Proiect la Robo ți în medicină [606012]

Proiect la Robo ți în medicină
Interven ții moderne.
Robo ții chirurgicali

Drăgulescu Ionela -Anda
Dâlcu Mădălina
Grigore Maria -Alexandra
Pătra șcu Florentina
Grupa 1425 , Anul II

Facultatea de Inginerie Medicală , Unive rsitatea Politehnica din Bucure ști
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

“Opera ție min im invazivă cu by -pass la inimă
“Interven ția minimă invazivă arterială coronariană directă cu bypass
(MIDCAB) (MIDCAB) este o abordare minim invazivă la chirurgia conven țională
de bypass arterial coronarian (CABG). MIDCAB bate chirurgie cardiacă, ceea ce
înseamnă că nu este necesară oprirea inimii (cardioplegia) și nu este necesară o
mașină cardiacă pulmonară.
Spre deosebire de chirurgia conven țională, care necesită o incizie de 10 " -12"
pentru a separa sternul (sternotomia) și a plasa pacientul pe o ma șină inima –
pulmonară, opera ția MIDCAB poate fi efectuată printr -o incizie de 3 " -5" plasată
între coaste sau poate fi făcută cu mai multe incizii mici.
Opera ția MIDCAB are ca rezultat o recuperare mai rapidă, mai puține
complica ții și mai puține dureri după interven ție chirurgicală. Este indicat pentru a
fi utilizata la ocolirea uneia sau a două artere coronare. Pentru ocolirea a trei sau
mai multe artere, este indicat un CABG conven țional.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Beneficiile poten țiale ale pacientului de la interven ția chirurgicală by -pass
minim invazivă
Prin opera ția de
bypass minim
invazivă se crede
că are acelea și
rezultate benefice
ca și intervenția
chirurgicală by –
pass
conven țională –
restabilirea
fluxului sanguin
adecvat și
furnizarea
normală de
oxige n și nutrienți
către inimă. Cu toate acestea, opera ția by -pass minim invazivă, are avantaje
suplimentare legate de capacitatea chirurgului de a lucra pe o inimă ce bate sau
prin incizii mai mici.

Durata mai scurtă de ședere: Pacien ții pot prezenta mai pu țină durere și pot
avea o capacitate mai bună de a tuși și respirație profundă după operație, astfel
încât ace știa sunt adesea externați din spital în 2 până la 3 zile, comparativ in 5
până la 10 zile, tipic pentru chirurgia conven țională cu CABG.”
Recuperarea mai rapidă: Evitarea aparatului inima -pulmonar și utilizarea
inciziilor mai mici pot reduce riscurile complica țiilor, cum ar fi accidentul vascular
cerebral și insuficiența renală, astfel încât pacienții să poată reveni la activitățile lor
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

normale în 2 săptămâni, în loc de cele 6 până la 8 săptămâni, cu interven ții
chirurgicale
conven ționale.”
Mai pu ține
sângerări și traume:
Orice sânge este
îndepărtat din corp și
introdus în ma șina
inima -pulmonară si
pacientul trebuie pus pe
medicam ente
anticoagulante sau li se
administrează "produse
de sânge". Circuitele
artificiale, cum ar fi
mașina inima –
pulmonare, pot afecta, de asemenea, celulele sanguine. Ace ști factori pot afecta
capacitatea sângelui de a se coagula după interven ție chirurgi cală. Evitarea ma șinii
inima -pulmonare poate atenua această traumă de sânge.
Rata înfectării mai scăzută: O incizie mai mică înseamnă o expunere mai
mică în manipularea țesuturilor, ceea ce poate reduce riscul de infecție.
Disponibil pentru mai m ulți pacienți: Unii pacien ți nu sunt candidați potriviți
pentru interven ția chirurgicală by -pass tradi țională, deoarece boala lor este prea
răspândită, inima lor este prea slabă sau pentru că nu acceptă produse pentru sânge.
Unii pacien ți sunt capabili să primească această opera ție de salvare prin tehnici
minim invazive.”
Cost redus: Costul chirurgiei cardiace minim invazive poate fi cu aproximativ
25% mai mic decât costul chirurgiei conven ționale.” [1]
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

“Robotizarea asistată a grefei byp ass din artera coronară (RACAB), care
utilizează sistemul chirurgical da Vinci este din ce în ce mai utilizată și permite
chirurgului să recolteze
convenabil arterele mamare
interne (IMA).
S-a efectuat o revizuire
retrospectivă a 132 de pacien ți
cu boală coronariană cu o
singură sau cu mai multe vase,
care au fost supu și CABG minim
invazivă CABG (OPCAB) între
mai 2009 și mai 2014. Pacienții
au fost împăr țiți în două grupuri
pe baza abordării chirurgicale,
MIDCAB si grupul RACAB.
Anastomoza arterei mamare
interioare stângi (LIMA) în artera descendentă anterioară stângă (LAD) a fost
realizată cu OPCAB obi șnuită, prin incizia pe inima functionala, utilizând
dispozitive regulate de stabilizare (Genzyme Corporation). Au fost comparate
datele preoperatorii, in traoperative, postoperatorii și de urmărire, incluzând
evenimentele majore cardiace și cerebrovasculare adverse (MACCE).
RACAB poate fi o alternativă valoroasă pentru pacien ții care necesită o grefă de
bypass coronarian multi -vascular (CABG). De și rezult atele de mortalitate pe
termen mediu sunt similare, RACAB îmbunătă țește rezultatele pe termen scurt și
supravie țuirea fără MACCE, pe termen mediu în comparație cu MIDCAB. O
formă avansată de MIDCAB a fost dezvoltată utilizând o grefă bypass coronarian
asistată de robot (RACAB) cu sistemul chirurgical da Vinci. Robotul permite
chirurgului să recolteze în mod conven țional arterele mamare interne (IMA) și să
facă posibilă o MIDCAB multi -vascular .
Strategiile chirurgicale pentru revascularizarea coronariană su nt considerate
proceduri sigure și eficiente care duc la rezultate excelente. Totuși, grefarea bypass
arterială coronariană tradi țională (CABG)cu bypass cardiopulmonar (CPB) și
CABG obi șnuită, cu sternotomie mediană, este asociată cu posibila infecție
postoperatorie, dehiscen ță sternă, mediastinită și complicații neurologice .Varianta
minimă invazivă a bypass -ului al arterei coronare directe (MIDCAB) poate fi
efectuată printr -o toracotomie laterală stângă și este o metodă mai puțin invazivă a
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

OPCAB. Aceas tă procedură reduce morbiditatea, durata șederii, necesitatea
transfuziei sângelui, durerea prelungită și recuperarea prelungită .
Atunci când sunt combinate cu o interven ție coronariană percutanată (PCI) într -o
procedură hibridă într -o singură etapă, interven țiile MIDCAB și RACAB au fost
efectuate în bolile multi -vasculare pentru revascularizarea integrată. Aceste
interven ții chirurgicale sunt sigure și eficiente și au o morbiditate perioperatorie
scăzută, o mortalitate scăzută, o permeabilitate LIMA angiografică excelentă a
evenimentelor cardiace și cerebrovasculare adverse favorabile pe termen
mediu. ”[2]

