Proiect La Marketing In Turism

Proiect La Marketing in turism

Cuprins

Introducere pag 1

Prezentare scurta a traseului turistic pag 1

Elemente de prezentare generala pag 5

Planul de marketing pag 8

Obiective generale de marketing pag 8

Profilul pietei turistice pag 8

Audit de marketing pag 11

Analiza PEST pag 13

Obiectiv general de marketing pag 22

Strategii de marketing pag 22

Bugetul de marketing pag 24

Programul de marketing – Diagrama Gantt pag 26

Bibliografie pag 27

INTRODUCERE

Situat in extremitatea nordica a Romaniei, la granita cu Ucraina, Maramuresul este arealul unde traditiile stramosesti, portul popular, si arta veche, se pastreaza ca nicaieri in alta parte a Romaniei. De aceea elementul primordial al turismului in Maramures este viata satului.

Maramuresul ofera un peisaj incantator, cu preponderenta muntos, cu ape repezi si cristaline, cu fauna si flora deosebit de bogate si variate, cu sate fermecatoare, insirate pe vaile Maramuresului, unde se pastreaza inca vechea civilizatie a lemnului, cu oameni primitori si harnici, dar si priceputi artizani, pastrand vii vechile mestesuguri si datini. Bisericile de lemn si portile sculptate din lemn sunt adevarate capodopere de arta populara.

Poarta Maramuresana, veritabil „Arc de Triumf” rustic, era in trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta reprezinta o bariera impotriva raului, elementul care delimiteaza universul sacru al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o functie estetica. Ele sunt simboluri cu radacini puterince in cultura crestina si precrestina. Coarda – spirala simbolizand aspiratia spre inalt, rozeta – simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii, simbolizand viata vesnica, si sarpele, cu binecunoscutul rol protector, sunt doar cateva dintre elementele cel mai des intalnite in sculptura portilor maramuresene.

Bisericile din lemn se numara printre cele mai importante monumente din Maramures. Alaturi de revervatia Pietrosul Rodnei, opt dintre cele aproape o suta de biserici au fost integrate in anul 1999 in patrimoniul UNESCO.

Experimentand in lemn solutii arhitecturale specifice pietrei, combinand o maiestrie artizanala specifica acestei zone si prezentand un important caracter de autenticitate, bisericile maramuresene au fost selectate pentru a reprezenta mai multe stiluri de constructie si decorare.

PREZENTARE SCURTA A TRASEULUI TURISTIC

Traseul propus va oferi o calatorie de neuitat prin minunata regiune a Maramuresului. Turistii vor putea vizita centrul cultural, dar si administrativ al Maramuresului, Baia Mare, cu cele doua muzee deosebite pe care orasul le gazduieste: Muzeul de Mineralogie si Muzeul de Arta. De asemenea, se vor putea admira peisajele de neuitat din jurul statiunii montane Mogosa si a lacului Bodi. Se vor vizita trei dintre cele opt manastiri aflate in patrimoniul UNESCO, anume Surdesti, Plopis si Rogoz. Calatoria va porni apoi inspre nord, pe valea raului Mara, oferind astfel posibilitatea de a vedea sate maramuresene traditionale, precum Satul Mara, Hoteni, Sat Sugatag, Ocna Sugatag, Calinesti. Drumul ii va duce mai departe pe turisti spre vestita manastire Barsana, apoi la Rozavlea, Poienile Izei, Sieu, si Ieud, zone ce gazduiesc, de asemenea, manastiri cu renume. Se va merge apoi in Viseu de Sus, pe valea Vaserului, unde turistii vor putea face o excursie cu Mocanita intr-un peisaj deosebit. Traseul se va indrepta in continuare spre Sighetul Marmatiei, cu muzeele sale, si apoi spre vestitul Cimitir Vesel de la Sapanta. Spre final, drumul va continua spre Baia Mare, de unde se va pleca inapoi spre Bucuresti.

Statiunea montana Mogosa

Situata la 20 km de Baia Mare, la 750m altitudine, pe malul lacului Bodi, intr-un peisaj deosebit, Cabana Mogosa ofera servicii de cazare de 3 stele. Plimbarile cu hidrobicicleta, terenurile de sport si drumetiile sunt cateva dintre facilitatile pe care le ofera aceasta zona.

Muzeul de Mineralogie si Muzeul de Arta din Baia Mare

Muzeul de Mineralogie detine o colectie de minerale rare, asa numitele „flori de mina”, cu peste 15.000 de esantioane, dintre care 1.500 sunt expuse permanent. La Muzeul de Arta sunt expuse: piese valoroase din domeniul tehnicii populare; un tezaur monetar din monede de aur, antice si mediaevale descoperite in Baia Mare, care cantaresc 3,5 kg; o expozitie permanenta de pictura din care se detaseaza ca unicat panze din cunoscuta Scoala Baimareana de pictura.

Surdesti

Aceasta biserica a fost construita in anul 1767 (hram „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”) si reprezinta cea mai inalta structura din lemn de stejar din lume, cu o inaltime totala (de la temelie pina la cel mai inalt punct) de 72 de metri. Este de remarcat faptul ca la constructia turlei (care are o inaltime impresionanta, de 54 de metri) nu a fost folosit nici un fel de metal, chiar si sistemele de prindere fiind din lemn.

Plopis

Aceasta biserica a fost construita in anul 1798 (hram „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”). Desi marimea ei nu este impresionanta, echilibrul sau proportional o face una dintre cele mai unitare cladiri religioase din Maramures.

Rogoz

Biserica din Rogoz a fost inaltata in anul 1663 (hram, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril), pastrand vie traditia arhitectonica a constructei bisericilor folosind doua piese identice din lemn, de dimensiuni foarte mari. Ceea ce este unic in legatura cu aceasta biserica este faptul ca, dorind sa se evite efectul de verticalitate, clopotnita a fost taiata de la mijloc pentru a adauga o scara interioara.

Satele de pe Valea Marei

Mergand pe valea raului Mara, vor putea fi vizitate sate ca Satul Mara, cunoscut prun frumusetea portilor maramuresene; Hoteni, Sat Sugatag, localitate cunoscuta prin creatia cojocarilor artizani si care adaposteste o biserica de lemn din secolul XVIII; Ocna Sugatag, o mica statiune balneoclimaterica (bai cu apa sarata) si Calinesti, cu cele doua biserici de lemn.

Bisericile de pe Valea Izei

Valea Izei este o zona pitoreasca cu localitati cunoscute pentru portul, obiceiurile si arta populara maramureseana.

