Proiect la disciplina [623091]

Proiect la disciplina
POLITICI FINANCIARE GUVERNAMENTALE

Profesor coordonator:
Conf . dr. Bogdan Gabriel ZUGRAVU
Masterand: [anonimizat]: Administrație Publică

Iași, 2018

2

Implicarea FMI în conceperea și promovarea
strategiilor de politică fiscal -bugetară a statelor
membre

3

CUPRINS
PREFAȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
Capitolul I FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL ………………………….. …………………………. 5
1.1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.2.Prezentare generală a FMI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.3.Analizarea în ansamblu a activității FMI ………………………….. ………………………….. ………….. 8
1.4.Evoluția economiei mondiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
Capitolul II FMI ÎN RAPORT CU ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.1. Avansarea politicii financiar -monetare în România ………………………….. …………………….. 11
2.2.Analiza activității și hotărârile FMI ce vizează România ………………………….. ……………… 11
2.3.Acordul stand -by preventiv din anu l 2011 dintre FMI și România ………………………….. ….. 14
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 18
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 19

4
PREFAȚĂ

Scopul acestui proiect este de a evidenția consencințele și impactul oranizației
internațională și anume Fondul Monetar Internațional, derivat FMI asupra statelor membre dar în
mod special asupra României.
În cadrul studiului se vor regăsi în primul capitol intitulat „Fondul Monetar International”
vom expune anumite particularități ale organizației care reprezintă punctul nostru de interes, îi
vom urmări activitatea în ansamblu axându -ne pe modul de organizare și organele de conducere.
Spre finalul capitolul ui, vom supune atenția spre câteva aspecte importante legate de istoria
economiei mondiale și evoluția acesteia.
În cad rul celui de al doilea capitol, intitulat „ FMI în raport cu România ” , vom avea în prin
plan idei dezvoltate referitoare la avansarea politicii financiar monetare în România în care se va
expune un scurt istoric despre relansarea economiei românești în secolul al XX-lea. Apoi, tot în
acest ultim capitol , vom pune accent s trict pe analiza activității și hotărârile FMI ce vizează
România și vom evidenția numărul de acorduri î ncheiate, condițiile și regleme ntările acestora.
Spre final, vom studia îndeosebi acordul stand -by preventiv din anul 2011 dintre Fond și țara
noastră, aflând că reprezentanți României au încercat să stopeze deficitul bugetar implementând
diverse măsuri de austeritate și aplicând condițiile contractuale impuse de FMI.

5
Capitolul I FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL

1.1. Introducere
Politica fiscală concentrează atenția asupra măsurilor și faptelor statului referitoare la
taxele și impozitele locale, utilitatea lor în realizarea veniturilor bugetare și susținerea achizițiilor
bugetare, tipuri de impozite, înțelegerea și utilizarea lor precum o unealtă de încurajare a evoluției
economice.
Această politică are drept fundament criteriul fiscalității eficace care asigură necesitatea
unei capacități de producție mai mare. Un rol al politicii este acela de a asigura convocarea
beneficiilor bugetare c ât mai mari, în contextul stimulării tranzacțiilor financiare, comerciale sau
industriale bazate pe speculații, a investițiilor, în același timp cu sprijinirea egalității în contribuția
fiecăruia cetățean la venituri, cu garantarea ocrotirii sociale.
Polit ica bugetară face referire la priceperea desfășurării unei activități însușite statului ce
privește îndeosebi veniturile și achizițiile bugetare, modurile de a grăbi achitarea datoriilor la stat,
clasificarea și dimensiunile plăților prin intermediul căror a se poate surveni direct pentru a evita
instabilitatea, fapt necesar pentru relansare fiscală.
Acest tip de politică are drept fundație organizări legale prin prisma cărora se decide
originea veniturilor, obiectivul utilizării lor pe destinația cheltuieli lor, orânduiri ale aplicațiilor
financiare.
Deci, prin politica fiscală se hotărăsc resursele, metodele de extragere și de alcătuire a
veniturilor bugetare, iar prin politica bugetară înțelegem că este o exprimare a stabilirii pe bază de
calcul și clasifi carea a cheltuielilor bugetare prin procese și unelte particulare.
O țară ce aparține Uniunii Europene este una din cele 28 de țări care au devenit membre
ale comunității europene de la întemeierea acestei organizații, ce a avut loc în anul 1957, pe acel
timp purtâ nd numele de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO).
În prezent, Uniunea Europeană este formată din 28 de state 1 din care 21 de republici, 6
regate și un mare ducat ( teritoriu al cărui șef de stat este un monah sau un mare duce), reamintim
state ca Austria, Belgia, Franța, Cehia, Italia, Spania, Suedia, Grecia, Slovacia, România, etc.
Despre integrarea României în UE este o acțiune care a debutat cu aderarea sa la
comunitatea europeană. Această aderare a avut loc la data de 1 ianuarie 2007, dată propusă la
summit -ul de la Salonic din 2003 și aprobată la Bruxelles la data de 18 iunie 2004.
România a semnat tratatul de aderare în anul 2005, pe 25 aprilie în Luxemburg. Statutul
României în Uniunea Europeană a fost cel de observator activ la nivelul instituțiilor comunitare,

1 IG Bărbulescu , Procesul decizional în Uniunea Europeană ,2005 , ed. Tritonic

6
fiind nevoie de asigurarea prezenței oficialilor care reprezintă România la nivelul organizații lor
europene ce desfășoară activități cu caracter social. Acest statut a îngăduit Român iei să își expună
liberă opinia , fără drept de vot în acțiunea de hotărî la nivel comunitar, având puterea de a
influența aceste hotărâri și să își susțină interesele naționale. După aderare, România a trecut de la
statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline.

