
inainte de a efectua radiografia, pacientului i se va efectua inca o clisma
evacuatoare;
acesta este condus la serviciul de radiologie dupa 14 -16 ore sau 10 – 14 ore,
cand vezica biliara se umple cu substanta de contrast;
pacientul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseaze pe masa de examinare.
In cazul in care vezicula biliara nu s -a umplut cu substanta opaca, se mai
administreaza 4 t ablete de Razebil si examinarea se va repete a treia zi;
se administreaza pranzul Boyden ( doua galbenusuri de ou frecate cu 30
g zahar sau 50 g ciocolata );
se efectueaza radiografii in serie, la intervale de 30 -60-90 min.
30
Ingrijirea pacientului dupa t ehnica
a) pacientul va fi ajutat sa se imbrace,
b) va fi condus in salon si instalat comod in pat;
c) examenul se noteaza in foaia de observatie.
Atentionari :
• Daca se foloseste acid iopanoic intre orele 18 – 20 se administreaza 4 – 6
tablete acid iopanoic, cate una din 10 in 10 minute, cu putina apa, fara a le sfarama,
dupa care bolnavul va fi aseazat in decubit lateral drept, timp de 30 – 60 min.
• De la administrarea substantei de contrast pana la terminarea examinarii,
pacientul nu va primii mancare, bautura, m edicamente sau purgative si nu va fuma.
OPACIFIEREA VEZICULEI BILIARE PE CALE INTRAVENOASA
COLANGIOGRAFIA
31
Pregatirea materialelor:
Pobilan;
antihistaminice;
hemisuccinat de hidrocortizon ( HHC );
medicamente de urgenta ( glucoza pentru perfuzii, Rom ergan, Norartrinal );
perfuzor;
oxigen;
seringa de 20 ml;
ace sterile pentru injectii intravenoase;
materiale pentru clisma.
Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
pacientul va fi informat asupra tehnicii si i se va explica
necesitatea efectuarii a cesteia;
in dimineata examinarii, se efectueaza o clisma evacuatoare;
pacientul nu necesita o pregatire dietetica.
Testarea tolerantei pacientului la iod ( substanta de contrast )
se instileaza o picatura din fiola de Pobilan in sacul conjunctival al u nui
ochi (fiola de proba ) si se observa eventuala reactie alergica, astfel, in
decurs de 5 minute apare o hiperemie conjunctivala a ochiului respectiv
sau prurit intens;
se injecteaza intravenos foarte lent 1ml substanta si se
supravegheaza bolnavul pent ru a observa daca apar: roseata si edem
al fetei, cefalee, dispnee, greaturi, varsaturi .
daca apar semnele intolerantei, se intrerupe administrarea Pobilanului;
reactia hiperergica se combate urgent cu antihistaminice,
perfuzie intavenoasa de glucoza cu N orartrinal,
se administreaza oxigen si se anunta medicul reanimator.
Administrarea substantei de contrast
daca pacientul tolereaza substanta de contrast, va fi aseazat pe masa
radiologica;
se administreaza substanta opaca, incalzita la temperatura corp ului, in
decurs de 10 minute:
– la adulti, o fiola de 20 ml Pobilan 30 -50%;
– la copii 1ml sau 0,45 g substanta activa pe kilogram corp.
dupa terminarea injectiei se executa radiografiile.
32
Caile intrahepatice si extrahepatice se opacifiaza in 15 -30 minute. D aca pe
filme nu sunt vizibile caile biliare, la 40 de minute dupa terminarea injectiei,
se administreaza 2 -3 linguri sirop de Codeina 2 o/00 ( intr -o singura doza ).
Ingrijirea pacientului dupa tehnica
– pacientul va fi ajutat sa se imbrace
– va fi condus in salon si instalat comod in pat;
– se noteaza examenul in foaia de observatie.
Atentionari :
• Siropul de codeina va fi administrat imediat dupa injectarea Pobilanului,
la bolnavii cu colecistectomie sau la care colangiografia se repeta, caz in care
radiografi a se executa dupa 30 minute.
• Pranzul Boyden se administreaza dupa executarea radiografiei,
indiferent de calea de administrare a substantei de contrast deoarece are scopul de a
provoca contractia veziculei biliare. Radiografiile in serie vor fi executate la
intervale de 30 – 60 – 90 minute.
Ppranzul Boyden nu se administreaza pacientilor cu:
– colecistectomie;
– calculoza biliara;
– boala Basedow;
– insuficienta renala acuta;
– icter.
EXAMENE DE LABORATOR :
a) Leucograma arata cresterea numarului de leucocite 10 000 –
20000 / mm3, cu neutrofile. In evolutia unei colecistite acute, se
realizeaza cresterea marcata a leucocitozei peste 15000 / mm3.
Aceasta sugereaza supuratia colecistului, chiar daca local simptomele
se amelioreaza
b) VSH – ul este crescut;
c) Examenul ur inii pune in evidenta cresterea urobilinogenului, si
uneori prezenta pigmentilor biliari glicozurie si amilazurie;
d) Bilicultura pune in evidenta in 20 – 40 % din cazuri, agentul patogen;
e) EKG – ul arata o unda T de amplitudine redusa si denivelari ale
segme ntului S -T, ceea ce pune uneori probleme diagnosticului
diferential cu afectiunile coronariene, in speta infarctul de miocard.
f) Examenul echografic poate arata prezenta de calculi si are o
mare importanta in diagnosticarea afectiunii.
33
I.6. EDUCATIE PENTRU SANATATE
Educatia pentru sanatate are rolul de a creste nivelul educativ si sanitar al
omului in vederea adoptarii unei conceptii si a unui comportament corect fata
de apararea si intarirea sanatatii proprii.
Masuri de profila xie primara au ca scop tra tarea precoce a:
– afectiunilor gasto -intestinale,
– infectiilor gasto -intestinale,
– colitelor,
– bolii ulceroase,
– parazitozelor;
prevenirea stazei biliare prin :
– combaterea constipatiei,
– gimnastica,
– calirea organismului echilibrat,
– vitaminizarea, consolidand rezistenta organismului la infectii,
reduce frecventa acestor boli;
ca masura nespecifica, se recomanda :
– consumarea unor cantitati suficiente de lichide ( pentru a
impiedica precipitarea sarurilor sub forma de cristale );
– evitarea abuzurilor de alimente bogate in oxalati si acid uric;
– depistarea precoce a unor boli;
– profilaxia tulburarilor metabolice care se va adresa in primul
rand, hipercolesterolemiei si obezitatii;
inlaturarea tuturor cauzelor capabile sa genereze formarea de calculi
staza biliara favorabila infectiei, produsa prin modificari de pozitie a cailor
biliare, date de ptoze viscerale, se combate prin tratament cu ape minerale
coleretice, cum sunt cele de la : Slanic -Moldova, Olanesti, Borsec.
suprimarea factorilor exogeni si endogeni, pr ecum si a factorilor alergici se
impune de asemenea pentru a preintampina instalarea unei colecistite acute.
Masuri de profilaxie secundara:
Se adreseaza persoanelor carora li s -a pus diagnosticul de colecistita acuta,
si consta in respectarea tuturor pr escriptiilor medicale.
Una dintre problemele majore de ingrijire ale bolnavului cu colecistita
acuta, o reprezinta alimentatia.
34
Regimurile dietetice sunt foarte importante, alcatuirea si prescrierea lor
vor fi facute de medic, iar asistenta dieteticiana le va concretiza pentru bucatarie.
Regimul alimentar va fi complet calitativ si cantitativ, format din :
– lapte, iaurt, branza de vaci, albus de ou, omleta dietetic, sufleuri, piureuri,
fructe coapte, compot pasat, supe din fainoase, sos cu iaurt, sos cu rosii,
carne slaba, peste slab fiert;
– se admit zilnic 10 g ulei si 20 – 30 g unt.
Este foarte important ca bolnavul sa respecte regimul dietetic impus care
trebuie sa se adapteze la stadiul evolutiv al bolii.
Masuri de profilaxie tertiara :
La externare, pacientii vor fi instruiti din punct de vedere :
– medical,
– psiho -social,
– cultural.
Asistenta medicala :
– va explica bolnavului indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul
de iesire;
– va lamurii necesitatea respectarii regimului dietetic precum s i a modului de
preparare a alimentelor prescrise;
– va verifica daca bolnavul a intetes in mod corespunzator tehnicile
necesare pentru continuarea tratamentului prescris, la domiciliu;
– va aminti ca la data indicata de medic, sa se prezinte la control;
– va explica bolnavului necesitatea respectarii unui regim de viata
echilibrat din toate punctele de vedere.
35
CAPITOLUL II –STUDIUL DE CAZ
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Nume si prenume : A.M T.S D. E
Sex : feminin feminin masculin
Varsta : 33 ani 46 ani 32 ani
Starea civila : necasatorita casatorita casatorit
Ocupatia : casiera secretara vanzator
Conditii de viata: locuieste intr -un apartament locuie ste intr -o casa cu 3 locuieste intr -o casa cu 2 camere ;
cu 3 camere ; locuinta este camere ; locuinta este locuinta este salubra, este in relatii bune
salubra salubra, este in relatii bune cu familia si colegii de servici
cu famili a
Greutate: 56 Kg 67Kg 90 Kg
1,60 m 1,68 m 1,73 m Inaltime:
A II ; R h : negativ O I ; R h (+) A II ; R h (+) Grup sanguine
Motivele internarii: – durere colicativa in -durere colicativa in – durere colicativa in hipocondrul drept s i
hipocondrul drept si epigastru hipocondrul drept; epigastru cu iradiere posterioara;
cu iradiere in umarul drept; -greturi; -greturi; -greturi; -varsaturi postprandiale; -varsaturi postprandiale; -varsaturi postprandiale; -somn agitat; -insomnie -apetit scazut; -stare de rau general -gust amar;
-gust amar; – temperatura corporala37,9 0 C -stare de rau general.
-stare de rau general – temperatura corporala 37,8 0 C
36
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Diagnostic medical: Colica biliara Colica biliara Colica biliara
Colecistita biliara Colecistita acuta litiazica Litiaza veziculara
Istoricul bolii: De aproximativ trei luni, De aproximativ patru luni, De aproximativ sase luni, pacientul
pacient a acuza durere in pacienta prezinta colici biliare prezinta colici biliare de intensitate
hipocondrul drept, greturi, de intensitate variabila, dar care variabila suportabile.
varsaturi bilioase care reveneau nu au necesitat internarea in El a urmat tratament simptomatic cu
in crize dureroase dupa o spital. antispastice si drenante biliare :
alimentatie bogata in grasimi. Ea a urmat tratament No-Spa, Bilichol, Colebil, Algocalmin,
A urmat la indicatia medicului simptomatic si regim alim entar cure de ceaiuri si regim alimentar, dupa
de familie tratament in urma caruia starea pacientei care si -a reluat vechile obiceiuri
simptomatic cu : Colebil, No – s-a ameliorat, iar colicile biliare alimentare.
Spa, Metoclopramid, Anghirol, au scazut in intensitate pana la In urma cu o saptamana, pacientul a
ceaiuri de plante si regim disparitie. consumat mai multe mese bogate in
alimentar. De patru zile prezinta dureri in grasimi, si s -au declansat colici biliare cu
In urma tratamentulu i, starea hipocondrul drept care caracter foarte violent, in urma carora
pacientei s -a mai ameliorat, dar s-au intensificat, fiind insotite pacientul s -a adresat medicului de familie
in ultimile saptamani colicile s – de greturi, varsaturi care a reco mandat prezentarea la spital
au repetat si intensificat, fapt postprandiale, acestea fiind
pentru care se interneaza de declansate in urma consumarii
urgenta pentru investigatii si unei mese mai copioase.