Manastirea Barsana

Comuna autentica a Maramuresului Istoric, Barsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor taranesti, prin pitoresc si originalitate. In Barsana se afla une dintre cele mai frumoase manastiri din Maramures, ridicata incepand cu anul 1992 pe locul unei manastiri mai vechi. Biserica din lemn din cadrul manastirii Barsana a fost ridicata in anul 1711 (hram „Intrarea Maicii Domnului in Biserica”). Picturile murale din interior au fost realizate in anul 1806 in stil baroc, probabil cel mai reprezentativ din intreg Maramuresul. Aceasta biserica adaposteste cateva icoane pe lemn, o impresionanta colectie de icoane pe sticla, si de asemnea, o pretioasa biblioteca de carti religioase.

Rozavlea si Sieu

Satul Rozavlea este atestat documentar in secolul XIV, si gazduieste o frumoasa biserica din lemn datand din secolul al XVIII-lea In Sieu se pot vizita alte doua biserici din lemn din secolele al XIV-lea si al XVIII-lea.

Poienile Izei

Aceasta este cel mai frumos si cel mai bine intretinut monument arhitectonic din Maramures. Construita in anul 1604 (hram „Cuvioasa Paraschiva”), biserica se remarca prin semiluna metalica amplasata sub cruce, ce folosea ca un element de aparare impotriva tatarilor. Biserica adaposteste icoane vechi pictate in ulei pe dale de lemn, datand din secolul al XVIII-lea.

Ieud

Ieudul se mandreste cu cea mai veche biserica de lemn din Maramures, ridicata in anul 1364 (hram „Nasterea Maicii Domnului”), numita „Biserica din Deal”, precum si cea mai veche pravila in limba romana, scrisa de mana cu litere chirilice, cunoscuta sub denumirea de „Codicele de la Ieud”. Picturile murale ale bisericii au fost realizate in secolul al XV-lea, intr-un stil bizantin timpuriu. De-a lungul aleei care duce in varful dealului la biserica sunt amplasate 14 icoane, ilustrind momente de la „Judecata” pana la „Rastignirea” lui Iisus, simbolizand astfel „Drumul Crucii”, pe care Fiul Domnului la facut pana Golgota. In timpul postului, credinciosii vin aici si se roaga la aceste icoane. Cea de-a doua biserica din Ieud, „Biserica de ses”, a fost construita in 1718, si poarta denumirea de „Catedrala de lemn” datorita monumentalitatii ei.

Excursie cu Mocanita

Mocanita este un trenulet tras de o locomotiba cu aburi care circula pe o linie ingusta cu plecare din Viseu de Sus si strabate incet Defileul Vaserului, intr-un peisaj deosebit. Valea Vaserului este una dintre cele mai frumoase si salbatice vai din Romania. Este cel mai bine din vagoanele Mocanitei ce strabate peste 60 de kilometrii.

Sighetul Marmatiei

Sighetul Marmatiei, sau mai simplu „Sighet”, este capitala Maramuresului Istoric. Aici se pot vizita Muzeul Etnografic al Maramuresului si Memorialul Durerii si al Rezistentei Anticomuniste.

Cimitirul Vesel – Un zambet in fata mortii

Cimitirul vesel de la Sapanta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci „vorbitoare”. Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata celui disparut. Acest cimitir este unicat mondial, intr-un clasament al monumentelor funerare situandu-se pe locul al doilea, dupa Valea Regilor din Egipt. Tot la Sapanta mai poate fi vizitata biserica manastirii Peri, cea mai inalta constructie din lemn din Europa (75 m).

ELEMENTE DE PREZENTARE GENERALA

Circuitul propus se va desfasura pe o perioada de 7 zile. Traseul in Maramures este de 410 km. Transportul va fi asigurat, in funtie de numarul de turisti, fie cu autocar, fie cu microbus. Capacitatea minima pentru acest circuit este de 15 turisti. Mijlocul de transport va fi dotat cu aer conditionat, minitelevizor, scaune rabatabile.

Cazarea grupului de turisti se va asigura in urmatoarele locatii:

Cabana „Mogosa”, din statiunea montana Mogosa – capacitate 80 de locuri; cazare cu dotari de 3 stele;

Pensiunea „Ilea”, din Ieud – capacitate 40 locuri, cazare cu dotari de 2 margarete;

Hotel Mara, din Baia Mare – capacitate 230 locuri, cazare cu dotari 3 stele, cu micul dejun inclus;

PROGRAMUL TURISTIC PE ZILE

Ziua 1.

Plecare din Paris la ora 8:00

Sosire in Baia Mare 11:00, de unde sunt preluati de ghid

Cazare la Cabana Mogosa;

Pranzul

Vizitari imprejurimi si un scurt program folcloric

Cina

Ziua 2.

Cina la Cabana Mogosa;

Micul dejun;

Vizita la Muzeele de Mineralogie si de Arta din Baia Mare;

Pranzul la Cabana Mogosa;

Vizita la bisericile din Surdesti, Plopis si Rogoz

Cunoasterea traditiilor si obiceiurilor zonale

Cina la Cabana Mogosa;

Ziua 3.

Micul dejun;

Calatorie pe Valea Marei prin Sat Mara, Hoteni

Pranz traditional maramuresean la Hoteni

Continuarea calatorie prin Sat Sugatag, Ocna Sugatag, Calinesti, cu vizitarea bisericilor de lemn din Sugatag si Calinesti;

Cunoasterea traditiilor si obiceiurilor zonale

Cina la Complex Ocna Sugatag

Ziua 4.

Micul dejun;

Vizita la Manastirea Barsana;

Pranz monahal la Manastirea Barsana;

Traseul bisericilor de lemn de pe valea Izei ( Rozavlea, Sieu, Poienile Izei, Ieud);

Program folcloric

Cazare la Pensiunea Ilea din Ieud;

Cina;

Ziua 5.

Mic dejun;

Excursie pe Valea Vaserului cu Mocanita pana la punctul „Faina” pe kilomertrul 36;

Picnic si punct de plecare pentru drumetii;

Intoarcere la Pensiunea Ilea din Ieud;

Cina si seara folclorica interactiva cu ceterasi;

Ziua 6.

Mic dejun;

Vizita in Sighet la Muzeul Etnografic al Maramuresului si Memorialul Durerii;

Pranz la Restaurant Siesta in Sighet;

Vizita la Cimitirul Vesel din Sapanta;

Intoarcere in Baia Mare;

Cazare la Hotel Mara;

Cina;

Ziua 7.

Mic dejun;

Program shopping in Baia Mare 4 ore

Plecare spre Paris 15:00;

ANALIZA DE PRET

PLANUL DE MARKETING

SAVA Tours este o agentie de turism care doreste sa creeze o traditie, principalul sau obiectiv fiind gasirea solutiilor optime pentru clientii sai.