1.2. Prezentare generală a FMI
Fondul Monetar Internațional, derivat FMI, reprezintă o organizație specializată
guvernamentală ce aparține de ONU, având sediul la Washington. FMI a luat naștere în anul 1945
pe 27 decembrie ca rezultat al Conferinței de la Bretton Woods ce a avut loc pe 22 iulie 1944 .
Această organizație a avut debutul activității sale la data de 1 martie 1947, iar țelul său este
dev a încuraja cooperarea în domeniile monetar și al stabilității valutare, prin intermediul acordării
de împrumuturi statelor membre care reliefează o pierder e a balanței de plăți. FMI are 189 de țări
membre, printre care și România care s -a integrat în organizație din decembrie 1972.
Condiți ile absolut necesare pentru a asigura o funcționare optimă a fiecăruia sistem
monetar internațional se transpune printr -o primă condiție și anume încrederea nemărginită a
piețelor în fixitatea monedei –etalon (model), apoi o alta constă ca fiind o susținere monetară
proprie suficientă pentru a aloca fonduri din surse particulare, ale bugetulu i de stat sau de la
organisme ș i instituții internaționale și o ultimă condiție este reprezentată de motivația realizării (
unităților economice de producție sau de comerț supuse unei conduceri unice) de firme .
În privința statelor sărace, FMI și -a fixat două obiective, primul constă în refacerea sau
întărirea marilor echilibre macroeconomice și cel de al doilea reprezentat de către avansarea
stabilizării monetare ce consolidează capacitatea evoluției economice.
Ceea ce vizează statele care reușesc să depășească o perioadă de criză econo mică, FMI are
în plan trei acțiuni, prima constă în fixarea ratei de schimb , cea de a doua în întărirea plasării de
capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale , cu scopul obținerii de profituri în
domeniul privat și cea din urmă constă î n exercitarea reformelor structurale.
În cadrul FMI se regăsesc autorități care au sarcina de a lua decizii, precum Consiliul
Guvernatorilor, Comitetul Monetar și Financiar și Consiliul de Administrație.
Instituția nu este una independentă, ci este condus ă de autorități ale statelor membre ce se
întâlnesc ori de câte ori este necesară luarea unor decizii.
Consiliul Guvernatorilor2 este alcătuit din 85 de membri și este cea mai importantă
componentă a conducerii FMI. Acest consiliu este format din Guvernat ori ce reprezintă Fondul

2 http://www.imf.org/external/abo ut/govstruct.htm

7
în fiecare stat membru, în general Guvernatorul este ministrul de finanțe sau guvernatorul Băncii
Centrale din statele membre . Consiliul se întrunește o singură dată pe an (septembrie sau
octombrie) fiind investit cu toate puterile , ca Adunarea Generală în cadrul căreia se evaluează
activitatea instituției de -a lungul anului s -au se decide introducerea unui nou stat membru.
Datorită faptului că membrii Consiliului se întrunesc rar, guvernatori oferă majoritatea
puterilor Consiliulu i de Administrație3. Acest Consiliu conține 24 de administratori care activează
în permanență la New York. Cinci dintre admnistratori sunt numiți în mod direct de căptre statul
de care aparțin și anume Germania, Franța, Japonia, Regatul Unit și SUA. De as emenea
china,rusia, și arabia saudită au dreptul de a -și alege propriul administrator în consiliu. Rolul
Consiliului de admnistrație este cel de a dirija acțiunile curente referit oare la supravegherea
politicii , ratei de schimb, la oferirea sprijinului financiar, la dreptul consultărilor cu statele membre
ce vizează problemele administrative și bugetare.
Hotărârile Consiliului Guvernator și ale consiliului de administrație se iau prin intermediul
majorității calificate a voturilor.
Conducătorul FMI este numit Director General4 , care admnistrează servicile și domină
Consiliul de administrație, organizează care alege și ea un Director General pe o perioadă de 5
ani. „Prin convenție tacită , directorul general al FMI este din Europa, în vreme ce presedinte le
băncii mondiale este din SUA.” 5. Administrația fondului este structurată de obicei în
departamente înfăptuite din punct de vedere funcțional și geografic, având un obiectivv de
informare sau de conexiune. se identifică 6 departamente divizate în zone geografice precum Asia
și Pacific, Africa, Europa I, Europa II, Orientul Mijlociu și Emisfera Occidentală. Actualul director
general este Christine Madeleine Odette Lagarde 6, de naționalitate franceză,
În anul 1974 a fost înființat Comitetul Interimar iar acesta conține 24 de membri, la nivel
de guvernatori ai băncilor centrale sau de miniștri. Acest comtet se întrunește de 2 ori pe an
împreună cu adunarea generală a guvernatorilor, în cadrul intrunirilor se propune soluții majore cu
privire la sistemul m onetar internațional și activitatea Fondului.
Cel de al doilea memoriu al statutului fondului cu valabilitate din 1978 vizează
subinstitușia comitetului interimar cu un colegiu permanent începând cu anul 1978, luând naștere
Comitetul Monetar și Financia r Internațional 7 ( CMFI), care raporta periodic activitășile politice
majore ale fondului.