tratament de specialitate
Data internarii: 19.01.2020 05.02.2020 20.02.2020
37
ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE – PERIOADA PREOPERATORIE
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Nevoia fundamentala 1.A bea si a manca 1.A bea si a manca 1 A respira si a avea o buna circulatie
nesatisfacuta
Problema de dependenta Alimentatie si hidratare
inadecvata in deficit Alimentatie si hidratare
inadecvata in deficit Dificultatea in a respira
Sursa de dificultate – proces inflamator – proces inflamator – proces inflamator
Manifestarea de – senzatie de greata – senzatie de greata – respiratii scurte, rapide si superficiale
dependenta – anorexie – varsaturi cu continut – 21 respiratii / min
– varsaturi alimentar
Nevoia fundamentala 2. A se misca si a avea o buna 2. A se misca si a avea o buna 2.A bea si a manca
nesatisfacuta postura postura
Problema de dependenta Dificultate in a se misca Dificultate in a se misca Restrictia ingestiei de alimente
Sursa de dificultate – durere in hipocondrul drept, – durere in hipocondrul drept, – proces inflamator
– slabiciune – stare generala alterata
Manifestarea de – de doua zile regim hidro -zaharat, hidric
dependenta – pozitie antalgica – pozitie antalgica – se interzice ingestia de alimente si l ichide
– mobilizare cu dificultate – dificultatea in a adopta pozitii – prezinta varsaturi
diferite
– mobilizare cu dificultate
38
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Nevoia fundamentala 3.A dormi si a se odihni 3.A dormi si a se odihni 3. A se misca si a avea o buna postura
nesatisfacuta
Problema de dependenta Dificultate in a dormi si a se Dificultate in a dormi si a se Dificultate in a se misca
odihni odihni
Sursa de dificultate dureri in hipocondrul drept, durer i in hipocondrul drept, durere hipocondrul drept
– greturi – greturi
– varsaturi
Manifestarea de
– treziri frecvente in timpul – somn agitat -pozitie antalgica –
dependenta
noptii; somn agitat – treziri frecvente dificultatea de a se mobiliza
– ore insuficiente de somn – ore insuficiente de somn – slabiciune
– epuizare – epuizare – stare generala alterata
Nevoia fundamentala 4.A se imbraca si dezbraca 4.A-si mentine temperatura 4.A dormi si a se odihni
nesatisfacuta corporala in limite normale
Problema de dependenta Dificultate in a se imbraca si Hipertermie Dificultate in a dormi si a se odihni
dezbraca
Sursa de dificultate -durere -proces inflamator – dureri
– stare generala alterata – varsatur i
Manifestarea de – dificultatea de a se imbraca si – tegumente si mucoase uscate – slabiciune, iratibilitate –
dependenta dezbraca – temperatura corporala 37,9 0 C treziri frecvente
– piele calda si transpirata – ore insuficiente de odihna
39
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Nevoia fundamentala 5.A evita pericolele 5.A evita pericolele 5.A-si mentine temperatura corporala in
nesatisfacuta limite normale
Problema de dependenta Vulnerabilitate fata de pericole Vulnerabilit ate fata de pericole Hipertermie
Sursa de dificultate proces inflamator proces inflamator proces inflamator
Manifestarea de
– risc de complicatii (poate – risc de complicatii -tegumente transpirate dependenta
evolua spre apendicita – anxietate – temperatura corporala 37,8 0 C
gangrenoasa si perforatie )
Nevoia fundamentala 6.A comunica 6.A comunica 6.A evita pericolele
nesatisfacuta
Problema de dependenta Anxietate Anxietate Vulnerabilitate fata de pericole
Agitatie Neliniste
Sursa de dificultate – neliniste cauzata de internarea -frica de eventuala interventie -perforatia apendicelui
in spital chirurgicala
Manifestarea de – anxietate -anxietate – risc de complicatii
dependenta – neliniste privind prognosticul – neliniste privind prognosticul – anxietate
40
PACIENT 1 PACIENT 2 PACIENT 3
Nevoia fundamentala 7.A se recrea 7.A se recrea 7.A comunica
nesatisfacuta
Problema de Dificultate in a indeplini Dificultate in a indeplini Anxietate
depend enta activitati recreative activitati recreative
Sursa de dificultate -situatia de criza -situatia de criza -iminenta interventiei chirurgicale
– stare generala alterata – stare generala alterata
Manifestarea de – starea de dependenta fizica nu -i – starea de dependenta fizica nu -i -anxietate
dependenta permite pacientei indeplinirea permite pacientei efectuarea privind prognosticul
activitatilor recreative activitatii preferate – neliniste
Nevoia fundamentala 8.A invata 8.A invata 8.A invata
nesatisfacuta
Problema de Cunostinte insuficiente despre Cunostinte insuficiente despre Cunostinte insuficiente despre
dependenta boala. boala,interventia chirurgicala boala,interventia chirurgicala
-lipsa informatiilor -lipsa inform atiilor -lipsa informatiilor
Sursa de dificultate
Manifestarea de
– cunostinte insuficiente asupra – cunostinte insuficiente asupra – cunostinte insuficiente asupra dependenta
bolii,diagnosticului,tratamentului bolii,diagnosticului,tratamentului bolii,diagnosticului,tratamentului
convalescentei,a satisfacerii convalescentei,a satisfacerii convalescentei,a satisfacerii nevoilor
nevoilor fundamentale nevoilor fundamentale fundamentale
41
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Pacientul sa inte leaga necesitatea interventiei chirurgicale
Pregatirea preoperatorie sa se desfasoare in conditii optime
Obiective generale Interventia chirurgicala sa decurga fara complicatii
Pacientul sa inteleaga necesitatea interventiei chirurgicale
Prega tirea preoperatorie sa se desfasoare in conditii optime
Interventia chirurgicala sa decurga fara complicatii
Pacientul sa prezinte diminuarea durerilor pana la interventia chirurgicala
Obiective specifice Pacientul sa prezinte o frecventa respir atorie apropiata de limite normale sau chiar normala
Pacientul sa colaboreze in vederea respectarii restriciei alimentare si hidratarii pana la interventia
chirurgicala
Pacientul sa exprime diminuarea senzatiilor de voma si a varsaturilor in ter men de 1 ora
Pacientul sa accepte sa fie ajutat si sa colaboreze in timpul mobilizarii active si passive
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic in decurs de 1 ora
Pacientul sa -si exprime increderea in echipa operatorie
42
APLICAREA INGRIJ IRILOR -perioada preoperatorie
INTERVENTII AUTONOME SI
PROBLEMA OBIECTIV DELEGATE EVALUARE
1. Restrictia * Pacienta sa – explic pacientei necesitatea ca la – pacienta a cooperat si a mancat la pranz o
ingestiei de inteleaga si sa masa de pranz sa consume o cantitate mai mica de alimente si a consumat doua
PACIENT 1 alimente colaboreze in cantitate moderata de alimente, iar cani de ceai indulcit.
vederea cantitatea de lichide sa fie una
respectarii normal.
regimului
alimentar
preoperator.
* Pacienta sa – invat pacienta exercitii de relaxare La ora 1130
2. Dificultate in a exprime si o rog sa -mi descrie durerea, – pacienta nu mai are dureri in hipocondrul drept
se misca diminuarea -servesc pacienta cu ceaiur i in timpul mobilizarilor active si pasive pacienta a
intensitatii durerii calmante, colaborat si a acceptat sa fie ajutata.
in termen de 1 ora -pregatesc psihic pacienta inainte de
fiecare tehnica si ii explic –
PACIENT 1 * Pacienta sa neces itatea cooperarii si pasii
accepte sa fie premergatori ai acesteia,
ajutata si sa -supraveghez starea generala in
colaboreze in timpul mobilizarilor,
timpul mobilizarii -administrez im 1 fiola de
pasive si active. algocalmin de nevoie.
43
3. Dificultate in a * Pacienta sa -creez o senzatie de bine si siguranta -pacienta a prezentat somn linistit si odihnitor,
dormi si a se prezinte un somn prin discutiile purtate si spunand ca este mult mai linistita.
odihni linistit si micro climate corespunzator
PACIENT 1 odihnitor in -incurajez spre o gandire pozitiva
noaptea dinaintea asupra evenimentelor viitoare
interventiei -invat pacienta exercitii de relaxare
chirurgicale. pentru a putea adormi mai usor
-am supraveg heat somnul pacientei
Administrez fenobarbital
comprimate, 1 tb per os.
4. Dificultate in a * Pacienta sa fie – manifest empatie fata de suferinta -pacienta a cooperat, a acceptat sa fie ajutata si
se imbraca si ajutata pentru paciente i si o ajut sa se imbrace si sa supravegheata pe tot parcursul mobilizarii.
PACIENT 1 dezbraca satisfacerea se dezbrace
nevoii de a se – aduc pacientei lenjerie curata
imbraca si – supraveghez starea generala.
dezbraca pana la
interventia
chirurgicala
* Pacienta sa – am explicat pacientei importanta ingrijirile igienei zilnice si cele necesare in
5. Dificultate in a accepte si sa toaletei preoperatorii vederea interventiei chirurrgicale s -au desfasurat
PACIENT 1 efectua igiena colaboreze la – ajutata de infirmiera si cu in conditii optime si cu participarea pacientei.
ingrijirile igienice participarea pacientei am efectuat
zilnice si cele toaleta completa a corpului,
necesare in urmarind totodata si integ ritatea
vederea tegumentelor.
interventiei
chirurgicale
44
– asigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita pericolele
* Pacienta sa
prezinte functiile -urmaresc si masor functiile vitale:
vitale in limite puls, tensiune arter ial, respiratie,
6. Dificultate in a normale la temperatura,
PACIENT 1 evita pericolele interventia
chirurgicala -notez in foaia de temperatura
dimineata intre orele 7 -8 si seara
intre orele 18 -19.
– pregatesc psihic si fizic pacienta
pentru recoltari si explic tehnica,
-Pregatesc psihic pacienta pentru
clisma, o anunt, ii explic tehnica
respect intimitatea
-glicemie : 0,85 g ‰
– VSH : 10 mm / h
19 mm / 2 h
– TS – 3min. TC – 6 min
– grup sangvin A II Rh neg.
– timp de p rotrombina – 12”
ora 18 : R – 16 / min
P – 70 / min
TA – 110 / 70mm Hg
T – 36,9șC
ora 8 : R – 18 / min
P – 76 / min
TA – 100 / 65 mm
Hg T – 36,5șC
* Pacienta sa fie – creez un mediu optim pentru ca Pacienta si -a exprimat increderea in echipa
7. Anxietate echilibrata pacienta sa se linisteasca, medicala care va intervenii chirurgical.
psihic, lipsita de
anxietate in termen
de 1 ora – ii explic in ce consta interventia
PACIENT 1 chirurgicala si ii insuflu incredere in Anxietatea s -a dimin uat
echipa operatorie
– administrez i.m Mialgin 1 f i
45
* Pacienta sa
8. Dificultatea in poata sa -si – ii vorbesc pacientei despre echipa -vizita medicului si pregatirea psihica au facut ca
a indeplini satisfaca medicala de la blocul operator si ii pacienta sa aiba incredere in echipa medicala.
PACIENT 1 activitatile obiceiurile dau sentimentul de incredere ca
recreative recreative sisa operatia va decurge bine.
prezinte incredere
in echipa
operatori e.
9. Cunostinte * Pacienta sa – explic care vafi evolutia ulterioara -impreuna cu echipa de la blocul operator, am
insuficiente beneficieze de a bolii si asigur pacienta ca va fi oferit pacientei informatiile de care a avut nevoie
PACIE NT 1 informatiile pe ajutata si sustinuta fizic si psihic in pentru a intelege necesitatea interventiei
care le doreste in aceasta perioada. chirurgicale si pentru a putea sa se linisteasca.
legatura cu starea
sa de dependenta
* Paci enta sa – explic pacientei necesitatea -pacienta a inteles importanta respectarii
1 Restrictia inteleaga si sa respectarii regimului alimentar regimului alimentar si a cooperat.
ingestiei de colaboreze in – servesc pacienta cu o mancare
PACIENT 2 alimente vederea usoara dupa incetarea varsaturilor
respectarii – in dimineata urmatoare mananca
regimului normal,iar la pranz primeste o
alimentar cantitate redusa de alimente
preoperator – cantitatea de lichide pentru aceasta
zi este normala
-ajut pacienta sa descrie corect
2. Dificultate in a * Pacienta sa durerea -la o ora pacienta a spus ca nu mai are dureri in
se misca exprime – invat pacienta exercitii de relaxare fosa iliaca dreapta
diminuarea – servesc pacienta cu ceaiuri – in timpul mobilizarilor active si pasive pacienta a
PACIENT 2 intensitatii durerii calmante colaborat si a acceptat sa fie ajutata
in termen de 1 ora – supraveghez starea generala in
timpul mobilizarilor
46
– creez o senzatie de bine si
3. Dificultate in a * Pacienta sa siguranta prin discutiile purtate si
dormi si a se prezinte un somn microclimat – pacienta a prezentat somn linistit pana la
odihni linistit si – promovez o gandire pozitiva interventia chirurgicala,iar la trezire a spus ca se
PACIENT 2 odihnitor pana la asupra evenimentelor viitoare simte odihnita si in forma
interventia – invat pacienta exercitii de relaxare
chirurgicala pentru a putea adormi mai usor
– am supra vegheat somnul pacientei
-administrz bromoval – 1 cp per os
seara
* Pacienta sa fie
4. Dificultate in a ajutata pentru – manifest intelegere fata de – pacienta a cooperat, a acceptat sa fie ajutata si
se imbraca si satisfacerea suferint a pacientei si o ajut sa se supravegheata pe tot parcursul mobilizarii
PACIENT 2 dezbraca nevoii de a se imbrace si sa se dezbrace
imbraca si – servesc pacienta cu lenjerie curata
dezbraca pana la – supraveghez starea generala a
interventia pacentei
chirurgicala
– masor si notez temperatura
corporala, servesc pacienta cu – pacienta a fost ajutata si supravegheata
5 .Hipertermie * Temperatura lenjerie de cate ori este nevoie – temperatura nu a crescut peste 38 :
corporala sa se – urmaresc modificarea culorii
mentina in limite tegumentelor si asigur un aport D.T=37,7
cat mai apropiate caloric mai mare cu 13 % pentru S. T=37,9
PACIENT 2 de cele normale fiecare grad de temperatura peste 37 D.T=37,2
– masor temperatur a dimineata si
seara
47
– asigur conditii de mediu adecvate leucocite : 10000/ mm³
pentru a evita pericolele – glicemie: 0,95 g ‰
– VSH : 12 mm / h
-urmaresc si masor: puls, tensiune, 19 mm / 2 h
respiratie, temperature – TS – 4 TC – 6 min
– grup sangvin O I Rh +
-urmaresc frecventa, amplitudinea, – timp Quick =12”
ritmul, zgomotele, simetria – timp Howell = 1 40”
* Pacienta sa miscarilor respiratorii, – hematocrit – 37 %
prezinte functiile
6. Dificul tate in a vitale in limite – pregatesc psihic si fizic pacienta D : R – 16 / min
evita pericolele apropiate de cele pentru recoltari si explic tehnica P – 70 / min
PACIENT 2 normale sau chiar TA – 115 / 70mm Hg
normale – anunt pacienta sa nu ma nance
S :R – 17 / min dimineata pana la recoltarea
probelor biologice, P – 74 / min
TA – 120 / 80 mm Hg
-pregatesc psihic pacienta pentru
D : R – 18 / min clisma evacuatoare
P – 76 / min
-ii explic cum se recolteaza uri na TA – 120 / 80mm Hg
pentru ex. sumar de urina
48
PACIENT 2
7. Anxietate
* Pacienta sa
bene ficieze de
siguranta psihica ,
pentru inlaturarea
starii de anxietate in
decurs de 1 ora
– creez un mediu optim pentru ca
pacienta sa -si poata exprima anxietatea
-ii explic in ce consta interventia
chirurgicala si ii insuflu incredere in
echipa operatorie
-administrz i.m o fiola Mialgin
-anxietatea s -a diminuat si pacienta si -a exprimat
increderea in echipa medicala de l a blocul operator
8. Dificultatea in * Pacienta sa -si – ii vorbesc pacientei despre echipa – vizita medicului si pregatirea psihica au facut
a indeplini exprime increderea medicala de la blocul operator si ca pacienta sa aiba incredere in echipa
PAC IENT 2 activitatile in echipa operatorie incerc sa -i insuflu incredere in medicala
recreative profesionisti
9. Cunostinte * Pacienta sa – explic in ce consta evolutia – impreuna cu echipa de la blocul operator, am
PACIENT 2 insuficiente benefi cieze de ulterioara a bolii si asigur pacienta oferit pacientei informatiile de care a avut
informatiile pe care ca va fi ajutata si sustinuta fizic si nevoie pentru a intelege necesitatea interventiei
le doreste in psihic in aceasta perioada chirurg icale
legatura cu starea sa
de dependenta
49
-explic pacientului ca in momentul
in care incepe sa scada intensitatea
durerii sa incerce, progresiv sa – la 30 min. R= 19 r /min.