Fiecare dintre cei care au participat la inventarea Sava Tours a visat la un moment dat la un alt fel de companie. Ne-am dorit-o atenta la fiecare dorinta a clientilor. O firma mobila, rapida, formata din oameni experimentati, profesionisti pe fiecare domeniu vizat. Comunicare simpla, directa si sincera cu presa, clientii, partenerii. O cu totul alta viziune.

Ne-am reunit pentru a incerca sa crestem o companie proprie respectand o promisiune: ca vom avea grija de fiecare client in parte, indiferent de dimensiunile pe care le va atinge Sava Tours.

Sava Tours s-a infiintat in decembrie 2005 iar sediul se afla in Baia Mare. Strada Oasului, nr.22 . Orasul nu a fost intamplator ales, cel mai important produs turistic al nostru fiind regiunea Maramures.

Va multumim anticipat pentru ca ne veti fi alaturi! .

Misiunea noastra este sa punem in valoare potentialul romanesc, oferind un standard ridicat al serviciilor. Dorinta noastra este de a pune Romania intr-o altfel de lumina, sa aratam tuturor ca avem o tara frumoasa, inzestrata de natura, unde oamenii stiu sa-si cinsteasca oaspetii si ii fac sa se simta ca acasa.

Principalul nostru obiectiv este sa satisfacem necesitatile, exigentele si sperantele clientilor nostri.

OBIECTIVE GENERALE DE MARKETING

Suntem la inceputul drumului, suntem optimisti si cu forte de munca. Ne dorim multe si speram sa facem multe si astfel o luam pas cu pas. Primul nostru obiectiv este sa ne extindem pe pietele externe, in prima faza pe piata franceza.

Un alt obiectiv al nostru este sa ajungem in decurs de 3 ani 10 % din care piata turistica regionala. Dorim ca in fiecare an, numarul clientilor nostri sa se mareasca cu 15 %, si sa atingem pragul de 500.000 Euro cifra de afaceri. Pe masura ce crestem, dorim sa ne facem cunoscuti si alte tari (Ex: Austria, Germania), prin deschiderea de agentii de turism in marile orase (cel putin o agentie la doi ani).

Firma vizeaza cresterea gradului de informare a potentialilor clienti; acest lucru se va realiza prin participarea la targuri de turism, prin parteneriate cu operatori turistic interni si externi, prin publicitate pe internet, editarea de cataloage si brosuri.

PROFILUL PIETEI TURISTICE

IN FRANTA

Anul 2003 confirma replierea francezilor in Franta, tendinta inregistrata inca din anul 2001.

Astfel, conform cifrelor publicate de catre Observatorul National de Turism, 89,7 % din sejururile francezilor in 2003 s-au derulat in Franta, fata de 88 % in 2002.

O usoara crestere care a adus beneficii touroperatorilor, pentru ca 6,9 % din francezii care si-au petrecut vacanta in Franta au folosit serviciile unei agentii de turism sau touroperator fata de 2,2 % in 2002.

IN STRAINATATE

Conform unei anchete a Institutului European IPK International, francezii au realizat in 2003, 24 milioane sejururi in strainatate, ceea ce reprezinta o scadere de 2 % fata de 2002, din care 16 milioane au fost sejururi vacanta (scadere de 10 % fata de 2002), 5,6 milioane alte tipuri de calatorii (+ 10 % fata de 2002) si 2,3 milioane calatorii de afaceri (-5 % fata de 2002).

Aceste statistici se coroboreaza cu cele ale Asociatiei Touroperatorilor (CETO), care regrupeaza 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80 % din piata franceza a turismului organizat. Astfel, CETO confirma o scadere medie de 7 % a activitatii touroperatorilor francezi (7.357.275 clienti ), afisand o scadere de 5 % (6.170.501 clienti) in comercializarea sejururilor si 16,4 % in vanzarea biletelor de avion. (1.186.774 pasageri).

Vanzarea forfait-urilor reprezinta in final 83 % din activitatea globala a agentiilor de turism. Franta, in ciuda unei scaderi a numarului de clienti de 4,3 %, este pe prima pozitie a clasamentului destinatiilor alese de francezi cu 3.228.168 clienti, sau jumatate din vanzarile totale de forfait-uri.

Principalele destinatii (evolutia fata de 2002):

Spania : 7.732.190 (-5,10%)

Italia : 3.100.000 (+0,90%)

Marea Britanie : 3.075.000 (-0,10%)

Belgia: 940.628 (+3,50%)

Maroc: 916.147 (+4,40%)

Germania: 899.646 (+5,70%)

…………………………………

Ungaria: 256.000 (+9,70%)

Croatia: 220.636 (+65,20%)

Republica Ceha: 193.215 (+4,30%)

Romania: 101.080 (+10,1%)

Cheltuielile francezilor in strainatate au crescut foarte putin fata de 2002 (+0,6%). Cheltuielile strainilor in Franta scazand, soldul postului « voyages » al balantei de plati s-a degradat de o maniera neta: el trece de la 13,6 miliarde euros in 2002 la 11,6 miliarde euro in 2003, sau o scadere de 14,5%.

Cifrele sunt urmatoarele :

Incasari: 32,3 miliarde euro

Plati: 20, 7 miliarde euro

Sold 2003 : 11,6 miliarde euro

PRODUSELE TURISTICE SOLICITATE PE PIATA

Motivatia principala a consumatorului francez in alegerea unui serviciu turistic este o motivatie hedonista, placerea de a cumpara fiind primordiala. Dupa aceea urmeaza primul impuls, francezii lasandu-se condusi de tentatie, pretul.

Conform unei anchete al Observatorului CETELEM 3 clienti din 4 ar plati mai mult pentru a obtine o calitate mai buna si mai mult de 1din 2 pentru mai multe servicii si asistenta.

Principalele asteptari ale turistului francez sunt urmatoarele:

produse simple, care sa faciliteze viata cu preturi rezonabile;

valorizarea serviciului;

asistenta si personalizare importanta in alegerea produsului;

produse autentice: turistul doreste sa fie actor, nu simplu spectator pasiv;

atractia unei destinatii nu trebuie sa constea doar in frumusetea naturii, ci si in bogatia si calitatea schimburilor cu locuitorii tarii respective.

Si in anul acesta, se estimeaza ca un francez din doi a utilizatat serviciile unei agentii de voiaj pentru organizarea calatoriei.

In clasamentul diverselor conceptii despre consum turistic, francezii decid sa consume pentru ca:

vor sa-si faca placere din cand in cand;

vor sa-si asigure confortul de care au nevoie;

vor sa participe la sprijinirea economiei;

vor sa-si satisfaca aspiratiile personale;

vor sa evite cheltuielile inutile.