3 http://www.imf.org/en/About
4 http://www.imf.org/external/about/govstruct.htm
5 http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/REL%20FIN%20MON%20INT%20C13.pdf
6 https://ro.wikipedia.org/ wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional
7 http://www.imf.org/en/About

8
Un alt organism consultativ este comitetul de dezvoltare alcătuit din 24 de membri, miniștri
sau guvernatori, consilieri ai guvernatorilor FMI și ai Băncii Mondiale ce își concentrează atenția
asupra transferului de resurse către statele în curs de dezvoltare.
Bugetul fondului se înscrie în cadrul perspectivelor bugetare trianuale și pe termen mediu,
altfel spus intr -un orizont pe 5 ani. Cheltuielile de funcționare ale fondului sau mărit odată cu
aderarea mai multor țări, finanțarea acestora se face din comisioanele prelevate din remunerarea
depozitelor și din dobânda încasată. Statele care contractează un împrumut de la Fond au obligașia
să achite un comision cu o v aloare superioră dobânzii pentru DST iar țările care sunt creditoa re,
obțin o remunerație sub dobâ nda pentru drepturile speciale de tragere . Ceea ce rezultă din diferența
celor două reprezintă venitul net pozitiv al organizației, fiind folosit pentru chel tuielile de
funcționare.

1.3.Analizarea în ansamblu a activității FMI
Fondul Monetar Internațional reprezintă o instituție ce are rolul de a menține o armonie
economică în ceea ce privește statele membre. Pentru a efectua acest rol, organizația trebuie să
pună accent pe transferurile de date ce au loc între statele membre, să promoveze acordurile între
demnitari cu responsabilitate monetară și să aplice un ansamblu de proceduri pentru a încuraja
cooperarea internaționalăcu scopul de a evita eventualele acți uni unilaterale.
Aceste reguli pe care FMI trebuie să le îndeplinească, nu reprezintă neapărat un adevărat
țel, ci esențial este faptul că rolul său îl reprezintă contribuția extinderii comerțului internațional,
prin urmare ideea generală este aceea de a crea locuri de muncă în statele care fac pa rte din
organizația monetară la care facem referire.
Având aceste fundamente, FMI dispune de de mai multe sarcini esențiale precum
supravegherea, ajutorul financiar și asistența tehnică. Așa cum a expus în secțiunea anterioară,
Fondul și -a concentrat acti viatea asupra dezvoltării unei meniri speciale pentru a ajuta cele mai
împovărate state.
Despre sarcina esențială sau activitatea Fondului și anume supravegherea, putem afirma că
aceasta constă în verificarea regulilor de schimb ale membrilor săi în contex tul unei analize intense
a situației financiare la nivel global și a acțiunilor desfășurate de fiecare dintre statele sale.
Fiecare țară conținută în FMI are obligația de a se conforma unei verificări anuale din partea
Fondului, fapt necesar pentru a obse rva progresul sau regresul economic. De asemenea o nouă
obligaț ie impusă de Fond constă în faptul că „ toț i membri FMI trebuie să aibă monede le
convertibile pentru operațiuni curente. ”8

8 Articolul VIII din Statutul Fondului Monetar Internațional

9
Având în vedere acest aspect, tările membre ale Fondului au sarcina de a înlatura orice
reținere la achiziționarea de devize necunoscute în cazul rezidenților și non -rezidenților pentru
activitățile actuale, deci pentru activitățile ce vizează bunurile și serviciile.
Un aspect esenț ial este reprezentatt de faptul că fondul monetar internaț ional este o
organizașie ce are la temelie colaborarea, ce se aseamănă în unele cazuri cu o instituție de credit
mutual, în contextul căreia guvernele statelor membre oferă un ajutor economic -financiar pe o
perioadă de timp oricărui stat m embru ce se află în impasuri sau dificultăți financiare și anume în
a-și achita datoriile provenite din ndiverse cheltuieli bugetare. Trebuie specificat faptul că statul
care împrumută se conformează să -și revizuiască regulile pentru a redresa erorile ce s -au aflat la
fundamentul greutăților pe care le -a întâmpinat privind balanța de plăți.
În conformitate cu prevederile Statutului, ajutorul financiar temporar oferă țărilor membre
„posibilitatea de a corecta dezechilibrele balanțelor lor de plăți fără a rec urge la măsuri care să
prejudicieze prosperitatea națională sau internațională.”9
Ajutorul financiar se referă la preluarea modelului de împrumuturi pe care Fondul le oferă
statelor deficitare în achitarea balanței de plăți cu scopul de a le încuraja acțiu nea de redresare
financiară și reformele. Spre exemplu pe 31 decembrie 1999 , fmi avea dificila sarcină de a remite
credite cître 93 de state, pentru o valoare de 57,5 mld. DST sau 75 mld USD.
Despre asistența tehnică aflăm că are ca fundament susținerea p e care FMI o dispune față
de statele membre în mai multe filiere. O primă filieră o reprezintă redactarea și efectuarea politicii
monetare și bugetare, continuând cu consolidarea rolului oraganizațiilor publice, spre exemplu
banca centrală sau trezoreria statului. Alte filiere constă în efectuarea și supravegherea tranzacțiilor
cu FMI, culegerea și reîmprospătarea informațiilor statistice iar în final expunem instruirea de
funcționari la FMI și prin colaborare cu alte instituții financiare internaționale.
Între anii 1999 -2000, acțiunile de asistenșă tehnică au fost aproximativ 14% din achizițiile
administrative ale Fondului.

