Proiect la di sciplina: [625435]

1

Proiect la di sciplina:

Analiza economico -financiară

Student: [anonimizat] 5 , anul III Titulari :
Prof. Univ. Dr. Marilena Mironiuc
Asist. Ioan -Bogdan Robu

2

Cuprins

1 S.C. ROPHARMA S.A. – scurtă carte de vizită ………….3

2 Analiza poziției financiare pe baza bilanțului contabil ……7
2.1 Categorii de fond de rulment ………………………….12
2.2 Necesarul de fond de rulment …………………………14
2.3 Trezoreria netă ..………………………………………16

3 Analiza performanțelor economico -financiare ..…………17
3.1 Analiza sol durilor intermediare de gestiun e ……………17
3.2 Relațiile dintre indicatorii de performanță ai activității
de exploatare ……………………………………………….19

4 Concluzii …………………………………………………21

5 Bibliografie ……………………………………………… 22

3

1 S.C. ROPHARMA S.A. – scurtă carte de vizită

SC ROPHARMA SA este persoană juridic ă de naționalitate română, are forma juridică de
societate comercială pe acțiuni și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu Actul
Constitutiv.
Scopu l Societății îl constituie, în principal, comercializarea produselor farmaceutice.
Domeniul principal de activitate constă în :
 Comerț cu amănuntul al altor bunuri, în magazine specializate (CAEN 477)
Activitatea principală :
 Comerțul cu amănuntul al produse lor farmaceutice, în magazinele specializate.
În secundar, Societatea desfășoară și alte activități necesare pregătirii și promovării obiectului de
activitate.
ROPHARMA își desfășoară activitatea după un model de bussines integrat, respectiv: producție,
distribuție și retail.
Istoria Societății este construită pe trei piloni de bază: unire, putere și performanță .
Provine din Întreprinderea de stat ”Oficiul Farmaceutic Iași”, înființat în anul 1952, prin
înglobarea tuturor farmaciilor din zona Iași și Va slui. Se înregistrează în martie 1991 la Oficiul
Registrul Comerțului sub denumirea de S. C Iassyfarm S.A., cu sediul la Iași.
În 2007 își schimbă sediul social la Brașov și își schimbă și denumirea în S.C. Ropharma S.A.
În 2009 fuzionează cu alte trei s ocietăți c omerciale de profil farmaceutic:
– S.C. Farmaceutica Aesculap S.A. Tg. Mureș, (fosta Intreprindere de Stat – Oficiu farmaceutic);
– S.C. Medica S.A. Bacău, (fosta Intreprindere de Stat – Oficiu farmaceutic);
– S.C. Globa l Pharmaceuticals S.R.L. B rașov (Înființată pe baza inițiativei private în anul 1997).
Ca urmare a fuziunii, capitalul social al societății S.C.Ropharma S.A. s -a majorat cu 8,714
milioane lei, ajungând la 12,652 milioane lei.
În septembrie 2010, Adunarea Generala a Acționarilor S.C . ROPHARMA S.A. aprobă majorarea
de capital cu suma de 16.448.139,80, de la valoarea de 12.652.415,20 la valoarea de 29.100.555 lei,
prin încorporarea în capitalul social a rezervelor în suma de 16.448.139,80 și emiterea unui număr de
164.481.398 acțiuni n ominative, în formă dematerializată.
Rata de alocare a noilor acțiuni a fost de 1.3 acțiuni la o acțiune deținută.
În data de 16.12.2010, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a emis Certificatul de
Înregistrare a Valorilor Mobiliare iar în data de 13.01 .2011, S.C. Depozitarul Central S.A. a înregistrat
în registrul acționarilor S.C. ROPHARMA S.A. majorarea de capital social.
Capitalul social subscris și integral vărsat este în valoare de 29 119 963,5 RON, din care aport în
numerar 28 577 953,40 RON și ap ort în natură în valoare de 542 010,1 RON, divizat în 291 199 635
acțiuni nominative, în formă dematerializată, cu o valoare nominală de 0,1 RON/acțiune.
Aportul acționarilor la capitalul social, numărul de acțiuni nominative deținute de aceștia și
partici parea la profit și pierderi se prezintă în felul următor:
1. ARROW PHARMACEUTICALS, INC deține un număr de 91 125 853 acțiuni nominative,
cu o valoare nominală de 0,1 RON fiecare și o valoare nominală totală de 9 112 585,3 RON,
reprezentând o participare la c apitalul social, profit și pierderi de 31,2932% ;
2. RIMIA INVESTMENTS LIMITED deține un număr de 58 871 976 acțiuni nominative, cu o
valoare nominală de 0,1 RON/acțiune și o valoare nominală totală de 5 887 197,6 RON,
reprezentând o participare la capitalul s ocial, profit și pierderi de 20,2305%;
3. ADD PHARMACEUTICAL LIMITED deține un număr de 51 042 762 acțiuni nominative,
cu o valoare nominală de 0,1 RON/acțiune și o valoare nominală totală de 5 104 276,2 RON,
reprezentând o participare la capitalul social, pr ofit și pierderi de 17,5284%;
4. A.V.A.S. BUCUREȘTI deține un număr de 964 804 acțiuni nominative, cu o valoare
nominală de 0,1 RON/acțiune și o valoare nominală totală de 96 480,4 RON, reprezentând o
participare la capitalul social, profit și pierderi de 0,3 313%;

4
5. FOND DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT ING deține un număr de 16 000 000 acțiuni
nominative, cu o valoare nominală de 0,1 RON/acțiune și o valoare nominală totală de1 600
000 RON, reprezentând o participare la capitalul social, profit și pierderi de 5,494 5%;
6. ALȚI ACȚIONARI PERSOANE JURIDICE deține un număr de 12 834 862 acțiuni
nominative, cu o valoare nominală de 0,1 RON/acțiune și o valoare nominală totală 1 283
486,2 RON, reprezentând o participare la capitalul social, profit și pierderi de 4,4075%;
7. ALȚ I ACȚIONARI PERSOANE FIZICE deține un număr de 60 359 378 acțiuni
nominative, cu o valoare nominală de 0,1 RON/acțiune și o valoare nominală totală de 6 035
938,8 RON, reprezentând o participare la capitalul socia l, profit și pierderi de 20,7278 %;
Acțiuni le Societății subscrise și plătite integral de către acționari sunt acțiuni nominative,
dematerializate, de valori egale și care acordă posesorilor drepturi egale. Acestea sunt indivizibile,
liber transferabile și au un caracter negociabil.
Acțiunile Socie tății sunt valori mobiliare, tranzacționate în cadrul Bursei de Valori București,
care reprezintă o fracțiune din capitalul social al Societății și care încorporează drepturile prevăzute de
Lege și Actul Constitutiv.
Orice acțiune plătită dă dreptul la un vot în Adunarea Generală. Dreptul la vot nu poate fi cedat.
Societatea este autorizată să emită obligațiuni în condițiile legilor în vigoare.
Situațiile financiare ale Societății vor fi elaborate în conformitate cu prevederile legale
aplicabile, în vigoare .
Auditorul financiar extern are obligația legală de a întocmi și prezenta Adunării Generale a
Acționarilor un raport cu privire la situațiile financiare anuale.
Societatea își organizează auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari din România.
Exercițiul financiar în cadrul ROPHARMA SA începe la 10 ianuarie și se încheie la data de 31
decembrie a fiecărui an.
Societatea asigură organizarea și conducerea contabilității proprii.
Profitul Societății rămas după plata impozitulu i pe profit va fi repartizat conform hotărârii
Adunării Generale Ordinare a acționarilor și dispozițiilor legale în vigoare.
ROPHARMA poate încheia contracte de asociere cu persoane juridice sau fizice, fără
constituirea de noi persoane juridice. Forma jur idică a Societății poate fi modificată prin hotărârea
Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor.
Adunarea Generală a Acționarilor este organul suprem de conducere care se constituie cu
participarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice care au calitatea de acționar al Societății
potrivit registrului acționarilor,la data de referință indicată în convocator.
Adunările Generale ale Acționarilor sunt Ordinare și Extraordinare.
Pentru validitatea deliberărilor Adunărilor Generale Ordinare ale Acționa rilor este necesară
prezența acționarilor care să dețină cel puțin 50% din numărul total de drepturi de vot.
Pentru validitatea deliberărilor Adunărilor Generale Extraordinare ale Acționarilor sunt necesare
la prima convocare, prezența acționar ilor care s ă dețină cel puțin 51 % din capitalul social, iar la
convocările următoare, prezența acționarilor reprezentând cel puțin 50% din capitalul social.
Prin misiunea sa își propune să contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a semenilor iar
pentru aceasta promovează următoarele valori: Eficiența personală, Clienții, Angajații,
Responsabilitatea pentru realizări, Inovația, Inițiativa și Integritatea .
Pe termen lung își propune să devină una dintre cele mai performante companii din domeniul
farmaceutic în ce ea ce privește realizările, comunicarea și spiritul de echipă.
Managementul ROPHARMA SA Brașov își propune, prin adoptarea unei politici sistematice
pro-calitate, să satisfacă permanent cerințele clienților săi, considerând ca fiind esențială asigurarea
calității medicamentului astfel încât să ajungă în farmacii păstrându -și proprietățile, precum și calitatea
serviciilor oferite de activitatea de distribuție. Satisfacerea clientului se realizează prin promovarea
unei înțelegeri complete a nevoilor clientulu i și a cerințelor calitative legate de medicament, reflectate
prin efortul continuu de îmbunătățire a nivelului calitativ al serviciilor oferite.