In 2003, francezii au preferat circuitele turistice – 32% sejururilor la mare si soare – 26% si vizitelor culturale -25%.

In cazul plecarilor in afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist in turism, 38% din calatorii cuprinzand un forfait: calatorie – transport si sejur.

Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate « L’Echo Touristique », pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie intre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% intre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri decat Internet-ul.

Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face parte si din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul de munca.

PRINCIPALII TOUROPERATORI CARE PROGRAMEAZA ROMANIA

Structura societatilor de turism touroperatoare care programeaza Romania este urmatoarea:

Hora Voyages : 7.000 persoane, pret mediu de forfait–750 euro;

Quatre Saisons Loisirs : 4.500 persoane, forfait mediu – 625 euro;

Itour : 500 persoane, forfait mediu – 550 euro;

Echange –Roumanie : 500 persoane, forfait mediu – 550 euro;

EastPAk : 180 persoane, forfait mediu – 490 euro;

CGTT Voyages : 180 persoane; forfait mediu – 480 euro;

Slav’Tours : 80 persoane, forfait mediu – 420 euro;

Club Aventure : 80 persoane, forfait mediu – 960 euro.

Durata medie sejur Romania

Conform informatiilor furnizate de touroperatorii francezi care programeaza Romania (3 specialisti si 15 generalisti) si de agentiile de turism romane partenere, durata medie pentru sejur in turism organizat este de aprox. 10 zile, iar cheltuiala medie/sejur in turism organizat/turist francez este de aprox. 400 euro prestatii turistice in Romania si 250 euro transport avion, deci un total de 650 euro/sejur/turist francez.

EVOLUTIA NUMARULUI DE TURISTI 1998-2003

Fata de 1998, in 2003 numarul de turisti francezi a crescut in proportie de aprox. 63 %. Evolutia numarului de turisti francezi, care ne-au vizitat tara din 1998 pana in 2003, a fost urmatoarea:

1998 : 63.505

1999 : 61.584

2000 : 76076

2001 : 87.585

2002 : 91.788

2003 : 101.080

POZITIA OFERTEI ROMANESTI PE PIATA FRANCEZA

Pe piata turistica franceza, Romania este in exclusivitate o destinatie de vara si este inca cunoscuta ca o destinatie nesigura, cu o situatie economica precara, deci cu un potential turistic similar.

Din aceste motive obiective, societatile romanesti care lucreaza sau doresc sa lucreze pe piata franceza, intimpina greutati, atat datorita tarifelor relativ ridicate in comparatie cu cele ale concurentei, cat si datorita calitatii serviciilor oferite.

Mai exact, in mecanismul cererii si ofertei de pe piata turistica din Franta, cererea de produse turistice romanesti este la un nivel redus, iar oferta este aleatorie (raport calitate/pret defectuos).

Profilul turistului francez care ne viziteaza tara este urmatorul: varsta se situeaza intre 45 si 70 de ani, iar ca pozitie sociala, sunt persoane cu venituri medii apartinand clasei de mijloc a societatii franceze.

Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se indreapta spre sejururi litoral – 70% sau litoral + circuite turistice – 15%.

Conform informatiilor furnizate de agentia TAROM Paris, structura clientelei pe zborurile de linie Tarom (zboruri regulate fara charter) este urmatoarea:

60% : clientela business

30%: turism pur

15%: clientela etnica (rude).

AUDIT DE MARKETING

Segmentarea pietei:

Tipul de turism practicat este turismul organizat de recreere pe timp de vara.

Segmentul tinta vizat este potentialul turist de nationalitate franceza, cu varsta cuprinsa intre 45 – 70 ani, familist, cu venituri medii apartinand clasei de mijloc a societatii franceze, indiferent de sex si cu pregatire medie si superioara. Avand in vedere clasificarea facuta de Plog, segmentul vizat este cel al turistilor orientati spre cultura, traditii si obiceiuri stravechi.

In maniera cea mai pertineneta, segmentarea se clasifica in raport cu natura variabilelor de discrimanare avute in vedere. Din acest punct de vedere se identifica 3 tipuri de segmentare:

segmentarea pe stiluri de viata sau socioculturala care se sprijina pe ideea ca valorile culturale si modul de viata influenteaza semnificativ structura consumului si comportamentul de cumparare.

segmentarea comportamentala si atutudinala care se bazeaza pe predilectia comportamentului de consum si cumparare, in raport cu obiceiurile, atitudinile, predispozitiile, preferintele si opiniile diverselor grupuri de consumatori.

segmentarea dupa avantajele cautate de consumatori la produsele si serviciile oferite pe piata este cea care considera diferentele dintre preferintele consumatorilor ca baza explicativa a diversitatii comportamentelor de cumparare.

Pozitionarea pe piata

Pozitionarea produsului pe piata se face in functie de segmentul tinta ales si de concurenta de pe aceasta nisa de piata. Produsul va fi pozitionat ca fiind unul care ofera avantaje superioare din punct de vedere al varietatii serviciilor prestate, la un pret redus comparativ cu produsele existente.

Concurenta:

Din persperspectiva marketingului concurenta se poate structura pe urmatoarele 4 niveluri descrise in ordinea crescatoare a ariei lor de cuprindere.

Tipul de produs – concurenta directa: se manifecta intre agentii de turism diferite ce prezinta propriile variante ale produsului diferentiate prin trasaturi aparte, optiuni de pret, stiluri de distrubutie sau strategii de promovare.

Printre concurentii nostri se numara Eximtur Baia Mare (una dintre diferentele pachetului oferit de ei este trasportul obligatoriu cu autocarul), Mara International Tour (cazarea la hotel de 2 stele si pensiuni de 1 – 2 margarete), International Triumph (pachet similar la pret mai ridicat), Paralela45 (fara program artistice), Marshall Tour, J’Info Tour, Posibil Tour, Nord Nord-Vest.

Categoria de produs – concurenta intre diferitele tipuri (variante) apartinand aceleasi clase de produs. Spre exemplu sunt oferite pachete turistice similare cu acelasi specific (tur de Manastiri vechi din Moldova), dar din alta zona a tarii : Moldova. Competitorii nostrii sunt agentii de turism care opereaza pe aceasi piata, cu tarife asemanatoare. Exemple : Bucovina Vancance Tour Suceava, Unita Tour Suceava, Central Turism, Instant Travel Tours. Acestea au in oferta lor un sejur de 7 zile in zona Bucovinei, cu program de vizatare al manastirilor din zona.

Generic – concurenta indirecta, intre diferite tipuri de produse turistice substituibile in satisfacerea aceleasi nevoi. In acest caz concurenta indirecta poate fi un sejur la Marea Neagra, In Delta Dunarii sau in statiuni montane.