1.4. Evoluția economiei mondiale
Evenimentele produse la finele secolului al XV -lea, marile cuceriri coloniale, diverse
descoperiri geogr afice, au avut un mare impact asu pra unui nou început în activi tatea economică .
Datorită acestor întâmplări s -a oferit un impuls ascendent sau evoluativ economiei din întreaga
lume.Spațiile în cadrul cărora se amplasau activități economice s -au extins semn ificativ, conținând

9 Articolul I alinieatul 6 din Statutul Fondului Monetar Internațional

10
cele mai însemnate zone de pe Glob. Acțiunea la nivelul fiecărei întreprinderi este încurajată
semnificativ , astfel a luat naștere manufacturile 10.
Majoritatea manufacturilor nu reușeau să activeze decât prin intermediul importurilor d e
mătase, de materii prime, în general. În colonii se evidențiau comercianți mai înstăriți datorită
realizării unor manufacturi în alte zone. Aceste manufacturi au avut o contribușie considerabilă în
dezvoltarea comețului exterior. Statul care a atins apo geul pieței mondiale a fost Olanda. Orașele
de bază în comerțul internațional au fost orașele din Țările de Jos care au fost remarcate tot datorită
manufacturilor.
Din momentul creării marilor manufacturi se evidenția din ce în ce mai mult că „economia
închisă”11 va fi ușor înlocuită de către „economia deschisă”12 ce avea o orientabilitate mai mare
spre piață. A stfel se acumulează ipotezele avansării gigantice de la nivelul microeconomic la cel
macroeconomic.

10 „ Întreprindere industrială în care predomină munca manuală, în care un rol important îl au abilitatea și talentul
lucrătorului și care este destinată în special producerii unor bunuri de larg consum”
11 nu ia parte la schimbul international – Modelarea financia ra, Radu STROE
12 nu exista restrictii in efectuarea schimburilor cu strainatatea, in care marfurile si capitalul au posibilitatea sa
intre si sa iasa liber din tara. -Modelarea financiara , Radu STROE

11
Capitolul I I FMI ÎN RAPORT CU ROMÂNIA

2.1. Avansarea politicii financiar -monetare în România
Istoria ne expune aspectul că România a fost un exportator valoros de produse naturale
până la debutul celor două Războaie Mondiale. Țara noastră a fost una dintre cele mai dezvoltate
țări din sud -estul Europei datorită progresului economiei interne, până la debutul Primului Război
Mondial. România era un producător de petrol de seamă, fiind pe locul 3 modial cu o producție de
1,8 milioane de tone pe an. De asemenea țara noastră, producea cereale în cantități industriale,
îndeosebi porumb, fiind pe locul al treilea în lume iar pe locul al patrulea în Europa, fiind o bună
producătoare de grâu.
În privința exporturilor pe locuitor, România era a opta în clasamentul la nivelul Globului
după s tate ca Argentina, Olanda, Belgia ,Anglia, Franța, Germania și SUA. Însă cele două războaie
modiale ce au avut un caracter impunător devastator asupra economiei țării noastre. Astfel în 1945,
exportul însemna 38 % din volumul comerțului exterior din 1938. Între acești ani ( 1938 -1945)
economia românească oferea semne de revenire pe un făgaș normal. Au fost aprobate legi cu tentă
protectoare asupra economiei, având accentul însă pe politicile vamale.
Relansare economiei românești a avut loc prin intermediul unor ustensile precum sprijinul
comerțului exterior, deodată cu diminuarea importurilor și încurajarea protecției autohtone. Cele
două Războaie Mondiale au produs pagube importante asupra puterii statelor la nivel la modial ,
creând astfel un dezechilibru manifestat prin faptul că SUA era superputere economică iar Rusia
superputere politică. Deși războiul a șters renumele României de pe mapamond din cauza adoptării
regimului comunist, țara noastră a noastră a fost păstrată sub anonimat timp de jumătate de secol.
După revocarea sistemului comunist, autoritățile românești au încercat, cu eșec însă, să
readucă renumele României în comerțul internațional, să disperseze anonimatul.
Instabilitatea legilor aprobate, nesiguranța măsurilor adoptate în privința domen iului
financiar au avut efecte mult mai nocive decât experți economici de la acea vreme s -ar fi așteptat.