5
Ținând cont că pe piața farmaceutică din România competiția pentru păstrarea și atragerea
clienților este acer bă, ROPHARMA SA s -a văzut nevoită să purceadă la o strategie de dezvoltare
pentru perioada 2010 -2012.
Astfel, pornind de la ideea că ROPHARMA înseamnă profesionalism, responsabilitate, inovație,
creativitate, flexibilitate, apropiere și atenție față de cl ient și comunitate aceasta va exploata eficient
resursele umane, financiare și logistice de care dispune, va identifica nevoile clienților, va crea nevoi și
va oferi soluții adaptate acestora.
Departamentul de marketing al companiei ROPHARMA a acceptat cri za ca pe o provocare din
care trebuie să iasă învingători ”Cine depășește criza se depășește pe sine însuși fără a rămâne
depășit ”.
Bazându -se pe oameni competitivi, pozitivi și adaptați realității, departamentul de Marketing
afirmă că: „ Cel mai bun mod d e a prezice viitorul este să -l creezi ”.
Consiliul de Administrație și Directorii către care se deleagă atribuții de conducere sunt cei care
administrează Societatea ținând cont de prevederile legale care reglementează sistemul unitar de
administrare.
Cons iliul de Administrație este format din 7 administratori aleși pe o perioadă de 4 ani, cu
posibilitatea de a fi realeși. Actualul Consiliu de Administrație este format din:
MIRON MIHAI Președinte – Director General S.C. ROPHARMA S.A.
MIRON FLORENTINA Membru CA – S.C. ROPHARMA S.A.
SC CONSULTINVEST PHRAM SRL Membru CA – S.C. ROPHARMA S.A.
RĂDĂȘANU ALIN – CONSTANTIN Membru CA – S.C. ROPHARMA S.A.
SC UNITED ROPHARMA SRL Membru CA – S.C. ROPHARMA S.A.
DĂRĂBUȘ DORU VASILE VICTOR Membru CA – S.C. ROPHARMA S.A.
COTÂ RLĂ ADRIAN Membru CA – S.C. ROPHARMA S.A.

SC ROPHARMA SA oferă clienților săi o gamă largă de produse farmaceutice și
parafarmaceutice fabricate sub 3 branduri: Aesculap, Bioef, Eurofarmaco.
Aesculap Prod se află în Târgu Mureș și oferă 20 de produse OTC de calitate, ca gama de
vitamine Activit.
Bioef (Dostat -Alba) produce lapte praf pentru sugari: Vitalact. Acest brand a câștigat încrederea
Ministerului Sănătății și este pe lista laptelui subvenționat de stat în multe județe.
Eurofarmaco, localizată în Chișinău, Rep. Moldova produce produse parafarmaceutice ca:
Glycofit, Vita Grapes, Somnocalm, Păducel. Aceste produse dețin toate actele și aprobările necesare
pentru importarea și comercializarea pe piața Uniunii Europene.
Produsele distribuite de ROPHAR MA SA în depozite și în farmacii sunt în număr de 12 500,
din care:
700 sunt OTC -uri;
3000 sunt RX -uri;
1800 sunt suplimenți alimentari;
3100 dermatocosmetice;
1600 parafarmaceutice;
2300 alte produse.
În vederea distribuirii produselor, Societatea lucre ază cu 1200 farmacii client și are sucursale în
4 județe: Bacău, Cluj, Iași, Tg. Mureș, dar și în Municipiul București.
ROPHARMA e printre principalele lanțuri farmaceutice din zona Moldovei. Deține 115 unități
care vând produse farm aceutice și parafarmace utice și sunt situate în localitățile județelor: Iași, Vaslui,
Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț, Vrancea, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov.
Tranzacționată la Bursa de Valori București din data de 13.01.1997 a înregistrat pe parcursul
ultimelor 52 de săptămâni atât creșteri că scăderi de valoare. Valoarea maximă a acțiunilor
tranzacționate a fost de 0,7100 la începutul lunii februarie dina nul în curs. Valoarea minimă de 0,600
a fost atinsă de două ori în ultimele 12 luni, o dată la sfârșitul lunii octombrie 20 12 și a doua oară la
începutul lunii noiembrie. Cea mai mare creștere din ultimele luni a fost înregistrată în perioada
noiembrie – februarie anul în curs.

6
Ultima ședință de tranzacționare a avut loc pe data de 07.05.2013 ora 15:46 și a fost efectuată la
prețul de 0,6775 lei/acțiune cu 0,0005 lei/acțiune mai puțin față de prețul maxim stabilit; exprimată
relativ această scădere a fost de 0,07 %.
La începutul lunii aprilie, conducerea ROPHARMA a publicat un comunicat de presă în care se
precizează că Societ atea a plătit în decursul ultimilor trei ani către bugetul de stat, bugetele locale și
bugetele de asigurări sociale, taxe și impozite în valoare de 66.090.180 lei .
Obligațiile financiare ale societății au fost respectate, neînregistrându -se restanțe la bu getul
consolidat al statului, bugetele locale sau față de bugetul asigurărilor de sănătate și a fondurilor
speciale.
Pentru profitul impozabil rezultat în urma exercițiilor financiare încheiate, societatea a plătit
către bugetul de stat toate sumele ca lculate și datorate.
Întrucât prin Hotărârile AGEA, acționarii societății au hotărât reinvestirea profitului net
înregistrat pentru ultimii 3 ani, nu au fost acordate dividende acționarilor, drept pentru care
societatea nu datorează către bugetul de sta t impozit pe dividende.
În mod constant ROPHARMA, prin proiectele pe care le dezvoltă, se implică activ în a
răspunde nevoilor cu care se confruntă comunitățile din proximitatea companiei. Rolul civic al
ROPHARMA nu a fost niciodată mai pregnant și ca lid eri de afaceri admit necesitatea asumării unor
responsabilități nu doar față de investitori ci și față de societatea civilă.

7
2 Analiza poziției financiare pe baza bilanțului contabil

Analiza poziției financiare a întreprinderii presupune studierea amă nunțită, statică și dinamică a
activelor, datoriilor, capitalului propriu și, în mod special, a corelațiilor ce se stabilesc între aceste
elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii.
Informațiile necesare analizei poziției f inanciare a întreprinderii sunt oferite de Bilanț și Notele
explicative la situațiile financiare anuale.