Bugetul consumatorului – concurenta data de caracterul limitat al bugetului de care dispun consumatorii, fapt ce determina o inevitabila ierarhizare a nevoilor de satisfacut si, in consecinta a produselor de cumparat corespunzatoare.

Din acest punct de vedere concuram cu celelalte oferte mai atragatoare din punct de vedere al preturilor oferite de alte tari cum ar fi: Turcia, Grecia, Italia.

ANALIZA PEST

Mediul Politic- Legislativ

In tara noastra guvernarea este de timp democratic si astfel se incurajeaza relatiile intre tari fie ele si prin activitatea de turism. Suntem stabili din punct de vedere politic, adica exista continuitate in reglementarile din turism indiferent de partidele de la putere.

Relatiile dintre principalele partide de guvernamant, PNL si PD se degradeaza constant, iar cele 4 partide care alcatuiesc coalitia de guvernare, condusa de Alianta Dreptate si Adevar, vor petrece anul sub amenintarea dezintegrarii. Coalitia a fost paralizata de deciziile nefavorabile ale Curtii Constitutionale si de un presedinte ostil, care creeaza situatii conflictuale. Toate acestea, in timp ce Romania trebuie sa se concentreze ferm pentru a alege calea cea mai buna catre statulul de membru U.E.

Relatia dintre Franta si Romania a fost dintotdeauna de bun augur, Franta un aliat important in ceea ce priveste aderarea nostra la U.E.

           In contextul dezvoltarii turismului in Romania este foarte important de cunoscut cadrul juridic adecvat specificului activitatii turistice. Prezentam in cele ce urmeaza o grupare pe domenii a unor acte normative care abordeaza domeniul turismului.

Institutii publice:

OUG nr.64/2003

pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice.

HG nr. 412/2004

privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

HG nr. 866/1998

privind organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare Dezvoltare in Turism  (INCDT), Bucuresti.

HG. nr. 2137 / 30.11.2004

privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Taberelor si Turismului Scolar din Romania si a agentiilor teritoriale ale taberelor si turismului scolar.

  Cadrul general:

OG nr.5 / 16.01.2003

privind modificarea art.53/OG nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania aprobata cu modificari prin Legea nr.755/2001.

Lege nr. 229 / 23.05.2003

privind aprobarea OG nr.5/2003 pentru modificarea art. 33 din OG nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania.

Lege nr.755 / 27.12.2001

pentru aprobarea OG nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania.

OG nr.58 / 21.08.1998

privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania.

     Activitatea de autorizare

a) Licente si brevete de turism:

OM Turismului nr. 910 / 26.11.2002

pentru modificarea normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor in turism aprobate prin OMT nr.170/2001.

OM Turismului nr.691 / 26.09.2002

pentru modificarea si completarea normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin OMT nr.170/2001.

HG nr.1195 / 27.11.2001

privind recunoasterea Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania ca fiind de utilitate publica.

Lege 631 / 16.11.2001

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

OM Turismului nr. 235 / 06.06.2001

privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism.

OM Turismului nr.170 / 03.04.2001

pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism.

HG 238 / 08.02.2001

privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism.

Ordinul Presedintelui ANT nr.129 / 15.09.2000

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice, criteriile si metodologia de acordare a licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 125 din 11 septembrie 1998 si modificate prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 52 din 11 aprilie 2000

b) Certificate de clasificare:

OM Transporturilor nr. 188 / 28.02.2003

privind modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002

HG nr. 668 / 05.06.2003

privind aprobarea Programului National de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii Q.

HG nr.1412 / 06.12.2002

pentru modificarea si completarea HG nr.1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistica.

OM Turismului nr. 911 / 26.11.2002

privind modificarea si completarea OMT nr.510/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

OM Turismului nr. 510 / 28.06.2002

pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

OM Turismului nr.203 / 10.03.2002

privind preschimbarea certificatelor si /sau a licentelor de turism.

HG nr.1328 / 27.12.2001

privind clasificarea structurilor de primire turistice.

HG nr. 843 / 14.10.1999

privind incadrarea pe tipuri a unitatilor de alimentatie publica neincluse in structurile de primire turistice.

c) Ghizi de turism:

Ordinul MTCT nr. 637 / 01.04.2004

pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

HG 631 / 29.05.2003

pentru modificarea si completarea HG nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism.

HG nr. 305 / 08.03.2001

privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism.

d) Partii de schi:

HG nr. 5 / 08.01.2004

pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

OM Turismului nr. 491 / 05.10.2001

pentru aprobarea normelor privind amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement.

HG nr. 263 / 22.02.2001

privind amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement.

Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 55 / 29.01.1997

privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica si transport de persoane cu instalatii pe cablu

e) Agrement:

HG nr. 452 / 18.04.2003

privind desfasurarea activitatii de agrement nautic.

HG nr. 1102 / 02.10.2002

 privind regimul de introducere pe piata si de exploatare a echipamentelor pentru agrement.

HG nr. 511 / 31.05.2001

privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement in statiunile turistice.

f) Autocare:

OM Transporturilor nr. 1359 / 27.07.2004

pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor si al ministrului turismului nr. 254/85/1996, precum si a Normelor metodologice privind clasificarea pe categorii a autobuzelor si microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate in trafic national, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 458/2002

OM Transporturilor nr.167 / 16.04.1997

pentru modificarea normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international.

OM Turismului nr.85 / 26.07.1996 si OM Transporturilor nr.254 / 29.07.1996

pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international.

HG nr. 951 / 28.11.1995

privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international.

g) Constructii in domeniul turismului :

OG nr. 5 / 24.01.2002

pentru modificarea si completarea art.4 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor.

Lege nr. 597 / 31.10.2001

privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor in zona de coasta a Marii Negre.

HG nr. 31 / 24.01.1996

pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile din domeniul turismului.

Lege nr. 50 / 20.07.1991

privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor.

Protectia turistilor

a.      Salvamar:

HG nr. 1021 / 10.09 2002

pentru aprobarea normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaja si in stranduri.

b.     Salvamont:

HG nr. 77 / 23.01.2003

privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare in munti.

Evidenta turistilor:

HG nr. 237 / 08.02.2001

pentru aprobarea normelor cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor in structuri de primire turistice.

  Tarife:

Protocolul 1574/23.04.2001

incheiat intre MT, Federatia Patronala din Turism si Federatia Sindicatelor din Turism.

HG nr.805 / 23.08.2001

privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat.

HG nr. 306 / 08.03.2001

privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura, de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini.

OM Turismului nr. 1 / 11.01.2001

privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru ziaristi si reporteri radio si TV.