2.2. Analiza activității și hotărârile FMI ce vizează România
De când România este membră a acestei organizații și anume din data de 9 decembrie 1972,
FMI a încheiat cu țara noastră 10 acorduri stand -by13 14 ca drept sprijin financiar. În continuare
vom face referire la contractele încheiate între România și FMI până în anul 1989, an istoric
remarcabil pentru țara noastră.

13 Acord încheiat cu FMI ,prin care țările membre au dreptul de a cumăra o sumă într -o anumită valută de Fond,
încheait într -o perioadă dată, cu condiția respectării de către acestea a unor criterii și condiții stabilite prin
intermediul unui program elabora t și aprobat de Board -ul FMI.
14 https://www.mae.ro/node/1473

12
Primul acord al României în cheiat cu FMI a fost aprobat după primii 3 ani de la aderarea
țării noastre în cadrul organizației, mai precis la data de 3 octombrie 1975 și a fost finalizat la data
de 2 octombrie 1976. Acest acord în stand -by s-a desfășurat timp de 1 an de zile, iar Rom ânia a
obținut o sumă importană și anume 95 milioane DST15.
Următorul acord încheiat cu FMI a fost acceptat la data de 9 septembrie 1977, finalizându –
se în data de 8 septembrie 1978, acord ce oferea țării noastre suma de 64,1 milioane DST.
Al treilea contra ct/ împrumut cu o valoare de 1.102,5 milioane DST a fost încheiat în vara
anului 1981, pe 15 iunie dar spre surprinderea României , contractul a fost anulat la după 30 de luni
de la aprobarea sa, la data de 14 ianuarie 1984, deoarece țara noastră obținuse d eja de la Fond
împrumuturi în valoare de 817,5 milioane DST .
De interes este faptul că România a reușit să -și plătească toate d atoriile externe față de state
și de FMI, împrumuturile fiind plătite eșalonat în mai multe tranșe. De subliniat este faptul că
această acțiune a avut loc până la finele anilor 1990.
Autoritățile românești au aplicat diverse tactici benefice pentru îmbunătățirea relației cu
FMI. Odată cu debutul anului 1991, România a avut mare nevoie de împrumuturile acordate de
FMI, deoarece țara noastră s -a confruntat cu pierderi pe piața externă, pierderi însumate în valoare
de 1,5 mld de dolari.
După 1990, acordurile încheiate au fost în număr de 10 , deseori virându -se doar prima
tranșă. Din anul 1991 , FMI a delegat la București reprezentanț i de seamă ce aveau rolul să asigure
aplicarea de către autoritățile românești a criteriilor și condițiilor impuse de organizație prin
intermediul acordurilor încheiate.
Primul acord stand -by după anul 1990 a fos t aprobat la data de 11 aprilie 1991, timp necesar
alocat aprobării a fost de 12 luni. România a primit prin intermediul împrumutuluin o sumă de
3080,5 milioane DST. Acest aranjament a avut scopul de a grăbi reforma economică, acțiune ce a
debutat în 1990, atenția sa concentrându -se aupra reformei sistemului financiar -bancar și
evidențierea unui context legitim specific economiei de piață.
Memorandul finalizat cu guvernul român urmărea o stabilitate uniformă și evolutivă a
economiei prin diverse aspecte, spre exemplu adoptarea unor impozite și taxe raportate la
veniturile încasate, diminiarea inflației, încurajarea investițiilor și economisirea, devalorizarea

15 Drepturile speciale de tragere (DST sau, internațional, XDR) sunt moneda virtuală a Fondului Monetar
Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Tranzacțiile în interiorul Fondului Monetar Internațional
sunt calculate în DST. O serie de valute naționale sunt fixate la un anumit raport în relație cu DST. DST este o moneda
creata de FMI in anul 1969 cu scopul de a creste lichidit atea si de a reprezenta o alternativa la instabilitatea dolarului
american.

