Proiect Licenta 2020 [609219]

1
UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” din BACAU
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI
ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENTA

Îndrumător lucrare,
Lect. univ. dr. Violeta URBAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” din BACAU
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE, JURIDICE SI
ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT

ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA SI
DESFASURAREA ACTIVITATII
COMERCIALE – Studiu de caz ALTEX
ROMANIA

Îndrumător lucrare,
Lect. univ. dr. Violeta URBAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 1. FIRMA ȘI FUNCȚIUNILE SALE ………….. Error! Bookmark not defined.
1.1 Structura sistemului firmei ………………………….. …………. Error! Bo okmark not defined.
1.2 Funcțiunile firmei ………………………….. ……………………… Error! Bookmark not defined.
1.3 Funcțiunea comercială ………………………….. ………………. Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 2. COMERȚUL ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.
2.1 Comerțul: definire, istoric, conținut, funcții ……………… Error! Bookmark not defined.
2.1.1 Definirea noțiunii de comerț ………………………….. … Error! Bookmark not defined.
2.1.2 Scurt istoric ………………………….. ……………………….. Error! Bookmark not defined.
2.1.3. Conținutul activității de comerț ……………………….. Error! Bookmark not defined.
2.1.4 Funcții ale comerțului ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
2.2 Actele de comerț ………………………….. ………………………. Error! Bookma rk not defined.
2.2.1 Actele de comerț naturale ………………………….. ……. Error! Bookmark not defined.
2.2.2 Actele de co merț proforme ………………………….. ….. Error! Bookmark not defined.
2.2.3 Actele de co merț în virtutea teoriei accesoriei …….. Error! Bookmark not defined.
2.3 Comerciantul ………………………….. ………………………….. .. Error! Bookmark not defined.
2.3.1 Definirea noțiunii de comerciant ………………………. Error! Bookmark not defined.
2.3.2 Restricțiile cu privire la libertatea de a exercita diverse activități comerciale Error!
Bookmark not defined.
2.3.3 Obligațiile și prerogativele comerciantului …………. Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
ACTIVITĂȚII COMERCIALE ȘI POSIBILITĂȚILE DE MODERNIZARE A ACESTEIA
ÎN CADRUL S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L. ………………….. Error! Bookmark not defined.
3.1. Prezentare generală și scurt istoric ………………………….. Error! Bookmark n ot defined.
3.2 Organizarea și desfășurarea magazinel or Altex …………. Error! Bookmark not defined.
3.3 Sistemul de prețuri practicat de S.C. ALTEX ROMÂNIA Error! Bookmark not defined.
3.4 Activitatate a comer cială în cadrul S.C. ALTEX ROMÂNIA …… Error! Bookmark not
defined.
3.4.1 Rețeaua de magazine S.C. Altex în Romnânia ……. Error! Bookmark not defined.
3.4.2 Organizarea transportului ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.
3.4.3 Organizarea depozitării la S.C. ALTEX ROMÂNIA Error! Bookmark not defined.
3.4.4 Ambalarea produselor și service -ul …………………… Error! Bookmark not defined.
3.5 Implementarea noilor tipuri de activități comerciale în cadrul S.C. Altex România Error!
Bookmark not defined.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. …………….. Error! Bookmark not d efined.

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined.

4
ANEXE ………………………….. ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.

INTRODUCERE

Îndeplinirea obiectului de activit ate al oricărei firme cu succes presupune realizarea
circuit ului economic : aprovizionare -producție -vânzare , având o eficiență ridicată. Aceste trei
elemente ale circuitului constituie concepte complex e, cărora le corespund activități componente
specifice, care vizează probleme le de organizare , conducere, planificare, control și evaluare.
Activitățile de aprovizionare și desfacere sunt plasate în cad rul funcției comerciale , alături
de activitățile de marketing. De -a lungul timpului însă, dat fiind ca s -a ajuns la o amplificare a
relațiilor economice, cat si la o creștere a complexității activităților , s-a ajuns la înființarea
compartimentelor d e marketing în care sunt adăugate și activitățile funcției comerciale .
Cele două componente ale circuitului economic, aprovizionarea și vânzarea produselor nu
pot fi aborda te în mod separat , ele fiind într-o legătura de condiționare reciprocă: firmele
comercialize ază acele cantități de bunuri care sunt cerute de piață , la o anumită calitate, bunuri ce
au fost rea lizate consumând un volum specific de resurse (materiale, financiare sau umane ).
„În literatura de mar keting, cele două componente ale circuitului economic sunt analizate
plecând de la două categorii economice diferite , cererea și oferta . Astfel, tot ceea ce alcătuiește
ansamblul intereselor legate de cererea de mărfuri (analiza pieței , planificarea strategică de
marketing, marketingul operațional – aplicat la nivelul celor patru componente ale mix -ului de
marketing – etc.) este definit prin conceptul „marketing în aval”, iar tot cee a ce vizează oferta de
mărfuri (procesul de achiziție , analiza furnizorilor, analiza cererilor de ofertă, ne gocierea cu
furnizorii etc.) este descris prin conceptul de „marketing în amonte” ”1.
Între in put-urile și output-urile oricărei firme este necesar să existe un echilibru, resursele utilizate
trebuind să se potrivească cu necesitățile reale, exprimate în t ermeni de piață . Echilibru l acesta se
poate realiza printr -o coordonare chibzuită a activităților realizate de către cei cuprinși de-a lungul
circuitului economic , dar îndeosebi celor ce sunt strict responsabili de activitățile de aprovizionare
și desfacere .
Adoptarea și aplicarea planului de marketing de către o firmă înseamnă folosirea unui
sistem potrivit de conducere care să per mită o coordonare chibzuită a operațiilor acesteia, în
concordanță cu felul in care evoluează mediului în care aceasta acționează și o mobilizare ideală a
resurselor materiale, financiare, umane și informaționale , astfel încât obiectivele propuse să poată
fi atinse.
„Man agementul activității de marketing implică activități de analiză, planificare, implementare și
control a acelor programe care sunt destinate să creeze, extindă și să mențin ă schimburile
avantajoase cu piețele țintă vizate, în vederea atingerii obiectivelor organizației , satisfacerii
nevoilor clienților și în interesul societății”2.
„Planificarea strategică de marketing definește misiunea și obiectivele generale ale firmei.
Îndeplinirea obiectivelor strat egice de ansamblu ale firmei se realizează prin interm ediul unor
activități specifice, în cadrul unui proces de marketing, proces influențat de anumiți factori.
Elaborarea politicii de marketing a firmei implică corelarea celor mai juste și importante deci zii
vizând elementele mixtului de marketing: produsul, prețul , distribuția și promovarea. Proiectarea

5
și aplicarea acelui mix de marketing care să permită atingerea obiectivelor propuse pe piețele țintă
implică punerea în funcțiune a celor patru funcții ale managementului activității de marketing:
analiză, pla nificare, implementare și control”3.
Analiza pieței și a mediului de marketing în care operează firma vizează separarea problemelor
strategice de cele operative, abordându -se atât element e ale companiei cât și elementele sistemului
de market ing. Acest demers este absolut necesar pentru a putea identifica cele mai atractive ocazii
și pentru a diminua sau evita amenințările , studiindu -se totodată, punctele slabe și punctele forte
ale firmei.
Planificarea activității de marketing vizează stabili rea strategiilor specifice care vor permite firmei
să îndeplinească obiectivele strategice generale, planurile de marketing detaliindu -se, după caz, în
planuri pentru fiecare subdiviziune, produs și mar că în parte. În această etapă se previzionează
factori i relevanți de marketing, astfel încât să se determine atitudinea și comportamentul firmei
față de concurenți, comerț și clienți, managementul de marketing strategic devenind fundament
pentru marketingu l operativ, respectiv pentru determinarea deciziilor t actice de marketing și pe
termen scurt. Totodată, plecând de la aceste obiective, se concepe mixul de marketing.
Implementarea reprezintă o funcție a managementului activității de marketing care permite
transformarea planurilor strategice și de marketing î n acțiuni care vor contribui la atingerea
obiectivelor firmei.
Controlul constă în determinarea și evaluarea rezultatelor activităților și planurilor de marketing,
precum și adoptarea acelor măsuri de c orecție necesare îndeplinirii obiectivelor propuse.

1. Brânză A., Niță C., Luca F.A., „Auditul în mar keting”, Ed. „ECRAN Magazin”, București,
1999.
2. Kotler P h., Saunders J., Armstrong G., Wong V., „Prin cipiile marketingului”, Ed. Teora,
București, 1998, pag.52.
3. Kotler Ph.,ș.a., Op cit., pag.128 -130; F lorescu C., Mâlcomete P., Pop N.Al., „Marketing”,
Dicționar explicativ, Ed. Economică, București, 2003, pag.352 -355.

6

7

CAPITOLUL 1. FIRMA ȘI FUNCȚIUNILE SALE

1.1 Structura sistemului firmei

Functiunile firmei

Functiunea reprezinta ansamblul proceselor de munca omogene, asemanatoare sau
complementare, care contribuie la realizarea aceluiasi sau acelorasi obiective.
In esenta, prin activitate desemnam ansamblul p roceselor omogene sau inrudite ce concura
nemijlocit la realizarea acelorasi obiective.
Prin atributie desemnam un proces de munca precis conturat, care se executa periodic si uneori
continuu, ce implica cunostinte specializate si concura la realizarea unu i obiectiv specific .
Sarcina re prezinta o componenta de baza a unui proces de munca complex sau un proces de munca
simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regula, se atribuie spre realizare
unei singure persoane.
Functiunile, activitatile, atributiile au un caracter dinamic .
Este prezentat, succinct, continutul functiunilor unei firme industriale, cea mai complexa din punct
de vedere organizatoric.

Functiunea de cercetare – dezvoltare

Caracteristica esentiala a organizatiilor moderne o reprezinta amploarea fara precedent a
proceselor consacrate crearii si implementarii noului in tehnica, economie si management.
Principala cauza a acestei adevarate mutatii o constituie progresul stiintifico -tehnic contemporan.
In fapt, amploare a si rolul crescand pe care il au activitatile de cercetare -dezvoltare in organizatiile
moderne reprezinta principala reflectare la nivel microeconomic a transformarii stiintei intr -un
vector al dezvoltarii economice. In acest context, ansamblul problemelo r privitoare la activitatile
de cercetare -dezvoltare dobandesc noi dimensiuni si implicatii, atat teoretice, cat si
practice. Fireste, in abordarea lor punctul de plecare il constituie insasi definirea functiunii de
cercetare -dezvoltare.
De retinut ca prog resul stiin tifico-tehnic este abordat in sens larg, considerandu -se ca se refera la
toate tipurile de procese din organizatie. Ca urmare, in cadrul functiunii de cercetare -dezvoltare
deosebim trei activitati
principale: previzionare, conceptie tehnica si o rganizare.
A. Activitatea de previzionare a functionarii si dezvoltarii firmei Activitatea de previzionare consta
in elaborarea proiectelor strategiilor si politicilor firmei, concretizate in prognoze si planuri, in
defalcarea pe perioade si principalele s ubdiviziuni organizatoric e si in urmarirea realizarii lor.
B. Activitatea de conceptie tehnica. In cadrul acestei activitati se include ansamblul cercetarilor
aplicative si dezvoltarilor cu caracter tehnic efectuate in cadrul firmei.