creasca amplitudinea respiratiilo r – la 1 ora R = 18 r./ min.
– urmaresc amplitudinea si masor
* Pacientul sa frecventa respiratiilor Hematocrit = 39 %
prezinte o frecventa – pregatesc psihic pacientul Hb=14g/dl
respiratorie cat mai explicandu -i tehnica pen tru a recolta leucocite : 15000 / mm³
1. Dificultate in apropiata de limitele sangele – glicemie : 0,83 g ‰
PACIENT 3 a respira Normale in decurs
de 30 minute. -la indicatia medicului recoltez PNM=75%
sange pentru: hemoleucograma si VSH : 10 mm / h
formula leucocitara, glicemie TS – 3 min.
-VSH, TS, TC, grup sangvin , Rh, TC=7 min
timp de protrombina
* Pacientul sa – explic pacientului necesitatea -pacientul a cooperat si nu a consumat lich ide si
inteleaga si sa respectarii acestei restrictii si aplic alimente pana la interventia chirurgicala.
colaboreze in comprese umede pentru umezirea
2. Restrictia vederea buzelor
PACIENT 3 ingestiei de respectarii
alimente si restrictiei
hidratarii alimentare si
hidratarii pana la
interventia
chirurgicala
– invat pacientul sa inhibe senzatia
PACIENT 3 * Pacientul sa de voma prin inspiratii prof unde pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi
3.Eliminare exprime atunci cand este posibil, inaintea interventiei chirurgicale
inadecvata diminuarea – sustin capul pacientul ,ii ofer tavita
senzatiilor de renala si pahar cu apa pentr u clatirea
voma si a gurii,
varsaturilor in -la indicatia medicului administrez
termen de 1 ora i.m o fiola Metoclopramid
50
– am castigat increderea pacientului
* Pacientul sa – i-am explicat c a nu trebuie sa fie in timpul mobilizarilor active si pasive pacientul a
accepte sa fie deranjat de faptul ca este ajutat,ca colaborat si a acceptat sa fie ajutat
4 Dificultate in a ajutat si sa aceasta dificultate este temporara si
se misca colaboreze in ca este foarte importanta cooperarea
PACIENT 3 timpul pe parcursul mobilizarilor
mobilizarilor -administrez i.m o fiola A lgocalmin,
pasive si active la nevoie
5. Dificultate in a * Pacientul sa -si – creez o senzatie de bine si pacientul si -a exprimat scaderea tensiunii psihice
dormi si a se exprime siguranta prin discutiile purtate si a epuizarii
PACIENT 3 odihni diminuarea – stimulez increderea pacientului in
epuizarii pana la fortele p roprii si in cei care il
interventia ingrijesc
chirurgicala in
decurs de 2 ore – la indicatia medicului administrez
Fenobarbital – 1 tb per os
6. Dificultate in a * Pacientul sa – am asigurat pacientului – pacientul a c ooperat si a acceptat sa fie ajutat
se imbraca si accepte sa fie imbracamintea necesara si l -am pentru satisfacerea nevoii de a se imbraca si
dezbraca ajutat si sa ajutat sa se imbrace si dezbrace dezbraca pana la interventia chirurgicala
PACIENT 3 colaboreze pentru
satisfacerea – am sustinut pacientul in timpul
nevoii de a se mobilizarii si am supravegheat
imbraca si starea generala
dezbraca pana la
interventia
chirurgicala
* Pacientul sa fie
7 .Hipertermie echilibrat hidro – – aerisesc salonul,asigur umiditatea – pacientul a prezentat starea necesara pentru a se
electrolitic in necesara a aerului in salon putea intervine chirurgical
decurs de 1 ora – servesc pacientul cu lenjer ie curata la 30 min. T=37,50C
51
de cate ori este nevoie la 60 min T=37 ℃
– urmaresc aspectul tegumentelor si
mucoaselor
PACIENT 3 – masor temperatura corpului la 30
min. si la 1 ora
– pregatesc psihic si fizic pacientul
pentru perfuzie
la indicatia medicului :
– perfuzie – ser glucozat 5 % – 500
ml
* Pacientul sa – respect regulile de asepsie si faptul ca am explicat pacientului necesitatea
8 Dificultate in a prezinte functiile antisepsie pe par cursul tuturor efectuarii ingrijirilor,scopul lor,a facut ca
evita pericolele vitale in limite cat investigatiilor pacientul sa se simta mai putin expus pericolelor
mai apropiate de – invat pacientul cum sa respecte
valorile normale in
decurs de 1 ora aceste regului la 30 min. :
PACIENT 3 – nu expun pacientul la investigatii P – 92 p / min
care ii pot agrava starea TA – 120 / 80mm Hg
– am masurat functiile vitale din 30 la 60 min :
in 30 min. P – 90 p / min
TA – 115 / 70 mm Hg
9. Anxietate * Pacientul sa fie
echilibrat psihic – creez un mediu optim pentru ca
pentru a inlatura pacientul sa -si poata exprima pacientul si -a exprimat increderea in echipa
starea de anxietate anxietatea medicala de la blocul operator,iar agita tia si
PACIENT 3 In decurs de 1 ora – ii explic in ce consta interventia iritabilitatea s -au diminuat substantial
chirurgicala si ii insuflu incredere in
echipa operatorie
10. Cunostinte * Pacientul sa – explic in linii mari in ce const a impreuna cu echipa de la blocul operator, am
insuficiente beneficieze de evolutia ulterioara a bolii si asigur oferit pacientului informatiile de care a avut
PACIENT 3 informatiile pe pacientul ca va fi ajutat si sustinut nevoie pentru a intelege nec esitatea interventiei
care le doreste in fizic si psihic in aceasta perioada chirurgicale
legatura cu starea
sa de dependenta
52
PREGATIREA PREOPERATORIE
PREGATIREA PSIHICA
Ajut pacienta sa -si exprime temerile
Explic pacientei in ce consta interventia chirurgicala si ii insuflu incredere in echipa operatorie
Castig increderea pacientei si o incurajez
Asigur climat corespunzator
Asigur pacienta ca o voi ajuta si insoti la sala de operatie
Se solicită acordul scris din partea pac. privind intervenția chirurgicală
PREGATIREA FIZICA
La indicatia medicului am insotit pacienta la examene paraclinice
am pregatit pacienta pentru Rx pulmonar ,EKG,explicandu -i conditiile in care se vor face exa minarile si inof ensivitatea lor
1. In preziua operatiei :
asigur repaus fizic
asigur un regim alimentar : pacienta a servit doar masa de pranz si a baut o cantitate normala de lichide
seara se efectueaza :
– clisma evacuatoare
– baie generala testare la xil ina
la indicatia medic ului am administrat 1 fiola de F enobarbital i.m
53
2. In ziua operatiei :
clisma evacuatoare la ora 7 05
raderea pilozitatii pe o portiune de 10 – 15 cm de la locul unde se va efectua incizia
badijonez cu alcool iodat zona unde se v a efectua interventia si rahianestezia
am controlat daca sunt taiate scurt si nelacuite unghiile
am explicat pacientei necesitatea de a renunta la bijuterii
in dimineata interventiei pacienta nu a baut si nu a mancat
inainte de a transporta pacienta la sala de operatie am rugat -o sa urineze
am supravegheat functiile vitale
am pregatit documentele si am transportat pacienta la sala de operatie
PERIOADA POSTOPERATORIE
OBIECTIVE GLOBALE:
Plaga chirurgicala sa evolueze spre vindecare
Pacienta sa benef icieze de ingrijirile necesare pentru prevenirea complicatiilor
Pacienta sa se externeze intr -o stare ameliorata si sa reuseasca sa -si satisfaca toate nevoile fundamentale in mod
independent
54
APLICAREA INGRIJIRILOR -perioada postoperatorie
INTERVENTII AUTONOME SI
PROBLEMA OBIECTIV DELEGATE EVALUARE
– incurajez pacienta privind evolutia -pacienta nu mai prezinta durere la nivelul
viitoare si ii explic ca in termen de plagii
48 de ore durerea va scadea in
1. Durere la inten sitate -nu mai este necesara administrarea de
nivelul plagii – analgezice dupa 48 ore.
operatorii * Pacienta sa invat pacienta tehnici de
prezinte relaxare,pentru a putea suporta mai -pacienta este echilibrata emotional
Cauza : diminuarea usor d urerea
PACIENT 1 – interventia durerilor in 48 ore -funciile vitale sunt in limite normale
chirurgicala – asigur pacientei o pozitie comoda
in pat si incurajez pacienta sa -si
Manifestare : exprime durerea si manifest empatie
– pozitie ant algica
– iritabilitate – la indicatia medicului am
administrat :
Algocalmin 1 f i.m la nevoie
55
– masor si notez ingesta si excreta
– urmaresc reluarea tranzitului
intestinal
– informez pacienta despre
alimentele permise si nepermise
– pacienta a inteles necesitatea respectarii
– incurajez pacienta in vederea regimului alimentar
2. Restrictia respectarii regimului alimentar – am colaborat bine cu familia
alimentara * Pacienta sa
accepte si sa – pregatesc fizic si psihic pacienta HLG
Cauza : colaboreze in pentru perfuzie – leucocite 6.000/mm3
– interventia vederea – VSH la 1 h – 6 /mm
PACIENT 1 chirurgicala respectarii I zi la 2 h – 14 /mm
regimului calciu seric – 9,2 mg %
Manifestare : alimentar indicat se incepe alimentatia cu cantitati uree serica –8 mg /dl
– regim alimentar de medic foartemici de lichide(ceai neindulcit)
si se continua cu regim hidrozaharat -in a II -a zi de la interventie a avut scaun
a-II-a zi
ora 8 00-ceai indulcit,o felie de paine
cu branza dulce de vaci
56
INTERVENTII AUTONOME SI
PROBLEMA OBIECTIV DELEGATE EVALUARE
ora 13 00- supa de zarzavat strecurata
si I zi
carne de pasare fiarta Ingesta Excreta
ora 17 00- o cana de compot
ora 20 00- budinca 1500ml sol. 1000 ml urina
a-III-a zi perf. i.v 500 ml pierderi
ora 8 00- lapte dulce si o felie de paine 800 ml lichide 200 ml pierderi
cu ou fiert ingerate insensibile
ora 13 00- supa de zarzavat str ecurata si 300 ml
endogen
peste rasol
ora 17 00- o cana de lapte batut 2600 ml 1700 ml
ora 20 00- o felie de cozonac
a-IV-a zi a- II-a zi
* Pacienta sa ora 8 00- ceai indulcit si o felie de
paine
3. Restrictie accepte si sa cu unt Ingesta Excreta
alimentara cauzata colaboreze in ora 13 00- supa de vita si smantana cu
1500ml lichide 1200 ml urina de interventia
vederea branza
PACIENT 1 chirurgicala ora 17 00- salata de legume fierte ingerate
respectarii
ora 20 00- o cana cu lapte dulce 300 ml
endogen 100 ml pierderi
regimului
a- V-a zi
insensibile
alimentar indicat
4. Respectarea ora 8 00- ceai indulcit si o felie de
paine
regimului
alimentar de medic
cu branza topita 1800 ml 1300 ml
ora 1700- placinta cu branza
ora 20 00- o cana cu lapte dulce a-III-a zi
a- VI-a zi – a avut scaun moale
ora 8 00- ceai indulcit si o felie de
paine
57
cu branza de vaci Ingesta Excreta
– pregatesc fizic si psihic pacienta 1300ml lic hide 1300 ml urina
explicandu -i necesitatea recoltarii si ingerate
conditiile in care se face 300 ml
endogen 100 ml pierderi
– servesc pacienta cu borcan curat insensibile
efectuarii bilantului ingesta/excreta
1600 ml 1550 ml
PROBLEMA
OBIECTIV INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
PACIENT 1
1 Mobilizare cu
dificultate
Cauza :
– interventia
chirurgicala
Manifestari :
– pozitie impusa
– pozitie antalgica
* Pacienta sa
mentina o poz itie de
decubit dorsal fara
perna 24 h dupa
rahianestezie
* Pacienta sa
prezinte o postura
adecvata in termen
de 6 zile
– am explicat pacientei ca nu are voie
sa se miste timp de 2 ore iar timp de
24 ore trebuie sa mentina pozitia
decubit dorsal pentru c a risca sa apara
cefalee si varsaturi
– servesc pacienta cu ceea ce are
nevoie pentru a putea mentine aceasta
pozitie –
planific exercitiile necesare gr adual
mobilizarii pentru a -si recapata
independenta
-pacienta a inteles importanta mentinerii pozitiei
decubit dorsal si a respectat -o
– a cooperat in vederea mobilizarii si a reusit sa
prezinte o postura adecvata in terme n de 6 zile
58
PACIENT 1
4. Odihna
necorespunzatoare
Cauza :
– durere
– interventia
chirurgicala
Manifestari :
– oboseala
– iritabilitate
– slabiciune
* Pacienta sa
prezinte un somn
odihnitor in decurs
de 2 zile
– asigur condi tii de mediu necesare
– invat pacienta sa practice tehnici de
relaxare si exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
– observ s i notez calitatea,orarul
somnului
– intocmesc un program de odihna
corespunzator
– urmaresc efectul medicamentelor
-la indicatia medicului administrez
fenobarbital 1 cp per os, seara
– in a II -a si a III-a seara am administrat somnifer,
din a IV -a noapte am interupt administrarea si
pacienta a avut un somn linistit , odihnitor.