“PROTEZAREA VALVULAR Ă AORTIC Ă MINIM -INVAZIV Ă
INTRODUCERE
Stenoza aortică (SAo) valvulară degenerativă este cea mai frecventă afecțiune
valvulară la adult reprezentând 30 -40% din afecțiunile valvulare [3 ]. În S.U.A.,
25% dintre pacienții pes te 65 ani au scleroză aortică [4 ], iar cca 4% din p opulația
peste 75 ani are SAo
[5]. Se consideră că 1
din 6 pacienți cu
sclero ză aortică
evoluează spre SAo [6 ]
și o jumătate din
pacienții cu stenoză
aortică ușoară și
moderată evoluează
spre ste noză aortică
severă [7 ]. Raportarea
AHA din 2006 [8 ]
consideră că afecțiunile
valvulare sunt
răspunzătoare de 19989
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

decese, majoritatea (12471 – 62,4%) datorându -se patol ogiei aortice; aceeași sursă
menționează că în 2003, în S.U.A., au fost implantate 95000 de proteze valvulare.
Tratamentul de elecție al SAo este protezarea valvulară; indicația de protezare și
momentul intervenției se bazează pe prezența simptomatologiei (angină, dispnee
sau sincopă) [9 ]. În aceste situații protezarea valvulară are o rată înaltă de succes și
un pr ognostic bun pe termen lung [9,10 ].
Managementul formelor asimptomatice reprezintă o provocare, întrucât absența
simptomelor se asociază pe de o parte cu un risc crescut de deces (moarte subită),
iar pe de altă parte, protezarea valvulară neselectată și prematură conduce la o rată
înaltă a morbidității și mortalității perioperatorii. Mortalitatea perioperatorie a
scăzut continuu în întervențiile d e protezare aortică, mai ales în centrele
specializate cu „volum” mare [9 ]. Dacă în anii ’80 mortalitate a perioperatorie
atingea 16% [11 ], actualmente AHA, citând datele Societății Chirurgilor Toracici
(Society of Thoracic Surgeons), raportează, în centrel e specializate, o mortalitate
perioperatorie de 3 -4% la pacienții cu protezare valvulară aortică și de 5,5 – 6,8% la
pacienții cu protezare valvulară aortică și by -pass coronarian [9 ]. Factori adiționali
pot crește riscul chirurgical: chirurgia de urgență ( mortalitatea poate atinge 30%)
[12], disfuncția ventriculară severă, hipertensiunea pulmonară secundară, boală
coronariană
coexistentă, by-
pass sau înlocuirea
valvulară în
antecedente, boa la
renală cronică,
vârstnici [13 ].
Pentru aprecierea
și predicția ri scului
operator se
folosește curent
scorul
EUROSCORE
[9,12 ]. La pacienții
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

cu multipli factori de risc, rata predictivă a mortalității perioperatorii calculată
standard este subestimată; de aceea există posibilitatea calculării riscului folosind
formule sta tistice, în funcție de ponderea fiecărui parametru în determinismul
mortalității perioperatorii (www.euroscore.org). La pacienții cu risc înalt (peste
15% mortalitate predictivă) este indicată protezarea valvulară percutană fie ca
metodă definitivă de prot ezare, fie ca o etapă intermediară, pentru stabilizarea
pacientului și pregătirea unei viitoare protezări definitive („bridge”).

TEHNICI DE ÎNLOCUIRE VALVULARĂ MINIM -INVAZIVĂ
În prezent există disponibile două posibilități de protezare valvulară
miniminvazivă: chirurgia robotică și pr otezarea valvulară percutană [14 ].
Chirurgia robotică
Prima intervenție robotică de înlocuire valvulară a fost realizată în 2000, de
Colvin S, de la New York University Medical C enter And School Of Medicine
[15], când s -a practicat protezare valvulară mitrală la un pacient de 50 ani, folosind
un sistem robotic Zeus, calea de abord fiind o minitoracotomie de cca 5 cm. Pentru
intervențiile de by -pass coronarian și chiar de înlocuire a valvei mitrale, chirurgia
robotică a fost deja folosită exis tând raportări în literatură [16,17 ]. Primele date
despre protezarea valvulară aortică robotică ap arțin lui Folliguet TA et al [18 ],
care, în 2005, publică pr imele 5 cazuri; au fost 4 pacienți cu SAo calcificată și un
pacient cu insuficiență aortică, având o vârstă medie de 59 ani. A folosit un sistem
robotic daVinci, calea de abord fiind două porturi pentru trocare și o
minitoracotomie de cca 6 cm. Durata medi e a by -pass-ului cardio -pulmonar a fost
de 121,5±37,5 minute, iar spitalizarea postoperatorie de 8,6±3 zile, cu un necesar
redus de antalgice în perioada postoperatorie. Avantajele sitemului robotic în
chirurgia valvulară au fost demonstrate de seriile de intervenții de protezare mitrală
[19]: rezoluție optică înaltă, imagine tridimensională, instrumente cu 7 grade de
libertate, cu mișcări intuitive, incizii de mici dimensiuni și, ca urmare, cu dureri
postoperatorii mai reduse, spitalizare mai scurtă. Până în prezent seriile raportate în
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

literatură sunt prea mici pentru a putea trage concluzii asupra morbidității și
mortalității operatorii.
Protezarea valvulară percutană
Protezarea valvulară minim -invazivă, percutană, este o tehnică minim invazivă
dezvoltat ă pentru pacienții cu SAo severă și risc înalt. Tehnicile percutane au fost
dezvoltate începând cu 1985, când Cribier a efectuat prima valvuloplastie aortică
[20]. În 2000 a fost raportată primul stent valvular introdus percutan, iar în 2002
prima protezar e aortică percutană [21 -24]. Există trei tehnici de abord percutan
pentru protezarea valvulară aortică: anterogradă, retrogradă și transapicală, pentru
fiecare fiind concepute tipuri speciale de valve .Se utilizează curent trei tipuri de
valve [21 ]:
– Cribier-Edwards – bioproteză din pericard de cal pe structură de oțel, expandabilă
pe balon de valvuloplastie – disponibilă pentru toate cele trei tipuri de abord);
– CoreValve ReValving™ System – bioproteză din pericard bovin pe stent
autoexpandabil din niti nol – disponibilă doar pentru calea retrogradă;
– Edwards -Sapien – bioproteză din pericard bovin pe structură din oțel inoxidabil,
expandabilă pe balonul de valvuloplastie – pentru abord retrograd sau transapical.
OBSERVA ȚII
Tehnicile minim -invazive de p rotezare valvulară aortică câștigă teren. Chirurgia
robotică pare a oferi rezultate favorbile dar costul prohibitiv al tehnologiei îi
limitează aplicarea. Protezarea valvulară aortică percutană este indficată la
pacienții cu risc operator înalt (vârstnici peste 80 ani, comorbidități). Indicațiile
protezării valvulare aortice minim -invazive trebuie nuanțate deoarece riscul unor
complicații potențial letale este relativ ridicat. Sunt necesare studii randomizate,
eventual multicentrice pentru a stabili indicaț iile protezării valvulare percutane. ”