Nr.
Crt Indicatori Exercițiul financiar Abaterea
absolută Indici
2010 2011
1 Imobilizări necorporale 493401 2449431 1956030 496,44
2 Imobilizăr i corporale 54204542 53954555 -249987 99,54
3 Imobilizări financiare 7044716 13617316 6572600 193,30
4 Active imobilizate 61742659 70021302 8278643 113,41
5 Stocuri 28643063 44273210 15630147 154,57
6 Creanțe comerciale 188228668 247860108 59631440 131,68
7 Disponibilități 9952382 25404405 15452023 255,26
8 Active circulante 226824113 317537723 90713610 139,99
9 Total active 289089141 388347032 99257891 134,33
10 Datorii curente 202055782 291999131 89943349 144,51
11 Datorii mai mari de un an total e 5287540 5135416 -152124 97,12
12 Datorii totale 207343322 297134547 89791225 143,31
13 Capital propriu 81736819 91212485 9475666 111,59
14 Capital permanent 87024359 96347901 9323542 110,71
15 Total pasive 289080141 388347032 99266891 134,34
16 Rata activelor imobilizate 21,36 18,03 -3,33 84,42
17 Rata imobilizărilor necorporale 0,17 0,63 0,46 369,55
18 Rata imobilizărilor corporale 18,75 13,89 -4,86 74,10
19 Rata imobilizărilor financiare 2,44 3,51 1,07 143,89
20 Rata activelor circulante 78,46 81,77 3,30 104,21
21 Rata stocurilor 9,90 7,37 -2,53 74,44
22 Rata creanțelor 65,11 48,47 -16,64 74,44
23 Rata disponibilităților 3,44 2,56 -0,88 74,44
24 Rata resurselor curente 69,90 75,19 5,29 107,57
25 Rata îndatorării globale 71,73 76,51 4,79 106,67
26 Rata autonomiei globale 28,27 23,49 -4,79 83,07
27 Rata stabilității financiare 30,10 24,81 -5,29 82,41

Rata activelor imobilizate arată ponderea elementelor de activ care se află la dispoziția
întreprinderii pe parcursul mai multor exerciții financiare în activul total, sau altfel spus gradul de
investire a capitalului întreprinderii. Se observă o scădere a acestei rate cu 3,33%, de la 21,36% în
2010 la 18,03% în 2011; ca urmare a creșterii activelor totale într -o proporție mai mare față de activele
imobilizate.
Rata imobilizărilor necorporale expri mă ponderea imobilizărilor necorporale în activul total al
întreprinderii. Indicatorul înregistrează, în anul 2011 o creștere cu 0,49% față de anul 2010 când
înregistra o valoare de 0,17%, societatea sporind investițiile în domeniul cercetării, conceperii și
promovării de noi produse etc.

8
Rata imobilizărilor corporale reprezintă ponderea imobilizărilor corporale în totalul activelor
întreprinderii și înregistrează o scădere cu 4,86% față de anul 2010 când înregistra o valoare 18,75%.
Datorită obiectului de activitate al întreprinderii și politica de investiții adoptată, Societatea nu se
axează pe schimbări tehnologice frecvente.
Rata imobilizărilor financiare reflectă politica de investiții financiare a întreprinderii și
intensitatea relațiilor financiare st abilite cu alte entități, în virtutea intereselor de participare. Se
observă o creștere a imobilizărilor financiare cu 43.89% ,comparativ cu anul 2010 când înregistra o
valoare de 2.44%, în anul 2011 a ajuns la 3,51% ceea ce demonstrează sporirea angajării întreprinderii
în operațiuni de capital.
Rata activelor circulante reprezintă ponderea utilizărilor cu caracter ciclic în totalul activelor
întreprinderii. Indicatorul înregistrează o creștere cu 3.3% față de perioada de referință, anul 2010 când
avea o v aloare de 78,46%.
Rata stocurilor exprimă ponderea celui mai puțin lichid activ circulant în totalul activelor
întreprinderii . În perioada analizată a înregistrat o diminuare cu 2.53% ca dovadă a unei politici de
optimizare a stocurilor de materii prime și materiale bună.
Rata creanțelor reprezintă raportul dintre creanțele comerciale și activul total al întreprinderii.
Valoarea raportului a scăzut, în 2011 față de 2010 cu 16,64%, fapt generat de relaxarea relațiilor
comerciale cu terții dar și de folosire a imobilizărilor în procesul de producție.
Rata disponibilităților se prezintă ca fiind raportul procentual dintre disponibilitățile bănești și
totalul activelor întreprinderii. ROPHARMA a înregistrat o valoare destul de mică în cei doi ani supuși
analizei , în 2011 valoarea indicatorului a fost de 2,56%, cu 0,88% mai puțin față de anul 2010, când
avea o valoare de 3,44%. Aceste valori indică probleme de lichiditate în întreprindere, aceasta fiind
nevoită să apeleze la credite bancare pe termen scurt pentru finanțarea activității de exploatare.
Rata resurselor curente reflectă proporția în care resursele curente contribuie la formarea
resurselor totale de finanțare a întreprinderii. În 2011 se înregistrează o sporire a ponderii acestor
resurse cu 5.29% față d e anul 2010 când înregistra o valoare de 69,9%. Această creștere este favorabilă
deoarece este rezultatul creșterii termenului de plată a obligațiilor către furnizor.
Rata îndatorării globale exprimă ponderea datoriilor totale în capitalul total al întrepr inderii sau
altfel spus gradul de dependență a întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți. Se
observă a creștere a indicatorului cu 4,79%, în anul 2011 față de valoarea înregistrată în 2010 de
71,73%. În acest caz, creșterea indicato rului este o situație normală fiind rezultatul creșterii datoriilor
mai mici de un an ca urmare a relaxării termenelor de plată a furnizorilor.
Rata autonomiei globale mai poate fi numită și gradul de independență financiară și este
reprezentată de pondere a resurselor proprii ale întreprinderii în totalul resurselor financiare aflate la
dispoziția sa. Acest indicator a înregistrat o scădere cu 4,79 % în 2011 față de 2010, în ambii ani având
o valoare inferioară limitei stabilite de bănci în vederea acordării de credite, de 28,27%, respectiv de
23,49%, ceea ce înseamnă că Societatea este considerată puțin riscantă pentru bănci neavând acces
liber la credite.
Rata stabilității financiare evidențiază măsura în care întreprinderea dispune de resurse financiare
cu caracter permanent. Raportul a înregistrat o diminuare cu 5,29% în perioada curentă față de
perioada anterioară, valorile indicatorului fiind de 24,81%, și respectiv 30,10%. Această diminuare
reflectă totuși o situație favorabilă întreprinderii fiind expl icată prin reducerea datoriilor care trebuie
plătite într -o perioadă mai mare de un an. În structura capitalurilor permanente predomină pe parcursul
celor două exerciții analizate capitalul propriu.

Valoare a unei întreprinderi sau mai ex act, averea acțio narilor poate fi apreciată, pentru început,
în funcție de situația netă sau activul net contabil.

SN=A t – Dt

9
Nr. Crt Indicatori Simbol UM Perioada de referință Abaterea
absolută Indici
2010 2011 (%)
1 Active
totale At Lei 289089141 388347032 9925 7891 134,33
2 Datorii
totale Dt Lei 207343322 297134547 89791225 143,31
3 Situația
netă SN Lei 81745819 91212485 9466666 111,58

Situația netă reprezi ntă activul neangajat în datorii. Acest indicator interesează deopotrivă
acționarii și creditorii.
În cazul societății ROPHARMA SA, situația netă a înregistrat, în 2011 o valoare de 91212485
lei, cu 9466666 lei mai mult față de anul 2010 când înregistrase o valoare de 81745819 lei, ceea ce
reprezintă o creștere a averii acționarilor cu 11,58 %. Acest fapt se datorează sporirii valorii activelor
totale în 2011 cu 99266891 lei față de anul 2010 când înregistrase o valoare de 289080141 lei, ceea ce
în mărime relativ ă reprezintă o creștere cu 34,33%; datoriilor totale de asemenea au înregistrat o
creștere în 2011 cu 89791225 lei față de 2010, când datoriile totale înregistrau o valoare de 207343322
lei, respectiv o creștere cu 43,31 %.

Situația modificărilor capitalului propriu al întreprinderii între două date ale bilanțului, reflectă
toate variațiile activul ui net sau ale averii întreprinderii în cursul perioadei, inclusiv tranzacțiile cu
proprietarii (aporturi de capital, dividende).