– am recomandat pacientei sa incerce sa doarma si
dupa amiaza 2 ore si a reusit
59
INTERVENTII AUTONOME SI
PROBLEMA OBIECTIV DELEGATE EVALUARE
5 Dificultate in a * Pacienta sa fie – ajut pacienta sa se imbrace si sa se – pacienta a colaborat si a reusitr ca in 6 zile sa
se imbraca si ajutata pentru dezbrace se poata imbraca si dezbraca singura, dar cu
dezbraca satisfacerea – asigur lenjerie curata oarecare prudenta.
nevoii de a se – supraveghez starea generala
Cauza : imbraca si – explic pacientei modul in care
PACIENT 1 dezbraca pe toata trebuie sa se imbrace si sa se
– plaga operatorie perioada dezbra ce pentru a nu afecta plaga
spitalizarii – treptat pentru a putea sa -si
Manifestari : * Sa se poata recapete independent imi reduc
– greutate in a imbraca si treptat ajutorul oferit
efectua anumite dezbraca singura
miscari in termen de 6
zile
6. Dificultate in a * Pacienta sa – asigur conditiile de mediu si – pacienta a beneficiat de ingrijirile necesare si
urma prescriptiile beneficieze de efectuez toaleta pe regiuni prezinta tegumentele si mucoasele curate.
de igiena ingrijirile – ajut pacienta in efectuarea toaletei
necesare pentru a pe segmente si ii respect intimitatea – pacienta prezinta o stare ameliorata si ii este
Cauza : avea tegumentele – asigur zilnic lenjerie curata permis sa faca dus, evitand umectarea
– interventia si mucoasele – incurajez pacienta in vederea pansamentului d in zona plagii operatorii.
PACIENT 1 chirurgicala curate pe toata efectuarii toaletei oferindu -i din ce
perioada in ce mai putin ajutor pentru a -si
spitalizarii redoband i independenta
– pentru a prevenii escarele, invat
* Sa prezinte pacienta sa -si schimbe pozitia la 2 -3
starea fizica ore
necesara pentru a – ajut pacienta in schimbarea
putea face igiena pozitiei.
zilnica in termen
de 6 zile
60
PROBLEMA
OBIECTIV INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
PACIENT 1
7. Vulnerabilitate
față de pericolele
Cauza :
– situatie de criza
Manifestari :
– risc de complicații
* Pacienta sa fie
echilibrata psihic si
sa beneficieze de un
mediu de siguranta
* Plaga chirurgicala
sa evolueze spre
vindecare
– asigur conditii de mediu adecvate
pentru a evita pericolele
-asigur si rog pacienta sa respecte
regulile de asepsie si antisepsie,
-invat pacienta cum sa respecte aceste
reguli
– spal plaga cu solutii antiseptice si o
pansez
– urmaresc evolutia plagii si
cicatrizarea acesteia
supraveghez starea generala a pacientei
– masor si notez functiile vitale din 15
in 15 min. in primele 3 ore de la
interventie si din ora in ora pana la 24
ore, de 2 ori pe zi in perioada
urmatoare
– masor temperatura: dimineata –intre
orele 7 -8 si seara – intre orele 18 -19
– explic pacientei in ce consta scoaterea
firelor, conduc pacienta la sa la de
pansamente si i se scot firele.
nu au aparut complicatii in perioada
postoperatorie –
plaga evolueaza spre cicatrizare
– in primele 3 ore am inregistrat:
R – 16 / min
P – 70 / min
TA – 110 /65mm Hg
T – 36,5șC
– in urmatoarele 24 ore
R – 18 / min
P – 80 / min
TA – 120 / 75 mm Hg
T – 36,7șC
a II-a zi
dimineata :
R – 17 / min
P – 68 min
TA – 100 / 65 mm Hg
T – 36,5șC
seara:
R – 16 / min
P – 70/ min
TA – 110 / 70 mm Hg
T –36,8șC
61
INTERVENTII AUTONOME SI
PROBLEMA OBIECTIV DELEGATE EVALUARE
– favorizez adaptarea pacientei la
noul mediu
8. Anxietate * Pacienta sa -si – creez un mediu optim pentru ca -evolutia favorabila a starii generale, a
expri me pacienta sa -si poata exprima emotiile contribuit la diminuarea anxietatii
Cauza : diminuarea si nevoile – pacienta isi exprima dorinta de a citi carti
PACIENT 1 – situatia de criza anxietatii in – ajut pacienta sa -si recunoasca -pacienta isi reia act ivitatile recreative
termen de 2 zile anxietatea si furnizez informatiile
Manifestari : necesare asupra ingrijirilor ulterioare
– neliniste privind si convalescentei
prognosticul – incurajez pacienta la lectura si
cooperez cu familia pe ntru a -i
asigura cartile necesare
– invat pacienta tehnici de relaxare
-pacienta a primit raspuns la toate intrebarile
– explic pacientei rolul si modul de sale privitoare la interventia chirurgicala si la
9.Cunostinte * Pacient a sa actiune al medicamentelor perioada de convalescent,
insuficiente beneficieze de – explic importanta si rolul fiecarei
despre boala informatiile pe tehnici -pacienta a beneficiat de educatie pentru
PACIENT 1 care le doreste in – raspund intrebar ilor pacientei sanatate
Cauza : legatura cu starea legate de boala, de perioada de
– lipsa de sa de dependenta, refacere si regimul de viata
informatii prognostic si
regimul de viata
62
– castig increderea pacientei si o pacienta n u mai prezinta durere la nivelul plagii
1. Durere la * Pacienta sa – si incurajez privind evolutia viitoare si si nu mai este necesara analgezie dupa 48 ore.
nivelul plagii exprime ii explic faptul ca in termen de 48 de
operatorii diminuare a ore durerea va scadea in intensitate
durerilor in 48 ore – invat pacienta tehnici de relaxare,
Cauza : pentru a putea suporta mai usor
PACIENT 2 – interventia durerea
chirurgicala – asigur pacientei o pozitie comoda
in pat
Manifestare : – incurajez pacienta sa -si exprime
– pozitie antalgica durerea si manifest intelegere,
– iritabilitate -la indicatia medicului am
– facies crispat administrat Algocalmin 1 fiola i.m
la nevoie
– masor si notez ingesta si excreta pacienta a inteles necesitatea
2. Restrictia * Pacienta sa – recoltez 100 ml urina pentru ex.sumar de urina respectarii regimului alimentar
alimentara accepte si sa – urmaresc rel uarea tranzitului intestinal – am colaborat bine cu familia
colaboreze in – informez pacienta despre alimentele permise si HLG
Cauza : vederea respectarii nepermise – leucocite 5.000/mm3
PACIENT 2 – interventia regimului – incurajez pacient a in vederea respectarii -VSH la 1 h – 5 /mm
chirurgicala alimentar indicat regimului alimentar la 2 h – 11 /mm
de medic – pregatesc fizic si psihic pacienta pentru perfuzie calciu seric – 9,5 mg %
Manifestare : – pregatesc fizic si psihi c pacienta explicandu -i glicemie – 90mg %
– regim alimentar necesitatea recoltarii si conditiile in care se face Hb – 12 g /dl
– servesc pacienta cu borcan curat pentru Ht – 45 %
colectarea urinei/24 h ,in vederea efectuarii -in a III -a zi de la interventie a
bilantului ingesta/excreta avut scaun
63
* Pacienta sa –si explic pacientei necesitatea mobilizarii si efectul – pacienta a colaborat si in prima
exprime acordul si ei asupra eliminarii secretiilor existente zi a eliminat 200 ml secretie la
3. Eliminare sa colaboreze la – ajut pacienta in timpul mobilizarii nivelul drenului iar in zilele
inadecvata efectuarea – explic faptul ca este necesara o hidratare urmatoare nu au mai aparut
exercitiilor corespunzato are si rolul medicatiei pentru secretii si in ziua a 3 -a la indicatia
Cauza : necesare pentru evolutia favorabila medicului am scos tubul de dren
– interventia mobilizarea – am supravegheat aspectul secretiilor si a
PACIENT 2 chirurgicala secretiilor pansamentului
– am notat cantitatea de secretii de la nivelul
Manifestari : * Sa nu mai drenului pentru a face bilantul ingesta/excreta
– lichid seros prezinte secretii la – fac testarea la penicilina
tulbure nivelul tubului de -administrez Penicilina G -2 milioane UI la 6 ore
dren in termen de 3 i.m ,timp de 3 zile
zile
4. Disconfort – sustin pacienta si o servesc cu pahar cu apa – dupa 24 ore am putut scoate
abdominal * Pacienta sa nu pentru a clati gura sonda nazo -gastrica, iar dupa 48
mai prezinte – explic faptul ca varsaturile nu complica evolutia ore nu a mai fost necesar sa
Cauza : varsaturi in 24 ore bolii daca pacienta respecta indicatiile administrez Metoclopramid
PACIENT 2 – anestezie – rog si explic pac ientei ca in timpul varsaturilor sa – varsaturile nu au influentat
– plaga incerce sa relaxeze musculatura abdominala negativ starea pacientei
chirurgicala pentru a nu forta plagile
– pregatesc fizic si psihic pacienta, explicandu -i
Manifesta ri : necesitatea introducerii sondei nazo -gastrice
– varsaturi – notez cantitatea de varsaturi pentru efectuarea
– dureri la nivelul bilantului ingesta/excreta
plagilor
64
– am explicat pacientei ca nu are voie sa se miste – pacienta a inteles importanta
timp de 2 ore, pentru a preveni complicatiile mentinerii pozitiei decubit dorsal
5. Postura * Pacienta sa trebuie sa aiba repaus absolute in decubit dorsal, si a respectat -o
inadecvata mentina o pozitie fara perna – a cooperat in vederea mobilizarii
de decubit dorsal – incurajez pacienta sa efectueze miscari ale si a reusit sa prezinte o postura
Cauza : fara perna 24 h membrelor si capului fara a depasi planul patului adecvata in termen de 7 zile
– interventia dupa rahia nestezie – servesc pacienta cu ceea ce are nevoie pentru a
PACIENT 2 chirurgicala putea mentine pozitia decubit dorsal
* Pacienta sa – masez musculatura pentru a o putea mentine in
Manifestari : prezinte o postura forma, in special zonele expuse escarelor si rog
– pozitie impusa adecvata in termen pacienta ca in momentul in care este permis sa
– pozitie antalgica de 7 zile schimbe pozitia capului la 2 -3 ore.
– planific exercitiile necesare mobilizarii pentru a –
si recapata independ enta, pe care sa le execute
gradual.
– asigur conditii de mediu necesare in a II -a si a III -a seara am
6. Odihna – invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, administrat somnifer,
necorespunzatoare exercitii respiratorii cateva minute inainte de in a IV -a noapte nu i -am
culcare administrat si pacienta a avut un
Cauza : * Pacienta sa – observ si notez calitatea, orarul somnului somn linistit , odihnitor.
PACIENT 2 – durere prezinte un somn – intocmesc un program de odihna c orespunzator -am rugat pacienta sa incerce sa
– interventia odihnitor in decurs – supraveghez efectul medicamentelor asupra doarma si dupa amiaza 2 ore si a
chirurgicala de 4 zile organismului, reusit.