13
cursului de schimb, reducerea în totalitate a sumei de bani care se plătește (în procente )
creditorului pentru banii împrumutați 16.
Având în vedere aceste acțiuni, rezultatele pozitive au întârziat să apară deoarece măsurile
aplicate au avut mai degrabă un impact negativ aupra României, întrucât producția internă a
continuat să scadă, ritmul economisirii a scăzut și la fel și investițiile inter ne iar moneda națională –
leul s -a depreciat în raport cu dolarul american.efectele pozitive au fost remarcate doar asupra
investițiilor străine directe care au avut o evoluție ascendentă și evidentă.
Al doilea contract de împrumut cu FMI, a fost un acord s tand-by ce a durat 10 luni, contract
care a presupus împrumutul unei sume de 314 milioane DST, la data de 29 mai 1992. Acest acord
a avut același scop ca și primul , însă nici în cadrul acestuia nu au fost respectate obiectivele după
doar 3 trimestre de ap licare.
Această acțiune neconformă contractului încheiat nu a făcut decât să pună economia
României într -o postură negativă, așadar investițiile interne s -au diminuat semnificativ, s -a
încurajat indisciplina financiară iar leul s -a depreciat din nou.
Următorul aranjament stand -by cu Fondul a fost încheiat pe 11 martie 1994 , românia
obținând o sumă de 301,5 milioane DST care a cuprins și o facilitate de metamorfozare
sistematică17. Condițiile contractului au fost respectate în mică parte, astfel acestea a u vizat
fermitatea unei rate a dobânzii real -pozitive, hotărârea unor șeluri cintitative evidente în ceea ce
privește privatizarea și realcătuirea sistemului bancar, diminuarea subvențiilor eliberate den
bugetul statului producătorilor ineficienți.
Al patr ulea acord după anul 1990 a fost încheiat pe 22 aprilie 1997 pe o perioadă de 1 an
și o lună, oferind României suma de 301,5 milioane DST, care urma să fie eliberată în cinci tranșe.
Acest acord a vizat mai multe aspecte, în speț ă creșterea rezervelor bnr, oprirea creditelor
discreționare , diminuarea ratei de inflației. Nerespectarea responsabilităților asumate de Guvernul
României a atras involuție atât la nivel microeconomic cât și la nivel macroeconomic.
Cel de al cincilea aranjament stand -by cu Fondul a fost acceptat pe 5 august 1999, țara
noastră primind un împrumut în valoare de 400 milioane Dst. Acordul a urmărit sprijinirea
stabilității economice cea presupus scăderea deficitului de cont curent, creșterea rezervelor BNR,
stabilitate fiscală și împie dicarea creșterii salarilor.
Un alt împrumut, cel de al sase lea a fost încheiat în 2001, pe 31 octombrie pentru 300 mil.
DST, având scopuri ca și cel anterior.

16 Dobânda reprezintă prețul care trebuie plătit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de b ani pentru
o anumită perioadă.
17 Aceste facilități sunt acordate tărilor af late în tranziție, care se confruntă cu dificultăți în echilibrarea balanței de
plăți.

14
România a mai contractat un imprumut în data de 7 iulie 2004 , primind un împrumut în
valoare de 250 milionae Dst. Acest acord a fost unul de supraveghere preventivă ce a presupus
accesul la fondurile FMI doar în cazul declanșării unei crize economice spontane, astfel acordul a
fost suspendat în anul 2005 datorită regresului economic.
Al optulea acor d stand -by s-a aprobat pe data de 05 mai 2009 pe o perioadă de 2 ani ,
România primind suma aprobată de 11443,0 milioane DST iar suma trasă fiind de 10569 milioane
DST.
Acordul de tip stand -by preventiv semnat de România cu FMI pe data de 31 martie 2011
pe o perioadă de 2 ani a stipulat aprobarea sumei de 3090 milioane DST iar suma trasă fiind de 0
DST. Acesta a fost prelungit cu doua luni cu o valoare de 1751 milioane DST, care impreună
reprezintă cel de al nouălea și ultimul acord semnat.
În concluzie, colaborarea României cu FMI a avut și are un rol esențial în adoptarea unor
aplicații de reformă economică ce au s copul de a reduce inflația, de a diminua rata somajului prin
creșterea investițiilor, evoluția producției, atragerea investitorilor din exter ior prin oferirea unei
libertăți benefice a pieței de capital și a fluxurilor monetare, etc.

2.3. Acordul stand -by preventiv din anul 2011 dintre FMI și România
Consiliul Uniunii Europene a luat o hotărâre în privința alocării pentru România a asistenței
financiare pe o perioadă medie de tip preventiv cu o sumă de 1,4 miliarde de euro18. Asistența UE
pentru România este acordată complinitor susținerii de către FMI cu ajutorul unui aranjament
stand -by în valoare de 3,090 mld DST ( circa 3,5 mld euro, 300% d in cota României la FMI ),
adoptat în 2011 la 25 mar tie, iar autoritățile române vo r trata acest acord ca fiind unul preventiv.
Banca Modială va oferi în continuare asistența promisă anterior, ceea ce înseamnă o valoare
de 400 milioane euro, în contextul p rogramului său de susținere financiară pentru dezvoltare și
de 750 milioane euro, bani ce vor fi investiți în tratatele la nivelul sănătății și al asistenței sociale.
Asistența preventivă a UE activează doar în cazul în care se adoptă un program
elaborat /dezvoltat de politici economice ce vizează în mod special procedee de reformă structurală
concentrată pe dezvoltarea pieței muncii și a produselor, valorificarea rezistenței și puterii de
creștere a economiei din țara noastră.
De asemenea, acest program c onfirmă continuitatea stabilizării fiscale, reforma
administrației fiscale, ameliorarea stării managementului și a verificării finanțelor publice,
asigurarea consolidării externe, financiare și monetare precum și reforma pieței financiare.