8
C. Organizarea. In cal itatea sa de activitate p rincipala a firmei, organizarea reuneste ansamblul
proceselor de elaborare, adaptare si introducere de noi concepte si tehnici cu caracter organizatoric.
Prin functiunea de cercetare -dezvoltare se desemneaza ansamblul activitatilor desfasurate
in organizat ie prin care se concepe si se implementeaza progresul stiintifico -tehnic.

2. Functiunea comerciala

A. Aprovizionarea tehnico -materiala. Activitatea de aprovizionare a firmei reuneste ansamblul
atributiilor prin care se asigura pr ocurarea materiilor prime , materialelor, combustibilului,
echipamentelor de productie si a altor factori materiali de productie necesari realizarii obiectivelor
societatii comerciale sau regiei autonome.
B. Vanzarea. Activitatea de vanzare reuneste ansambl ul atributiilor prin care se asigura nemijlocit
trecerea produselor si serviciilor din sfera productiei in sfera circulatiei.
C. Marketing.Activitatea de marketing cuprinde ansamblul atributiilor prin care se asigura
studierea pietei interne si externe, cu noasterea necesitatilor s i comportamentului consumatorilor
in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vanzarii
produselor finite, semifabricatelor si lucrarilor cu caracter industrial furnizate de societa tea
comerciala sau regia autonoma si a satisfacerii cerintelor acestora.
Functiunea comerciala incorporeaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei
pietei, de procurare nemijlocita a materiilor prime, materialelor, echipamentelor de
product ie etc. necesare desfasur arii productiei firmei si de vanzare a produselor,
semifabricatelor si seviciilor acesteia.

3. Functiunea de productie

Procesele de productie ce se desfasoara in cazul firmelor industriale se pot clasifica in functie de
mai multe criterii. Din punctul de vedere al participarii la transformarea obiectelor muncii in
produse finite, semifabricate si servicii procesele de productie se clasifica in: procese de baza,
auxiliare si deservire . Din punct de vedere organizatoric, adica al n aturii obiectiv elor urmarite si
al proceselor care o alcatuiesc, functiunea de productie din firma
industriala se poate grupa in cinci activitati principale :
Ø programarea, lansarea si urmarirea productiei;
Ø fabricatia sau exploatarea;
Ø contr olul tehnic de calitate;
Ø intretinerea si repararea utilajelor;
Ø productia auxiliara de energie, aburi.
In afara acestora, in cadrul functiunii de productie exista si un grup de atributii cu caracter general,
exprimari organizatorice ale unor pro cese de munca ce vizeaza doua sau mai multe din activitatile
enumerate. Intre acestea mentionam organizarea utilizarii intr -o masura cat mai mare a capacitatii
de productie, reducerea consumurilor specifice, aplicarea normelor de protectie a muncii.
A. Pro gramarea , pregatirea, lansarea si urmarirea productiei. In cadrul acestei activitati sunt reunite
atributiile prin care se determina cantitatile de produse si servicii ce trebuie realizate in perioade
reduse, pe locuri de munca, cu respectarea anumitor con ditii de calitate si consum de munca vie si
materializata, precum si comunicarea lor executantilor si verificarea obtinerii acestora.
B. Fabricatia. Componenta principala a functiunii de productie, in cadrul careia se utilizeaza masa
principala a resurselo r unitat ii industriale – in medie intre 80 – 90% – este fabricatia. In fapt,

9
fabricatia implica o singura atributie principala – executarea produselor si serviciilor programate
din obiectele muncii asigurate prin activitatea de aprovizionare, conform cerint elor de calitate,
de cantitate si termenelor stabilite anterior.
C. Controlul tehnic de calitate. Activitatea de control tehnic de calitate reuneste ansamblul
proceselor prin care se compara caracteristicile calitative ale resurselor materiale ale organiza tiei
industriale si ale produselor executate in cadrul ei cu standardele si normele de calitate, asigurandu –
se pe aceasta baza incadrarea in prevederile ultimelor.
D. Intretinerea si repararea utilajelor si a celorlalte mijloace fixe. Activitatea de intret inere si
reparare a utilajelor reuneste ansamblul proceselor de munca din cadrul organizatiei menite sa
asigure mentinerea echipamentelor de productie si a celorlalte dotari in stare de functionare
normala, prin preintampinarea si eliminarea efectelor uzur ii fizic e si, in masura posibilului, morale.
E. Productia auxiliara. In cadrul acestei activitati sunt reunite procesele de munca prin care se
asigura, din surse interne ale intreprinderii, energia electrica, termica, aburul, apa etc. necesare
desfasurarii in bune conditii a proceselor productiei de baza si a celorlalte procese de munca din
cadrul organizatiei.
Aceasta functiune poate fi definita ca ansamblul proceselor de munca din cadrul
intreprinderii prin care se transforma obiectele muncii in produse f inite, s emifabricate si
servicii si se creeaza nemijlocit conditiile tehnico -materiale, organizatorice si de deservire
necesare desfasurarii fabricatiei in bune conditii.

4. Functiunea financiar -contabila

Intrucat reflecta din punct de vedere economic toate celelalte activitati ce se desfasoara in
societati comerciale si regii autonome prin prisma unor elemente valorice integrative,
functiunea financiar -contabila are un pronuntat caracter sintetic. In conditiile tranzitiei la economia
de piata, ale situ arii in prim plan a factorilor economici, activitatile financiar -contabile isi modifica
substantial continutul si devin din ce in ce mai importante. In cadrul functiunii financiar -contabile
deosebim trei activitati principale: financiara, contabilitatea si controlul financiar de gestiune.
Functiunea financiar -contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura
resursele financiare necesare atingerii obiectivelor organizatiei, precum si evidenta valorica
a miscarii intregului sau patrimoniu.
A. A ctivitatea financiara . Ansamblul proceselor prin care se determina si se obtin resursele
financiare necesare atingerii obiectivelor intreprinderii reprezinta activitatea financiara.
B. Contabilitatea. Contabilitatea, a doua componenta a functiunii analiza te, reuneste ansamblul
proceselor prin care se inregistreaza si se evidentiaza valoric resursele materiale si financiare ale
agentului economic.
C. Controlul financiar de gestiune. In cadrul acestei activitati – pe care unii specialisti o considera
ca o co mponenta a activitatii financiare – se includ ansamblul proceselor prin care se verifica
respectarea normelor legale cu privire la existenta, integritatea, utilizarea si pastrarea valorilor
materiale si banesti cu care firma este dotata.

5. Functiunea de personal

In cadrul functiunii de personal se pot delimita mai multe activitati :
Ø previzionarea necesarului de personal;
Ø formarea personalului;

10
Ø selectionarea personalului;
Ø incadrarea personalului;
Ø evaluarea personalului;
Ø motivarea personalului;
Ø perfectionarea personalului;
Ø promovarea personalului;
Ø protectia salariatilor (protectia muncii si protectia sociala).
Activitatile de personal se realizeaza printr -un cumul de atributii, cum ar fi: participarea la
elaborarea strategiei si politicii generale a firmei; elaborarea de propuneri pentru politica de
personal a firmei; stabilirea necesarului de personal in perspectiva pe specialitati; intocmirea
planurilor de pregatire a personalului; or ganizarea orientarii profesionale a personalului;
organizarea selectionarii personalului; efectuarea selectionarii personalului;
Ansamblul proceselor din cadrul organizatiei prin care se asigura resursele umane necesare,
precum si utilizarea, dezvoltarea si motivarea acestora constituie continutul functiunii de personal.
Functia de personal include activitati ca: organizarea incadrarii personalului; efectuarea incadrarii
personalului; organizarea evaluarii personalului; evaluarea personalului; organizarea
perfectionarii person alului managerial si de executie.

1.3 Functiunea comerciala
Funcțiunea comercială „încorporează ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii și ofertei pieței,
de procurare nemijlocită a materiilor prime, materialelor, echipamentelor de producție etc.
necesare desfășurării producției firmei și de vânzare a produsel or, semifabricatelor, serviciilor
acesteia.” O. Nicolescu susține că în cadrul funcțiunii comercia le se pot distinge activitățile de
aprovizionare, vânzare și marketing. Cu toate acestea, alți specialiști susțin – așa cum am evidențiat
și în prezentarea fu ncțiunilor organizației – că, în multe organizații, marketingul s -a desprins de
pe locul de activi tate în cadrul funcțiunii comerciale și a devenit chiar o fu ncțiune a organizației
moderne, orientate spre client.
Activitatea de aprovizionare a organizație i cu materii prime, materiale, combustibil i, energie –
practic cu toate resursele materiale necesare – în volumul, structura și momentul de timp în care
sunt necesare în producție, precum și activitatea de desfacere a produselor realizate, constituie
activ ități vitale pentru supraviețuirea și dezvoltarea organizației.

1. CONSI DERAȚII PRIVIND SISTEMUL INFORMAȚIONAL COMERCIAL

Funcțiunea comercială este foarte s trâns legată de funcțiunea de producție și, de altfel, de toate
funcțiunile organizației, atât pri n activitatea de aprovizionare – situată în aval de producție – cât și
prin cea de desfacere – situată în amonte de producție.
Subsistemul informațional comercial trebuie să acționeze astfel încât să pună în mișcare toate
modulele care îl compun și prin c are se interferează și in tercondiționează cu toate celelalte

11
subsisteme funcționale, asigurând astfel un echilibru dinamic între posibilităț i și cerințe, între ceea
ce se cere pe piață și ceea ce se produce.
Specialiști i susțin că modulele aferente subsist emului informațional comercial sunt:

1. Aprovizionarea – internă sau din import – cu resurse materiale, în cantitatea, calitatea,
structura și momentul de timp în care sunt necesare desfășurării continue a activității de
producție.
2. Desfacerea – livrarea ritm ică, în concordanță cu graficele de livrare stabilite, a produselor
obținute în activitatea de producție.
3. Contractele economice – încheiate cu beneficiarii/cumpărătorii și cu furnizorii.
4. Stocurile – asigurarea stocurilor optime de materii prime, materiale , piese de schimb,
produse finite etc., cu evitarea suprastocării și rupturilor de stoc, reducerea la minimum a
stocurilor cu mișcare lentă și, pe cât posibil, lichidarea celor fără mișcare.
5. Normele de consum – utilizarea judicioasă a resurselor materiale, valorificarea completă
și complexă a bazei pro prii de materii prime.
6. Recuperări și recondiționări – recuperarea și reintroducerea în consum a materialelor
refolosibile rezultate din procesul de producție și consum.
În afara celor șase module care formează structura de bază a subsistemului infor mațional comercial
al organizației, mai există încă două module numite „ module de rutină ”:

1. Nomenclatorul resurselor materiale și codificarea acestora ;
2. Asigurarea capacităților de recepție .

În acest context, structu ra sistemului informațional comercial ar putea fi reprezentată ca în figura
nr. 4.5.