– tub de dren -la indicatia medicului administr ez
Bromoval comprimate -1 cp per os, seara
Manifestari :
– oboseala
– iritabilitate
– insomnie
65
PACIENT 2
7. Hipertermia
Cauza :
– process infecțios
Manifestari :
– Subfebrilitate
T= 37,3°C
* Sa nu mai pre zinte
febra in decurs de 7
zile
– respect regulile de asepsie si antisepsie pe
parcursul tuturor investigatiilor
– mentin integritatea tegumentelor
– schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este
nevoie
– asigur necesarul de lichide
– asigur tempera tura optima in salon si un
microclimat adecvat
– masor si notez evolutia temperaturii pe toata
perioada spitalizarii :
-in primele 3 ore de la interventia chirurgicala, din
15 in 15 minute
-in urmatoarele ore de la 3 -24 din ora in ora
-in urmatoarele zile
dimineata intre orele 7 – 8
seara intre orele 18 -19
in primele 48 de ore am administrat
algocalmin iar aceasta are ca efect
scaderea febrei
– pana la 3 zile am administrat
penicilina G si nici dupa aceasta
perioada pacienta nu a mai
prezentat febra pan a la exernare
– in primele 3 ore am inregistrat
valori cuprinse intre:
T°=37,1 – 37,3
– in urmatoarele 3 – 24 ore:
T°= 37,3 – 37
a III- a zi
S – 37°C
– a-IV-a zi
D – 36,5°C
S – 36,6 °
PACIENT 2
8. Dificultate in a
urma prescriptiile de
igiena
Cauza :
– interventia
chirurgicala
* Pacienta sa
beneficieze de
ingrijirile necesare
pentru a avea
tegumentele si
mucoasele curate pe
toata perioada
spitalizarii
* Sa prezinte starea
fizica necesara
pentru a putea face
dus in termen de 7
zile
– asigur conditiile de mediu si conving pacienta sa
accepte efectuarea toaletei pe regiuni
– ajut pacienta in efectuarea toaletei pe segmente si ii
respect intimitatea
– asigur zilnic lenjerie curata
– incurajez pacienta in vederea efectuarii toaletei
oferindu -i din ce in ce mai putin ajutor pentru a -si
redobandi independenta.
-pacient a a beneficiat de ingrijirile
necesare si prezinta tegumentele si
mucoasele curate.
– pacienta prezinta o stare
ameliorata si ii este permis sa faca
dus,dar cu anumite precautii in zona
plagilor
66
PACIENT 2
9. Dificultate in a
evita pericolele
Cauza :
– situatie de criza
Manifestari :
– vulnerabilitate
* Pacienta sa fie
echilibrata psihic si
sa beneficieze de un
mediu de siguranta
* Plaga chirurgicala
sa evolueze spre
vindecare
– asigur conditii de mediu adecvate pen tru a evita
pericolele
– respect si rog pacienta sa respecte regulile de
asepsie si antisepsie ; invat pacienta cum sa respecte
aceste reguli
– spal plaga cu solutii antiseptice si pan sez steril
– urmaresc evolutia plagii si cicatrizarea
– supraveghez starea generala a pacientei
– am masurat si notat functiile vitale :
-in primele 3 ore dupa interventia chirurgicala din 15
in 15 minute
-in urmatoarele ore 3 -24 din ora in ora
-in urmatorele zile de doua ori pe zi ;
nu au aparut complicatii in perioada
postoperatorie
– plaga evolueaz a foarte bine
– in primele 3 ore am inregistrat
valori cuprinse intre :
R – 16 -17/ min
P – 65-70 / min
TA – 115-120 / 75 – 80mm Hg
– in urmatoarele de la 3 ore
la 24 ore
R – 16-17 / min
P – 60 –70 / min
TA – 120,125 / 80,85 mm Hg
PACIENT 2
10. Dificultatea in a
efectua activitatile
recreative
Cauza :
– interventia
chirurgicala
Manifestare :
– neparticiparea la
activitati recreative
* Pacienta sa
prezinte interes
pentru activitati
recreative in termen
de 4 zile
– explic pacientei ca este necesar sa se recreeze prin
diferite mijloace, in functie de starea de dependenta
– consult pacienta si familia inainte de a planifica
activitati recreative
– pacienta a acceptat faptul ca starea
de dependenta este temporara
-pacienta si -a exprimat dorinta de a
participa la activitati recreative
67
PACIENT 2
11. Cunostinte
insuficiente despre
boala
Cauza :
– lipsa de informatii
* Pacienta sa
beneficieze de
informatiile pe care
le doreste in legatura
cu starea sa de
dependenta,
prognostic si regimul
de viata
– explic pacientei rolul si modul de actiune al
medicamentelor
– explic importanta si rolul fiecarei tehnici
– raspund intrebarilor pacientei legate de boala, de
perioada de refacere si regimul de viata
– promovez cresterea stimei de sine a pacientei
pentru a o putea determina sa -si asume
responsabilitati mai mari fata de propria sanatate
– pacienta a primit raspuns la toate
intrebarile,
Pacienta a beneficiat de educatie
pentru sanatate
68
1. Durere la * Pacientul sa – si – castig increderea pacientului si il pacientul n u mai prezinta durere la nivelul
nivelul plagii exprime incurajez privind evolutia viitoare si plagii si nu mai este necesara analgezie dupa
operatorii diminuarea ii explic faptul ca in termen de 48 de 48 ore.
durerilor in 48 ore ore durerea va scad ea in intensitate
Cauza : – invat pacientul tehnici de
– interventia relaxare,pentru a putea suporta mai
PACIENT 3 chirurgicala usor durerea
– asigur pacientului o pozitie
Manifestare : comoda in pat –
– pozitie antalgica incurajez pacientul sa -si exprime
– iritabilitate durerea si manifest empatie
– facies crispat – la indicatia medicului am
administrat :
Algocalmin 1 f i.m la nevoie
masor si notez ingesta si excreta -pacientul a inteles necesitatea re spectarii
– recoltez 100 ml urina pentru regimului alimentar
2. Restrictia * Pacientul sa ex.sumar de urina – am colaborat bine cu familia
alimentara accepte si sa – urmaresc reluarea tranzitului
colaboreze in intestinal – informez HLG
Cauza : vederea pacientul despre alimentele permise -leucocite 5.000.000/mm3
PACIENT 3 – interventia respectarii si nepermise – hematocrit 46 %
chirurgicala regimului – incurajez pacientul in vederea -PMN –60%
alimentar indicat respectarii regimului alime ntar – VSH la 1 h – 7 /mm
Manifestare : de medic – pregatesc fizic si psihic pacienta la 2 h – 14 /mm
– regim alimentar pentru perfuzie -calcemie – 11 mg %
I zi – alimentatia parenterala -glicemie – 0.90 ‰
a-II-a zi – in a IV -a zi a avut sc aun
– se incepe alimentarea in cantitati
foarte mici de lichide neandulcite
69
INTERVENTII AUTONOME SI
PROBLEMA OBIECTIV DELEGATE EVALUARE
– explic pacientului necesitatea
* Pacientul sa –si mobilizarii si efectul ei asupra
exprime acord ul si eliminarii secretiilor existente -pacientul a colaborat si in prima zi a eliminat
300
3. Eliminare sa colaboreze la – ajut pacientul in timpul mobilizarii ml,
inadecvata efectuarea – explic faptul ca este necesara o in a-II-a zi – 250 ml,
exercitiilor hidratare corespunzatoare si rolul in a-III-a zi – 200 ml ,
Cauza : necesare pentru medicatiei pentru evolutia favorabila in a-IV-a zi – 50 ml secretie la nivelul
drenurilor.
– interventia mobilizarea – am supravegheat aspectul secretiilor
si a pansamentului.
PACIENT 3 chirurgicala secretiilor – la indicatia medicului am scos un
tub de dren in
– am notat cantitatea de secretii de la a-3-a zi si pe cel de – al 2- lea in a -2-a zi
Manifestari : * Sa nu mai nivelul drenului pentru a face bilantul
– secretii la nivelul prezinte secretii la ingesta/excreta
tubului de dren nivelul drenurilor – la indicatia medicului si in urma
in termen de 5 zile efectuarii antibiogramei am
administrat
medicatia cu privire la testarea la
penicilina
la indicatia medicului administrez:
Penicilina G -3 milioane UI , la 6 ore
i.m ,timp de 7 zile , initial in perfuzie,
ulterior i.m.
4. Disconfort – sustin pacientul si il servesc cu
pahar -dupa 24 ore am putut scoate sond a nazo –
gastrica,
abdominal * Pacientul sa nu cu apa pentru a clati gura iar dupa 48 ore nu a mai fost necesar sa
mai prezinte – explic faptul ca varsaturile nu administrez Metoclopramid
Cauza : varsaturi in 24 ore complica evolutia bolii daca pacie ntul – varsaturile nu au influentat negativ starea
– anestezie respecta indicatiile pacientului
PACIENT 3 – plaga chirurgicala – – pregatesc fizic si psihic pacientul,
explicandu -i necesitatea introducerii
70
Manifestari : sondei nazo -gastrice
– varsaturi – introduc sonda nazo -gastrica
– dureri la nivelul – administrez Metoclopramid 1 f i.m
plagii la nevoie
PROBLEMA
OBIECTIV INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
PACIENT 3
5. Postura
inadecvata
Cauza :
– interventia
chirurgicala
Manifestari :
– pozitie impusa
– pozitie
antalgica
* Pacientul sa
mentina o pozitie
de decubit dorsal
fara perna 24 h
dupa
rahianestezie
* Pacientul sa
prezinte o
postura adecvata
in termen de 14
zile
– am explicat pacientului ca nu
are voie sa se miste timp de 2 ore
(repaus absolut in pozitia decubit
dorsal fara perna ) pentru a
preveni complicatiile
– invat pacientul sa efectueze
miscari ale membrelor si capului
fara a depasi planul patului
– servesc pacientul cu ceea ce are
nevoie pentru a putea mentine
pozitia decubit dorsal fara perna
– masez musculatura pentru a o
putea mentine in forma.
– planific exercitiile necesare
mobilizarii pentru a -si recapata
independenta
– explic necesitatea de a evita
anumite pozitii pentru a proteja
plagile
– pacientul a inteles importanta mentiner ii
pozitiei decubit dorsal fara perna si a
respectat -o
– a cooperat in vederea
mobilizarii,dorindu -si si reusind sa prezinte
o postura adecvata in termen de 14 zile
71
PACIENT 3
6. Odihna
necorespunzatoare
Cauza :
– durere
– operatie
– tuburi de d ren
Manifestari :
– oboseala
– iritabilitate
– insomnie
* Pacientul sa
prezinte un somn
odihnitor in decurs
de 7 zile
– asigur conditii de mediu necesare
– invat pacientul sa practice tehnici de
relax are, exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
– observ si notez calitatea,orarul
somnului
– intocmesc un program de odihna
corespunzator
– urmaresc efectul medicamentelor
asupra organismului
la indicatia medicului administrez
bromoval – 1 cp per os seara
– in a II -a si a VI -a seara am administrat
somnifer,iar in a VII -a noapte am incercat fara si
pacientu l a avut un somn linistit si la parametrii
normali
– am rugat pacientul sa incerce sa doarma si dupa
amiaza 2 ore si a reusit.
PACIENT 3
7 Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
Cauza :
– prezenta
drenurilor
– plagi operatorii
Manifestari :
– dificultatea in a
efectua anumite
miscari
* Pacientul sa fie
ajutata pentru
satisfacerea nevoii
de a se imbraca si
dezbraca pe toata
perioada spitalizarii
* Sa se poata
imbraca si dezbraca
singur in termen de
14 zile
– in primele zile pacientul nu poate
purta imbracaminte deoarece plaga
operatorie nu a fost inchisa, ii explic
pacientului importanta respectarii
acestei recomandari,
– ajut pacientul sa se imbrace si sa se
dezbrace,
– explic pacientului modul in care
trebuie sa se imbrace si sa se dezbrace
pentru a nu afecta plaga si drenurile, si
reduc contributia mea treptat pentru a
putea sa -si recapete independenta
– pacientul a vrut sa -si recapete independenta si
asta a facut ca in 14 zile sa se poata imbraca si
dezbrac a singur.