Situația modificărilor capitalului propriu
-lei-
Denumirea
elementului de
utilizare Sold la
începutul
exercițiului Creșteri Reduceri Sold la
sfârșitul
exercițiului Total din
care: Prin
transfer Total din
care: Prin transfer
Capital subscris și
vărsat 29 100 555 29 100 555
Prime legate de
capital 1 962 780 1 962 780
Rezerve din
reevaluare 37 263 935 37 263 935
Rezerve legale 1 750 736 652 676 652 676 2 403 412
Alte rezerve 1 729 137 10 217 418 10 217 418 11 946 555
Rezultatul reportat Sold
debitor 2 255 2 255 2 255 0
Profitul
exercițiului
financiar 10 881 737 10 687 756 10 881 737 10 881 737 10 687 756
Acțiuni proprii Sold
debitor 58 887 1 212 090 849 329 421 648
Pierderi legate de
instr de cap
proprii Sold
debitor 228 855 849 329 1 078 184
Repartizarea
profitului Sold
debitor 666 574 652 676 652 676 666 574 666 574 652 676
Total 81 736 819 18 843 755 10 217 418 9 368 089 10 217 418 91 212 485

În urma analizei Situației modificărilor capitalului propriu la SC ROPHARMA SA, rezultă
sporirea soldului final al capitalului propriu comparativ cu cel de la începutul anului 2 011, cu 11,59%;

10
în cursul exercițiului a predominat creșterea capitalului propriu cu 18843 755 lei, diminuarea lui fiind
de 9368089 lei.
La categoria creșterilor se remarcă sporirea rezervelor legale cu suma de 652 676 lei și a altor
rezerve cu suma de 10 2 17 418 lei ca urmare a Hotărârii AGEOA prin care s -a aprobat repartizarea
profitului net al anului 2010 în sumă de 10 881 737 lei și a profitului reportat din perioadele anterioare
în sumă de 2 255 lei la rezerve.
La categoria reducerilor se remarcă dimi nuarea rezultatului reportat cu suma de 2 255 lei și a
rezultatului exercițiului anterior cu suma de 10 881 737 ca urmare a încorporării acestora la rezerve.

Bilanțul financiar

În cadrul fiecărei întreprinderi resursele financiare reprezintă o constrân gere în realizarea
obiectivelor strategice. Astfel, apare nevoia realizării unei evaluări privind măsura în care structura
financiară aleasă de întreprindere, respectiv resursele financiare, acoperă necesarul de finanțat reflectat
în activul bilanțului. Ac easta se realizează printr -o analiză pe orizontală a bilanțului, care mai poartă și
numele de analiza echilibrului financiar.
Pentru început este necesară transformarea bilanțului contabil, sub formă de listă, în bilanț
financiar, cu posturile de activ și de pasiv așezate față în față, sub formă de cont.
Așezarea posturilor de activ se face în ordinea crescătoare a lichidității lor, iar posturile de
pasiv figurează în bilanț în ordinea crescătoare a exigibilității lor.
În activ se vor înscrie, în primul rând, elementele cele mai puțin lichide care alcătuiesc grupa
necesarului permanent, pentru ca mai apoi să fie menționate activele cu un grad superior de
lichiditate, acestea, la rândul lor alcătuind necesarul temporar de finanțat .
În pasiv sunt plasate totalul capitalurilor proprii, patrimoniului public, provizioanele mai mari
de un an și datoriile care trebuie stinse într -o perioadă mai mare de un an, iar toate acestea alcătuiesc
categoria resurselor permanente. Resursele tempor are sunt reprezentate de datoriile ce trebuie
achitate într -o perioadă de până la un an.
Bilanțul financiar pune în evidență riscul de insolvabilitate a întreprinderii , respectiv
capacitatea sau incapacitatea întreprinderii de a face față exigibilității p asivului cu activul de care
dispune.
Respectând un principiu financiar clasic, potrivit căruia necesarul permanent se acoperă numai
din resurse permanente și necesarul temporar se finanțează din resurse temporare, pe seama bilanțului
financiar se analiz ează static: echilibrul financiar pe termen lung, echilibrul financiar pe termen scurt,
echilibrul financiar global al întreprinderii.

11
Bilanț financiar
(lei)
Activ = Necesar Pasiv = Resurse

În urma comparării succesive a grupelor din activul bilanțului financiar cu cele din pasivul
bilanțului, se nasc o serie de indicatori clasici pentru studiul echilibrului, cum ar fi: fondul de rulment,
necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Necesar permanent 61742659 70021302 Resurse permanente 87024359 96347901
Active imobilizate nete mai mari de un an 61742659 70021302 Capitaluri proprii total 81736819 91212485
Imobilizări necorporale 493401 2449431 Capitaluri proprii 81736819 91212485
Imobilizări corporale 54204542 53954555 Capital 29100555 29100555
Imobilizări financiare 7044716 13617316 Prime de capital 1962780 1962780
Active circulante mai mari de un an 0 Rezerve din reevaluare 37263935 37263935
Creanțe comerciale 0 Rezerve total 3479873 14349967
Cheltuieli în avans mai mari de un an 0 Acțiuni proprii -58887 -421648
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii -228855 -1078184
Rezultatul reportat 2255 0
Profitul/pierderea exercițiului 10881737 10687756
Repartizarea profitului -666574 -652676
Patrimoniu public 0 0
Provizioane 130720 54314
Venituri în avans mai mari de un an 0 0
Subvenții pentru investiții 19344 19344
Datorii mai mari de un an 5137476 5061758
Necesar temporar 227337482 318325730 Resurse temporare 202055782 291999131
Active circulante mai mici de un an 227337482 318325730 Datorii până la un an 202055782 291999131
Stocuri 28634063 44273210 Avansuri încasate 40195 89504
Creanțe comerciale 188228668 247860108 Datorii comerciale 157189362 236514409
Active de trezorerie 9952382 25404405 Efecte de comerț de plătit 14291173 14686616
Cheltuieli în avans mai mici de un an 522369 788007 Alte datorii 3714634 9014326
Pasive de trezorerie 26805933 31687608
Venituri în avans mai mici de un an 14485 6668
Total activ 289080141 388347032 Total pasiv 289080141 388347032

12

2.1 Categorii de fond de rulment

Fondul de rulment repre zintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente depășesc
necesarul permanent de finanțat al întreprinderii.
Diferiți autori propun diverse accepțiuni pentru indicatorul fond de rulment.
Apar în acest fel mai multe categorii de fond de rulment: fond de rulment brut, fond de rulment
net, fond de rulment propriu și fond de rulment străin.

Nr.
Crt
Indicatori
Simbol
Perioada de referință
Abaterea
absolută
Indici

2010 2011 (%)
1 Fond de rulment net FRN = CP – Ain 25281700 26326599 1044 899 104,13
2 Fond de rulment propriu FRpr = Cpr – Ain 19994160 21191183 1197023 105,99
3 Fond de rulment străin FRst = FRN – FRpr 5287540 5135416 -152124 97,12
4
Fond de rulment al
capitalului de lucru FRw = AC – DC
25281700
26326599
1044899
104,13

Fondul de rulment net reprezintă partea resurselor permanente rămasă după finanțarea
necesarului permanent, respectiv surplusul de capital permanent rămas după finanțarea activelor
imobilizate nete și înregistrează în anul 2011 o creștere cu 1044899 lei, respectiv cu 4,13% mai mult
față de anul 2010, când avea o valoare de 25281700 lei. Această creștere s -a datorat majorării
capitalului permanent prin repartizarea profitului net și a rezultatului reportat din perioadele anterioare
la rezerve legale și la alte rezerve. Sporirea fondului de rulment este nesemnificativă deoarece activele
imobilizate nete au înregistrat o creștere cu 13,4%, mai ales la nivelul imobilizărilor necorpo rale și a
celor financiare.