SISTEMUL
INFORMAȚIONAL
COMERCIAL

Modulul
Aprovizionare

Modulul
Desfacere

Modulul
Contracte
economice
Modulul Norme
de consum

Modulul
Recuperări și
recondiț ionări

Modulul
Stocuri

Nomenclatorul de materiale codificat

Capacități de recepție, depozitare și conservare

12

Figura nr. 4.5 Structura subsistemului informațional comercial
(după D. Fundătură – op. cit.)
În cadrul subsistemului informațional co mercial, între diferitele sale module, precum și în cadrul
acestora, pe baza datelor și informațiilor care circulă permanent în interiorul și în afara acestuia,
au loc multiple conexiuni directe și inverse, cu un caracter continuu și dinamic.
Pentru a se asigura derularea eficien tă a contractării, aprovizionării și desfacerii este necesar ca
sistemul informațional aferent funcțiunii comerciale să respecte o serie de cerințe :
• asigurarea unui grad ridicat de operativitate;
• asigurarea unui caracter preventiv;
• cunoașterea operativă a modului și gradului de utilizare a resurselor;
• asigurarea unei arii largi de informații;
• asigurarea posibilităților de îmbunătățire și adaptare continuă la oportunitățile și restricțiile
noi care apar, în condițiile în care organiz ația este con siderată ca fiind un
• sistem deschis la mediul extern.

13

CAPITOLUL 2

1.1. Definirea noțiunii de comerț
Unul din cele mai importante domenii ale economiei moderne îl constituie comerțul , el devenind
elementul principal al ec onomiei de piață . Cunoașterea acestui domeniu, interpretarea
fenomenelor care stau la baza actelor de schimb, conturarea proceselor man ageriale specifice
ridică probleme deosebit de complexe pentru a căror rezolvare sunt necesare cunoștințe și analize
științifice de amploare, în cadrul cărora trebuie apelat atât la vastul instrumentar teoretic, oferit e
disciplinele de spe cialitate, cât ș i la experiența practică acumulată de -a lungul veacurilor, comerțul
reprezentând una din cele mai vechi îndeletniciri om enești .
Noțiunea de comerț are un conținut complex, determinând o funcție economică, ce constă în a
cumpăra materii prime sau produse pe ntru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții
convenabile consumatorilor (locul, timpul, cantitățile, sorti mentul și prețul) .
În același timp, aceeași noțiune definește profesiunea unui corp de agenți economici care
acționează în cadrul pieței , asigurând actele de schimb.
Sub aspect juridic , noțiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate asup ra
materialelor sau serviciilor, precum și prestațiile de servicii reali zate între diferitele stadii
ale producției sau obiect între pro ducător și consumator, care, de asemenea, se consideră că
reprezintă acte de comerț.

1.2. O succintă abordare istorică
Privi tă în contextul său istoric, se remarcă faptul că prezența comerțului s -a făcut necesară încă
din momentul în care oamenii au început să comunice între ei. Dacă la început, primii oameni se
mulțumeau cu puține lucruri și se străduiau să -și producă tot cee a ce le era necesar, pe măsura
dezvoltării civilizației, nevoile lor au crescut și nu au mai putut fi satisfăcute decât prin schimb,
creându -se adevărate curente și căutări reciproce. Aceste curente au cunoscut o dezvoltare
continuă, ajungând ca în final să fie soluționate prin comerț, produsele excedentare într -o familie,
colectivitate sau regiune având nevoie de un între prinzător care s ă le caute debușee într -o altă zonă
sau colectivitate, unde ele erau deficitare.
Schimburile care se efectuau la început direct, adică produs contra produs, constituiau așa –
zisul "troc" . Pentru ca acest troc să se poată efectua, era necesar ca trebuințele sau dorințele celor
interesați să coincidă, iar produsele ce urmau a fi schimbate să fie divizibile, sau să aibă valoar e
sensibil egală.
Schimbul a fost mult mai simplu când s -a trecut la folosirea unei mărfi intermediare, numită
monedă . Trocul s -a des compus atunci în două operațiuni: vânzare și cumpărare. Din acest
moment a început adevăratul comerț.
Analizând evolu ția în timp a schimbului, specialiștii în teorie comercială subliniază faptul că se
poate vorbi de o adevărată civilizație comercială , a cărei începuturi trebuie căutate într -un trecut
de peste 4000 de ani.

14
Astfel, China, Mesopotamia, Europa de Nord, făc eau încă de pe atunci comerț la scară
internați onală. Mai multe popoare mediteraneene: cretanii, fenicienii, etc. au fost de asemenea
mari navigatori și negustori. Mai târziu, grecii și apoi romanii au constituit veritabile imperii
comerciale, profitând de îmbunătățirea transporturilor terestre și marine, de crearea și
perfecționarea continuă a sistemelor monetare, de dez voltarea schimbu rilor și a economiei
artizanale.
A urmat apoi pentru Europa, epoca invaziilor barbare și musulmane, care au stimulat a pariția unei
economii "domeniale", o economie închisă, în cadrul căreia, fiecare seni or din Europa feudală
producea tot ceea ce era nece sar asigurării unei vieți foarte aspre.
Începând din secolul al XI -lea se poate vorbi însă de o adevărată "revoluție c omercială" , creându –
se treptat centre puternice de producție și de consum. Astfel, se poate vorbi de existența a doi poli
ai comerțului european: zonele mediteraneene și cele de la Marea Nordului, care au creat între ele
o zonă comercială ce cuprindea Ang lia, Flandra, Champagne, țările de pe Rin și Mosella.
Această revoluție comercială face să apară și negustorul , care la început a fost i tinerant, iar apoi
s-a stabilizat în diferite orașe. Se nasc astfel primele zone de întâlnire între mărfurile din Sud ș i
din Nord, care ulterior vor ceda locul iarmaroacelor, bâlciurilor și marilor târguri europene.
La finele secolului al XI -lea și începu tul secolului al XII -lea, datorită dezvoltării meșteșugurilor și
specializării agriculturii, care au determinat surplusu ri tot mai mari de produse, în cadrul
colectivităților se separă burghezia comercială , care, realizând beneficii mai ușor decât
meșteșug arii, poate să creeze noi așezăminte comerciale.
Secolul al XIII -lea, prin raționalizarea modurilor de viață, adoptarea unui calendar fix, și -a pus
amprenta și pe evoluția comerțului și în sp ecial pe dezvoltarea tehnologiilor comerciale. Au apărut
așa-zisele "practici de comerț" , adevărate manuale de comerț, care enumerau și descriau
mărfurile, tarifele vamale și itinerari ile comerciale, stipulau reguli și principii.
Efecte deosebite asupra activității comerciale a avut descoperirea Americii, de care, în s ec. al XVI –
lea au profitat din plin comercianții, constituindu -se în întreprinderi foarte puternice, atât din punct
de vedere economic, cât și politic.
Tot în secolul al XVI -lea, apar în diverse state europene din zona comercială măsuri protecționiste,
concomitent cu crearea organelor de control general al comerțului și comisiilor consultative ale
comercianților, comisii ca re reprezentau de fapt nașterea viitoarelor camere de comerț.
Îmbunătățirea mijloacelor de comunicație, perfecționarea tehnicii de reali zare a produselor,
apariția manufacturii și a producției la scară mare, generalizarea diviziunii muncii, fac să crească
numărul întreprinzătorilor comerciali și, în același timp, să apară noi specialiști în probleme
comerciale, cum ar fi ne gustorii și banc herii, care prin investițiile lor au contribuit la nașterea și
dezvoltarea a însăși revoluției industriale.
În această e tapă de expa nsiune a existat și o perioadă de frânare a dezvoltării comerțului, este vorba
de Revoluția franceză din 1789, care prin sis temul corporativ și prin introducerea
protecționismului local, cu vămile sale zonale foarte rigide, a căutat să ia măsur i împotriva
concurenței, frânând puternic schimburile.
De-a lungul întregului secol al XIX -lea, industria progresează rapid, cu susținerea liberalismului
în Anglia, Belgia și Țările de Jos, care toate au contribuit din plin la dezvoltarea comerțului. La
aceasta s -a adăugat dezvoltarea și perfecționarea contin uă a căilor de comerț și transport, care au
favorizat atât producția cât și distribuția. Distribuția se separă din ce în ce mai mult de
producție și ca urmare respectivii comercianți devin simpli intermediari (specializați sau
nespecializați) acționând, d upă caz, în funcție de interesele industriașilor.

15
Într-un asemenea context, în prima parte a secolului XX apare și fenomenul de concentrare a
activității comerciale, la început prin crearea "cooperativ elor de consum", ulterior dezvoltându -se
puternic prin apariția marilor magazine, a întreprinderilor cu sucursale multiple, a comerțului
integrat și a altor asemenea forme.
Cele mai importante etape în dezvoltarea comerțului sunt următoarele:

I. O primă etapă o cons tituie dezvoltarea comerțului în cadrul eco nomie preindustriale
În perioada respectivă, vânzarea produselor nu ridica probleme, deoarece meșteșugarii nu
produceau decât foarte puține produse, ceea ce făcea ca cererea să nu poată fi saturată,
predominând astfel starea de penurie. Comerțului îi reve nea doar sarcina asigurării unei
proximități de timp și de loc pentru populația consumatoare, care căuta respectivele
produse.

II. O a doua etapă are în vedere evoluția comerțului în cadrul "economiei de producție"
Realizarea unei producții în serie și în avans se impune a fi vândută pe o piață greu de saturat și
mai ales foarte largă, situată atât în interiorul cât și în exteriorul frontierelor. În aceste condiții,
comerțul devine indispensabil și dr ept urmare se dezvoltă puternic. Dar atât activitatea cât și
influențele sale sunt limitate la zonele de intermediere, produsul este cel luat în calcul, pentru că
el este încă rar, iar consumatorul caută doar prezența și calitatea intrinsecă a acestuia, n u și alte
facilități sau trăsături acorporale ale respe ctivului produs.