– pacientul a beneficiat de ajutorul necesar pentru
satisfacerea nevoilor sale
72
PACIENT 3
8. Subfebrilitatea
Cauza :
– infectie
Manifestari :
– temperatura
37,4°C
* Sa nu mai
prezinte febra in
decurs de 14 zile
– respect reg ulile de asepsie si
antisepsie pe parcursul tuturor
investigatiilor
– mentin integritatea tegumentelor
– schimb lenjeria de pat si de corp de
cate ori este nevoie
– asigur necesarul de lichide
– asigur temperatura optima in salon si
aerisesc camera,
– maso r si notez evolutia temperaturii
pe toata perioada spitalizarii :
-in primele 3 ore de la interventia
chirurgicala din 15 in 15 minute
-in urmatoarele ore de la 3 -24 din ora
in ora
-in urmatoarele zile , dimineata intre
orele 7 – 8 , si seara intre orele 1 8-19
– in primele 48 de ore am administrat Algocalmin
cu efect calmant si antitermic
– pana la 5 zile am administrat penicilina G
-pacientul nu a mai prezentat febra pana la
externare
– in primele 3 ore am inregistrat valori cuprinse
intre T° =37,1 – 37,4
– in urmatoarele de la 3 ore la 24 ore
T° =37,4 – 36,9°
– a II- a zi
D. T=37,1℃
S. T =37°C
– a-III-a zi
D.T=36,9℃
S .T= 36,8 ° C
– a-IV-a zi
D si S -36,6 ° C
PACIENT 3
10. Cunostinte
insuficiente despre
boala
Cauza :
– lipsa de informatii
* Pacientul sa
beneficieze de
informatiile pe care
le doreste in
legatura cu starea sa
de dependenta
prognostic si
regimul de viata
– explic pacientului rolul si modul de
actiune al medicamentelor
– explic importanta si rolul fiecarei
tehnici
– raspund intrebarilor pacientului
legate de boala si de perioada de
refacere,regimul de viata
– promovez cresterea stimei de sine a
pacientului pentru a o putea dete rmina
sa-si asume responsabilitati mai mari
fata de propria sanatate
– pacientul a primit raspuns la toate intrebarile sale
-pacientul a beneficiat de educatie pentru sanatate
73
DATA
EXTERNARII STAREA LA
EXTERNARE
BILANTUL AUTONOMIEI
RECOMANDARI LA E XTERNARE
PACIENT 1
25.01.2020
Vindecata
chirurgical Pacienta se interneaza in sectia
chirurgie II a Spitalului Judetean
Ploiesti acuzand durere colicativa in
hipocondrul drept si epigastru cu
iradiere in umarul drept;
-greturi , varsaturi postprandiale;
-apetit scazut;
-gust amar;
-stare de rau general
Se intervine chirurgical . Evolutia
pacientei in perioada postoperatorie a
fost favorabila.
Ea prezinta functii vitale si vegetative
in limite normale :
R = 16 r. / min;
T.A. = 140 / 75 mmHg;
P = 78 p. / min.;
T = 36,4 șC
Diureza 1200 ml;
3 -4 mictiuni / zi;
Tranzit intestinal normal – 1/zi;
Plaga operatorie vindecata.
Detine cunostinte pentru pastrarea
sanatatii.
Se recomanda plimbari in aer liber si evitarea
eforturilor fizice prea mari
Asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale
adecvat varstei
Se recomanda ca pana la cicatrizarea completa sa
protejeze plaga operatorie
Se recomanda 12 -14 ore de somn
Se recomanda control periodic la medicul de
familie
Sa se a limenteze corespunzator varstei si
necesitatilor organismului;
74
PACIENT 2
12.02.2020
Vindecata
chirurgical
Pacienta se interneaza in sectia
chirurgie II a Spitalului Judetean
Ploiesti acuzand durere colicativa in
hipoco ndrul drept;
-greturi;
-varsaturi postprandiale;
-somn agitat;
-stare de rau general.
– temperatura corporala 37,9 0 C
Se intervine chirurgical.Evolutia
pacientei in perioada postoperatorie a
fost favorabila.
La externare pacienta prezinta :
R = 16 r. / min;
T.A. = 155 / 75 mmHg;
P = 74 p. / min.;
T = 36,2 șC
Diureza 1200 ml;
3- 4 mictiuni / zi;
1 scaun / zi;
Somn fiziologic : 8 h / noapte;
Detine cunostinte despre regimul de
viata si alimentar
Sa respecte regimul alimentar prescris de medic;
Sa evite eforturile fizice, frigul, umezeala si
ortostatismul prelungit;
Sa faca miscari usoare si sa evite sedentarismul;
Sa se prezinte la medic in cazul aparitiei unor
modificari patologice;
Sa-si efectueze toaleta periodic si sa poarte lenjerie
moale si curata;
Sa prezinte scrisoarea medicala medicului de
familie si sa faca controale periodice.
PACIENT 3
26.02.2020
vindecat
chirurgical. Pacientul se interneaza in sectia
chirur gie II a Spitalului Judetean Ploiesti
acuzand durere colicativa in hipocondrul
drept si epigastru cu iradiere posterioara;
-greturi;
-varsaturi postprandiale;
-insomnie
-gust amar;
-stare de rau general.
– temperatura corporala 37,8 0 C
Se intervine chirurgical.Evolutia
pacientului in perioada postoperatorie a
fost favorabila. Se recomanda plimbari in aer liber si evitarea
eforturilor fizice prea mari
Asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale
adecvat varstei si efor tului fizic depus
Se recomanda ca pana la cicatrizarea completa sa
protejeze plaga
Se recomanda un numar corespunzator de ore de
somn
Se recomanda control periodic la medicul de
familie
75
19.01.2020 EXAMENE PARACLINICE EFECTUA TE- CAZ 1
V.S.H Punctie venoasa 0,4 citrat de Na +1,6 ml sange venos 7 – 15 mm / h femei; 17 mm / h
,fara staza venoasa.(eprubeta vacutainer cu dop 4 – 10 mm / h barbati
negru) – a jeune
Se recolteaza sange prin puncție venoasă – eprubeta cu
dop mov – conține cristale EDTA Hb – 13 – 15 g % Hb – 12,37 g %
Leucocite:4200 -8000/ mm3 Leucocite:8100/
HLG Trombocite :150000 – mm3
400000/mm3 Trombocite –
200000/mm3
Uree sanguina Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara anticoagulant 20 – 40 mg % 15 mg %
(eprubeta vacutainer cu dop rosu)
9 – 12 mg % 10,7 mg %
Calcemie Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara
anticoagulant
(eprubeta vacutainer cu dop rosu)
76
19.01.2020
Examen sumar de
urina
Se recolteaza 100 ml din prima urina de dimineata, jetul
din mijloc, in recipient curat si uscat de sticla
Diureza = 1200 -1800 ml/24 h;
culoare galben,
Ph = 4,5 -7,
reacti e = acida;
Densitate = 1010 – 1025
Aspect : limpede
Normal absente : saruri
urobilinogen, glucoza, albumina,
corpi cetonici, hematii, cilindrii,
nitriti Pigmenti biliari: negativ.
Diureza = 1500 ml/24
h;
Ph = 6
Densitate = 1017
Culoare – portocalie;
Absente: corpi
cetonici,
urobilinogen,
glucoza, albumina,
pigmenti
biliari,leucocite
Negativa: bilirubina;
rare: epitelii si saruri
de calciu
Frecvente celule
epiteliale
Urocultura
Se recolteaza urina de dimineata, la mijlo cul jetului
urinar
10 – 25 ml in eprubeta sterila
Urocultura negativa
Nu au crescut
germeni
77
Tabel cu medicamente – CAZ 1
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune,
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicatii Contrai ndicatii Reactii adverse
– analgezic si – alergie sau intoleranta la – reactii alergice;
antipiretic, pirazoli; – agranulocitoza;
1. Algocalmin Fiole 2 ml 2 -3 f 1f i.m indicat in – porfirie hepatica; – accidente
. durere intensa – antece dente de agranulocitoza hematologice, chiar
crize de astm bronsic
– dozele in exces
produc E.P.A.;
-deshidratare -hiperhidratare; hipercloremie cu
extracelulara; acidoza;
-solutie cu rol – insuficienta c ardiaca; H.T.A., – solutia hipertona in
2. Clorura de Na de vechicol exces produce
Flacon de 1000ml 1000 perfuzie pentru – insuficienta renala si hepatica, hipernatremie sau
( ser fiziologic ) 500 ml ml concentrate chiar coma daca
electro litice si -pot aparea hipernatremie si sodiul depaseste 170
medicamente hipercloremie Eq / l;
compatibile – injectarea
paravenoasa de
solutie hipertona
produce iritatie sau
chiar necroza.
Admin istrata i.v.
4.NO -SPA fiole 2 – 3 f 40mg/2
ml i.m. -antispastic; -dozele mari pot provoca poate provoca
-vasodilatator somnolenta aritmii, colaps
78
– antivomativ, – alergie la metoclopramid -oboseala
creste tonusul – ocluzii mecanic e si perforatii -vertij,
sfincterului ale tractului gastro -intestinal -cefalee, insomnie
inferior – tratament concomitant cu -diaree, meteorism
esofagian; levodopa -hipotensiune arterial
– diminueaza – copii cu varsta mai mica de 6 -transpiratii moderate
peristaltismul ani -tulburari
gastric si – pacientii cu dischinezie la extrapiramidale de
relaxeaza neuroleptice sau tip Parkinson sau
sfincterul metoclopramida dischinezii tardive
piloric; – galaco zemie congenital -amenoree
-indicat in – sindrom de malabsorbtie a -galactoree
dispepsie glucozei sau galactozei -hipertonie
4. Metoclopramid fiole 3f 1f i.m. postoperatorie
– sarcina, feocromocitom, generalizataidaleami
gastrica, ulc er, dale.
uremie, cancer prudenta la insuficienta renala;
gastro –
intestinal, dupa – nu se asociaza cu neuroleptice,
iradiere in atropina si alte colinergice
esofagite, in
migrene,
sindrom – sarcin a, feocromocitom,
vertiginos. prudenta la insuficienta renala;
– nu se asociaza cu neuroleptice,
atropina si alte colinergice
79
– Sedativ -stari comatoase, -somnolenta,
5. Diazepam 1 f 1f. i.m – Miorelaxant – colaps, – ameteli,
5 mg/ml – Tranchilizant -miastenie – oboseala
fiole
– sursa de -Iritatie; diureza
energie, creste – diabet zaharat; osmotica;
volemia, – hiperhidratare – necroza la locul
combate injectarii
Solutie deshidratarea. paravenoase;
6. Glucoza 10 % perfuzabila 1500 1500 i.v. Indicat in -tromboflabita locala
in saci de ml ml denutritie, si sclerozarea venei
500 ml hipoglicemie,
deshidratare si
ca vehicu l
pentru
medicamente
80
EXAMENE PARACLINICE EFECTUATE – CAZ 2
Data
5.02.2020
Analiza Mod de recoltare Valori normale Valori reale
Punctie venoasa 0,4 citrat de Na +1,6 ml sange ,fara 7 -15 mm / h femei; 9 mm / h
V.S.H staza venoasa, eprubeta vacutainer cu dop negru 4 -10 mm / h barbati
– a jeune
Hb :13 – 15 g % Hb – 12,08 g %
Leucocite:4200 -8000/ Leucocite:7900/
HLG Se recoltează prin puncție venoasă -– eprubeta cu dop
mov- conține cristale E DTA mm3 mm3
Trombocite :150000 – Trombocite:
400000/mm3 310000/mm3
Uree sanguina 20 -40 mg % 44 mg %
Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara
anticoagulant
Calcemie -eprubeta vacutainer cu dop rosu 9 -12 mg % 11 mg %
81
Data
5.02.2020
Analiza Mod de recoltare Valori normale Valori reale
Glicemie Se recolteaza 2 ml sange venos si se omogenizeaza 0,80– 1,20 g ‰ 0,87 g ‰
cu Na F
-eprubeta vacutainer cu dop gri sau rosu)
Fibrinogen Se rec olteaza 4,5 ml sange venos pe 0,5 ml citrat de 200 – 400 mg % 350 mg %
sodiu 3,8 %
T = 1mg % -ml ser T = 0,24 mg %
Se recolteaza 10 – 12 ml sange venos simplu, D = 0 –0,25 mg % D = 0,04 mg %
Bilirubina
fara substanta anticoagulanta , epru beta cu dop rosu I = sub 8 mg % I = 0,15 mg %
82
Electroforeza
Se recolteaza 5 ml sange veno s fara substanta
anticoagulanta, eprubeta cu dop rosu.
Albumina =55 -60 %
Globulina : α 1 = 2-5 %
α2 = 5-10 %
β = 10 -15 %
δ =12 -20 %
Albumina =60%
Globulina :
α1 = 3 %
α2 = 9 %
β = 13 %
δ =20 %
Hematocrit Se recolteaza 2 ml san ge venos pe cristale de E.D.T.A,
eprubeta cu dop mov. 42 – 45 % 43 %
5.02.2020
Protei nurie
Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara substanta
anticoagulanta.
6 – 8 g %
6,48 g %
Timp de coagulare
O picatura sange capilar
6 – 8 minute
5 minute
Timp de sangerare
Sange capilar din lobul urechii.
Cu o hartie de fil tru se absorb picaturile de sange pana
cand sangerarea inceteaza.
1 – 5 minute
3 minute
Timp Howell
Se recolteaza 4,5 ml sange venos pe 0,5 ml de oxalat de
Na
Se recolteaza 4,5 ml sange venos pe 0,5 ml de oxalat de
potasiu
Se recoltează pe eprubetă cu dop albastru
1’ 30” – 2’ 30 “
2 ’
Timp Quick
12” – 14 “
14 ”
83
5.02.2020
Examen sumar de
urina
Se recolteaza 100 ml din prima urina de dimineata, jetul
din mijloc, in recipient curat si uscat de sticla Diureza = 600 -2000 ml/24
h; culoare galben, Ph
= 4,6 – 8,
reactie = acida;
Densitate = 1015 -1030
Aspect : limpede
Normal absente : saruri
urobilinogen,
glucoza,albumina, corpi
cetonici, hematii, cilindrii,
nitriti
Pigmenti b iliari: negativ.
Sediment: rare epitelii plate,
foarte rare leucocite.