Fondul de rulment propriu reflectă autonomia d e care dispune întreprinde rea în finanțarea
investițiilor. În cadrul societății ROPHARMA SA acesta înregistrează o valoare pozitivă în ambele
perioade analizate; în 2011 înregistrează o creștere cu 1197023 lei față de 2010 când avea o valoare de
19994160; respectiv o creștere cu 5,99% . Acest rezultat exprimă posibilitatea întreprinderii de a face
față scadențelor viitoare, pe măsură ce acestea vor interveni. Ea va putea să -și achite datoriile care
trebuie plătite într -o perioadă de până la un an, găsind de fiecare dată lichiditățile necesare derulării
activității curente.

Fondul de rulment străin reprezintă participarea la finanțarea necesarului permanent a datoriilor
ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an. Se observă o diminuare a valorii fon dului de
rulment străin în anul 2011 cu 152124 lei față de anul 2010, adică o scădere cu 2,88% care se
datorează creșterii capitalului propriu prin creșterea rezervelor și în același timp a reducerii datoriilor
ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare d e un an.

Fondul de rulment al capitalului de lucru se calculează prin compararea celor două grupe din
partea de jos a bilanțului financiar, respectiv a necesarului temporar cu resursele temporare și
înregistrează în anul 2011 o creștere cu 1044899 lei, re spectiv cu 4,13% mai mult față de anul 2010,
când avea o valoare de 25281700 lei.

Prin punerea în relație a activului circulant și a unor elemente constitutive ale acestuia cu
datoriile ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an, se obțin rate le de lichiditate.

13

Nr.
Crt
Indicatori
Simbol
Perioada de referință
Abaterea
absolută
Indici
(%)
2010 2011
1 Rata finanțării
stabile
1,41 1,38 -0,03 97,62
2 Rata autofinanțării
1,32 1,30 -0,02 98,40
3 Rata finanțării
străine
0,09 0,07 -0,01 85,64
4 Rata lichidității
generale
1,13 1,09 -0,03 96,89
5 Rata lichidității
reduse
0,98 0,94 -0,04 95,44
6 Rata finanțării
globale
0,60 0,78 0,18 129,21

Rata finanțării stabile permite aprecierea măsurii în care resursele permanente asigură
finanțarea activelor imobilizate nete și este ex presia relativă a fondului de rulment net. Indicatorul
înregistrează în ambele perioade o valoare supraunitară asigurând un fond de rulment net pozitiv și
posibilitatea finanțării parțiale a activități curente a întreprinderii. În 2010 înregistrează o valo are de
1,41% iar în 2011 de 1,38%, se observă totuși o scădere a ratei cu 2,38 % care a fost generată de
creșterea valorii activelor imobilizate (13%) într -o proporție mai mare față de creșterea capitalurilor
permanente (10%).
Rata autofinanțării este exp resia, în mărimi relative, a fondului de rulment propriu și
evidențiază rata de acoperire a imobilizărilor din capitalul propriu. Se observă o bună soliditate
patrimonială a întreprinderii, raportul înregistrând în ambele perioade o valoare supraunitară d e 1,32%,
respectiv 1,30%. În anul 2011, indicatorul a înregistrat o scădere cu 1,6 %, aceasta nefiind în măsură să
îi afecteze autonomia decizională.
Rata finanțării străine reprezintă rata de acoperire a imobilizărilor din datorii care trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an. Indicatorul a înregistrat o scădere cu 14,36 % , în anul 2011 față de
anul 2010, când avea o valoare de 0,09%. Acest rezultat certifică finanțarea într -o măsură tot mai mică
a activelor imobilizate nete din împrumuturi pe te rmen lung.
Rata finanțării globale se determină raportând fondul de rulment net la necesarul de fond de
rulment pentru a evidenția măsura în care surplusul de resurse permanente participă la acoperirea
necesarului de finanțare a ciclului de exploatare. Se observă o creșter e cu 29,21 % a ratei finanțării
globale în 2011 față de 2010, când avea o valoare de 0,6%; astfel fondul de rulment net acoperă parțial
necesarul de fond de rulment, consecința fiind trezoreria netă.
Rata lichidități generale evidențiază în ce măsura datoriile care trebuie plătite într -o perioadă
mai mică de un an pot fi acoperite din activele circulant e. Scăderea indicatorului cu 3,11% în anul
2011 față de valoarea înregistrată în 2010 de 1,13% este consecința creșterii datoriilor către furnizori ,
ceea ce este un semnal pozitiv pentru gestiunea financiară a întreprinderii.
Rata lichidității reduse se prezintă, prin excluderea stocurilor din activele curente, ca un
indicator mai sever ce prezintă măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite numai din
activele realizabile și disponibile. Deși înregistrăm o scăd ere a valorii raportului cu 4,56 %,
întreprinderea prezintă o situație normală de lichiditate atât în anul 2011 când are valoarea de 0,94%,
cât și în anul 2010 cu 0,98%.

14

2.2 Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment este indicatorul cel mai relev ant pentru studiul echilibrului
financiar, pentru că ține seama de structura activelor și pasivelor curente și de raportul
lichiditate/exigibilitate dintre ele.

NFR = (N T – AT) – (RT – PT)

NFR 2010 = (227337482 – 9952382 ) – (202055782 – 26805933 ) = 42135251 lei
NFR 2011 = (318325730 – 25404405 ) – (291999131 – 31687608 ) = 32609802 lei
Necesarul de fond de rulment înregistrează o scădere cu 22,06% , respectiv cu 952544 9 lei mai
puțin față de anul 2010 când avea o valoare de 42135251 lei. Valoarea pozitivă a necesarului de
rulment reflectă un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare care pot fi mobilizate.
Situația se explică prin încetinirea vitezei de rotație a stocurilor și prin recuperarea creanțelor într -o
perioadă mai mare față de perioadă în care trebuie achitate datoriile față de furnizori și ceilalți terți.

Nr.
Crt Indicatori Simbol Perioada de referință
2010 2011
1 Viteza de rotație a
stocurilor
12,29 8,7
2 Durata de rotație a
stocurilor
29, 29 41,38
3 Viteza de rotație a
materiilor prime
6147,57 5931,44
4
Durata de rotație a
materiilor prime
0,059 0,06
5 Viteza de rotație a
produselor finite
12,41 8,76
6 Durata de rotație a
produselor finite
29,01 41,11
7 Viteza de rotație a
creanțelor
1,88 1,56
8 Durata de
recuperare a
creanțelor
191,32 230,47
9 Viteza de rotație a
datoriilor
0,22 1,63
10 Durata de plată a
datoriilor
1607,63 221,06
11 Viteza de ro tație a
activelor circulante
1,55 1,21
12 Durata de rotație a
activelor circulante
232,51 297,52
13 Durata netă în zile
a ciclului monetar -1387,02 50,79