18 Jurnalul oficial al UE nr. l132 din 19 mai 2011,pag. 18

15
Privind în ansam blu, se constată că programul vizează mai multe aspecte , printre care
diminuarea circumstanțelor ( cauzelor de deficit în exces până î n 2012 ), îndreptarea potențialului
de dezvoltare, diminuarea posibilității de a apărea pe viitor alți fact ori ce vor dez echilibra structural
economia României.
Asistența financiară a UE va fi liberă spre utilizare apoi va acționa până la data de 31 martie
2013, scopul său va fi tot unul preventiv, aspect ce înseamnă că țara noastră solicită activarea în
contextul unei invol uții/pierderii semnificative și spontane a pieței, în privința situației economice
sau financiare din cauza unor factori ce nu pot fi controlați de autorități, ducând as tfel la ivirea
unei p ierderi de finanțare periculoase .
Asistența financiară va activa d oar condiționat , adică doar în cazul valabilității a
Memorandului de Înțelegere ( MÎ) și a acordului –cadru de împrumut ( ACÎ) . Memorandulș va fi
aprobat și semnat de către Comisia Europeană după ce comisia s -a consultat cu EFC19. Membrii
între care se încheie condițiile contractuale vor semna acordul –cadru de împrumut al cărui context
principal va fi aplicat tuturor viitoarelor împrumuturi din cadrul aplicației preventive de asistență
al UE pentru țara noastră, însă fiecare tranșă va fi virată doar în cazul în care se respectă termenii
contractului.
Astfel, comisia va lua hotărâre după ce va dezbate împreună cu efc subiectul intrării în
vigoare a programului și suma ce va fi disponibilă virării din plafonul (cifră limită, limită valorică
maximă în cazu l unor operațiuni financiare, care nu poate fi depășită ) de 1,4 mld euro ce va fi tras
prin intermediul tranșei.
O consecinșă a măsurilor de austeritate din 2010, pierderile la nivelul bugetului au fost
reduse la 6,4 % de la pierderile de 7,3 % din PIB20 înregistrate în 2009, într -un cadru economic
abstract. Activarea asistenței preventive și oferirea împrumuturilor vor avea loc condiționat de
aprecierea pozitivă a Comisiei în privința aplicării programului reformei economice al Guvernului
la fiecare 6 luni .
În continuare vom expune obiectivele generale ale programului reformei economice
amintită mai sus. Un prim obiectiv se referă la stabilizarea fiscală care reprezintă un element foarte
abstract al programului prin care se conturează în prealabil o diminu are a pierderii fiscale de 4,4
% din PIB deficit pentru anul 2011 și sub 3% din PIB deficit pentru anul 2012, în acest mod
încheindu -se deficitul în exces.
Programul include și accelerarea puterilor de scădere a datoriilor la plată ale Guvernului ,
la niv elul tuturor instituțiilor. Ansamblul raportărilor financiare ale instituțiilor de stat cuprinse sau
cele care au tendința să fie conținute în bugetul general stabilizat necesită a fi îmbunătățit pentru a

19 Comitetul Economic și Financiar al UE
20 Produsul intern brut

16
îngădui verificarea lunară a situației financiare a acestora, cantitatea arieratelor21 de plată, cu
scopul de a scădea treptat arieratele respective.
În anul 2011, cheltuielile în privința salarilor vor fi limitate în jurul sumei de 39 mld lei iar
limitele stabilite prin intermediul Strategiei fiscale pe perioadă medie 2012 -2014 vor fi respectate
cu strictețe.
Următorul obiectiv este reprezentat de guvernanța fiscală și reforma structurală în
domeniul fiscal . Guvernanța fiscală va avea acces la majoritatea rezultatelor asistenței tehnice în
cursul activi tății sale, oferite de FMI și B anca Mondială , în domeniul managementului și
controlului finanțelor publice. Guvernanța cuprinde pregătirea personalului și evoluția în întregime
a infrastructurii IT utilă în cadrul managementului bugetului de stat și în cad rul cheltuielilor.
Proiectul economic evidențiază faptul că o prioritate esențială sunt investițiile publice și
că organizarea, monitorizarea și verificarea programelor de investiție publice treb uie aduse la un
nivel superior. Acest proiect economic inclu de unele masuri în această privință, cum ar fi realizarea
unei baze de date pentru programe de acest fel, evoluția volumului de planificare și supraveghere
a investițiilor la nivelul premierului și la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.
Subordonate Mi nisterului Sănătății vor fi bugetele spitalelor ce vor fi supravegheate
exigent de Ministerul Finanțelor Publice, cu țelul de a împiedica reacumularea datoriilor restante.
Aleșii Guvernului vor analiza și actualiza în fiecare an planul de management al ari eratelor,
respectiv în contextul acestui program, înainte de sfârșitul lunilor decembrie din anii 2011 și 2012.
Autoritățile vor conlucra cu Eurostat22 (European Comision) în vederea problemelor
nerezolvate din 2011, luna aprilie, și anume:
 Distribuirea pe sectoare a instituțiilor publice și evaluarea datelor statistice ce vizează
necesitatea finanțării pentru aceasta;
 Reținerea, evaluarea și comunicarea a altor sume ce vor fi încasate sau achitate;
 Explicarea modului și urmărilor unor operațiuni financiare ;
 Stabilizarea circulației unor fonduri bănești interguvernamentale.
Cel de al treilea obiectiv îl reprintă regularizarea și controlul sectorului financiar . În acest
sector, autoritățile în căutarea lor, vor verifica mai întâi că prudența creanțelor în afaceri nu va
realiza o involuție a pozițiilor financiare ale corporațiilor de credit.
Autoritățile române nu vor adopta ceva timp alte inițiative legislative, ca de exemplu
programul de lege ce vizează strângerea debitelor ce ar pune într -o lumină obscură disciplina
creditărilor.