III. O a treia etapă, care a început în anii '50 și este în plină dezvoltare în actuala perioadă, are
în vedere evoluția comerțului într -o "societate de consum".
În cadrul acestei e tape, producția de masă este în apogeul său, iar societatea se dezvoltă pe baza
unei economii de piață. În cadrul acestei etape, penuria a cedat locul unei concurențe puternice
între producători și mai ales între distribuitori, vânzare a devenind foarte a nevoioasă și costisitoare.
De aici decurge necesitatea unor eforturi continue pentru a pune la punct tehnici care să permită
întreprinzătorilor să cucerească piața, folosind metode psihologice, psiho -sociologice, cercetări
operaționale, etc. Se modifică astfel însăș i optica de abordare a piețelor, trecându -se de la
ideea de a vinde ceea ce se fabrică, la concepția potrivit căreia trebuie produs în permanență
ceea ce se va vinde. Într-o asemenea situație, comerțului îi revin sarcini mul tiple, adăugând
produsului complexe se rvicii, eșalonate pe întregul parcurs al actului de cumpărare și utilizare,
precum și o serie de condiții ambientale privind realizarea actului de vânzare care devine un
fenomen complex, generator de plăceri și satisfa cții emoționale.

1.3. Funcțiile comerțului
Prin sarcinile asumate și îndeosebi prin depășirea statului său de simplu intermediar, comerțul
joacă un rol extrem de important, atât pentru producător, cât și în raport cu utilizatorii. Înțelegerea
importanței activității desfăș urate de către come rț este legată de funcțiile acestuia și de impactul
acestora asupra celor două categorii de parteneri (producători și utilizatori).

I. Principala funcție a comerțului o constituie cumpărarea mărfurilor de la producăt ori sau
colectori (în cadrul producției agricole foarte dispersate) și transferarea acestora în depozite, în
vederea pregătirii lor pentru vânzare către utilizatorii lor finali sau intermediari.

16
Vânzarea încheie ciclul pe care îl parcurg mărfurile, și conf irmă transferul lor din sfera circulaț iei
în sfera consumației, unde, sub forma unor bunuri de întrebuințare sau servicii, vor satisface
anumite nevoi de consum.

II. A doua funcție a comerțului este stocarea mărfurilor , care ia forma unei preocupări
perma nente de a asigura echilibrul dintre oferta și cererea de mărfuri în cadrul pieței. Această
funcție se datorează locului de intermediar pe care comerțul îl ocupă între producție și consum.
Realizarea de către comerț a funcției de stocaj și prin aceasta a echilibrului față de consum,
presupun e studierea nevoilor de consum, stabilirea direcțiilor în care vor evolua respectivele nevoi.
De asemenea, se are în vedere fenomenul sezonalității producției și a consumului, care impune
comerțului sarcina constituir ii și păstrării uno r partizii de mărfu ri.

III. O a treia funcție importantă a comerțului o constituie fracționarea cantităților mari de
mărfuri pe care le livrează producția, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor
comerciale și asigurarea micilor partizii ce urmează a fi puse la dispoziția consumatorilor .
În această situație se are în vedere o pregătire a mărfurilor pentru vânzare, ținându -se cont de natura
produselor și de structura cererii. O serie de mărfuri nu pot intra în consumul pop ulației decât în
urma unor operațiuni prealabile de pregătire.
Realizarea acestei funcții impun organizarea în cadrul rețelei comerciale a unor operațiuni
specifice cum ar fi:
• porționarea, dozarea și preambalarea mărfurilor;
• prelucrarea lor (în cadrul alim entației publice o asemenea operațiune constituie activitatea de
bază);
• sortarea după criterii comerciale;
• controlul continuu al calității și asigurarea unor condiții optime de păstrare până în momentul
desfacerii;
• alte activități ce țin de pregătirea mărfurilor pentru vânza re.

IV. O altă funcție a comerțului constă în transferul mărfurilor către zonele și punctele cele mai
îndepărtate sau izolate, pentru a fi vândute consumatorilor.
Prin această funcție, comerțul trebuie să acopere spațiul care separă punctele de producție de
punctele de consum. Realizarea funcției respective presupune, pe de o parte, buna cunoaștere a
pieței pe care acționează fiecare întreprinzător comercial, cu condițiile, restricțiile și avantajele
sale specifice, iar p e de altă parte, alegerea celor ma i apropiați furnizori, a căilor ma i scurte și mai
directe de transfer și transport al mărfurilor.

V. O funcție strict specifică comerțului o constituie crearea condițiilor de realizare efectivă a
actului de vânzare cumpăr are.
Realizarea activității comerc iale presupune existența unei baze tehnico -materiale și a unui personal
adecvat, care să ofere posibilitatea cumpărătorului de a alege și a cumpăra produsele de care are
nevoie. Pentru realizarea acestei funcții, comerțul trebuie să dispună de o rețea de unități
(magazine, automate, punct e mobile de vânzare, depozite pentru vânzarea prin corespondență,
etc.) și e un personal specializat care să asigure derularea procesului comercial.

VI. O altă funcție a comerțului este c ea de cercetare a doleanțelor util izatorilor, a sugestiilor
acestora , a capacității lor de cumpărare, a gradului de instruire, a obiceiurilor de consum,

17
precum și a altor asemenea aspecte care stau la baza formării cererii de mărfuri, cât și la cea a
funda mentării politicilor comerciale.
Realizarea acestei funcții presupune existența unui personal de înaltă calificare, capabil să rezolve
problemele confruntării ofertei cu cererea în carul pieței, atât în profil macroeconomic, cât și
microeconomic, la nivelu l fiecărui întreprinzător comercia l. În acest fel, comerțul se impl ică din
ce în ce mai mult în procesul de cercetare.

 În raport cu producătorii:
➢ comerțul operează o regularizare a procesului de fabricație, permițând o eșalonare a producției
pe întregul an, iar prin politica de stocaj și prin sistemul comenzilor în avans , amortizează
oscilațiile cererii, diminuând efectele scăderilor sau creșterilor bruște asupra procesului de
realizare a mărfurilor.
➢ comerțul permite producătorului să -și orienteze sau dir ecționeze în orice zonă producția sa,
folosind rețeaua de distribuți e și să beneficieze de acțiunile publicitare destinate susținerii și
realizării unei mai bune vânzări a produselor.

 În raport cu utilizatorii:
➢ comerțul pune la dispoziția lor, acolo unde se găsesc și atunci când au nevoi e, produsele și
serviciile legate de acestea, în cantitatea și calitatea solicitată, precum și la prețul dorit.
➢ comerțul contribuie la reducerea cheltuielilor consumatorilor legate de achiziționarea celor
necesare, generat e de deplasări costisitoare, produ sul fiind pus la dispoziția cumpăr ătorilor în
imediata apropiere a locului de consum.
➢ comerțul joacă un rol important în asigurarea informării consumatorilor, controlând întregul
sistem de comunicații legat de vânzarea pro duselor și aprovizionarea cu mărfu ri a populației.

Un alt aspect foarte important se referă la clasificarea comerțului din punct de vedere geografic ,
adică structura comerțului.
Potrivit acestui criteriu se distinge următoarea structură:

 Comerțul interior – care are în vedere o activita te în cadrul căreia atât cumpărătorii cât și
vânzătorii implicați în realizarea actelor de vânzare -cumpărare se găsesc în interiorul aceleiași
țări.
 Comerțul exterior – care presupune o activitate în cadrul căreia cumpărătorii sau vânzătorii se
găsesc înt r-o țară străină. În primul caz este vorba de exportatori , iar în al doilea caz se au în
vedere importatorii.
Exemplu : comercianții români care vând mărfuri în S.U.A. apar ca exportatori, în timp ce firmele
românești care aduc mărfuri din S.U.A. reprezin tă importatorii noștri de mărfuri.
 Tranzitul – care surprinde un proces economic în carul căruia mărfurile nu fac altceva decât
să traverseze țara. În acest caz, este de remarcat că aceeași partidă de marfă poate forma
obiectul tranzitului pentru mai mul te țări.

2.2 Actele de comert

Actul de comerț reprezintă o acțiune realizată în procesul realizării unei profesiuni comerciale. Cu
titlu excepțional poate fi calificat drept act de comerț și un act care a avut loc între necomercianți,

18
în cazul în care, prin natura sa, una din părți își fundamentează existența pe exercitarea unei
activități comerciale. Unele dintre aceste a cte sunt con siderate comerciale și atunci cînd autorii, în
funcție de formula utilizată – de exemplu scrisoarea de schimb – sau de obi ectul activității – de
exemplu operațiunile bancare publice – realizează operațiuni de schimb care privesc transferul
titlului de prop rietate în scopuri lucrative.

Dată fiind complexitatea fenomenelor ce au loc în cadrul economic, definirea actelor de com erț
lasă să se înțeleagă că acestea ar acoperi o arie largă de operațiuni, ce pot fi avute în vedere ca
activități comerciale. Drept u rmare, apare necesitatea unei anumite structurări a actelor de comerț.
Pornind de la această necesitate, literatura de spe cialitate distinge următoarea structură: acte de
comerț naturale, acte de comerț formale și acte de comerț potrivit teorie i accesoriei .

Actele de comerț naturale sunt reprezentate de acele activități care prin ele însele reprezintă
comerț, dînd profilul p rofesiunii celor implicați în realizarea lor. În cadrul acestei categorii sunt
cuprinse șase t ipuri de acte comerciale:

Tipul cu pond erea cea mai ridicată îl constituie totalitatea cumpărărilor de mărfuri în scopul
revînzării sau închirierii lor. De menți onat că o singură operațiune de cumpărare, efectuată în scop
lucrativ, este suficientă pentru a constitui actul de comerț, nefiind nec esar să existe neapărat o
repetiție a acestora. Actul de cumpărare trebuie să se refere la mărfuri sau la alte valori, ca titlurile
de rentă, brevetele de invenție etc. Excepție fac operațiunile care se referă la tranzacțiile imobiliare
care su nt excluse d in cadrul actelor comerciale, îmbrăcînd un alt regim juridic. Actul de cumpărare,
efectuat în vederea revînzării sau închi rierii mărfurilor respective, presupune intenția realizării
unui profit. De asemenea, mai trebuie cunoscut faptul că mărfu rile cumpăra te pot fi revîndute sau
închiriate fie în starea în care au fost achiziționate, fie transformate sau puse în funcțiune. De ci,
pentru a reprezenta un act de comerț, vînzarea trebuie să aibă ca obiect mărfuri cumpărate cu
intenția de a fi revîndu te. Aceasta face ca, în unele cazuri, vînzarea anumitor produse să reprezinte
un act civil pentru unul dintre parteneri și un act come rcial pentru celălalt partener. În această
privință, un exemplu clasic este cel oferit de tranzacțiile încheiate între un cultivator a gricol și
negustorii de cereale, morarii sau negustorii de făină. Pentru cultivatorul agricol, vînzarea
reprezintă un act civil, el vînzîndu -și rezultatele muncii, în timp ce pentru negustor sau morar
tranzacția reprezintă un act de comerț, el cumpărînd pe ntru a revinde produsele respective. În
lucrarea sa "Curs de comerț", A. Rapin schițează un tablou interesant, prin care s urprinde cîteva
exemple de acte civile și de acte comerciale:

În cadrul aceleiași grupe a actelor de comerț sunt incluse și activităț ile interpușilor dintre
participanții la tranzacțiile comerciale, cum ar fi curtierii, brokerii etc. Activitatea acestora constă
în a interveni între cumpărător și vînzător pentru a -i pune în relație și pentru a le facilita realizarea
tranzacți ilor impuse de transferul mărfurilor ce formează obiectul actului de vînzare -cumpărare.
Pentru această activitate, curtierii, brokerii sau alte tipuri de asemenea agenți percep un comision
ce reprezintă baza existenței lor și, în același timp, o sursă de p rofit.