Diureza = 1500 ml/24
h; ph = 6
Densitate = 1017
Culoare – portocalie;
Absente: corpi
cetonici,
urobilinogen, glucoza,
albumina, pigmenti
biliari,leucocite
Negativa: bi lirubina;
rare: epitelii si saruri
de calciu
Frecvente celule
epiteliale 5.02.2020
Urocultura
Se recolteaza urina de dimineata, la mijlocul jetului
urinar ( 10 – 25 ml ) in eprubeta sterila
Urocultura negativa
Nu au crescut germeni
84
Tabel cu medicamente – CAZ 2
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune, Contraindicatii Reactii adverse
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicatii
– alergie la metamizol -dispnee acuta
– analgezic si – agran ulocitoza -apnee prin
Fiole 2 ml 2 – 3 f 1f i.m antipiretic, -porfirie acuta bronhospasm
1. Algocalmin indicat in – intoleranta la AINS -eruptii cutanate
durere intensa – reactii alergice la -hipotensiune arteriala
derivatii de pira zol
-epigastralgii;
2. Acid acetil Compr. 2-3 cp. 1 cp. per os antiinflamator; -hipersensibilitate la -greata;
salicilic antipiretic; medicament; -voma;
analgezic. -ulcer gastric -microhemoragii;
-cefalee;
-erupt ii cutanate
– stari comatoase, -somnolenta,
1 cp. 1 cp. – Sedativ – colaps, -ameteli,
3. Diazepam 5 mg/ml i.m. – Miorelaxant – miastenie -oboseala
fiole – Tranchilizant -confuzie
4.No -Spa fiole
2 – 3 f
40
mg/2
ml i.v -antispastic; HTIC administrata i.v.
-vasodilatator -bloc atrioventricular poate provoca aritmii,
-alergie colaps,
85
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune,
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicatii Contraindicatii Reactii adverse
– antivomativ, – alergie la -oboseala
creste tonusul metoclopramid -vertij,
sfincterului – ocluzii mecanice si -cefalee, insomnie
inferior perforatii ale tractului -diaree, meteorism
esofag ian; gastro -intestinal -hipotensiune arterial
– diminueaza – tratament concomitant -transpiratii moderate
peristaltismul cu levodopa -tulburari
gastric si – copii cu varsta mai mica extrapiramidale de tip
relaxeaza de 6 ani Parkins on sau
sfincterul – pacientii cu dischinezie dischinezii tardive
piloric; la neuroleptice sau -amenoree
5. Metoclopramid – indicat in metoclopramida -galactoree
fiole 3f 1f i.m. dispepsie – galacozemie congenital -hipertonie
postoperatorie – sindrom de malabsorbtie generalizataidale.
gastrica, ulcer, a glucozei sau galactozei
uremie, cancer
gastro – – sarcina, feocromocitom,
intestinal, dupa prudenta la insuficienta
iradiere in renala;
esofagite, in
migrene, – nu se asociaza cu
sindrom neuroleptice, atropina si
vertiginos. alte colinergice
86
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune,
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicatii Contraindicatii Reactii adverse
– sursa de
energie, creste – diabet zaharat; -iritatie;
volemia, -diureza osmotica
combate – hiperhidratare -necroza la locul
Solutie deshidratarea. injectarii paravenoase;
6. Glucoza 10 % perfuzabila 1500 1500 i.v. Indicat in -tromboflabita locala
in saci de ml ml denutritie, si sclerozarea venei
500 ml hipoglicemie,
deshidratare si
ca vehicul
pentru
medica mente
400000 i.v.; -antibiotic; -alergie la penicilina -eruptie cutanata
7. Penicilina G flacoane -1mil 1 fl i.m; -bactericid fata -sarcina si alaptarea -soc anafilactic;
U.I. in P.E.V . de bacili gram -insuficienta renala si -flebita
(–) si gram (+) hepatica -febra
Diuretic; -coma hepatica; -deficit de sodiu;
-edeme severe -ciroza decompensata; -eruptii cutanate
1f= i.v. lent; cardiace, -anurie; alergice;
8. Furosemid fiole 2-4 f 2 ml i.m. -rezistenta la -oligurie; -parestezii;
alte diuretice -alergie sau intoleranta la -hipotensiune
sulfamide posturala;
-greata;
-voma
87
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune, Contraindicatii Reactii adverse
medicamen tului prezentare zilnica unica administrare indicatii
– dozele in exces
-deshidratare -hiperhidratare; produc E.P.A.;
extracelulara; – insuficienta cardiaca; hipercloremie cu
-solutie cu rol H.T.A., – acidoza;
de vechi col insuficienta renala si – solutia hipertona in
9. Clorura de Na pentru hepatica, exces produce
Flacon de 1000ml 1000 perfuzie concentrate -pot aparea hipernatremie hipernatremie sau
( ser fiziologic ) 500 ml ml electrolitice si si hiperclore mie chiar coma daca
medicamente sodiul depaseste 170
compatibile Eq / l;
– injectarea
paravenoasa de solutie
hipertona produce
iritatie sau chiar
necroza.
88
EXAMENE PARACLINICE EF ECTUATE -CAZ 3
Data
20.02.2020
Analiza Mod de recoltare Valori normale Valori reale
V.S.H Punctie venoasa 0,4 citrat de Na +1,6 ml sange, fara 7 – 15 mm / h femei; 14 mm / h
staza venoasa. 4 – 10 mm / h barbati
eprubeta vacutainer cu dop negru
– a jeune
HLG Se recolteaza sange prin punctie venoasa – eprubeta cu
dop mov – conține cristale EDTA Hb – 13 – 15 g % Hb – 14 g %
Leucocite:4200 -8000/ Leucocite:8870/ mm3
mm3
Uree sanguina 20 – 40 mg % 29 m g %
Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara
anticoagulant
Calcemie (eprubeta vacutainer cu dop rosu) 9 – 12 mg % 10 mg %
89
Data Analiza Mod de recoltare Valori normale Valori reale
Glicemie Se recolteaza 2 ml sange venos si se omogenizeaza 0,80– 1,20 g ‰ 1,12 g ‰
cu Na F(eprubeta vacutainer cu dop gri sau rosu)
Fibrinogen Se recolteaza 4,5 ml sange venos pe 0,5 ml citrat de 200 – 400 mg % 250 mg %
sodiu 3,8 %
Bilirubina Se recolteaza 10 – 12 ml sange venos s implu, fara T = 1mg % -ml ser T = 1,16 mg % 0
2
.
2
0
2
0
2
0
. substanta anticoagulanta , eprubeta cu dop rosu D = 0 –0,25 mg % D = 1,95 mg %
Globulina : α1 = 2-5 % Globulina :
I = sub 8 mg %
Albumina =55 -60 % Albumina =57%
Electroforeza Se recoltea za 5 ml sange venos fara substanta α2 = 5-10 % α1=4%
anticoagulanta. β = 10-15 % α2=7%
δ =12-20 % β=12%
δ=16%
Se recolteaza 2 ml sange venos pe cristale de 42–45% 43,5 %
Hematocrit E.D.T.A.
Proteinurie Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara substanta 6 – 8 g % 6,3 g %
anticoagulanta.
Timp de coagulare O picatura sange capilar 6 – 8 minute 6 minute
90
Timp de sangerare Sange capilar din lobul urechii. Cu o hartie de filtru 1 – 5 minute 2 minute
se absorb 30 sec. Pi caturi de sange pana cand
sangerarea inceteaza.
Creatinina Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara substanta
anticoagulanta. 0,6 – 1,20 mg % 0,79 mg %
Transaminaze Se recolteaza 5 – 10 ml sange venos fara substanta
anticoa gulanta. T.G.P.= 2 – 16 U.I. T.G.P. = 15 U.I.
T.G.O. = 2 – 20 U.I. T.G.O. = 15 U.I.
Diureza = 600 – 2000
ml/24 h; culoare galben, Diureza = 1600 ml/24 h;
ph = 4,6 – 8, ph = 6
reactie = acida; Densitate = 1020 20.02. 2
020 Densitate = 1015 – 1030 Culoare – portocalie;
Examen de urina Se recolteaza 100 ml din prima urina de dimineata, jetul Aspect : limpede Absente : corpi cetonici,
din mijloc, in recipient curat si uscat de sticla Normal absente : saruri urobilin ogen, glucoza,
urobilinogen, glucoza, albumina, pigmenti
albumina, corpi cetonici, biliari,leucocite
hematii, cilindrii, nitriti Negativa: bilirubina;
Pigmenti biliari: negativ. rare: epitelii si saruri de
Sediment: rare epitelii calciu
plate, foarte rare leucocite. Frecvente celule epiteliale
Urocultura Se recolteaza urina de dimineata, la mijlocul jetului urinar Urocultura negativa Nu au crescut germeni
( 10 – 25 ml ) in eprubeta sterila
91
Tabel cu medicament e –CAZ 3
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune, Contraindicatii Reactii adverse
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicatii
– alergie la metamizol -dispnee acuta
– analgezic si -afectiuni ale maduvei -apnee prin
antipiretic, hematopoetice bronhospasm
1. Algocalmin Fiole 2 ml 2 – 3 f 1f i.m indicat in -porfirie acuta -eruptii macula –
durere intensa – intoleranta la AINS papuloase
– reactii alergice la derivatii -hipotensiune arteriala
de pi razol
-HTIC Administrata i.v.
2. NO -SPA fiole 2 – 3 f 40mg/2
ml i.m. -antispastic; -bloc atrioventricular poate provoca aritmii,
. -vasodilatator -alergie colaps,
– sursa de Iritatie; diureza
energie, creste osmotica; necroza la
volemia, locul injectarii
combate paravenoase;
Solutie deshidratarea. – diabet zaharat; tromboflabita locala si
3. Glucoza 10 % perfuzabila 1500 1500 i.v. Indicat in – hiperhidratare sclerozarea venei
in saci de ml ml denutritie,
500 m hipoglicemie,
deshidratare si
ca vehicul
pentru
medicamente
92
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune, Contraindicatii Reactii adverse
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicat ii
– antivomativ, – alergie la metoclopramid -somnolenta,
creste tonusul – ocluzii mecanice si -oboseala
sfincterului perforatii ale tractului -vertij,
inferior gastro -intestinal -cefalee, insomnie
esofagian; – tratamen t concomitant cu -diaree, meteorism
– diminueaza levodopa -hipotensiune arterial
peristaltismul – copii cu varsta mai mica -transpiratii moderate
gastric si de 6 ani -tulburari
relaxeaza – pacientii cu dischinezie la extrapiramida le de tip
sfincterul neuroleptice sau Parkinson sau
piloric; metoclopramida dischinezii tardive
4. Metoclopramid – indicat in – galacozemie congenital -amenoree
fiole 3f 1f i.m. dispepsie – sindrom de malabsorbtie -galactoree
postoperatorie a glucozei sau galactozei -hipertonie
gastrica, ulcer, generalizata
uremie, cancer – sarcina, feocromocitom,
gastro – prudenta la insuficienta
intestinal, dupa renala;
iradiere in
esofag ite, in – nu se asociaza cu
migrene, neuroleptice, atropina si
sindrom alte colinergice
vertiginos.
93
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune, Contraindicatii Reactii adverse
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicatii
– dozele in exces
-deshidratare -hiperhidratare; produc E.P.A.;
extracelulara; – insuficienta cardiaca; hipercloremie cu
H.T.A., – acidoza;
-solutie cu rol insuficienta renala si – solutia hipertona in
de vechicol hepatica, exces produce
5. Clorura de Na pentru hipernatremie sau
Flacon de 1000ml 1000 perfuzie concentrate -pot aparea hipernatremie chiar coma daca
( ser fiziologic ) 500 ml ml electrolitice si si hipercloremie sodiul depaseste 170
medicamente Eq / l;
compatibile – injectarea
paravenoasa de solutie
hipertona produce
iritatie sau chiar
necroza.
– actiune -alergie la substanta
bactericida medicamentoasa -prurit;
activa pe cale urticarie;
orala; -alergie la antibioticele -febra;
6.Ampicilina Flacon 1 g x i.v. – spectrul beta-lactamice -edem angioneurotic;
4f.zi -diaree antibacterian
0,500 g -mononucleoza infectioasa -tulburari larg cuprinde -copii cu varsta mai mica gastrointestinal streptococi si de 6 ani -tulburari ale alti germeni
-insuficienta renala sistemului imunitar sensibili la
-tulburari benzil
hematologice penicilina
94
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune, Contraindicatii Reactii adverse
medicamentului prezentare zilnica unica administrare indicat ii
-alergie la enoxaparina Manifestari
-endocardite infectioase hemoragice, in
7. Clexane 1f=0,4ml 3f 1f la 6 subcutanat -anticoagulant acute prezenta factorilor de
ore -leziuni organice risc
-trombocitopenie Modificari ale
-sangerari probelor hepatice
-dureri -alergie la substanta -hipotensiune arterial
puternice in -insuficienta hepatocelulara ortostatica
colici; -traumatisme craniene -ameteli;
8. Mialgin fiole 1f 1f i.m -dureri -insuficient a respiratory -constipati
postoperatorii; -delirum tremens -tahicardie
-alaptare -varsaturi
– antispastic;
-hipnotic cu -hipersensibilitate la Somnolent matinala
actiune de lunga substanta activa Sedare
durat a; Depresie -anticonvulsivant
-porfirie Tulburari cognitive 9. Fenobarbital fiole 1f 1f i.m. Eruptii cutanate insomnii;
-alaptare Stari confuzionale -stari de Vertij, cefalee hiperexcitabilit at
Diminuarea -anxietate;
-rau epileptic; concentratiei
-pregatirea plasmatice a
interventiei hormonilor tiroidieni
chirurgicale;
95
Denumirea Forma de Doza Doza Mod de Actiune,
medicamentului prezenta re zilnica unica administrare indicatii Contraindicatii Reactii adverse
Infectii severe
sistemice -hipersensibilitate la -durere;
i.m, localizate: in cefalosporine -inflamatii dupa
10. Fortum Flacoane /1g 2fl 1fl parenteral tractul -in caz de sensibilitate sau administrarea i.m.;
respirator, la reactii alergice la -diaree;
nivel intestinal, administrarea de peniciline -greturi;
vezica biliara, sau la alte antibiotic beta – -varsaturi;
meningite, lactamice -dureri ab dominale
oase, piele,
muschi,
articulatii
96
CAPITOLUL III
CONCLUZII
Colecistita acuta este inflamatia acuta a veziculei biliare care de regula este
insotita si de un grad de inflamatie a cailor biliare.