OM Turismului nr. 16 / 17.01.1997

privind aprobarea politicii tarifare in structurile de primire turistice.

  Poluare fonica – asigurarea linistii publice :

Ordinul comun al M Turismului, M Apelor si Protectiei mediului, M Sanatatii si

Familiei, M Administratiei Publice nr. 354/725/545/500 / 31.07.2001

privind unele masuri de reducere a poluarii fonice din statiunile turistice din zona litoralului Marii Negre si in celelalte statiuni balneo-climatice.

Lege nr. 61 / 29.09.1991

republicata  privind incalcarea ordinii si linistii publice. 

Comercializarea serviciilor turistice

Ordinul MTCT nr. 516 / 12.04.2005

pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Lege nr. 631 / 16.11.2001

pentru aprobarea OG nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

OG nr. 107 / 30.07.1999

privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Atestarea statiunilor turistice

HG nr. 114 / 24.02.2005

pentru aprobarea atestarii localitatii Gura Humorului, judetul Suceava, ca statiune turistica de interes national

HG nr. 432 / 10.04.2003

pentru completarea HG nr.1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local.

HG nr. 421 / 10.04.2003

pentru aprobarea atestarii orasului Azuga, judetul Prahova, ca statiune turistica de interes national.

HG nr.1122 / 10.10.2002

pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respective local.

HG nr. 416 / 19.05.2000

pentru aprobarea atestarii localitatii Cheia, judetul Prahova, ca statiune turistica de interes local.

HG nr. 417 / 19.05.2000

pentru aprobarea atestarii localitatii Tasnad, judetul Satu Mare, ca statiune turistica de interes local.

HG nr. 717 / 02.09.1999

pentru aprobarea atestarii zonei Fantanele, comuna Risca, judetul Cluj si a zonei Muntele Baisorii, comuna Baisoara, judetul Cluj, ca statiuni turistice de interes local.

HG nr. 689 / 23.08.1999

pentru aprobarea atestarii orasului Slanic, judetul Prahova, ca statiune turistica de interes national.

HG nr. 688 / 23.08.1999

pentru aprobarea atestarii orasului Baile Govora, judetul Valcea, ca statiune de interes national.

HG nr. 510 / 24.06.1999

pentru aprobarea atestarii orasului Pucioasa, judetul Dambovita, ca statiune turistica de interes national.

HG nr. 509 / 24.06.1999

pentru aprobarea atestarii orasului Valenii de Munte, judetul Prahova, ca statiune de interes local.

HG nr.177 / 18.03.1999

pentru aprobarea atestarii orasului Vatra Dornei, judetul Suceava, ca statiune turistica de interes national.

HG nr. 901 / 02.10.1996

privind declararea localitatii Breaza din judetul Prahova ca statiune climaterica.

HG nr. 113 / 27.02.1995

pentru organizarea asezarii montane Poiana Brasov ca statiune turistica si climaterica de interes national.

HG nr. 962 / 29.12.1994

privind declararea localitatii Snagov din sectorul agricol Ilfov ca statiune climaterica.

HG nr. 226 / 05.05.1992

pentru organizarea orasului Predeal ca statiune climaterica.

Patrimoniul turistic si protectia zonei montane:

Legea nr. 422 / 25.10.2004

privind completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi in Carpati"

OUG nr. 62 / 26.08.2004

privind regimul de organizare si functionare a parcurilor turistice

Legea nr. 347/14.07.2004

Legea muntelui

Legea nr. 526 / 11.12.2003

pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi in Carpati"

Investitii in turism:

Lege nr. 20 / 28.02.2005

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2004 privind sustinerea proiectului "Dezvoltarea zonelor turistice Luna Ses – Borsa" judetele Satu Mare si Maramures

OM Integrarii Europene nr. 470 / 23.12.2004

privind modificarea Procedurilor de implementare, monitorizare si evaluare a subprogramului "Investitii in turism", aprobate prin Ordinul ministrului integrarii europene nr. 368/2004

OUG nr. 110 / 16.11.2004

privind sustinerea proiectului "Dezvoltarea zonelor turistice Luna Ses – Borsa", judetele Satu Mare si Maramures

OM Integrarii Europene nr. 368 / 26.10.2004

privind aprobarea Procedurilor de implementare, monitorizare si evaluare a subprogramului "Investitii in turism"

HG nr. 1652 / 07.10.2004

pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 93/2003 privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului "Investitii in servicii sociale", care se finanteaza prin bugetul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei pe anul 2003 in cadrul programelor regionale specifice, a Hotararii Guvernului nr. 322/2003 privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului "Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatilor intreprinderilor mici si mijlocii" care se finanteaza de la bugetul de stat pe anul 2003 prin bugetul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei in cadrul programelor regionale specifice si a Hotararii Guvernului nr. 1.307/2004 privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului "Investitii in turism", care se finanteaza de la bugetul de stat pe anii 2004 si 2005 prin bugetele Ministerului Integrarii Europene in cadrul programelor regionale specifice

HG nr. 1307 / 19.08.2004

privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente subprogramului "Investitii in turism", care se finanteaza de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Integrarii Europene pe anii 2004 si 2005 in cadrul programelor regionale specifice

Lege nr. 61 / 11.03.2003

privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului

Turismul rural:

Legea nr. 187 / 14.10.1998

pentru aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural.

OG nr. 63 / 28.08.1997

privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural.

Impozite si taxe locale:

HG nr. 84 / 03.02.2005

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

Legea nr. 571 / 22.12.2003

privind Codul fiscal

Legea nr. 95 / 18.03.2003

privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale

HG nr. 561 / 21.05.2003

privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea OG nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale aprobate prin HG nr.1278/2002.

Mediul Economic

Romania: – cresterea PIB in 2005 este de 4,8%

– PIB efectiv 110 mld. USD (2005)

– inflatia 6,9% (2005)

– populatia 21,6 mil locuitori (2005)

– PIB/locuitor 5.080 USD (2005)

– rata somajului 6,3% (2004)

– forta de munca 9,66 mil (2004)

– populatie la limita pragului de saracie 28,9 % (2002)

Franta: – cresterea PIB in 2005 este de 1,7%

– PIB efectiv 2.280 mld. USD

– inflatia 1,6%

– populatia 60,9 mil locuitori

– PIB/locuitor 37.500 USD

– rata somajului 10,1% (2004)

– forta de munca 27,7 mil (2004)

– populatie la limita pragului de saracie 6,5 % (2000)

– structura pe varste

0 – 14 ani – 18,4%

15 – 64 ani – 62,2%

Peste 65 ani – 16,4%

– media de varsta 39 ani

Mediu Socio-Cultural

existenta multor asemanari din punct de vedere lingvistic (limbi de origine latina)