Un a lt tip de comerț cuprins în grupa actelor naturale de comerț îl constituie transformarea
materiilor prime în obiecte de co nsum cu condiția însă ca respectivele transformări să fie efectuate
de o întreprindere care are drept scop asigurarea unui anumit prof it din realizarea operațiunilor
respective. Aici, spre deosebire de primul caz, o singură operațiune nu constituie un act de comerț,

19
pentru aceasta fiind necesară o anumită repetabilitate. Drept urmare, nu sunt acte de comerț
transformările efe ctuate de un meseriaș care lucrează cu concursul unui personal redus, pentru
asigurarea existenței sale. Un asemenea meșteșugar caută să-și asigure traiul cotidian și mai puțin
să realizeze un profit. Dealtfel, în statisticile internaționale și în lucrăril e diferitelo r organisme
specializate ale Organizația Națiunilor Unite sau ale Uniunii Europene, meșteșugarii, industria
agricolă și in dustriile extractive (cu excepția celor miniere) nu constituie întreprinderi comerciale.

Prin natura lor, tot acte de comerț sunt con siderate și activitățile de transport. În acest caz, se pleacă
de la premisa că mărfurile sunt orientate și expediate de c ătre punctele de producție spre piețe și
locurile de transformare sau de consum prin grija transportatorilor, care efectue ază astfel a cte de
comerț aducătoare de profit, investind mijloace cumpărate pentru a fi închiriate și utilizate de către
negustori. D e asemenea, sunt considerate ca acte de comerț și înglobate în această grupă toate
operațiunile care privesc activitatea m aritimă (con strucții de nave, cumpărarea și vînzarea de
vapoare, expedițiile, asigurările maritime etc.).

Un grup important de operaț iuni cuprinse în grupa acte lor de comerț îl formează cele referitoare
la activitatea bancară. Băncile, a căror principală activitate constă în a colecta și concentra
fondurile de la diverși particulari pentru a le pune la dispoziția industriașilor sau a co mercianților,
efectuează operațiuni comerciale, întrucît, pentru respectiva activitate, percep anumite comisioane
și dobîn zi, care, în fond, reprezintă prețul capitalurilor împrumutate, iar, prin natura lor,
respectivele comisioane și dobînzi reprezintă su rse de profit pentru întreprinzătorii financiari.

O ultimă grupă de operațiuni, considerate acte de comerț și încadrate î n această primă categorie a
actelor naturale de comerț, este formată din activități mai diverse, cum ar fi cele desfășurate de
agențiile de schimb valutar, birourile de afaceri etc care efectuează operațiuni variate în favoarea
altor întreprinzători (cumpă rări și vînzări de mijloace comerciale, încasarea unor creanțe,
reprezentări în justiție etc.). Tot în această ultimă grupă sunt cuprinse și activitățile întreprinderilor
de spectacole publice, cum ar fi teatrele, cinematografele, agențiile de turism etc.

Actele de comerț proforma sau actele de comerț a căror substanță comercială este dată de forma
lor. Este vorba de o categorie restrînsă de operațiuni care pot îmbrăca forma unor acte de comerț.
Între aceste se înscriu operațiunile realizate sub acoperirea sau prin intermediul scrisorilor de
schimb. De exemplu, agentul A (comerciant sau nu) datorează un milion de lei agentului B
(comerciant sau nu), care, la rîndul său, datorează o sumă asemănătoare agentului C. Într -o
asemenea situație, agentul B poate cer e agentului A să plătească agentului C, la o dată fixată, suma
de un milion de lei, vărsămîntul acoperind, în acest caz, stingerea sau achitarea celor două datorii.
O asemenea operațiune se va cere în scris, redactîndu -se respectiva scrisoare de schimb ami ntită
anterior. Oricare ar fi calitatea (comerciant sau nu) a semnatarului sau natura cauzei
angajamentului (datorie comercială sau nu), operațiunile realizate sub forma scrisorii de schimb
sunt considerate de către codul comercial ca acte de comerț.

Acte de comerț în virtutea teoriei accesoriei . Grupa respectivă cuprinde toate operațiunile ce se
referă la acte care, pur civile prin natura lor, devin comerciale, dacă sunt făcute de către un
comerciant cu ocazia realizării unei anumite laturi a activității sale comerciale. De exemplu, dacă
un comerciant cumpără un autoturism, acesta este un act pur civil pentru o persoană particulară,
dar devine un act comercial pentru același comerciant sau pentru altul, dacă respectivul autoturism

20
este destinat casei sale de comerț pentru a deservi un voiajor comercial sau conducerea firmei în
deplasările sale de afaceri; la fel în cazul mobilierului de birou, al rechizitelor etc. Excepție face
achiziționarea imobilelor care, așa cum se arăta anterior, privește o operațiune exceptată de codul
comercial, asemenea operațiuni fiind considerate acte civile.

2.3 Comerciantul

DEFINITIA COMERCIANTULUI: Codul comercial nu da o definiție a comerciantului, ci
precizează cine are calitatea de comerciant. Art. 7 C. com. prevede ca „Sunt comercianți aceia
care fac fapte de comerț având comerțul ca profesiune obișnuita, si societățile comerciale”.

Calitatea de comerciant o au persoanele fizice care săvârșesc fapte de comerț ca profesiune
obișnuita si societățile care au ca obiect activitatea comerciala. Comerciantul poate fi definit ca
orice persoana – fizica sau juridica – care desfășoară activitate, adică s ăvârșește fapte de comerț
cu caracter profesional.( in cazul nostru persoana fizica).
Activitatea comerciala cuprinde, atât activitatea de producere a mărfurilor si serviciilor, cat si
activitatea de circulație (distribuție) a mărfurilor, noțiunea de comer ciant este o noțiune generica;
ea desemnează orice persoana – fizica sau juridica – care desfășoară, in mod profesional, o
activitate comerciala indiferent de obiectul acesteia.
Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomercia nților, cu consecinte
deosebite asupra raporturilor juridice la care participa.
• Astfel, înainte de începerea activității com erciale; comerciantul este obligat sa ceara
înmatricularea in registrul comerțului; in cursul exercitării activității trebuie sa cea ră
înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele si faptele a căror înregistrare este
prevăzuta de lege; la în cetarea activității, trebuie sa ceara radierea înmatriculării din
registrul comerțului.
De asemenea, orice comerciant are obligația să țină anumite registre comer ciale (de contabilitate)
în care să consemneze toate operațiunile comerciale (art. 22 C. com. ).
In sfârșit, comerciantul este obligat să desfășoare activitatea comercială în condițiile unei
concurențe loiale.
• Pentru a asigura o certitudine asupra naturii și regimului juridic al actelor și operațiunilor
săvârșite de comerciant, legea instituie o prezumție de comercialitate; toate actele și
operațiunile săvârșite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comerț și, deci, supuse
legilor comerciale (art. 4 C. corn.).
Actele comerciale încheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale: în obliga țiile
comerciale codebitorii sunt prezumați că s -au obligat solidar (art. 42 C com.); datoriile comerciale
în bani produc dob ândă de drept, din ziua când devin exigibile (art. 43 C. corn.); în obliga țiile
comerciale, judecătorul nu poate acorda un termen de grație (art. 44 C. com.); în raporturile
comerciale, retractul litigios este interzis (art. 45 C. com.); dovada drepturilo r rezultând din actele
comerciale se poate face cu orice mijloace de probă admise de lege (art. 46 C. corn.).

21

• în cazul încetării p lăților pentru datoriile sale comerciale, comerciantul poate fi supus
procedurii reorganizării judiciare și a falimentului . Această proce dură se aplică numai
comercianților, cu excluderea necomercianților, chiar dacă ei s -au obligat prin acte
comerciale.
• Comercianții pot participa la constituirea unor camere de comerț și industrie, ca organizații
profesionale, destinate să prom oveze și să apere interesele lor.
• Comercianții sunt supuși impozitului pe profitul realizat din activitatea comercială.

COMERCIANT II PERSOANE FIZICE:
Persoanele fizice au calitatea de comerciant dacă săvârșesc fapte de comerț cu caracter profesional.
În concepția Codului comercial, comerciantul persoană fizică este definit nu prin apartenența sa la
un anumit grup profesional, ci prin actele și operațiunile, adică prin faptele de comerț pe care le
săvârșește în mod profesional.
De remarcat că persoana fizică are calitatea de comerciant, atât în cazul când săvârșește fapte de
comerț cu caracter profesional în mod independent, cât și în cazul când realizează această activitate
în cadrul unei asociații familiale, în condițiile Legii 300/2004, s au al unei societăți în
participațiune, în condițiile art. 251 C. com.

CALITATEA DE COMERCIANT:
Dobândirea calității de comerciant
În temeiul Codul ui comercial, calitatea de comerci ant se dobândește în mod diferit, după cum este
vorba de o persoană fizic ă. Deosebirea se explică prin caracterele specifice celor două categorii de
subiecte participante la raporturile comerciale.