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

“Chirurgia cardiovasculara robotica minim invaziva:
Chirurgia cardiologică robotizată ce are nevoie de tehnici și substructură avansate
este utilizată doar într -un număr limitat de centre din întreaga lume inclusiv SUA.
Acıbadem MasRobotic și chirurgie cardiacă minim invazivă.
Chirurgia cardiologică robotizată ce are nevoie de tehnici și substructură avansate
este utilizată doar într -un număr limitat de centre din întreaga lume inclusiv în
SUA. Spitalul Acıbadem M aslak a fost un centru de pionierat în chirurgia
robotică. Primele opera ții realizate în lume și apoi în țara noastră cu ajutorul
chirurgiei robotice:

Performan țele robotului daVinci de
la Spitalul Acıbadem Maslak:
 Anevrismul (aplicarea unui
balon) ventriculului stâng al
inimii pentru prima dată în
lume;
 Prima protezare complicată de
valvă mitrală din Turcia.
 Primele înlocuiri de valvă
mitrală.
Pacien ții cu arteră coronară fără boli
vasculare sunt opera ți cu ajutorul
metodei robotice ca opera ție de r utină
dacă structurile lor anatomice permit
acest lucru. Mai mult, protezarea
valvei mitrale, înlocuirea valvei mitrale
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

și intervenția asupra valvei tricuspide pot fi de asemenea efectuate pe pacienții cu
structură anatomică adecvată. Procentul de succes t ehnic al chirurgiei cardiace
robotizate este 90%.
De ce chirurgia cardiacă robotizată minim invazivă?
 Mai pu țină sângerare
 Nevoie mai scăzută de transfuzie de sânge
 Mai pu țină durere
 Risc mai redus de infec ție
 Externare din spital mai devreme
 Recuperare mai rapidă
 Mai estetică
Avantajele chirurgiei robotizate și minim invasive:
 Procentul de succes al opera ției crește: Datorită camerei tridimensionale
ce permite o
vizualizare u șoară a
locațiilor ce sunt greu
de observat. Mai
mult, bra țele robotului
au ca pacitatea de a se
roti la 540 grade și de
a se mi șca în 6
direc ții. Deoarece
dispozitivele folosite
sunt extrem de mici,
acestea pot ajunge în
locații unde mâna
umană nu se poate
întinde. De exemplu,
prin folosirea acestei
metode, procentul
fixării cu succ es a
valvelor cardiace cre ște.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

 Pacientul resimte mai pu țină durere: Deoarece opera ția este realizată cu
secțiuni de mici dimensiuni, durerea resimțită de pacient este mai puțin
intensă comparativ cu opera ția deschisă.
 Pe piele nu există cicatrici majore: Deoarece procedura este realizată prin
3 până la 4 orificii a câte 8 milimetri fiecare, pe piele nu vor exista cicatrici
deranjante din punct de vedere estetic.
 Perioada de spitalizare este
mai scurtă: Datorită sec țiunii
chirurgicale minore și unei
pierde ri de sânge reduse,
pacien ții pot fi externați la 1 -2
sătămâni chiar și în cazul
opera țiilor cele mai complicate.
 Întoarcere mai rapidă la
muncă și viața socială: În
zonele de opera ție vătămarea
este minimă. Deci este mai u șor
și mai rapid pentru pacient s ă
părăsească patul și să își rezume
activită țile fizice.
 Procent scăzut de
hemoragie: zonele de hemoragie pot fi clar vizualizate datorită camerelor
tridimensionale de mare rezolu ție ce pot mări locația de operație. Deci
pierderile de sânge sunt minime, f ără a se impune nici chiar transfuzia de
sânge către pacient.
 Fără probleme ale sternului: deoarece tăierea sternului nu este necesară,
nu se întâlnesc riscuri precum dizlocarea sau infectarea sternului. ”[22]

“Chirurgia robotica, de la stiintifico -fantastic la realitate
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Deși medicina a început să beneficieze relativ târziu de avantajele tehnologiei
robotice, astăzi, utilizarea roboților în cadrul intervențiilor chirurgicale, un proiect
care în trecut părea desprins din povestirile științ ifico-fantastice, este o realitate cu
care din ce în ce mai mulți chirurgi încep să se familiarizeze.
Aplicabilitatea chirurgiei robotice:
Chirurgia cardiaca si toracica, electrofiziologia si cardiologia
Printre interventiile deja realizate se numara procedurile MIDCAB, TECAB si
CABG asistate robotic, repararea defectelor valvulare mitrale sau chiar înlocuirea
valvei mitrale, esofagectomia, rezectia pulmonara
si rezectiile tumorale la acest nivel, dar si
proceduri de ablatie pentru diverse aritmii.

Cele mai importante dispozitive folosite în
practica în momentul de fata:
Printre acestea se numara sistemul chirurgical da
Vinci (Intuitive Surgical), Aesop (Computer
Motion – companie care a fost achizitionata în
2003 de catre Intuitive Surgical), ROBODOC
(Integrated Surgical Systems), Artemis etc.
Sistemul chirurgical da Vinci are trei parti
componente:
 Consola chirurgicala ergonomica (poate fi
plasata în sala de operatie sau în afara ei) la
care sta asezat chirurgul care urmar este
interventia pe un ecran 3D si manevreaza
cu ajutorul unor joystickuri si pedale
instrumentele chirurgicale;
 Sistemul video de înalta rezolutie;
 Cartul pacientului, acesta fiind reprezentat de ansamblul bratelor robotice în
contact cu pacientul.
Exista sisteme cu trei sau patru brate robotice (un brat pentru camera, doua pentru
instrumentele chirurgicale si unul ajutator).
La bratele robotice se conecteaza instrumente articulate specifice EndoWrist (ce
permit miscari cu 7 grade de libertate).
Aesop (Computer Motion)
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Chirurgia robotica, si in Romania
De curand, si pacientii romani pot beneficia de serviciile robotului chirurgical da
Vinci. Initial, operatiile asistate robotic au fost efectuate în cadrul Spitalului de
Urgenta Floreasca si al Institutului Clinic Fund eni. Pana în iunie 2009, fusesera
deja efectuate peste 300 de operatii asistate robotic, în cadrul unui program pilot.
O premiera nationala si est -europeana a avut loc la Institutul de Urologie si
Transplant Renal din Cluj -Napoca, în ianuarie 2010: doua t ransplanturi renale
asistate robotic.
În iunie 2009 a fost organizat Primul Simpozion National de Chirurgie Robotica
la Bucuresti.