Romania este o tara francofona

mobilitate culturala

pentru amblele tari familia are o deosebita importanta, iar intre sexe nu exista diferente sociale

Mediul Tehnologic

Romania: – numar de linii de telefonie fixa : 4.3 mil

numar de linii telefonie mobile : 6.9 mil

numar statii radio : 40 AM, 202 FM (1998)

numar de aparate TV: 5.25 mil (1997)

numar utilizatori internet : 4 mil (2003)

numar linii cale ferata: 11.385 km (3.888 km electrificati)

198.775 km drum, dintre care 100.173 pavat, si 113 km autostrada

numar aeroporturi : 61

numar Heliporturi : 1

Franta: – numar de linii de telefonie fixa : 33.905.400 mil (2003)

numar de linii telefonie mobile : 41.683.100 mil (2003)

numar statii radio : 41 posturi AM, 3500 FM (1998)

numar de posturi TV: 584 (1995)

numar utilizatori internet : 21.9 mil (2003)

numar linii cale ferata: 29.519 km (14.481 km electrificati)

893.100 km drum, dintre care 12.000 km autostrada

numar aeroporturi : 478

numar Heliporturi : 3

PRINCIPALELE TARI EMITENTE DE TURISTI PENTRU ROMANIA

Este foarte important in demersul nostru de realizat analiza tarilor de provenienta a turistilor cazati in unitatile de cazare in perioada 1991-2004* folosind principiul cotelor de piata.

In perioada 1991-2004 principale tari emitatoare de turisti au fost Germania, Israel, Italia, Franta, Republica Moldova, Federatia Rusa, URSS (doar in 1991), Marea Britanie, S.U.A si Ungaria. Important de mentionat este faptul ca primele cinci tari emitatoare de turisti pentru Romania detineau impreuna aproape jumatate din piata in 2004, 1998 si 1999 si peste jumatate in ceilalti ani.

Germania este liderul incontestabil ca tara emitenta a turistilor incepand cu anul 1993 cu o cota de piata ce a variat de la 13,66% in anul 1996 la 19,64% in 2002, scazand apoi la 15,76% in 2004. Aceasta dupa ce  in anul 1991 si 1992 prima pozitie era detinuta de U.R.S.S. si Republica Moldova cu 41,16% si respectiv 17,91%.

Pozitia a doua (de challanger) este detinuta de Italia in perioada 1999-2004  cu o cota ce a crescut continuu de la 10,93% in 1999 la 12,63% in 2004. Israelul – o piata traditionala pentru Romania chiar inainte de 1989, a detinut aceasta pozitie in 1997,1998 si 1993 si 1995 cu cote de 10-11%. In 1994 si 1996 Republica Moldova a detinut aceasta pozitie iar in 1992 Federatia Rusa si in 1991 Marea Britanie.

A treia tara emitenta de turisti pentru Romania este in ultimii trei ani reprezentata de Franta cu o cota de peste 7%. Israelul a mai ocupat locul trei in perioada 1999-2001 cu cote de piata de 9-10% si in anii 1994 si 1996 cu peste 10%.  Analog si Republica Moldova in anii 1995 si 1997, Italia in 1998, Marea Britanie in 1993 si Germania in 1991-1992.

Ungaria, ca tara emitatoare de turisti pentru Romania  a avut o evolutie spectaculoasa reusind sa ocupe locul patru in 2004 cu o cota de 6,38% dupa ce cu un an inainte ocupa locul 5 cu 6,11%, iar inainte de 2002 aceasta nu se gasea printre primele cinci tari emitatoare de turisti pentru total Romania. Israelul a mai ocupat aceasta pozitie in 2002-2003 si 1992 cu o cota de 6-7%, aceleasi cote fiind prezente si in cazul Italiei in 1994-1997 si 1991 si al Frantei in 1999-2001. Si Republica Moldova in anii 1993 si 1998 se gaseste ca fiind a patra tara emitatoare de turisti.

A cincea tara emitenta de turisti pentru Romania este reprezentata de S.U.A. in perioada 2000-2004 (cu exceptia anului 2003) cu o cota ce a depasit usor 6% in 2004. Marea Britanie a detinut aceasta pozitie in 1992, 1994 si 1999 iar Franta in 1997-1998. Analog Federatia Rusa, Italia si Israel in 1996, 1993 si respectiv 1991.

Analiza SWOT a produsului

Puncte tari

Pret atractiv al pachetului in concordanta cu serviciile oferite

Cazare in hoteluri de 3 stele si pensiuni de 2 margarete

Ghid vorbitor de limba franceza

3 mese pe zi cu specific romanesc

Programe folclorice si cunoasterea traditiilor si obiceiurilor zonei

Transport PARIS – BAIA MARE cu avionul

Autocar 3 stele

Program deschis la sugestiile turistilor

Cadouri turistilor (un ghid turistic Maramures si mici suveniruri)

Puncte slabe

Momentan produsul nu este foarte cunoscut

Din considerente financiare minimum de turisti sa fie 15

Oportunitati

Poate castiga segmente noi de piata si neexploatate

Completeaza ofertele celorlalte agentii

Intrarea Romaniei in UE

Amenintari

Concurenta puternica concretizata in agentiile de turism care ofera pachete similare

Vremea

Aparitia de acte normative interne sau externe care ar putea influenta negativ

Scaderea interesului consumatorului pentru produsele cu specific traditional

Existenta unor oferte atractive din alte tari

Analiza SWOT a reginii

Puncte tari

Zona geografica cu relief variat

Zona pitoreasca cu un mare potential turistic

Peisaje naturale nealterate

Conservarea traditiilor si obiceiurilor stravechi

Pozitionare geografica foarte buna (bate la granitele EUROPEI)

Preturi scazute comparativ cu Franta

Zona protejata natural (parcul national Rodnei)

Aeroport international Baia Mare

Oferte culturale si naturala diversificata

Puncte slabe

Infrastructura slab dezvoltata (lipsa autostrazilor)

Zona slab dezvoltata din punct de vedere telecomunicational

Nedezvoltat din punct de vedere al bazei turistice si agrement

Posibilitati reduse de a plati prin carduri de credit

Oportunitati

Acordarea de facilitati investitorilor straini

Facilitarea accesului prin proiectul de autostrada Transilvania

Amenintari

Riscul producerii de inundatii

Aspecte negative privind societatea romaneasca

OBIECTIV DE MARKETING

Obiectivul principal al agentiei SAVA Tours este penetrarea cu un produs turistic nou si atractiv pe piata franceza. Acest obiectiv va fi realizat prin incheierea de parteneriate strategice cu operatori de turism importanti din Franta.