Dobândirea calității d e comerciant de către persoana fizică
Potrivit art. 7 C. com., "sunt comercianți aceia care fac fapte de com erț având comerțul ca
profesiune obisnuita”. Pentru a dobândi calitatea de comerciant, persoana fizică trebuie să
îndeplinească două condiții:.
→ Să săvârșească fapte de comerț și să săvârșească faptele de comerț ca o profesiune
obișnuită.
→ Sa săvârșeasca fap te de comerț în nume propriu.
→ Sa savarseasca fapte de comert obiective.
Condițiile cerute pentru dobândirea calității de comerciant.
Pentru a dobând i calitatea de comerciant nu este suficient ca o persoană să săvârșească fapte de
comerț obiective; se cere ca săvârșirea faptelor de co merț să aibă caracter de profesiune.
Săvârșirea faptelor de comerț are caracter profesional când ea constituie o ocupaț ie, o îndeletnicire
permanentă pe care o exercită o anumită persoană.
Pentru dobândirea calității de comerciant este necesară o a treia condiție, ca săvârșirea faptelor de
comerț să se facă în nume propriu.
Conditii privind capacitatea persoanelor fizice
Codul comercial nu cuprinde dispoziții speciale privind capacitatea de a face acte de comerț
izolate. In consecință, pentru încheierea acestor acte se cer a fi îndeplinite condițiile generale ale
dreptului civil referitoare la încheierea actelor juridice.
Capacitatea . In temeiul dispozițiilor Codului comercial și ale Decretului nr. 31/1954 privind
persoanele fizice și juridice, o persoană fizică are capacitatea de a fi comersiant daca are

22
capacitatea deplina de exercitiu . Având o asemenea capacitate, persoan a fizică poate sa -și exercite
drepturile și să -și asume obligatii savarșind acte juridice.
OBLIGATIILE PERSONALE ALE COMERCIANTILOR:
Exercitarea unei activități comerciale impune existența unor condiții care să asigure cadrul juridic
corespunzător. În aces t scop, legea instituie anumite obligații în sarcina acelora care desfășoară
activita tea co mercială ca profesiune, adică a comercianților. Întrucât aceste obligații sunt strâns
legate de exercitarea profesiunii comerciale, ele sunt denumite obligații prof esionale ale
comercianților.
Obligațiile comercianților privind înregistrarea în registrul c omer țului:
→ Inregistrarea și autorizarea funcționării comerciantului (Prin autorizarea
funcționării comercianților, legea înțelege obținerea avi zelor, autorizațiil or și/sau
acordurilor strict necesare pentru începerea activității acestora)
→ Inregistrarea m ențiunilor în registrul comerțului
(a) actele juridice care au ca obiect fondul de comerț (donație , vânzare , locațiune, garanție reală
mobiliară), precum și actel e care aduc modificări înregis trărilor sau mențiunilor ori care fac să
înceteze firma ori f ondul de comerț;
b) modificări privind numele, cetățenia, data și locul nașterii reprezentantului.
c) drepturile de proprietate industrială de care dispune comer ciantul (bre vetele de invenții, mărcile
și indicațiile geografice) ori drepturile asupra fi rmei, emblemei și alte semne distinctive prevăzute
de lege asupra cărora comerciantul are un drept;
d) hotărârea de divorț a comerciantului, precum și cea de împărț ire a bunurilor comune, pronunțate
în cursul exercitării comerțului, în condițiile legii;
e) hotărârea de punere sub interdicție a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia,
precum și hotărârea prin care se ridică aceste măsuri;
f) deschidere a procedurii de reorganizare judiciară sau faliment, după caz, precum și înscrierea
mențiunilor corespunzătoare;
g) hotărârea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care îl fac nedemn de a exercita
această profesie;
Procedura efectuării înregi strărilor în registrul comerțului (Potrivit art. 6 din Legea nr.
26/1990, efectuarea în registrul comerțului a înregistrării și a mențiunilor privind actele și faptele
prevăzute de lege se face numai în baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a
unei hotărâri judecătorești definitive, în afară de cazurile în c are legea prevede altfel.

23

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
ACTIVITĂȚII COMERCIALE ȘI POSIBILITĂȚILE DE MODERNIZARE A ACESTEIA
ÎN CADRUL S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

Altex este o companie din România , cu sediul în Voluntari , care comercializează, pe
altex.ro și în rețeaua națională de magazine, produse electronice, echipamente și componente IT,
electrocasnice mari, electrocasnice mici, apă, sucuri, cafea, cosmetice, articole de îngrijire
personală, articole pentru bebeluși, articole pentru copii, prod use de bricolaj, mașini, anvelope,
vehicule electrice, biciclete, portofele, genți de voiaj și trolere. În februarie 2018, compania are
128 de magazine (dintre care 19 sunt unități Media Galaxy ).
Altex este acționar majoritar la companiile Complet Electro Serv, producătoare de echipamente
IT, și Cometex SA, companie de imobile.
Din grupul Altex mai fac parte și compania de credite de consum Credex, dar și alte firme.
Principalul concurent al companiei este Flanco .

Altex a pornit activitatea în 1992, la Piatra Neamț, în județul Neamț. Dan Ostahie, unul
dintre cei mai cunoscuți antrepreno ri din România, a împrumuta t 10.000 de dolari de la bancă,
bani cu care a început să importe televizoare second -hand din Elveția. Televizoarele aduse din
Elveția erau reparate, iar apoi vândute prin consignațiile care comercializau, printre altele, și hain e
și produse de uz casnic. Ulterior, Dan Ostahie a deschis, în 1993, primul magazin cu electrocasnice
din rețeaua Altex.
1994 -1997: Altex a continuat să -și dezvolte rețeaua de magazine, inaugurând peste 50 de puncte
de lucru, în toate orașele importante d in țară.
2000: Ia naștere grupul Altex, după ce Dan Ostahie a decis să externalizeze serviciile. Grupul
Altex includea, atunci, rețeaua de magazine, firma de logistică și transport 8TIM și firma de
distribuție en -gros Italromtex.
2001: Businessul Altex î și revine și compania inaug urează 22 de magazine noi.
2002: Altex termină anul cu 62 de magazine.
2003: Afacerile Altex explodează, iar compania devine lider în retailul românesc de produse
electronice și electrocasnice, cu o cifră de afaceri de peste 13 6 de milioane de euro.
2004: Altex lansează brandul Media, care se transformă în magazinele de suprafață mare Media
Galaxy. Primul magazin Media Galaxy este deschis în București.
2005: Grupul ajunge la 8 magazine Media Galaxy și la peste 120 de unități A ltex. Dan Ostahie își
anunț ă intenția de a vinde un pachet minoritar din acțiunile Altex și de a ieși cu brandul Altex pe
piețele din estul Europei.
2006: Compania continuă să se extindă și, în iunie, demarează o campanie de rebranding,
construind o nouă identitate vizuală.
2007: Altex atinge o cifră de afaceri de 317 milioane de euro, în creștere cu peste 50% față de
valoarea înregistrată în anul precedent, în contextul în care piața de retail a avansat cu 25%
comparativ cu 2006. Compania își consolideaz ă poziția de lider absolut în retailul de produse
electronice, electrocasnice, IT&C și multimedia din România.

24
2008: Vânzările companiei avansează cu 9,5% raportat la 2007, în ciuda turbulențelor financiare
consemnate la nivel global.
2009: Efectele de p e plan locale ale crizei fi nanciare internaționale erodează afacerile Altex.
Compania intră într -un proces de optimizare a costurilor, care implică închiderea de magazine,
relocări și reducerea spațiilor de de birouri. La finalul anului, rețeaua de magazin e a grupului
numără 64 de u nități Altex și 15 unități Media Galaxy.
2010: Afacerile Altex ating 195 de milioane de euro. Compania redeschide două magazine, în
Alexandria și în Arad. De asemenea, Altex inaugurează, în colaborare cu HP, primului magazin al
brandului HP din Europa.
2011: Grupul Altex, prin divizia sa de real -estate, a deschis un centru comercial în Alba Iulia.
2012 -2017: Afacerile Altex au crescut de la an la an. În 2017, compania a înregistrat o cifră de
afaceri de 3,28 miliarde de lei, cu aproape 20% mai mult față de afacerile consemnate la finalul
lui 2016.
2018: Retailerul depășește, din nou, pragul de 100 de magazine Altex la nivel național. Compania
a anunțat că va investi, în perioada 2018 -2019, peste 37 de milioane de euro în dezvoltarea unui
centru logistic, în comuna Dragomirești -Vale (Ilfov). Centrul l ogistic va fi ridicat în două etape.
Prima etapa se va încheia în primul trimestru din 2019 și va necesita o investiție de 22 de milioane
de euro. EximBank asigură, printr -un credit contractat de Altex, 80% di n banii necesari pentru
construirea primei faze a centrului logistic. Compania estimează că centrul logistic va fi construit
integral până la sfârșitul lui 2019. În viitorul centru logistic vor lucra 200 de oameni. Altex este
unul dintre cei mai mari angaj atori din țară, cu peste 4.000 de salariați.

3.2 Organizarea și desfășurarea magazinelor Altex

În interiorul magazinelor Altex se desfășoare diverse acțiuni cu scop publicitar. Pe pereții interiori
de la intrarea în magazin se află postere cu noile promoții în scopul informării consumatorilor iar
pe televizoarele expuse se derulează spoturile publicitare prezentate și prin mass -media. Privind
modul de aranjare a produselor în vitrine sunt folosite câteva noțiuni de merchandising. Aplicarea
principiil or de Merchandising în cadrul magazinelor Altex se determină după următoarele reguli:

ș Displayul Începe de la cel mai înalt nivel al raftului, se extinde pe întreaga porțiune alocată
displayului (lățime) și coboară până la cel mai de jos raft de expunere . Acesta începe cu cea mai
importantă caracteristică și se continuă până la cea mai scăzută caracteristică a produsului, urmând
ordinea prețului. De asemenea
se începe cu cel mai ridicat preț și se termină cu cel mai scăzut preț.

ș Expunerea culorilor Pe ntru cuptoare cu microunde se face de la cea mai închisă culoare – negru,
gri – spre cea mai deschisă – alb. ș Etichetele de preț Sunt orientate în funcție de fluxul de
consumatori. Eticheta de preț se poziționează în spațiul de expunere al produsului în partea dreaptă
a produsului.

25
ș Catalogul Este așezat în suporți de cataloage numit people –stopper. Acesta se așează în fața
magazinului la intrare.

ș Televizoarele Așezarea acestora începe cu diagonala cea mai mare. Dispunerea pe raft a
televizoarelor în cadrul fiecărei subgrupe de d iagonală se va face după următoarele criterii: tip
ecran , tip sunet, preț, pornind de la cel mai scump TV al subgrupei. Televizoarele în promoții au
maximum două expuneri (în funcție de spațiul de vânzare și stoc): în display (pe raft), în piramidă,
pe ra ftul destinat promoțiilor. Eticheta utilizată în cazul aceasta este de tip A6 și se află poziționată
în dreapta produsului. Toate televizoarele sunt reglate pe același post MTV, Eurosport, Fashion
Channel. Discovery sau Nation al Geographic – fără sunet, ac esta fiind redat de sistemele audio din
magazin. Semnalul de transmisie este de o calitate impecabilă la toate televizoarele. Televizoarele
speciale (plasme, proiectoare cu PIP și altele de acest gen) se află așezate într -o zona grupată pe
rafturi de peret e în funcție de spațiu sau pe standuri speciale și sunt conectate la sistemele Home
Cinema.