Studii si rezultate clinice
Studiile realizate pana acum sugereaza ca rezultatele obtinute cu ajutorul
chirurgiei robotice sunt mai bune comparativ cu chirurgia conventionala (de
exemplu, scaderea riscului de impotenta dupa prostatectomie).
Într-un studiu publicat în martie 2007, se concluzioneaza ca abordarea
endoscopica laterala în cadrul chirurgiei robotice pe ntru repararea valvei mitrale
este sigura, fiabila, cu rezultate postoperatorii acceptabile. Pentru determinarea
eficacitatii tehnicii pe termen lung, este necesara monitorizarea suplimentara.
Un alt studiu ajunge la concluzia ca plasarea robotica a im plantelor pentru
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

stimulare biventriculara este o tehnica noua si eficienta, ce poate fi folosita în
terapia de resincronizare ventriculara la pacientii care nu sunt candidati la alte
tipuri de interventii minim invazive.
Un studiu multicentric analize aza o tehnica hibrida de revascularizare
coronariana, care combina chirurgia robotica si interventiile pe cateter la pacientii
cu multipla afectare coronariana. Aceasta abordare ar putea fi realizata cu
mortalitate zero, morbiditate perioperatorie scazuta si permeabilitate excelenta a
zonelor revascularizate, însa procentul reinterventiilor a fost mai mar e decat se
estima initial, ceea ce necesita studii suplimentare.
În ceea ce priveste rezultatele obtinute în domeniul chirurgiei generale, acestea
par promitatoare: în cadrul unui studiu ce a inclus 75 de pacienti au fost efectuate
bypass -uri gastrice de tip Roux -en-Y asistate robotic cu ajutorul sistemului da
Vinci, concluzia fiind ca aceasta tehnica este superioara laparoscopiei standard si,
în plus, curba de învatare pentru chirurg este semnificativ mai scurta.
Desi chirurgia robotica este un domeniu aflat înca la început de drum, cu multe
probleme de rezolvat, ea si -a dovedit utilitatea si valoarea, mai ales cu ocazia unor
interventii chirurgica le inaccesibile
tehnicilor laparoscopice conventionale. Ramane de vazut daca beneficiile rezultate
din utilizarea sa vor depasi costurile implementarii sistemelor. ”[23]
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

“Sistemul chirurgical da Vinci
Sistemul chirurgical da Vinci oferă chirurgilor o alternativă atât chirurgiei
deschise tradi ționale, cât și la laparoscopiei convenționale, punând "mâinile"
chirurgilor la controalele unei platforme robotizate de ultimă oră. Sistemul da
Vinci permite chirurgilor să efectueze chiar și cele mai complexe și delicate
proceduri prin incizii foarte mici, cu o precizie de neegalat.
În 1995, un medic dornic de afaceri a văzut valoarea comercială a tehnologiei
robotice în curs de dezvoltare. Frederic H. Moll, MD, a achizi ționat licența pentru
sistemul robotic chirurgical de teleprezenta dezvoltat de echipele NASA -SRI, și a
început o companie numită Intuitive Surgical Inc.® (Intuitive Surgical Inc, 2005;
Satava, 2003). Intuitive Surgical Inc a folosit tehnologia robotizate TelePresence
pionierat de echipa NASA -SRI pentru a dezvolta un sistem robotic chirurgical
master -slave TelePresence au numit daVinci®. Conform producătorului, da Vinci,
Sistemul se nume ște „da Vinci“, în parte pentru că Leonardo da Vinci a inventat
primul robot. Artistul Leonardo folosit, de as emenea, de precizie anatomice și
detalii tridimensionale pentru a aduce lucrările sale la via ță.
In iulie 2000, FDA a eliminat da Vinci ca un sistem endoscopic instrument de
control pentru utilizare în Laparo -scopic (abdominal) proceduri chirurgicale, cum
ar fi indepartarea vezicii biliare si chirurgie pentru arsuri severe. In martie 2001,
FDA a eliminat da Vinci pentru utilizare în toracoscopicã general, non -cardiace (în
interiorul pieptului) proceduri chirurgicale – interven ții chirurgicale care impl ică
plămâni, esofag, si artera toracica interna. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut
sub numele de artera mamara interna, un vas de sânge în interiorul cavită ții
toracice. In chirurgia de by -pass coronarian, chirurgii deta șeze artera mamara
interna si redirec ționeze -l unei artere coronare. In iunie 2001, FDA a eliminat da
Vinci pentru a fi utilizate în timpul îndepărtării Histerectomia a prostatei
(prostatectomie radicală). Da Vinci este destinat să ajute la controlul mai multor
instrumente endoscopice, inclusiv endoscoapele rigide, decodoaere boante și
ascuțite, foarfece, scalpele și forceps. Sistemul este aprobat de FDA pentru a
manipula tesut prin prinderea, tăierea, disecat și sutură.
Un model mai nou numit sistemul chirurgical da Vinci S este acum disponibil și
oferă imagini de înaltă claritate și alte îmbunătățiri.
Sistemul chirurgical da Vinci S HD integrează endoscopia 3D HD și tehnologia
robotică de ultimă oră pentru a extinde practic ochii și mâinile chirurgului în
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

câmpul chirurgical. Doar sistemul da Vinci permite op țiuni noi, minim invazive
pentru proceduri chirurgicale complexe.
• Configurare rapidă
• Schimbul rapid de instrumente
• Acces multi -cvadrant
• Afi șaje video interactive

Arhitectura robotului Da Vinci
• Arhitectura robotului Da Vinci este compusa din: consola chirurgului, care
cuprinde sistemul de afi șare video, interfața cu operatorul (chirurgul) și controlerul
master, cel de -al doilea sistem slave (numit în continuare în text – robot de
intervenție op eratorie),
format din patru brațe
manipulatoare, dintre
care, trei execută sarcina
de telemanipulare a
instrumentelor
chirurgicale și unul are
rol în susținerea camerei
endoscopice.
• Controlere
performante la nivelul
master permit controlul
precis, cu de xteritate, al
instrumentelor
chirurgicale, efectoare. În timpul intervenției lipsește contactul fizic specific
operațiilor clasice, dintre medicul chirurg care realizează intervenția și pacient.
Sistemul telechirurgical robotic DaVinci acționează dependent de operator, actul
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

chirurgical fiind condus de la început și până la sfârșit de medic. Medicul încarcă
informațiile înaintea oricărei activități, fapt necesar pentru funcționarea robotului.