15
Viteza de rotație a stocurilor este raportul dintre cifra de afaceri și valoarea stocului mediu
indicatorul exprimă, în număr de rotații de câte ori stocurile se transformă în cursul exercițiului din
formă materială în formă bănească prin intermediul cifrei de afaceri. Indicatorul înregistrează o
scădere a numărului de rotații în 2011 la 8,7 ro tații de la 12,29 rotații înregistrate în 2010. Acest
rezultat indică o creștere a stocurilor într -un ritm mai rapid decât ritmul de creștere a cifrei de afaceri,
ceea ce înseamnă că s -a realizat o aprovizionare semnificativă cu elemente de stoc fie din ra țiuni
speculative, fie ca urmare a facilităților de preț și decontare primite de la furnizori.
Durata de rotație a stocului mediu este inversul vitezei de rotație și exprimă intervalul de timp
în care se reînnoiesc stocurile prin intermediul vânzărilor. C reșterea înregistra tă de acest indicator ( de
la 29 de zile la 41 de zile) exprimă o înrăutățire a situației întreprinderii din punct de vedere al
lichidității.
Viteza de rotație a materiilor prime înregistrează o valoare de 5931,44 rotații în 2011, valoa re
redusă față de viteza de rotație înregistrată în 2010 de 6147,57 rotații. Acest rezultat semnifică o
activitate de aprovizionare -desfacere ineficientă, care imobilizează inutil resursele financiare.
Durata de rotație a materiilor prime pune în evidență intervalul de timp la care se realizează
reînnoirea stocurilor printr -o nouă aprovizionare. Durata de rotație se menține aproximativ la același
nivel de 0,06 zile neproducându -se modificări substanțiale.
Rata de rotație a produselor finite este raportul dintre vânzările de produse finite și stocul
acestora. În 2011 înregistrează o valoare de 8,76 rotații cu 3,65 rotații mai puține față de anul anterior
când înregistra o valoare de 12,41 rotații.
Durata de rotație a produselor finite exprimă în număr de z ile intervalul mediu de stocare în
magazie a produselor. Se observă o creștere a duratei de stocare, de la 29,41 zile în 2010 la 41,11 zile
în 2011 cu consecințe nefavorabile asupra necesarului temporar de finanțat al ciclului de exploatare.
Rata de rotaț ie a creanțelor exprimă, în număr de rotații, de câte ori creanțele comerciale se pot
reînnoi prin efectul vânzărilor, într -un exercițiu financiar. Se observă o scădere a indicatorului cu 0.32
rotații, în 2011, față de 2010 când se înregistrau 1,88 rotații acum valoarea acestora este de 1,56 rotații.
Durata de recuperare a creanțelor înregistrează în 2010 o valoare de 191,32 zile, cu 39,15 zile
mai puțin față de 2011. Rezultatul exprimă creșterea necesarului temporar de finanțat al întreprinderii
și poate fi sinonim cu existența unor clienți în dificultate financiară, care ar putea deveni insolvabili pe
termen lung.
Viteza de rotație a datoriilor pune în evidență de câte ori datoriile către furnizori pot fi plătite
prin efectul vânzărilor. Acest indicator înregistrează o creștere semnificativă în 2011, 1,63 rotații față
de anul 2010 când înregistra 0,22 rotații; situație creată de necesitatea de a plăti furnizorii înainte de a
încasa creanțele de la clienți.
Perioada de timp în care datoriile către furnizo r devin exigibile este exprimată cu ajutorul
duratei de plată a datoriilor. Deși, preferabil ar fi să înregistrăm o durată cât mai mare de plată a
datoriilor, ROPHARMA a înregistrat în anul 2011 o scădere substanțială a acestui termen, de la
1607,63 zile, la 221,06 zile, schimbare care poate fi efectul creșterii gradului de lichiditate a
întreprinderii.
Viteza de rotație a activelor circulante înregistrează în 2011 o valoare de 1,21 rotații cu 0,34
rotații mai mult față de anul 2010 când înregistra 1,55 ro tații. Deși această scădere avantajează situația
întreprinderii, se reflectă totuși o capacitate limitată de plată , derivată din imposibilitatea întreprinderii
de a rentabiliza investițiile în active circulante, astfel încât acestea să genereze resurse fi nanciare.
Durata de rotație a activelor circulante exprimă, în număr de zile, intervalul necesar pentru
reînnoirea activelor circulante prin intermediul vânzărilor. Înregistrează o creștere cu 65,01 zile ceea
ce reprezintă o creștere a intervalului de tim p în care activele se transformă în lichidități.
În 2010 se reflectă o situație foarte favorabilă întreprinderii privind durata netă în zile a ciclului
monetar, datoriile către furnizori erau plătite cu 1387,02 zile mai târziu decât erau recuperate creanț ele
de la clienți, situație care s -a schimbat în 2011, fiind necesară plata furnizorilor cu 50,79 zile mai
devreme față de termenul de recuperare a creanțelor de la clienți.

16

2.3 Trezoreria netă

Trezoreria netă este definită ca excedent de disponibilități derivat din activitatea desfășurată de
întreprindere într -un exercițiu financiar.
Se poate determina după formula:
TN=FR N-NFR
Sau
TN= A T – PT

Nr.
Crt Indicatori Simbol Perioada de referință Abaterea
absolută Indici
2010 2011 (%)
1 Trezorerie
netă TN=FRN -NFR -16853551 -6283203 10570348 37,28
2 Trezorerie
netă TN= AT – PT -16853551 -6283203 10570348 37,28
3 Rata
lichidității
imediate
*100 4,92 8,70 3,77 176,63
Trezoreria netă este negativă în exercițiul precedent, fiind rezultatul unui fond de ru lment net
pozitiv și inferior necesarului de fond de rulment, și rămâne negativ și în anul următor având o abatere
în sens invers de 10570348 lei, în anul 2010 trezoreria netă reprezenta 40% din necesarul de fond de
rulment al perioadei, ceea ce a făcut d ificilă obținerea de credite bancare pe termen scurt pentru
acoperirea deficitului financiar; de la un an la altul trezoreria netă crește cu 37,28% pentru că fondul
de rulment net a crescut cu 4,13% și a permis o îmbogățire a trezoreriei, necesarul de fon d de rulment
înregistrând o scădere cu 22,6%.
Trezoreria netă calculată după cea de -a doua variantă de calcul indică faptul că ambele exerciții
financiare s -au încheiat cu un dezechilibru financiar global, concretizat într -un deficit de
disponibilități .
Rata lichidității imediate mai este cunoscută și sub denumirea de raportul capacității de plată
imediate și are o semnificație aparte pentru furnizorii de credite bancare pe termen scurt. Înregistrează
valori foarte mici, dar în creștere cu 76,63%; practic î ntreprinderea are capacitate de plată imediată
nesemnificativă, reprezintă doar 4,92%, respectiv 8,70% din datoriile curente de rambursat .

17
3 Analiza performanțelor economico -financiare
3.1Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Denumire Formulă de ca lcul Perioada de referință Abaterea
absolută Indici
(%) 2010 2011
Cifra de
afaceri

351997844 385169835 33171991 109,42
Producția vândută + 2627018 1938180 -688838 73,78
Venituri din vânzarea mărfurilor – 351523177 385801692 34278515 109,75
Reduceri comerciale acordate + 2152351 2570037 417686 119,41
Venituri din dobânzi înreg. de
entitățile radiate din Registrul
general și care mai au în derulare
ctr. de leasing +
Venituri din subvenții de exploatare
aferente cifrei de a faceri

Marja
comercială

71458729 75091911 3633182 105,08
( Venituri din vânzarea mărfurilor – 351523177 385801692 34278515 109,75
Reduceri comerciale acordate) – 2152351 2570037 417686 119,41
( Cheltuieli privind mărf urile – 281667940 314126834 32458894 111,52
Reduceri comerciale primite) 3755843 5987090 2231247 159,41

Producția
exercițiului

2627018 1938180 -688838 73,78
Producția vândută + 2627018 1938180 -688838 73,78
Venituri aferente c ostului producției
în curs de execuție ( – SD; + SC) +
Producția realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii și capitalizată

Valoarea
adăugată

53722619 55574236 1851617 103,45
Producția exercițiului + 2627 018 1938180 -688838 73,78
Marja comercială – 71458729 75091911 3633182 105,08
Consumurile intermediare (rd. 13,
14, 15, 28) 20363128 21455855 1092727 105,37

EBE

23614999 21005578 -2609421 88,95
Valoarea adăugată + 537226 19 55574236 1851617 103,45
Venituri din subvenții de exploatare
aferente cifrei de afaceri +
Venituri din dobânzi înreg. de
entitățile radiate din Registrul
general și care mai au în derulare
ctr. de leasing –
Cheltuieli cu alte impoz ite, taxe și
vărsăminte asimilate – 1095920 1321909 225989 120,62
Cheltuieli cu personalul 29011700 33246749 4235049 114,60

18

Rezultatul
din
exploatare

33192468 23613444 -9579024 71,14
EBE + 23614999 21005578 -2609421 88,95
Alte venituri din exploatare – 2034591 731057 -1303534 35,93
Alte cheltuieli – 2630775 3481870 851095 132,35
Cheltuieli cu dobânzile de
refinanțare înreg istrată de entitățile
radiate ±
Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
necor porale ± 4925459 5883096 957637 119,44
Ajustări de valoare privind activele
circulante ± 5395053 -448012 -5843065 -8,30
Ajustări privind provizioanele -146859 -76405 70454 52,03

Rezultatul
financiar

486325 55455 -430870 11,40
Venituri financiare total – 4024130 3925585 -98545 97,55
Cheltuieli financiare total 3537805 3870130 332325 109,39