ș Audio HI -FI Se poziționează suprapuse pe același raft: un amplificator, un deck și un CD ale
aceleași mărci, conectate la boxe. Eti cheta corespunzătoare este de tipul A6 și este poziționată în
dreapta produsului. Pe display -ul produselor rulează un program demo.
ș DVD și VHS DVD -urile se poziționează pe verticală, urmate apoi de VHS -uri. Unul dintre
DVD -uri este conectat la un telev izor cu diagonala de 51 sau 55 cm. aflat pe raftul imediat inferior.
Așezarea acestora se începe cu cel mai scump DVD și descrește pe verticală în ordinea prețului
(de la cel mai mare preț la cel mai mic). Se folosește o eticheta de tipul A6 poziționată în dreapta
produsului. DVD și VH S sunt conectate la TV astfel încât să se poată face proba în orice moment
la oricare dintre produsele expuse.
ș Audio Mini Sisteme, Micro Sisteme și RCD -uri Așezarea în raft începe din poziția cea mai bună
cu cel mai scump p rodus din categorie și descreș te pe verticală în ordinea prețului/caracteristicii.
17
Acestea sunt așezate astfel încât să poată fi conectate în orice moment pentru a se putea face proba
la oricare dintre produsele expuse. Toate RCD -urile au poziționată an tena la un unghi de 45 de
grade.
ș Camere video și camere foto, walkman -uri, reportofoane, telefoane mobile Pentru magazinele
cu casetă de sticlă închisă sunt înșiruite pe primul raft camere video și camere foto, pe cel de -al
doilea raft sunt poziționate walkmanuri și reportofoane. Pe ultimul raft sunt expuse casetofoane
auto, CD -uri și boxe auto și telefoane mobile. Ordinea din raft începe cu cel mai scump produs din
categorie și descrește pe orizontală în ordinea prețului afișat pe o etichetă de tip A8.
ș Frigorifice Sortarea începe după înălțime în ordine descrescătoare pe fiecare categorie. In cazul
în care sunt mai multe modele de aceeași înălțime se vor expune în ordinea descrescătoare a
prețurilor. Litrajele sunt poziționate în stânga sus colț. "Tran sport gratuit" în partea de jo s a
frigiderului. Eticheta este tip A5 și este poziționată în partea superioară dreapta a produsului, iar
pe mijloc se află fișa energetica.
ș Mașini de spălat rufe și uscătoare de rufe Aceste aparate se așează în ordinea des crescătoare a
numărului de turații pentru fiecare categorie. In cazul în care sunt mai multe modele de mașini cu
același număr de turații acestea sunt expuse în ordinea descrescătoare a prețurilor. Etichetele
utilizate sunt de tip A5 poziționate pe partea dreaptă în zon a de sus, iar fișa energetică în dreapta
jos.

26
ș Mașini de spălat vase, aragazuri și hote Ordonarea începe prin așezarea descrescătoare a prețului
pe fiecare categorie. Se începe cu mașinile de spălat vase, urmate de aragazurile din inox și s e
termină cu a ragazurile albe. Hotele sunt poziționate deasupra aragazurilor: cele din inox deasupra
aragazurilor din inox, iar cele albe deasupra aragazurilor albe. Tipurile de etichete sunt: tip A5, iar
pentru hote de tip A6. La aragazuri capacul este în chis (acolo un de obstrucționează alte produse)
iar prețul se găsește în partea dreaptă în colțul din partea de sus.
ș Confort și Mici Aspiratoare pe gondole de cate 2 sau 3 rafturi în funcție de mărimea cutiilor de
pe ultimul raft. Fiare de călcat, uscăto are de păr și cântare de baie asociate împreuna. Se începe cu
descreșterea pe verticală în ordinea prețului afișat pe o eticheta de tip A6.
ș Expresoare de cafea, cafetiere, fierbătoare și râșnițe de cafea Ordinea de înșiruire a categoriilor
este: expreso arele de cafea , apoi cafetierele, fierbătoarele și râșnițele de cafea. Se începe cu cel
mai scump produs din categorie și apoi descrește pe verticală în ordinea prețului. Sunt folosite
etichete de tip A6.
ș Aparate de ras, epilatoare, aparate de tuns, per iuțe electrice , ondulatoare de par Ca regulă
generală de expunere se începe cu cel mai scump produs din categorie și descrește pe verticală în
ordinea prețului. Ca și așezare: în ordinea
categoriilor de mai sus. Toate prețurile acest produse sunt inscripț ionate pe etic hete tip A6. Produse
IT
ș Laptop -uri, monitoare, periferice, imprimante, multifuncționale, faxuri, sisteme de calcul Pe
primul raft imprimantele apoi aparatele multifuncționale și faxuri (produsele pot fi așezate înclinat
pentru a putea expu ne cât mai mul te modele). Laptop -urile și monitoarele sunt în continuă
funcționalitate. Pe al doilea raft monitoarele vor fi înșiruite pe orizontală grupate astfel: LCD -uri,
urmate de cele cu ecran plat și cele cu tub cinescopic. Pe ultimul raft se vor poz iționa sisteme le.
Pe raftul de promoție se poziționează sistemul complet aflat în pliant care va fi conectat și
funcționabil (cuprinde obligatoriu: monitor, unitate, tastatura și mouse). Se începe cu descreșterea
pe orizontală în ordinea prețului, de la ce l mai mare pre ț la cel mai mic. Prețurile sunt inscripționate
pe etichete tip A6. În fața intrării în magazin se află un people -stoper ce „îi invită" pe clienți să
pătrundă în magazin, aceștia putându -și procura și pliante promoționale cu cele mai noi ofer te.
Angajații poartă pe timpul serviciului tricouri de culoare galbena înscrise cu numele firmei în font
de culoare roșie. La fiecare produs mic vândut, este oferita o sacoșă în scop publicitar care are
culoarea galbenă și este marcată sigla Altex. Atracți a sonoră este, de asemenea, o dimensiune a
atmosferei spațiului magazinului. În general este folosită muzica de ambient ca atracție sonoră.
Spre exemplu, în zona produselor negre (în special unde se află combinele muzicale și sistemele
audio) este pusă muz ică ceva mai r itmată cum ar fi melodii ce aparțin stilurilor dance, pop, rock
care pun în evidență atât fidelitatea notelor cât și claritatea bass -ului. În zona produselor albe
(mașini de spălat, combine frigorifice, fiare de călcat, cuptoare cu microunde, hote, aparate de aer
condiționat ș.a.) fundalul sonor este realizat de muzica clasică, liniștitoare. Se acordă o deosebită
atenție la menținerea volumului sonorului la nivelul acceptabil pentru a se evita intersectarea cu
alte sunete provenite de la surse adiacente. Sp re exemplu, sub nici un formă sunetul de fundal din
zona raionului de negre nu trebuie să se interfereze cu cel de la raionul de albe. Realizarea unui
astfel de ambient ține și de spațiul disponibil din interiorul magazinului. Atracția atinge rii. Pentru
cele mai multe produse, inspecția personală, mânuirea, strângerea, pipăirea, reprezintă un punct
forte al magazinului. Toate produsele sunt așezate pentru a fi disponibile clienților în așa fel încât
aceștia să le poată atinge, urmărindu -se lin ia de margine a raftului. Toate produsele sunt astfel,
aliniate pentru a fi la îndemâna consumatorilor. Se asigură un format consistent și stil al
magazinului. Se asigură clienților Altex o constantă mulțumire precum și o experiența de

27
cumpărare plăcută și plină de sati sfacție. Prin urmare, șansele de vânzare cresc substanțial când
consumatorul poate să atingă produsele înainte de a le cumpăra.

3.3 Sistemul de preturi practicat

Prin intermediul politicii de preturi, reteaua de magazine Altex vizeaza ob iective princi pale
si secundare care privesc existenta, volumul activitatii si imaginea companiei pe piata.
Pentru a -si proteja existenta, reseaua de magazine a adoptat inca de la inceput tendinta de reducere
a preturilor.Aceasta strategie este una buna, a plicata in mag azinele care nu au vanzari ridicate,
pentru a putea supravietui.
Pe langa preturile scazute, Altex mai foloseste si alte alternative de crestere a vanzarilor,
printre care se numara promovarea vanzarilor.
Pentru a -si marii volumul de activita te. Altex a um bla la cota de piata. Pentru ca aceasta sa
fie cat mai mare,el se adreseaza diferitelor categorii de consumatori, cu produse pe masura
veniturilor acestora, segmentand astfel piata. Se ofera o gama larga de produse, cu preturi adecvate,
Altex reusind astfe l sa satisfaca toti clientii.
Orice firma urmareste pastrarea si imbunatatirea imaginii pe piata.Pentru anul 2015, acest
obiectiv este urmarit si de catre Altex. Prin intermediul politicii de preturi, acest obiectiv poate fi
atins. In magazin , produsele su nt arantate in ordine descrescatoare a preturilor.
Strategia de preturi pe care firma o practica este cea a pretului psihologic, deoarece se
merge pe perceptia de a da clientului senzatia ca pretul este mai mic decat este in realitate. De
exemplu, un telef on foarte dorit de catre toata lumea are pe site -ul firmei pretul de 2.999,99 lei,
pentru a da cumparatorilor senzatia ca este mai ieftin decit 3000 lei.
Datorita modificarilor de pe piata, concurentilor si clientilor, in anumite perioade ale
anului, sau l a anumite produse, Altex practica reduceri de preturi, sub forma de discount.
Atunci cand se formeaza un pret, se pleaca de la urmatoarele premise:
− Se ia in calcul pretul pe care furnizorul il recomanda, dar se adauga si influentele
altor fac tori precum:Cu rsul leu/Euro, accizele, taxele vamale, costuri de transport.
Toate acestea sunt reflectate in pretul de intrare.
Preturile finale pe care cumparatorul le regaseste pe raft sunt formate prin adaugarea
adaosului comercial.
Avantajul pe care A ltex il are ra portat la concurentii sai este acela ca detine compania
Media Galaxy, ce ofera clientilor numeroase produse la preturi mici.
Un alt avantaj pe care Altex il detine in cresterea vanzarilor este ziua de Black Friday. In
aceasta zi, vanzarile cr esc semnificativ la toate produsele comercializate, practicandu -se preturi
mici.
In anul 2014, acesta zi a avut loc in luna noiembrie, iar situatia vanzarilor, in cele mai bune
ore se prezinta astfel:

28

3.4.2
Luand decizia de a -si externaliza activitatile legate de logistica si transport si cumparand
pachetul majoritar de actiuni al 8TIM S.A, Altex a incorporat -o in cadrul ssau, transformand -o
intr-o firma de sine statatoare.

S.C.8 TIM S.A. este o firma specializata in transporturi, ca re ofera transporturi, servicii de
logistica, transporturi pe plan intern si international, dar mai presteaza si activitati de service si
inspectii tehnice periodice.

Baza materiala a firmei este foarte dezvoltata, inclunzand urmatoarele v ehicule:
− Un sist em de vehicule de mare tonaj, marca VOLVO, MERCEDES si IVECO;
− Camioane si camionete cu structura metalica, ce sunt potrivite pentru activitatea de
distributie;
− Autoutilitare cu sarcina utila si volum util;
− Pe langa autovehicule, firma mai d ispune si de spa tii de parcare, o hala de reparatii
auto, precum si de o statie ITP.

Deoarece sunt situate in Piatra Neamt, aceste spatii servesc pentru indeplinirea propriilor
necesitati, cat si pentru tertele persoane care au contact cu firma.Printre cl ientii sai se nu mara
Romtelecom S.A. Coca -Cola, Petrom S.A.

29
Fiind o firma dezvoltata la nivel national, ALTEX apeleaza la serviciile de distributie ale
8 TIM S.A. pentru a efectua transport pe plan international, in tari precum Italia, Germania, Spania,
Austria, Franta, Anglia.