Vizualizare HD 3D nemaivăzut
• Primul sistem chirurgical robotic din lume cu viziune HD 3D
• De două ori rezolu ție eficientă a vizualizării, care oferă claritate și detalii
îmbunătă țite ale planurilor de țesut și anatomiei critice
• Raportul panoramic 16: 9 este cu 30% mai mare, oferind o zonă de vizionare cu
20% mai m are
• Zoom digital reduce interferen ța între endoscop și instrumente
• Endoscoape stereo 0 ° și 30 °
Îmbunătă țirea dexteritații, preciziei și controlului
• Control precis al vârfurilor degetelor cu ajutorul instrumentelor EndoWrist®
• Scalarea mi șcării și reducerea tremuratului
• Mutarea patentată Intuitive®
• Gamă largă de bra țe robotizate de mișcare și instrumente de lungime extinsă
permit accesul multi -cvadrant
• Bra țele cu instrumente telescopice subțiri oferă un acces mai bun la pacient și o
plasar e optimă a porturilor
• Selec ție largă de instrumente EndoWrist de 8 mm și 5 mm
Ergonomie superioară
• Aliniere optimă a ochi -mană
• Vizualizator stereo imersiv
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

• Pozi ție de așezare confortabilă
Configurare rapidă, foarte simplă de manevrat
• Monotoriz area căruciorului pacientului
• Click -area rapidă pentru montarea canulei pentru a facilita andocarea pacientului
• Al patrulea bra ț integrat pentru o desfășurare rapidă
• Configurarea domeniului ecranului tactil
• Conexiune unică cu fibră optică de mare viteză
• Adaptoare sterile de unică folosin ță cu draperii integrate
Interfa ță optimizată
• Monitor integrat cu ecran tactil
• Telestra ție pentru o mai bună proctorizare și comunicare în echipă
• Afi șajul multi -intrare TilePro, permite vizualizarea integrat ă a informa țiilor
critice ale pacientului
• LED -uri și iconițe de stare intuitive
Sistemul da Vinci Si HD a fost lansat în aprilie 2009, da Vinci Si introduce câteva
caracteristici care includ:
• Vizibilitate îmbunătă țită 3D de înaltă definiție pentru capa citatea clinică
superioară
• O interfa ță de utilizator actualizată pentru o configurare raționalizată și circuit
OR
• Extensibilitate pentru integrarea digitală OR
• Capacitatea consola -duală, de a sprijini instruirea și colaborarea în timpul
interven țiilor chirurgicale minime invazive.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Sistemul da Vinci Si menține și se bazează pe tehnologia de bază, aflată în
centrul sistemelor da Vinci și da Vinci S ™ existente:
• Vizualizare avansată 3D HD cu mărire de până la 10x și o vedere imersivă a
câmpului operat iv
• Instrumenta ție EndoWrist® cu dexteritate și domeniu de mișcare mult mai mare
decât mâna umană
• Tehnologia de mi șcare Intuitive®, care reprosuce experiența intervențiilor
chirurgicale deschise prin păstrarea alinierii naturale a instrumentului manua l și
controlului intuitiv al instrumentelor
Împreună, aceste progrese tehnologice oferă medicilor o precizie da Vinci , o
dexteritate și un control de neegalat, care permit o abordare minim invazivă a
multor proceduri chirurgicale complexe.
Sistemul de robotică chirurgicală cu consolă duală da Vinci Si
Sistemul de robotică chirurgicală cu consolă duală da Vinci Si, permite celor doi
chirurgi să colaboreze simultan în timpul interven țiilor chirurgicale – ceea ce
înseamnă că sunt implicate în două set uri de ochi, mâini și deprinderi, în chirurigie.
Cu sistemul mai vechi de robotică, chirurgii au lucrat independent, chiar și în
cazuri complexe în care doi chirurgi ar colabora în mod normal în chirurgie
deschisă sau chiar laparoscopică.
Consola duală permite, de asemenea, chirurgilor din diferite specialită ți să
colaboreze la acela și pacient. De exemplu, un pacient care urmează proceduri
ginecologice și urologice poate fi operat robotic în același timp, permițând ambilor
chirurgi să lucreze împreună și astfel se reduc riscurile de complica ții pentru
pacient.
Cel mai evident avantaj al consolei duale este abilitatea de a forma noi chirurgi
robotici. În loc de chirurg de mentorat și beneficiar, cu locuri de tranzacționare
înainte și înapoi pe toată d urata opera ției, ambii chirurgi pot lucra acum în tandem.
Eficien ța de a avea doi chirurgi care lucrează în același timp ar putea accelera cu
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

ușurință curba de învățare, deoarece ambii chirurgi văd aceeași anatomie și
împărtă șesc aceleași instrumente, la f el ca procesul de învă țare în chirurgia
deschisă. Curba de învă țare accelerată pentru chirurgi înseamnă mai multe cazuri
pot fi efectuate; permitand chiar mai multi pacienti sa beneficieze de chirurgia
robotică.
Abilită ți de competențe da Vinci
Abilită ți practice într -un mediu virtual imersiv
Portabil. Practic. Puternic. Simulatorul de competen țe da Vinci conține o
varietate de exerci ții și scenarii proiectate special pentru a oferi utilizatorilor
posibilitatea de a -și îmbunătăți competențele prin inter mediul controalelor consolei
da Vinci Surgeon. Carcasa elegantă se integrează perfect cu o consola chirurgicală
Da Vinci Si sau Si -e Surgeon, transformându -l într -o platformă nouă de practică,
care poate fi folosită în camera de opera ție sau în afara acest eia. Nu sunt necesare
componente suplimentare ale sistemului.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Configurarea simplă permite utilizatorilor să practice fără asisten ță sau cu
supraveghere, în func ție de preferințele lor. Valorile încorporate permit
utilizatorilor să evalueze abilită țile, să primească feedback în timp real și să
urmărească progresul.
Instrumentele administrative permit utilizatorilor să -și structureze propriul
curriculum pentru a se potrivi cu alte activită ți de învățare din instituția lor.
Arhitectura deschisă a software -ului de sistem permite dezvoltarea și
încorporarea în viitor a modulelor de practică suplimentare.
Robotic Surgery at UAMS using da Vinci Surgical System.wmv