Rezultat
curent
33678793 23668899 -10009894 70,28
Rezultatul din exploatare + 33192468 23613444 -9579024 71,14
Rezultat ul financiar 486325 55455 -430870 11,40

Rezultat
extraordinar

0 0
Venituri extraordinare – 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0

Rezultat
brut

33678793 23668899 -10009894 70,28
Rezultat curent + 336787 93 23668899 -10009894 70,28
Rezultat extraordinar 0 0

Rezultat net

31229043 21405114 -9823929 68,54
Rezultat brut – 33678793 23668899 -10009894 70,28
Impozit pe profit – 2449750 2263785 -185965 92,41
Alte impozite neprezentat e la
elementele de mai sus 0 0

Cifra de afaceri arată valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terții, ca urmare a
exercitării activității curente de producție și comercializare, a crescut cu 9,42%, ca rezultat al sporirii
veniturilor din vân zarea mărfurilor cu 9,75%, chiar dacă producția vândută a înregistrat o scădere cu
26,22% și reducerile comerciale acordate au crescut cu 19,41%; tendința crescătoare a cifrei de afaceri
arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându -și în pri mul rând activitatea de distribuție.
Marja comercială a înregistrat o evoluție ascendentă pe durata perioadei analizate, creșterea sa
fiind de 5,08%, ca urmare a creșterii atât a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 9,69%, cât și a
cheltuielilor privind mărfurile cu 10,88%. Activitatea de comerț cu mărfuri generează un flux de
rezultat pozitiv, ce contribuie în mod favorabil la formarea rezultatului net al ROPHARMA SA.

19
Producția exercițiului, indicator ce dimensionează întreaga activitate realizată de înt reprindere
într-un exercițiu, a înregistrat o scădere cu 26,22% ca urmare a scăderii producției vândute cu aceeași
valoare.
Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă plusul de bogăție creat de
întreprindere prin activitatea de exploatare , a înregistrat o creștere cu 3,45% datorită sporirii marjei
comerciale cu 5,08% chiar dacă producția exercițiului a înregistrat o scădere cu 26,22%.
Exercițiul brut de exploatare arată scăderea capacității de menținere a potențialului productiv,
cu 11,0 5% fapt datorat creșterii cheltuielilor cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate cu 20,62% dar și
a cheltuielilor cu personalul de 14,6%, creșterea valorii adăugate cu 3,45% nefiind suficientă pentru a
acoperi potențialul productiv.
Descrierea anterioară a deficitului brut de exploatare a avut o influență nefavorabilă asupra
rezultatului din exploatare care a înregistrat o scădere cu 28,86%, influență care a fost sporită de
scăderea veniturilor din exploatare cu 64,07%, dar mai ales de creșterea altor che ltuieli cu 32,35%.
Rezultatul financiar a înregistrat o diminuare cu 80,6% față de perioada anterioară,
menținându -se totuși la o valoare pozitivă de 55455 lei.
Rezultatul curent s -a diminuat cu 29,72% ca urmare a diminuării atât a rezultatului din
exploa tare cât și a rezultatului financiar.
Absența evenimentelor extraordinare a lăsat neschimbat rezultatul net al exercițiului, și a
determinat egalitate între rezultatul curent și rezultatul brut.
Toate aceste solduri intermediare calculate mai sus au dus la scăderea rezultatului net cu
31,56% în perioada curentă. Scăderea rezultatului brut cu 29,72% a condus la reducerea obligației
fiscale cu 7,59%.

3.2 Relațiile dintre indicatorii de performanță ai activității de exploatare

Nr. crt
Denumire
Perioada de re ferință
Abaterea
absolută
Indici
(%)
2010 2011
1 Valoarea adăugată 53722619 55574236 1851617 103,45
2 Valoarea adăugată netă 319277725 347286744 28009019 100
3 Producția exercițiului 2627018 1938180 -688838 73,78
4 Producția vândută + 26270 18 1938180 -688838 73,78
5 Cifra de afaceri 351997844 385169835 33171991 109,42
6 2045,00 2867,34 – –
7 – 1,40 – –
8 15,26 14,43 – –
9 – 0,95 – –
10 655,21 693,07 – –
11 – 1,058 – –
12 1 1 – –
13 – 1 – –
14 594,34 625,90 – –
15 – 0,97 – –
Raportul static dintre valoarea adăugată și producția exerci țiului a înregistrat o crește re; în
perioada precedentă , anul 201 0, la 100 lei producție a exercițiului se obținea u 2045 lei valoare
adăugată, comparativ cu 2867,34 lei în perioada curentă, anul 2011.
Primul raport di namic este supraunitar ( egal cu 1,40 ) ca urmare a creșterii valorii adăugate
( ), dar în același timp și datorită scăderii producției exercițiului ).

20
Raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valori descrescătoare,
reflectâ nd diminuarea independenței întreprinderii față de consumurile intermediare provenite de la
terți și, respectiv , reducerea gradului de integrare pe verticală a producției cu 0,83%.
Raportul dinamic aferent ( egal cu 0,95) explică sporirea valorii adăugate într -un ritm mai lent
( ), decât ritmul de cre ștere a cifrei de afaceri ( ).
Observațiile efectuate în urma analizei raportului static anterior sunt confirmate și de valorile în
creștere ale raportului static dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată, de la 655,21 la
693,07, care indică o creștere a dependenței întreprinderii față de terți și implicit a riscului de
exploatare care decurge din aceast ă dependență.
Raportul dinamic supraunitar ( 1,058) dintre in dicele cifrei de afaceri și cel al valorii adăugate
exprimă creșterea cifrei de afaceri ( ) într-un ritm mai rapid decât ri tmul de creștere a
valorii adăugate ( ).
Ponderea producției vândute în producția exercițiului rămâne la același nivel , fiind egală cu 1.
Raportul dinamic este unitar, ca urmare a situației identi ce dintre producția vândută și producția
exercițiului.
Raportul static dintre valoare a adăugată netă și cea brută crește în perioada analizată cu
31,56% .
Raportul dinamic subunitar dintre indicii acestor două mărimi sugerează un ritm de creștere a
valorii adăugate nete ( ) mai lent decât ritmul de creștere a valorii adăug ate brute
( ).