Serviciile de transport oferite de firma sunt de buna calitate, iar marfa transportata este dusa
la destinatie in siguranta si la datele fixate.Prin pagina de internet a firmei sau printr -un simplu
apel la sediul firmei, oricine p oate afla inform atii despre cum se desfasoara transportul.
In Romania, departamentele logistice situate in Piatra Neamt si Bucuresti presteaza servicii de
depozitare, expeditie si distributie, iar livrarea produselor se face in cel mai scurt timp posibil.

Aprovizionarea este facuta odata pe saptamana, pe luna sau in alt interval. In momentul
cand se efectueaza un transport, sunt alimentate mai multe magazine, pentru a se acoperii in acest
fel, toata aria ocupationala.

Pentru produse voluminoase, firma ofe ra transport gra tuit pe teritoriul orasului, de la
magazine la domiciliul cumparatorului, iar pentru clientii situati in afara orasului, livrarea
produselor si transportul acestora se face contra cost, in functie de distanta.
Firma mai este si detinatoarea unui service au to si a unei statii de ITP, pentru autoveticule de mare
si mic tonaj, dotata in conformtate cu standardele actuale, si autorizata RAR.

Costurile de transport influenteaza activitatea firmei pe doua directii si anume:
− Influenteaza pretul fi nal al produsel, marindu -l;
− Influenteaza costurile totale ale firmei.
Din acest considerent, activitatea de transport la Altex este realizata in mod eficient, prin livrarea
produselor la termenele si in conditiile stabilite, asigurarea securitatii acestora pe toata durata
transportului, pregatirea si instruirea soferilor, precum si comunicarea permanenta a magazinelor
cu depozitele, in vederea obtinerii informatiilor despre comenzi.

Activitatile de transport la Altex urmaresc atingerea unor obiective precum:
− Promtitudinea ridicata in ceea ce priveste onorarea comenzilor,
− Asigurarea unui control de calitate asupra service -ului care se ocupa cu mijloacele
de transport;
− Atingerea flexibilitatii in acoperirea suprafetelor teritoriale;
− O bun a comunicare intre compartimentele c ompaniei;
− Reaprovizionarea stocurilor in duratele standard stabilite.
−
Pe langa activitatea de transport, Altex mai pune la dispozitia clientilor sai o activitate de
instalare la domiciliu, in urma unor conditii si preve deri:
− Serviciul de instalare poate f i facut doar in urma bonului fiscal sau al facturii produselor
cumparate;
− In cazul cumpararii unor produse identice pentru care se doreste instalare, trebuie avut grija
ca numarul serviciilor sa fie egal cu numarul insta larilor, acceptandu -se achizitia lor pe
acelasi document fiscal.
− Deoarece tine foarte mult la relatia cu clientii sai, Altex a pus la punct un program prin care
tine legatura cu ei.Astfel, clientul se poate programa intr -unul din magazinele din Romania,
pentru planificarea serviciilor de ins talare, in functie de timpul sau liber.

30
− ,,Rapid si eficient” este sloganul ce caracterizeaza activitatea de instalare pusa la dispozitie
de specialistii Altex, care furnizeaza serviciile in maxim 3 zile, la domiciliul cl ientului;
− Clientul este artistul pro priului spatiu, asigurand echipei locul potrivit pentru montarea
dispozitivelor;
− Pentru persoanele care se afla in afara localitatii de unde s -a achizitionat produsul pentru
care se doreste instalare, Altex percepe un c ost de deplasare de 0.3 EURO/ KM + T VA,
care se achita echipei de montaj;
− Altex nu este insa, raspunzatoare de lucrari precum zugravire, ca urmare a activitatii de
instalare.

3.4.3
Tehnologia amenajarii depozitului
Pastrarea marfurilor in afara spatiilor de vanzare – cu scopul de a le pune l a dispozitia clientelei, la
un moment dat, pentru o vanzare continua – se face in depozitul comercial. Marimea depozitului
este conditionata de suprafata raioanelor de vanzare, specificul marfurilor in functie d e frecventa
si structura aprovizionarii.
Fluxu l tehnologic al depozitului este compus din urmatoarele procese:
– receptie
– depozitare
– stocare.
Elemente de fundamentare a tehnologiei amenajarii depozitului
In proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului s – a avut in vedere ca diferitele operatii de baz a,
necesare indeplinirii scopului pentru care a fost creat, sa duca la o inlantuire logica in timp si
spatiu.
Scopul creerii depozitului este de a asigura urmatoarele functii:
-depozitarea si pastrarea marfurilor – pentru a asigura o vanzare continua;
-cond itionarea si portionarea marfurilor in scopul constituirii ofertei specifice diferitelor categorii
de clienti;
-acumularea unor stocuri de marfa, care sa asigure din punct de vedere cantitativ si calita tiv
satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei; ma rimea acestor stocuri, precum si componenta pe
sortimente a produselor ce formeaza stocurile din depozit sunt determinate in mod stiintific pentru
a nu se face acumulari in stocuri de produse care sa bl ocheze spatiile de depozitare;
-sortarea produselor si pregatirea lor pentru livrare catre sala de vanzare. Operatia de pregatire a
marfurilor pentru vanzare se realizeaza in cadrul depozitului si are menirea de a contribui la
reducerea gamei de operatii t ehnice in timpul vanzarii, la prezentarea mai atragato are si mai
igienica a produselor, la cresterea productivitatii muncii etc.

Principalele operatii de pregatire a marfurilor pentru vanzare ce se realizeaza in depozitul
S.C.Altex sunt:
a) dezambalarea – se face folosind o gama variata de unelte pentru deschid erea
ambalajelor, astfel incat sa poata fi refolosite;
b) sortarea si formarea sortimentului comercial pentru a – l prezenta cumparatorilor
pe grupe, sortimente etc,:
c) stergerea sau curatirea de praf:
d) afisar ea pretului:

31
e) transportarea si expunerea in sala de van zare prin asezarea in rafturi, asigurand o
informare clara cu privire la sortiment, calitate, pret.
Procesul tehnologic la nivelul depozitului presupune inzestrarea locurilor de munca cu echipament
tehnic adecvat si sa asigure posibilitati favorabile ratio nalizarii prin mecanizarea activitatilor.

Tipul de depozit
Depozitul S.C. Altex este dupa caracterul activitatii principale pe care o indeplineste de tip
colectare – concentreaza partizi relativi mic i de produse primite de la diversi furnizori care
form eaza partizi mai mari pentru clientela .
Dupa gradul de specializare, depozitul este combinat asigurand pastrarea a doua grupe de marfuri
apropiate prin cererea de consum a populatiei:
– marfuri electronice ;
– marfuri electrocasnice.
Avandu – se in vedere part icularitatile constructive putem spune ca dupa forma constructiei sale
depozitul analizat are o constructie inchisa; sistemul de construire al depozitului este combinat.
Din punct de vedere al materialelor folosite ca structura de baza depozitul prezinta o constructie
metalica lejera, repede amortizabila, cu excelente posibilitati de extindere si modernizare.
Avand ca punct de reper inaltimea, depozitul este intins avand platforma de aceeasi ina ltime cu
cea a spatiului de vanzare (5m)
In functie de natura s i conditiile necesare pentru pastrarea marfurilor, depozitul este climatizat.
Depozitul a fost construit pe un singur nivel (deasupra pamantului, pe sol ), facilitand astfel
operatia de manipul are si stocare. Forma depozitului este dreptunghiulara.
In conc eperea depozitului s -a avut in vedere favorizarea utilizariieficiente a mijloacelor mecanice
de manipulare, exploatarea intensiva a spatiului constructiei acestuia.

Amplasarea depozitului de marfuri
Alegerea celui mai potrivit loc pentru amplasarea de pozitului din magazinul S.C. Altex a fost
facuta astfel incat sa permita atat o aprovizionare, cat si o desfacere a marfurilor cu cheltuieli cat
mai reduse. Ca si in spatiul de vanzare, accesul in depozit se face usor, datorita faptului ca este
situat in a propierea caii rutiere principale ( centrul orasului ).

Accesul fluxului de marfuri in depozit, ridica o mica problema, deoarece se face prin spatiul de
vanzare. Dar, tinandu – se cont de profi lul magazinului (de articole electronice si electrocasnice )
si de faptul ca fluxul de persoane nu este tot atat de mare ca in cazul altor magazine ( de exemplu
cele cu profil alimentar), accesul marfurilor in depozit se face , totusi, cu un efort destul d e mic si
intr- un interval scazut. Acest fapt prezinta si un av antaj – deoarece legatura dintre depozit si spatiul
de vanzare este una directa, facuta prin intermediul unui coridor, produsele ajung intr – un timp
optim in sala de vanzare a magazinului fara s a sufere perturbatii.
Prin alegerea locului de amplasare a depo zitului s – a urmarit atingerea urmatoarelor obiective :
· stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;
· respectarea principiului teritorial prin stabilirea judicioasa a zonei de
aprovizionare;

32
· localizarea depozitului in zona speci al amenajata.

Factorii care influenteaza modalitatea de vehiculare a marfurilor sunt legati de participantii la
procesul de distributie a marfurilor: producatorii, distribuitorii, transportato rii si utilizatorii :
• repartizarea teritoriala a productiei bun urilor de consum influentand fluxul de marfuri,
intensitatea acestora, distantele parcurse etc.
• repartizarea teritoriala a consumului, acesta avand o raspandire teritoriala accentuata in
oras, cererea de bunuri de consum fiind semnificativa in profil teri torial.
• reteaua de transport este dezvoltata asigurand deplasarea produselor in cele mai bune
conditii, cu cheltuieli de transport reduse.
• Mijloacele de transport utilizate s unt autocamioanele care se afla intr – o stare de functionare
foarte buna.
• baza mat eriala a fost modernizata.
Depozitul a fost construit tinandu – se cont de toti factorii de influenta care conditioneaza intr – o
masura sau alta amplasamentul optim al depozit ului in conditiile unor costuri de depozitare
minime, asigurand cele mai scurte si rapide cai de vehiculare, avand acces la arterele rutiere etc.

3.4.4

Ambalarea produselor este o alta etapa specifica produselor comercializate de catre Altex, care
necesita un ambalaj corespunzator, destinat a le proteja in timpul transportului, inca rcarii si
descarcarii, manipularii, stocarii si livrarii. Produsele pe care Altex le comercializeaza sunt
achizitionate de la furnizori, ambalate direct in cutii de carton, c e sunt prevazute cu polistiren,
pentru a evita unele degradari.
Studierea raportul ui dintre ambalaj -produs vizeaza optimizarea produsului prin ambalaj, cu
incadrarea lui in raportul ,,performanta -cost”. Performantele trebuie asigurate prin protectia cat
mai ridicata a produsului ambalaj, intr -un volum redus si cu o greutate scazuta, pen tru a fi
micsorate cheltuielile de transport