EndoWrist® Manipulare
Instrumentele EndoWrist sunt concepute pentru a oferi chirurgilor o dexteritate
naturală și o mișcare de mișcare mult mai mare decât mâna umană. Aceste exerci ții
sunt concepute pentru a ajuta utilizatorii să se familiarizeze cu mi șcarea acestor
instrumente.
Camera și cuplarea – Viziunea tridimensională, îmbunătă țită de înaltă definiție a
sistemului da Vinci, oferă un avantaj clinic cheie în chirurgie, iar aceste exerci ții
Un video cu Robotul DaVinci
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

ajută utilizatorii să îmbunătă țească controlul camerei și să învețe să folosească în
mod eficient ambreiajul.
Al patrulea bra ț de integrare – Pentru mai multe abilită ți avansate de control al
instrumentului, unele exerci ții includ un al patrulea braț de instrument care trebuie
folosit. Acesta este conceput pentru a promova abilită țile instrumentale și
încurajează utilizatorii să gândească strategic despre plasarea instrumentelor în
timpul sarcinilor.
Setarile sist emului – Consola chirurgicală oferă un set complet de comenzi pentru
setările utilizatorului. Exerci țiile de chestionare pe simulator se concentrează pe
subiecte de bază cum ar fi icoanele, ergonomia și scalarea instrumentului.
Controlul și acționarea acul ui- Aceste scenarii sunt concepute pentru a ajuta
utilizatorii să -și dezvolte priceperea în manipularea acelor, inclusiv să se
concentreze asupra modului în care pot fi înlăturate eficient și poziționate acele în
timp, ce se practică cu o gamă de geometrii .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Energie și disecție – Panoul pentru pedală permite
utilizatorilor să efectueze o serie de sarcini, cum ar fi
schimbarea între diferite tipuri de instrumente
energetice. Aceste exerci ții permit utilizatorilor să se
familiarizeze cu panoul de pedală, permi țându -le să
practice practicarea energiei monopolare și bipolare în
timp ce lucrează la sarcini de disec ție.

An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

ZEUS robotizat -sistem chirurgical i n 1989, Yulun Wang, dr, un inginer
absolvent și cunoștință de Dr. Satava, a fondat propria sa companie de robotica
medicale, cu finantare din partea guvernului Statelor Unite și sectorul privat.
Compania sa, Computer Motion, Inc.®, a lansat AESOP® (Sistem automat
endoscopic pentru Optimal de pozi ționare), un telescop manipulator robotic, iar
robotic ZEUS® sistem chirurgical (Marescaux & Rubino, 2003; Satava, 2003).
Aesop a fost aprobat de FDA pentru utilizare în 1994, și este în prezent
comercializat în Sta tele Unite ale Americii (Marescaux & Rubino, 2003).
Computer Motion, Inc a primit aprobarea FDA pentru a pietei ZEUS în 2001
(Marescaux & Rubino, 2003 .
ZEUS are trei bra țe robotizate, care sunt montate pe masa de operație. Un braț
robotic este numit Sistemul automat endoscopica – Optimal Positioning System
Robotic (Aesop). Aesop este un robot , activat de voce utilizat pentru a păstra
endoscopului. FDA eliminate Aesop să de țină și endoscoape poziție în 1994 și de
activare vocală a fost adăugat mai târz iu.
ZEUS diferă de sistemul da Vinci, în care partea Aesop a ZEUS răspunde la
comenzi vocale. De exemplu, un
chirurg ar putea spune: „Aesop
muta dreapta.“ Bra țul de
poziționare, atunci s -ar deplasa
spre dreapta, până când a fost
dat comanda „stop“. La fel ca
sistemul da Vinci, celelalte două
brațe ale ZEUS sunt extinderea
brațelor din stânga și din dreapta
ale chirurgului. Chirurgii stau la
o consolă și să poarte ochelari
speciali, care creează o imagine tridimensională. Computer Motion a adăugat o
tehnologie flexibilă încheietura mâinii numit Micro -încheietura, care este acum
inclus in studiile clinice aprobate de FDA, spune Nolan.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Sistemul chirurgical da Vinci, realizat de intuitiv chirurgicale, Inc. din
Sunnyvale, California., este eliminat pentru a efectua o interven ție chirurgicală sub
îndrumarea unui chirurg. Sistemul chirurgical ZEUS robotizat, realizat de
Computer Motion, Inc. din Goleta, California., a fost aprobat de FD A pentru a
ajuta chirurgii. „ da Vinci este eliminat pentru a ajuta la tehnici chirurgicale
avansate, cum ar fi tăierea și sutură [de cusut]“, spune Neil Ogden, sef al FDA
Chirurgie Generala Devices Filiala din Centrul pentru dispozitive si radiologice, de
sanatate. „ZEUS este elimina t pentru a ajuta la apucare, de ținerea și mutarea
lucrurile din drum, dar nu este eliminat pentru tăiere sau sutură.“ Studiile clinice pe
ZEUS sunt în curs de desfă șurare cu scopul de a obține clearance -ul FDA pentru a
ajuta la îndeplinirea sarcinilor chir urgicale avansate în Statele Unite, potrivit lui
Paul Nolan, senior director de formare pentru clien ți și educație la calculator
Motion. Mai multe tipuri de proceduri au fost efectuate fie cu Zeus sau da Vinci
sisteme robot, inclusiv chirurgia bariatrica.

Diferen ța principală între cele două sisteme chirurgicale este că spre deosebire de
ZEUS, în care chirurgul poate vedea și restul sălii de operație, în cazul sistemului
da Vinci chirurgul lucrează doar în fața consolei, fără alte influen țe din exterio r,
având vizibil câmpul endoscopic provenit de la camera de luat vederi. Acest fapt
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

duce la realizarea unei coordonări intuitive mână -ochi și la o percepție foarte bună
a adâncimii pătrundere în timpul manipulării. ”[24]
“Roboți în chirurgia cardiovasculară :
Primul raport al procedurilor de cardiologie intervențională asistată robotic la om a
fost publicat în 2011 și a implicat angioplastie coronariană la 8 pacienți .Aceste
persone au avut câte o singură stenoza la arterele coronare cu o lungime medie a
leziunii de 11 mm în vasele țintă cu un diametru de 2.5 -4,0 mm.Timpul
mediu al procedurii a fost de 43 minute , cu un timp mediu de fluoroscopie de
11.5 min.Punctul final al studiului a fost un success
clinic al dispozitivului(definit că stenoza reziduală de 30%) fără evenimente
cardiace adrverse majore.Acest prim punct final a fost realizat la toți pacienții și nu
au apărut defecțiuni ale dispozitivului.Concluziile studiului au fost raportate
(mulți )centrului PRECISE în 2013. În acest studio au fost
evaluate siguranță și eficacitatea PCI robotic asistată la 164
de pacienți cu boală arterială coronariană .O medie de 1.1 de stenturi au fost
utilizate pentru fiecare pacient , iar dilatarea post -implantare a
fost efectuată la o cincime dintre pacienți . Conversia la o procedura manuală a
fost necesară la doar 1,2% din interventiil. Timpul mediu de procedura a fost
24,4 min și timpul de fluoroscopie a fost de 11,1 min. Succesul procedural a fost
definit că fiind <stenoza reziduală de 30%, fără evenimente adverse cardiace
majore și a fost atins în 97,6% dintre pacienți . Rată periprocedurala de infarct
miocardic a fost de 2,4%,dar nu au apărut și alte complicații majore sau altele
legate de dispozitiv. În plus, a fost raportată o reducere promițătoare de
95,2% la expunerea la radiații pentru operator la carlingă , comparativ cu
expunerea la radiații la masă de angiografie. Expunerea la radiații a pacienților nu a
fost raportată .
Tipul interventiei Durata procedurii
chirurgicale Dimensiune leziunii
Interventie manu ala 90 minute 20 mm
Interventie asistata robotic 43 minute 11 mm
Interventie asistata robotic 24,4 minute 7.5 mm
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Tabelul 1. Evoluția dimensiunii leziunii și duratei intervenției chirurgicale în raport
cu tipul intervenției .
Din tabel se poate observă că intervențiile chirurgicale asistate
robotic sunt mai sigure și cât mai utilizate deoarece reduc trauma chirurgicală a
pacientului.Astfel pacientul va suferi o intrventie scurtă ,timpul de
spitalizare va fi redus deoarece pacientul se va reface într-
un timp mai scurt și va avea o dimensiune a leziunii cât mai mică .În ceea
ce priveșteintervenția manuală , această presupune un număr mai mare de
medici și sistenti care participa la operație , timpul de spitalizare
fiin mai mare deoarece refacerea pacientului presupune
un timp mai lung și leziunea va fi mai mare că dimensiune.