STRATEGII DE MARKETING

Strategia de produs

Firma noastra isi va concentra eforturile in directia diversificarii produsului oferit. Astfel dorim pe viitor sa oferim aceluiasi segment vizat, alternative noi pentru a-si petrece concediul in Romania. Spre exemplu vom promova pachete similare in regiunea Delta Dunarii, sau sejururi de 6-7 zile pe Litoralul Marii Negre. De asemenea dorim sa diversificam si felul de turism promovat: pe langa turismul de loisir, vom sustine si turismul de tratament si cel de business. In functie de nivelul calitativ al produselor, strategia aleasa e cea de diferentiere calitativa. Ne diferentiem de concurenta in sensul ca oferim clientului nostru posibilitatea de a alege modul de cazare (pensiune sau hotel), modul de transport (autocar, avion, etc). In functie de asteptarile clientilor se vor oferi diferite accesorii care intereseaza in mod deosebit sau servicii.

Strategia de pret

Din punct de vedere al orizontului de timp al strategiei de pret, aceasta este formulata pentru un interval cuprins intre 1 si 2 ani, datorita debutului unei perioade de crestere economica pe care guvernul promite sa o sustina, dar si a implementarii unui program de reducere a nivelului saraciei.

Prin politica de pret se urmareste intr-o prima etapa nu atat maximizarea cifrei de afaceri ci o cat mai puternica prezenta pe piata (cresterea cotei de piata).

Avand in vedere ca abia ne-am lansat pe piata, nu se va opta pentru o marja a profitului ridicata, cel putin momentan, ci, in scopul atragerii mai multor clienti, pentru una de nivel mediu care sa asigure atractivitatea pretului (20%).

Pe termen lung, pe masura ce situatia firmei se va imbunatatii considerabil si aceasta va dispune de o capacitate financiara superioara, se are in vedere si adoptarea urmatoarelor politici de pret ca reducerea temporara a pretului produsului cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti.

In concluzie firma doreste sa pastrunda pe piata cu acest pachet turistic folosindu-se de un pret de penetrare (scazut), ofensiv care sa ii asigure obtinerea unei cote de piata semnificativa.

Strategia de distributie

Agentia noastra are la dispozitie doua variante de distributie:

prin intermediul unor tur – operatori locali cu activitate pe piata Frantei (a se vedea lista tur – operatorilor francezi) care vor prelua raspunderea privind distributia, cat si cheltuielile promotionale aferente, in schimbul unui comision;

prin sistemul de distrubutie propriu

prin situl firmei www.savatours.com

Strategia de promovare

Publicitatea de produs pentru care opteaza firma noastra urmareste stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legatura cu aparitia si prezenta pe piata a noului produs, se va pune accentul de reliefarea caracteristicilor clare ale produsului, urmarindu-se obtinerea unui efect imediat. Mediile de publicitate folosite cu precadere sunt reprezentate de pagini internet, tiparituri cataloage, pliante, prospecte brosuri, dar si participarea la targuri si expozitii de turism desfasurate pe teritoriul Frantei.

Publicatii de turism:

Le Quotidien du Tourism

L'echo Touristique

Activitatea promotionala nu se va indrepta catre promovarea imaginii globale a firmei, deoarece inca nu avem un nume pe piata turismului, ci vom opta pentru strategia promovarii exclusive a produsului. Din punct de vedere al rolului activitatii promotionale strategia va fi de tip ofensiv.

Strategia de personal

Turismul este furniza in primul rand de oameni si astfel selectia, instruirea si motivatia personalului pot sa conteze extraocrdinar de mult pentru satisfactia clientului.

Ne propunem sa ne selectam personalul in functie de urmatoarele caracteristici:

competenta

atitudine grijulie fata de clienti

receptivitate

initiativa

capacitatea de rezolvare a problemelor

bunavointa

Firma noastra acorda angajatilor libertatea de a cheltui pana la 50 de euro pentru a rezolva o problema mai deosebita a clientului fara a cere aprobari din partea conducerii.

Strategia de impachetare

Circuitul propus se va desfasura pe o perioada de 7 zile. Pachetul oferit cuprinde urmatoarele servicii: cazare, transport, masa, divertisment, agrement. Firma noastra este deschisa sugestiilor venite din partea clientilor si totodata poate schimba pachetul vechi cu cel nou dorit de client in termen de 1 luna.

Strategia de programare

Firma ofera invitatii la: zilele orasului si la targuri si expozitii traditionale romanesti

Mai Hoteni – Tanjaua de pe Mara

Mai – Floare Mandra de pe Iza (Budesti-Calinesti, MM) – Festival de cantece si dansuri populare

Iunie – Borsa – Sanzienele

Iulie – Sieu, Botiza, Vadu Izei – Maramuzical

August – Pasul Prislop – Hora de la Prislop. Festival folcloric din zona Maramures / Bucovina

August – Muzeul Satului – Targul de Artizanat

Septembrie – Intalniri bucovinene – Festival al traditiilor folclorice.

Octombrie – Baia Mare – Festivalul Castanelor

BUGETUL DE MARKETING

Estimam ca in perioada de 5 luni (Mai – Septembrie) vom avea in medie 400 de vizitatori francezi.

Se vor aloca pentru promovarea pachetului un procent de 3% din volumul total al vanzarilor.

400 turisti (20 turisti/saptamana) x 600 € / turist = 240.000 €

240.000 € x 3% = 7.200 € pentru promovare

Destinatia fondurilor distributiei de marketing

Activitatea promotionala beneficiaza de cea mai mare parte din bugetul de marketing, avand drept scop imformarea potentialilor consumatori. Parte destinata activitatii promotionale va fi distribuita astfel:

tiparituri 15%

manifestari promotionale prin participarea la targuri si expozitii 25%

publicitate la locul vanzarii 10%

relatii publice(relatii cu mass media)10%

utilizarea fortei de vanzare 10%

publicitate pe internet 30%

Structura bugetului de marketing destinat activitatii de promovare

Bibliografie

STANCIOIU, Aurelia Felicia (coordonator) – Planificarea de marketing in turism, Editura Economica, Bucuresti, 2005

KOTLER, Philip – Managementul Marketingului Editia a IV-a, Editura Teora, Bucuresti, 2005

CETINA, Iuliana, BRANDABUR, Raluca – Marketingul serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2004

DUMITRU, Ionel – Marketing strategic, Editura Uranus, Bucuresti, 2004

BALAURE, Virgil (coordonator) – Marketing editia a II-a , Editura Uranus, Bucuresti, 2003

FLORESCU, Constantin, MALCOMETE, Petre, POP, Nicolae Al. – Marketing Dictionar Explicativ, Editura Economica, Bucurest, 2003

http://www.fptr.ro/