21 Datorii bănești restante
22 Organismul care se ocupă cu statistica al Comisiei Europene.

17
Mai mult, autoritățile vor aplica măsurile necesare pentru a face legătură cu articolele din
lege ce vizează falimentul societăților de asigurare cu cele din legea generală ce se referă la
faliment și ale legii ce conține referiri la societățile de asigurar e și verificare a asigurărilor.
Cel de al patrulea obiectiv este reprezentat de politica monetară. Aceasta își va concentra
atenția asupra asigurării consolidării prețurilor și realizarea scopurilor de inflație ale BNR (3.0%
+/- 1 punct procentual la finele anilor 2011 și 2012).
Ultimul obiectiv referitor la acest acord se axează pe reforme structurale. Proiectul
economic al României vizează în mod substanțial reforma pieței muncii și a produselor cu menirea
de a aduce la un stagi u mai avansat funcționarea acestora și pentru a face ca vulnerabilitatea
economiei românești să fie mai rezistentă la șocuri externe și pentru a întări potențialul de
dezvoltare pe termen lung.
În domeniul energetic, proiectul conține măsuri precum creșter ea accesului pe piață și
volumul de transport și contribuția la realizarea unor piețe interne ale energiei electrice și ale
gazelor funcționale independent, integrate și conectate între ele, așa cum a mărturisit Consiliul
European pe 4 februarie 2011.
Prog ramul presupune realizarea unei corporații puternice și care nu depinde de alte
reglementări ale filierei energetice. Această instituție va fi capabilă să -și ducă la bun sfârșit
responsabilitățile pe care le va avea. Planul de realcătuire a industriei cărb unelui ca fi transmis
Comisiei. Acest plan include i reformă avansată a profilului căilor ferate care are în atenția sa
mărirea eficienței în scopul realizării transporturilor de pasageri și a organizării infrastructurii căii
ferate, în acest caz crescând incurajarea transportului de marfă.
Această reformă ca fi susținută prin intermediul unei instituții capabile și independente de
îmbunătățire în sectorul căilor ferate.

18
CONCLUZII

Relația FMI cu statele membre este, în general, una de consolidare financiară a acestora,
această consolidare fiind condiționată de anumiți factori.
FMI oferă țărilor membre ajutor financiar, asistență tehnică și pregătire financiară, adică
instrumentele necesare unui stat de a avansa spre prosperitate de la o stare degr adată cu o economie
deficitară.
România a încheiat cu FMI 13 acorduri dintre care 10 acorduri în stand -by și 3 acorduri
preventive care au susținut țara noastră în impas financiar, însă de câteva ori conducătorii din
Guvern ul României la acele vremuri nu au respectat termenii contractuali, fapt care a atras după
sine anumite consecințe.
Acordul stand -by din 2011 a avut ca misiune redresarea economiei românești prin
intermediul procedeelor reformei structurale.
Așadar, putem spune că datorită FMI, state le sale membre, în speță și România, au depășit
anumite perioade nefavorabile în economia lor cu susținerea acestei instituții care impune anumite
condiții austere dar care oferă sprijin ori de câte ori este necesar.

19
BIBLIOGRAFIE

 Jurnalul oficial al UE nr. l132 din 19 mai 2011,pag. 18
 Statutul Fondului Monetar Internațional
 Scrisoarea de Intenție înaintată de România
 Memorandum de Intelegere din 28 iunie 2011 intre Uniunea Europeana si Romania
 M Ristea, I Jianu, I Jianu – Revista Transilvană de Științe Administrative, 2010 –
rtsa.ro
 I Văcărel , relatii financiare internationale, – 1995 – Editura Academiei Române
 Modelarea financiara, Radu STROE
 IG Bărbulescu , Procesul decizional în Uniunea Europeană ,2005 , ed. Tritonic
 M. Kidd, No. 6, 2010, Tax Administration in Small Economies.
 B. Russell, No. 14, 2010, Revenue Ad ministration: Managing the Shadow Econ-
omy.
 W. Crandall Revenue Administration: Performance Measurement in Tax
Administration , , No. 11, 2010. Revenue Administration: Functionally Organized
Tax
 www.fmi.ro (accesat 07.01.2017)
 https://www.mae.ro/node/1473 . (accesat 07.01.2017)
 http://www.imf.org/external/about/govstruct.htm . (accesat 07.01.2017)
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional
 http://www.imf.org/en/About . (accesat 07.01.2017)
 http://www.universitateacantemir.ro/CursuriRei/documente/REL%20FIN%20MO
N%20INT%20C13.pdf . (accesat 07.01.2017)
 https://dexonline.ro/definitie/manufactura . (accesat 07.01.2017)