Fig 1.Caracteristici ale intervenției chirurgicale asistate robotic.
II.Concluziile studiilor efectuate pe animale la mijlocul anilor 2000 au
demonstrat siguranță punctiei trans –
septale și poziționarea adecvată a țintelor de ablație în atriul stâng și drept cu
ajutorul unei catetere robotizate controlată de un sistem de control de la distanță . Interventia
chirurgicala
asistata
robotic in
chirurgia
cardiovascula
ra Minim
invaziva Durata
interventiei
este scurta Dimensiune
leziunii este
mica
Obtinerea
unei imagini
tridimension
ale(sistemul
da Vinci)
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

The use of robotic technology for endovascular therapy in the arterial tree
constitutes a new field in catheter -based intervention, and has over the past few
years been
Table 1 | Application of robotics in cardiovascular medicine
Procedure Robotic
system Study types
available and
references Advantages
claimed Stage of
development
and uptake
Interventional cardiology
Percutaneous
coronary
intervention CorPath®
200
(Corindus,
Inc., USA) Observationa
l,
multicentre 2 Reduction of
radiation
dose to
operators
and patients
Improved
catheter
stability Early clinical
stages
Electrophysiology
Ablation for
atrial
fibrillation Sensei®
(Hansen
Medical Inc.,
USA) Observationa
l,
multicentre 6 Reduction of
radiation
dose t o
operators
and patients
Improved
catheter
stability In routine
use at
specialized
centres
Left
ventricular
lead
placement
for
biventricular
pacing da Vinci®
(Intuitive
Surgical,
Inc., USA) Observationa
l, single
centre 10–14 Totally
endoscopic
approach
feasible In routine
use at
specialized
centres
Endovascular surgery
Aortic
aneurysm
repair Sensei® and
Magellan®
(Hansen
Medical Inc., Observationa
l, single
centre 18–20 Reduction of
radiation
dose to
operators Very early
clinical
stages
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

USA) and p atients
Improved
catheter
stability
Minimally invasive cardiac surgery
Mitral valve
repair da Vinci® Propensity –
score
matched
comparison 3
1 Precision of
reconstructio
n
Early
recovery
Reduced
hospital stay In routine
use at
specialized
centres
CABG
surgery da Vinci® Observationa
l, single –
centre and
multicentre,
nonmatched
comparison 3
3–35,37,38 Totally
endoscopic
approach
feasible only
using
robotics
Early
recovery In routine
use at
specialized
centres
Atrial septal
defect repair
(septum
secundum) da Vinci® Observationa
l, single
centre 41,42,
44
Matched
comparison 4
3 Totally
endoscopic
approach
feasible
Early
recovery In routine
use at
specialized
centres
Vent ricular
septal defect
repair da Vinci® Observationa
l, single
centre 45 Feasibility
Precision Very early
clinical
stages
Atrial
myxoma
resection da Vinci® Nonmatched
comparison 4
8 Precision
Short
operative
time In routine
use at
specialized
centres
Laparoscopic vascular surgery
Aortoiliac
surgery da Vinci® Observationa
l, single Feasibility
and In routine
use at one
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

centre 50–52 precision of
anastomotic
suturing centre
Visceral
artery
surgery da Vinci® Observationa
l, single
centre 51 Feasibility
and
precision of
anastomotic
suturing Very early
clinical
stages

Mai departe vom prezența eficientă intervenției robotizate în cazul fibrilatiei atriale
la om și evoluția acestora de la intervenția chiru rgicală.
Aplicarea inițială a sistemului robotizat pentru ablația fibrilație atrială la om, a
demonstrat fiabilitatea clinică a izolării venelor pulmonare și ablația venei cave
superioare și joncțiunea cavotricuspida. La 1 an după intervenție, 86% din cei 40
pacien ți au scăpat de
aritmie atrială. În 2009,
modificările procedurale
au fost descrise cu scopul
de a reduce dificultățile
intraoperatorii și ratele de
complicație.
În 2012, au fost raportate
rezultatele unui studiu
multicentric de
eficacitatea și siguranță
sistemului robotizat
pentru ablație de fibrilație
atrială.Studiul a inclus
1.728 de pacienți tratați la 12 centre și a demonstrat o rată a complicațiilor de 4,7%
și o rată de succes clinic de 67,1% după 18 luni de urmărire. Acest studiu a arătat,
de asemen ea, o curbă de învățare pentru primii 50 pacienți din centrele de volum
redus, în timp ce o astfel de curbă de învățare a fost demonstrată pentru centrele de
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

volum mare. Acest sistem robotizat a fost, de asemenea, utilizat pentru a trata
tahicardia ventric ulară într -un număr limitat de pacienți, cu rate de succes
acceptabile și ratele de complicație scăzute.
Fig.3 si fig.4 -Ablatie pe baza de cateter
Un alt sistem robotic utilizat pe scară largă în electrofiziologie este sis temul
de naviga ție magnetica la distanta. Sistemul cuprinde doi magne ți puternici care
direc ționează un cateter de ablație cu un vârf magnetic. Cateterul este dirijat prin
schimbarea pozi ției vectorilor magnetici între magneți opuși. Acest sistem a fost
utilizat pentru toate aspectele legate de cartografiere si ablatia aritmii cu rezultate
excelente. Într-o analiză a sistemului de naviga ție magnetic NIOBE® (Stereotaxis,
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Inc., USA), au raportat o rată de 92% de success imediat dupa ablatie cateter
pentru f ibrilatie atriala, si o rata de succes de 70% pe termen lung.