Mai este intalnit a sub numele de angiocolecistita acuta .
In majoritatea cazurilor, inflamatia acuta a veziculei biliare este o complicatie
a litiazei veziculare. Tratamentul medical se aplica in cazurile cand sunt semne de
abdomen acut.
Bolnavul cu colecistita acuta se s pitalizeaza.
Respectarea unei diete adecvate este , de obicei, o problema majora a bolnavului cu
colecistita acuta. Regimurile dietetice sunt foarte importante, alcatuirea si prescrierea
lor vor fi facute de medic, iar asistenta dieteticiana le va concret iza pentru bucatarie.
Bolnavii cu colecistita acuta sub tratament medical trebuie urmariti continuu.
Daca in primele 24 – 36 ore, semnele clinice si de laborator se amelioreaza,
se continua tratamentul medical pana ce semnele de inflamatie dispar. Imbunat atirea
starii generale si locale a bolnavului trebuie confirmata de examenele de laborator.
Daca acestea confirma o colecistita acuta, se indica colecistectomie.
In cazul in care interventia este refuzata de catre bolnav, sau este contraindicata din
cauza varstei, sau a unei afectiuni cardiovasculare, atunci se va continua
tratamentul medical.
In cazul in care examenele clinice si de laborator se agraveaza, se indica interventie
chirurgicala de urgent precum si in cazul semnelor de perforatie veziculara
( abdomen acut ) indicatia operatiei este obligatorie
EVOLUTIE.COMPLICATII. PROGNOSTIC
A) Evolutia sub tratament a colecistitei acute
Bolnavii cu colecistita acuta sub tratament medical trebuie urmariti
continuu, prin aprecierea parametril or amintiti.
Daca in primele 24 – 36 ore semnele clinice si de laborator se amelioreaza, se va
continua tratamentul medical pana la disparitia semnelor de inflamatie. Examenele de
laborator vor confirma imbunatatirea starii generale dar si locale a pacien tului, in cazul
in care vor confirma colecistita acuta, se va indica colecistectomie.
Daca pacientul refuza interventia sau este contraindicata din cauza varstei ori a
unei afectiuni cardiovasculare, atunci se va face tratamentul medical in continuare.
97
Daca examenele clinice si de laborator se agraveaza, se indica interventie
chirurgicala de urgenta, precum si in cazul aparitiei semnelor de perforatie
veziculara (abdomen acut), indicatia operatiei este obligatorie.
In prealabil, bolnavul va fi pregatit i n functie de datele oferite de
examenul clinic si de laborator.
Se vor administra antibiotice in doze mari :
Ampicilina 1 – 2 g la 4 – 6 ore, apoi la 8 ore.
In raport cu datele furnizate, de hemocultura sau bilicultura, recoltate in
timpul operatiei, se a dauga Kanamicina 15 mg/kg corp/zi.
Se mai poate folosii Gentamicina 3 – 5 mg/kg corp/zi.
La pacientii care au afectiuni renale se vor folosii doze mai mici
de Gentamicina.
In cazul in care examenele de laborator au evidentiat Clostridium, in
prezenta un ei colecistite emfizematoase, se face tratament intens cu doze
mari de Penicilina G 10 – 15 milioane U.I./zi, intravenos.
Momentul interventiei chirurgicale trebuie apreciat de la caz la caz printr -o
colaborare stransa medico -chirurgicala, deoarece in une le cazuri de colecistita
acuta temporizate au aparut dificultati pentru chirurg din cauza aderentelor de
vecinatate consecutive reactiilor inflamatorii care se organizeaza.
Interventia chirurgicala consta in colecistectomie si explorarea canalului
coledoc . In unele cazuri se efectueaza colecistectomie cu sonda Pezzer pentru
drenaj extern.
B) Complicatii
Complicatiile acestei boli sunt severe, iar descoperirea formelor grave duc
la necesitatea interventiei de urgenta.
1. Gangrena veziculei biliare
Este o complicatie, care survinea in procent de 25 % inainte de aparitia
antibioticelor.
Un procent de 15 – 20 % dintre pacientii cu gangrena veziculara sunt predispusi
la perforatie veziculara. Cea mai mare parte a gangrenelor se produc in colecistite
acute car e apar pe fondul unei litiaze biliare.
Simptomatologie este cea descrisa in cazul colecistitelor gangrenoase.
2. Perforatia
Este o complicatie a colecistitei acute care impune interventia chirurgicala
de urgenta. Aceasta poate survenii in 6 – 7 zile de la debut, cu semne de
peritonita generalizata in peste 60 % din cazuri.
98
3. Pneumocolecistul acut
Este o complicatie mai rara, caracterizata prin prezenta aerului in colecist, vizibil
la examenul colecistografic.
Factorii care contribuie la aparitia ac estei complicatii sunt : obstructia canalului
cystic, calculii, actiunea unor microorganisme in colon (bacilul Clostridium
perfringens). Evolutia duce catre necroza si perforatia veziculei biliare.
4. Pancreatita
Poate complica colecistita acuta. Examenul de laborator a amilazuriei,
amilazemiei, ca si aglicozuriei tranzitorii, poate sugera o astfel de complicatie.
In evolutia colecistitei acute cand apar semne de atingere pancreatica,
este vorba in majoritatea cazurilor de o pancreatita edematoasa cu
evolutie benigna.
5. Alte complicatii ale colecistitei acute
piocolecistul cu puroi steril – apare frecvent cand bolnavul a fost tratat cu doze
mari de antibiotice;
supuratii periveziculare;
abcese subfrenice si in loja hepatica a veziculei biliare;
fistule biliodigestive si biliobiliare;
plastron dur in hipocondrul drept, ca semn de persistenta a unei infectii
torpide cronicizate;
colangita – in acest caz se adauga febra mare intermitenta, frison, icter
sau subicter. Complicatia este cauzata de cal culoze coledociene.
C) Prognostic
Prognosticul nu este grav, si depinde in mare masura de respectarea dietei si
de inflamatiile supra -adaugate. Complicatiile litiazei biliare sunt cele care impun un
prognostic sever.
D)Laparoscopia
Este o procedura chirurgi cala care se realizeaza prin incizii foarte mici, la nivelul
abdomenului, cu aparatura de apecialitate. Laparoscopul este introdus in cavitatea
abdominala si ofera chirurgului o imagine extreme de clara pe un monitor TV, din
interiorul abdomenului. Acest t ip de chirurgie se numeste chirurgie,,minim invaziva,,
datorita inciziilor forte mici si a impactului minim asupra structurilor organismului.
99
AVANTAJELE INTERVENTIEI LAPARASCOPICE
Se evita o incizie lunga de 10 -20 de cm a peretelui abdominal care este in locuita
de 4 incizii separate de aprox 0,5 -1,5 cm. Se reduc mult durerile postoperatorii de
plaga, precum si complicatiile plagii (infectii, dezunire), complicatiile respiratorii
postoperatorii, dispare riscul eventratiilor.
reluarea rapida postoperator a tranzitului intestinal, bolnavul se poate
alimenta din prima zi.
complicatiile postoperatorii sunt putine, bolnavul se poate mobiliza la
cateva ore dupa operatie, timpul de spitalizare este redus la 2 -3 zile.
dupa 7 -10 zile bolnavul isi poate relua acti vitatea.
costul este mult mai mic.
Colecistectomia Este interventia chirurgicala prin care se extirpa vezicula biliara si
canalul cistic. Intervalul optim de efectuare este intre ziua a patra si a saptea de la
criza acuta, cand procesel plastice si aderen tele periveziculare nu s -au organizat
inca. Interventia se face cu anestezie generala.
Calea de abordare poate sa fie anterograda sau retrograda, prima fiind preferata
pentru ca expune mai putin la riscul lezarii caii biliare principale.
Ingrijirile post operatorii sunt cele obisnuite intr -o interventie pe abdomen.
Antibioterapia continua cu formula initiala preoperator (se prefera Ampicilina).
Cresterea mortalitatii prin colecistita acuta este consecinta varstei avansate,
severitatii litiazei biliare cu e volutie indelungata si temporizarii nejustificate a formei
sale acute. Avand in vedere aceste elemente, cat si faptul ca tratamentul nechirurgical
nu da rezultate satisfacatoare, orice litiaza biliara are in prezent indicatie operatorie,
100
ANEXE
1.Stati stica privind bolnavii de colecistita acuta
Din 1522 de pacienti cu colecistita acuta, operati laparoscopic, 410 au fost de
sex masculin si 1112 au fost de sex feminin. Astfel s -a confirmat incidenta mai mare
a afectiunilor veziculei biliare, la femei.
Repartitia cazurilor in functie de locul de provenienta, arata o pondere a
bolnavilor din mediul urban – 1258, in raport cu cei din mediul rural – 264. Varsta
medie a pacientilor din esantionul studiat a fost de 54,88 si 25, varsta minima fiind
de 25 ani si maxima de 86 ani. Repartitia pe grupe de varsta a aratat o frecventa mai
mare la categoria de varsta 41 -50 ani, 61 -70 ani.
Patologia asociata colecistitei acute este destul de variata, exista o
predominanta: HTA -31.93%, bolilor cardiace cum ar fi: BCI, I MA in atecedente,
tulburari de ritm cardiac si boli valvulare 23,39%, al DZ 12,08% si al obezitatii
17,93%. Aceste boli determina o crestere a riscului anestezic si operator, influientand
in mod negativ evolutia postoperatorie.
Patologia asociata colecist itei acute, in esantion:
PATOLOGIE Nr. PAC. PROCENT
HTA 486 31.93%
Boli cardiace 356 23.39%
Obezitate 273 17.93%
DZ 184 12.08%
Ciroza hepatica 35 2,29%
Hepatita Cr. 88 5, 77%
Afectiuni neurologice 44 2.89%
Patologie endocrina 36 2.4%
Afect. Gast ro-intestinale 292 19.18%
Alergii medicamentoase 109 7.21%
Litiaza renala uni/bilaterala 73 4.8%
IRC azotata fixa 7 0.48%
Chist renal 5 0.32%
Afect. Respiratorii 51 3.37%
Afect.reumatologice 29 1.9%
Anemie hemolitica 36 2.4%
101
Neoplazii 27 1.77%
Patologie genitala feminina 45 2.95%
Afect.oculare 14 0.96%
Afect.psihice 29 1.92%
Varice membrele inf. 44 2.88%
Hernie inghinala/ombilicala 31 2.03%
Tabloul clinic al durerilor
Acesta a fost dominat de durerile abdominale, greturi, varsaturi si febra ,
totusi varsaturile, febra si greturile au fost prezente inconstant.
Durerile abdominale au fost prezente in toate cazurile, iar sediul durerilor a fost
distribuit astfel:
SEDIUL DURERII Nr.PAC PROCENT
Hipocondrul dr. 806 53%
Epigastru/Hipocondru dr 487 32%
Exclusiv epigastru 47 3%
Periombilical 182 12%
Se observa ca, in peste 85% din cazuri, durerile au avut o localizare specifica
afectiunii. Durerile din hipocondrul drept corespund formelor mai avansat evolutiv
de colecistita acuta. Acest fapt es te intarit de un alt studiu in care la 45% dintre
bolnavii operati, buletinul histo -patologic a relevat forme de colecistita acuta
flegmonoasa si gangrenoasa. De aici rezulta ca prezenta durerii reprezinta un criteriu
clinic de importanta si gravitate.
102
ANEXA. 2
103
ANEXA. 3
104
BIBLIOGRAFIE
1. IFRIM M. – Compendiu de anatomie. Editura stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1999
2. PAPILIAN V. – Atlas de anatomia omului. Editura medicala, Bucuresti, 1992.
3. SARAGEA M. – Tratat de fiziopatologie. Editura Ac ademiei Române, Bucuresti,
1994.
4. MOGOS Gh. – Urgente în medicina clinica. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1992.
5. PRISCU Al. – Chirurgie. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.
6. TITIRCA LUCREȚIA – Urgente medico -chirurgicale. Editura medicala,
Bucuresti, 1994.
7. TITIRCA LUCREȚIA – Breviar de explorari functionale. Editura medicala,
Bucuresti, 1994 .
8. TITIRCA LUCRETIA – Ghid de nursing si tehnici specific.
9. GOOGLE – Imagini
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect Licenta Complet Copy (2) [621315] (ID: 621315)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.