Fig.4 si fig.6 -Cateterizarea inimii
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

Sistemele robotice da Vinci sunt, până în prezent, singu rele folosite pentru
chirurgia vasculară laparoscopică. Operatorul controlează bra țele dintr -o consolă,
așa cum este descris in chirurgia cardiaca robotizata. In cele mai multe reconstituiri
vasculare robotizate, sunt utilizate trei bra țe robotizate; Este nevoie de un al
patrulea bra ț pentru a oferi retracție suplimentara la pacientii cu un anevrism la
artera iliacă sau boala aneurysmal combinata a aortei si arterelor iliace si in
chirurgia arterei renale. Sistemul robotic este folosit în special pentru a construi
anastomoza grefa -to-aortă și pentru suturarea peritoneal posterioară. Anastomozele
vasculare sunt de obicei construite cu suturi de politetrafluoretilenă, deoarece
acestea sunt mai rezistente la rupere în timpul procesului de suturare decât fire de
polipropilenă clasice.
Perspective viitoare:
Toate sistemele robotizate descrise în această revizuire sunt capodopere
tehnologice. Produc ția industrială a acestor roboți pare să fie de o calitate
excelentă, și închiderile sau erori de sistem sunt evenim ente rare. De mare precizie
de robotică asistată sunt și manevrele chirurgicale -cateter, care constituie un
avantaj clar al acestor sisteme și proceduri. Studiu comparativ este necesar pentru a
dovedi reducerea timpului operativ si radiatilori pentru pa cienti. Studii
comparative, privind chirurgia cardiaca robotic asistata au demonstrat, de
asemenea, o lungime redusa de internare in spital si timpul de recuperare a
pacientului din cauza minimizarii traumei chirurgicale.
Un dezavantaj principal al abordării robotice în medicina cardiovasculară
este curba de învă țare, care poate fi controlată prin simulare și printr -o predare
adecvată. Cu toate acestea, în propria noastră experien ță, această problemă poate fi
ușor depășita prin utilizarea informa țiilor vizuale, în special în operatorii cu
experienta ai altor proceduri robotizate. Costul tehnologiei robotice este de
asemenea mare. Fie că viteza sporită și precizia procedurilor și reducerea de
spitalizare ,de traumatisme chiru rgicale ,a scazut si morbiditatea, poate compensa
creșterea cheltuielilor .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

În următorii câ țiva ani, robotica in medicina cardiovasculare, probabil, nu
vor fi aplicate pe o bază foarte largă, din cauza dezavantajele discutate mai sus.
Utilizarea tehnologie i robotice este probabil să fie limitată la interven ționiștii de
specialitate și chirurgie vasculară și echipele lor, iar procesele de acreditare
specific vor fi mai dezvoltate. ”[25]
Concluzii:
• Eliminarea la nivelul robotului a tremourului natural al chirurgului, situație
normală chiar și fără oboseala acestuia; Cum unele operații pot dura ore, brațele
chirurgului pot obosi și căpăta un tremour, care să ducă la posibile false erori de
tăiere, ce pot fi devastatoare în timpul opera țiilor delicate. Robot ul este proiectat
pentru a identifica, filtra și anula aceste tremor, răspunzând corect în acest timp la
mișcările și comenzile mâinilor chirurgului.
• Înregistarea istoricului mișcărilor operatorii; Realizare de documentații specifice,
observații medical e, atlase anatomice computerizate și dezvoltarea bazelor de date
medicale; Se dispune astfel de abilitățile sistemelor de informații computerizate
necesare pentru pregătirea informațiilor comparative detaliate despre fiecare caz
chirurgical evaluat.
• Eval uare (preliminară) minim invazivă; Se pot obține informații esențiale și
feedback pentru restrângerea procedurilor chirurgicale, limitându -se astfel riscul de
infecție, timpul de recuperare și costurile aferente procedurilor medicale.
• Control în efectua rea intervențiilor. Comparativ cu chirurgia clasică, prin
chirurgia robotică este posibil un mai bun control în ceea ce prive ște marginea de
siguranță – probabilitatea de a avea margini pozitive scăzând covârșitor. Marginile
de risc/de siguranță – reprezin tă o măsură a riscului de apariție a celulelor
canceroase semnalate la unele operații.
• Vizualizare precisă și stabilă a câmpului chirurgical; Astfel se oferă o mai bună
vizualizare a organelor interne, iar distrugerea tesuturilor sănătoase este minimă.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

• Feedback în timp real; Integrează modele de imagini preoperatorii –
intraoperatorii, pentru a oferi chirurgului în timp real informații precise despre
pacient și despre intervenție (raze X). În plus, se verifică dacă intervenția
planificată a fost final izată.
• Sterilizare completă a sistemului întregului sistem de intervenție, lipsa
germenilor, virusilor, nu sunt afectați de radiații și infecții, etc.
• Diminuarea transfuziilor de sânge – este cazul sângerărilor survenite în perioada
operatorie.
Tehnicile minim -invazive de protezare valvulară aortică câștigă teren. Chirurgia
robotică pare a oferi rezultate favorbile dar costul prohibitiv al tehnologiei îi
limitează aplicarea. Protezarea valvulară aortică percutană este indficată la
pacienții cu ri sc operator înalt (vârstnici peste 80 ani, comorbidități). Indicațiile
protezării valvulare aortice minim -invazive trebuie nuanțate deoarece riscul unor
complicații potențial letale este relativ ridicat. Sunt necesare studii randomizate,
eventual multicent rice pentru a stabili indicațiile protezării valvulare percutane.
Tehnologia robotica a fost introdus cu succes în domeniile de cardiologie
interventionala, electrofiziologie, chirurgie endovasculare, chirurgie vasculara
laparoscopica, chirurgia cardiaca si endoscopica. Cele mai stabilite proceduri
robotic asistate sunt în prezent abla ție pentru fibrilatie atriala, repararea valvei
mitrale, si chirurgie de bypass coronarian. În interven țiile pe bază de cateter,
principalele avantaje ale utilizării tehnologiei robotizate par a fi stabilitate
cateterului și reducerea dozei de radiații la operatori și pacienți. In chirurgia
cardiovasculara minim invaziva, sistemul robotic permite operatorilor de a finaliza
manevre precise și complexe endoscopice care sunt dificil sau imposibil folosind
instrumente conven ționale. Traducerea acestor avantaje tehnice în beneficii clinice
necesită investiga ții în studiile concepute în mod corespunzător, prospective,
randomizat.
Chirurgia robotică vine să compenseze toate aceste limite ale chirurgiei
laparoscopice, aducând o imagine tridimensională a câmpului operator,
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.

amplificarea dexterității, precizie chirurgicală îmbunătățită și confort ergonomic.
Toate acestea permit abordarea unor proceduri chirurgicale complexe , care pot fi
efectuate acum sigur și eficace, cu mai puține complicații, scăderea timpului de
spitalizare și rezultate îmbunătățite
În concluzie, se poate spune că folosirea roboților chirugicali a avut o mare
influență importantă în dezvoltarea domeniului medical, deoarece gradul de
precizie s -a mărit, scăzând astfel complicațiile ce pot apărea în momentul unei
operații chirurgicale. Așadar, intervențiile sunt minim invazive, roboții chirurgicali
dispunând de o finite și de o acuratețe excepționa lă, fapt care ar putea duce la
utilizarea acestora din ce în ce mai des.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.