21
4 Concluzii

În acest proiect am realizat analiza poziției financiare a întreprinderii SC ROPHARMA SA Bacău,
pe baza bil anțului contabil, dar și analiza performanțelor economico -financiare pe baza contului de
profit și pierdere.
La baza analizei au stat situațiile financiare ale întreprinderii, care conform raporturilor auditorilor
independenți au fost întoc mite de o manieră adecvată, în toate aspectele semnificative, în conformitate
cu Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009 cu modificările ulterioare și cu politicile
contabile descrise în notele la situațiile financiare.
Societatea este cotată la bursă din anul 1997 , acest aspect fiind motivant pentr u desfășurarea unei
activități productive și pentru menținerea poziției pe piață.
Creanțele sunt în principal activele financiare care pot expune ROPHARMA riscului de credit dar
pentru aceasta, societatea aplică politici pentru a se a sigura că vânzările de produse sunt efectuate către
clienți cu un istoric de credit co respunzător. Numerarul este plasat la instituțiile financiare care în
momentul depunerii sunt considerate a prezenta un risc minim.
Prin neces arul de fond de rulment negativ se observă imposibilitatea întreprinderii de a menține un
nivel suficient de numerar și disponibilități financiare . Ca urmare societatea înregistrează o sporire a
lichidității imediate dar o diminuare a lichidității curente, comparativ cu anul anterior.
ROPHARMA SA este expusă riscului de rată de dobândă prin împrumuturile pe termen scurt și
lung purtătoare de dobândă, majoritate a fiind acordate la rate de dobândă variabile ți neavând încheiată
nici o înțelegere pentru acoperirea acestui risc. ROPHARMA SA nu are active purtătoare de dobândă
semnificativă.
ROPHARMA a contractat o sumă în valută prin împrumuturi pe termen scurt și astfel, este expusă
riscului de schimb valutar. Activele și pasivele exprimate în valută determină expunerea la cursul de
schimb.
Volatilitatea crescută a cursului de schimb și incertitudinea privind valoarea viitoare a monedei
naționale în raport cu principalele valute i nternaționale a devenit o problemă din ce în ce mai mare
pentru majoritatea companiilor românești. Un management activ aș riscului valutar poate fi soluția
pentru diminuarea costurilor cauzate de fluctuațiile cursului valutar.
Riscul de schimb valutar și riscu l dobânzii se întrepătrund deoarece cumpărarea sau vânzarea la
termen a valutei , dă naștere apariției riscului de schimb , iar plasarea capitalului astfel obținut dă
naștere riscului de dobândă.
Societatea a înregistrat o creștere a cifrei de af aceri nete cu 9% față de anul 2010.
Societatea ROPHARMA SA deține o cotă de piață care o situează astfel pe poziția 9 în to p
distribuitori naționali și în primii 5 în top rețele de retail la nivel național.
Rezultatul financiar pozitiv de 55 455 lei, nivel inferior rezultatului înregistrat în anul 2010 de 485
325 lei, se datorează în principal dobânzilor bancare aferente capitalului de lucru, diferențelor de curs
realizate aferente restituirilor de capital de lucru prec um și reevaluării datoriilor în valută existente în
sold la 31.12.2011.
În anul fiscal anterior, în cadrul elementului ” Alte venituri din exploatare ” sunt înregistrate
despăgubiri încasate de la M inisterul Finanțelor în contul AVAS pentru 2 imobile retrocedate în baza
Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în sumă de 962 603 lei.
Valoarea capitalurilor proprii la 31/12/2011 a înregistrat o creștere cu 11,59% comparativ cu
începutul anului, pe fondul profitabilități i înregist rate în anul 2011 .
Cheltuielile de capital s -au materi alizat în achiziționarea a 10 licențe pentru deschiderea de noi
farmacii, renovarea unor imobile precum și achiziții de mașini, mobilier și echipamente IT.
Pe parcursul anului 2011, societate a a fost parte, în calitate de reclamant – creditor într-un număr
de 191 litigii de natură comercială. Valoarea totală a litigiilor este de 4 071 619 lei, recuperându -se
suma de 1 326 941,77 lei .
Declarația conform căreia ROPHARMA își propune să livreze produse și servicii de cea mai bună
calitate, prin care să câștige încrederea și să păstreze f idelitatea pacienților și clienților a stat la baza
stabilirii elementelor principale ale politicii managementului resurselor umane.

22

Bibliografie

Mironiuc, M., Analiză economico -financiară, Performanță – Poziție financiară – Risc, Editura
Universității ” Alexandru Ioan Cuza ”, Iași, 2009

Bilanț la data de 31.12.2011

Cont de profit și pierdere la data de 31.12.2011

Similar Posts

  • DYNAMICSYSTEMS.APPLICATIONSINTECHNICAL DumitruBĂLĂ1,a* 1CălugăreniStreet,DrobetaTurnuSeverin,România a*dumitru_bala@yahoo.com… [614015]

    DYNAMICSYSTEMS.APPLICATIONSINTECHNICAL DumitruBĂLĂ1,a* 1CălugăreniStreet,DrobetaTurnuSeverin,România a*[anonimizat] Keywords:stability,Leapunovfunction,primeintegralLagrangian,stabilitycharts Abstract.Thepaperincludesthestudyofthestabilityofsomedynamicalsystemsgivenbysystems ofdifferentialequations.Oftheannalysedsystems,somerepresentmechanicalvibratingsystems. Introduction Generally,themovementofamaterialpointorofasystemofmaterialpointscanbedescribedwith thehelpofthedifferentialequations.Theproblemoftheintegrationofthedifferentialequationsorof thesystemsofdifferentialequationsisnotalwayseasytosolve.That’swhy,inthiscaseitisvery importantthequalitativeanalysisoftheseproblems. Thequalitativeanalysisisachapterotthetheoryofthedifferentialequationsthatstudiesthe behaviourofthesolutionsofaproblembythedatasoftheproblem,withoutknowingthosesolutions. Notalwaysthesimpleintroductioninthecomputerofanequationcanleadtofavourableresults. Sometimestheexistencetheoremsaremoreimportantthanthenon-existencetheorems.Ontheother hand,theexistenceofmoresolutionscanleadattheblockofthenumericalcalculus,likeinthecase oftheapparitionofabifurcation. Thecompletestudyofsomeproblemsfordifferentialequationsconsistsin:thequantitative analysis(methodsofinferenceofsomesolutions),thequalitativeanalysisandthenumericalsolving onthecomputer.Wemustnoticethatthenumericalsolvingmustcomeafterthequalitative analysis.Thequalitativeanalysisistheonethatfinallyshowswhichisthesetofallthesolutionsofa problem,whatbehaviourofthesolutionswecanexpectconsiderringallthepossiblevaluesofallthe datas.Onlyonesolutioncorrespondingtoafixsetofdataswillcorrespondtoonlyoneaspectofthis evolution. Theproductivityoftheworkatthemillingmachinesdependsdefintielybythethreadingcapacity which,inmanycasesisearlylimitatedbytheinsufficientdynamicstability[1,2,3].Thelostofthe dynamicalstabilityatathreadingbehaviour,sometimesmuchundertheonelimitatedbythepowerof theengineofthedriveofthetool,itisbecausebothatthedesignofthetoolmachinesandatthe designofthetechnologicalprocess,thedynamicbehaviourofthesystemtoolmachine–part– device–tool,andespeciallyofthetoolmachineistakenintoconsiderrationinasimplifiedmanner. Thebookofthemachine,deliveredtothebeneficiarytogetherwiththetoolmachine,mustinclude [1,4]: a)Thechartofunconditionedstabilityliftedbythreading. b)Thechartsrepresentingthevariationofthedirectionalcoefficienciesandalsothechartsofthereal partofthefrequentialamplitudecharacteristic–phaseofthemachine. c)Recommandationsforavoidingthepossibledomainsofdynamicalinstability. Therequestsonthegloballeveltoassureforthetool–machineastabledynamicbehaviour,has becomeadailypreocupationandso,thecompetivityoftheindustryforthebuildingoftool– machinescannotbeseenwithoutthestudyofthestability. Thestudyofthestabilityofadynamicalsystemthatcandescribeamillingmachineforwheel gear Oneofthemeasuresthatmustbefulfilledinordertoincreasethethreadingcapacityforthemilling machineforwheelgearFD-320isthediminuishingasmuchaspossibleofthevibrationsthatappear inthethreadingprocess[4].Theincreaseofthethreadingcapacitybutalsoofthequalityofthe workedsurfacesleadstotheincreaseoftheproductioncapacity.Thevibrationsofthesupplesystem aredescribedbythesolutionsofthesystemofdifferentialequations(1)wherePS meCCJ,,are constantrepresentingthemomentofinertiaandthelasttwoconstantofelasticity.Thechoseofthe indexwasdonetakingintoconsiderationtheelectricalengine,thetoolandthepart[3,4]. Westartwiththecinematicsystem    …

  • Arhivele climatice. Datarea și interpretarea. [308938]

    Climatologii folosesc o gamă largă de tehnici pentru a extrage, reconstrui, și interpreta istoria evoluției climei Pământului. O mare parte din acest istoric este înregistrat în patru arhive: sedimente, gheață, corali, și copaci. În acest capitol vom examina mai întâi fiecare dintre aceste arhive climatice majore. Apoi, [anonimizat] a [anonimizat]. Interpretarea datelor climatice este ajutată…

  • PROGRAM MASTER – ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI RELIGIOS IN ZONELE DIN BUCOVINA Indumator stiintific: Prof…. [302312]

    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE BUSINESS & [anonimizat]: Prof. univ. PUIU NISTOREANU Student: [anonimizat] 2018 CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………. CAPITOLUL 1 Consideratii asupra notiunii de turism si turism religios Concept……………………………………………………………………… Tipuri de turism……………………………………………………………… Caracteristicile turismului religios……………………………………………………….. CAPITOLUL 2 Turism religios in lume si in Romania 2.1. Turism religios in lume………………………………………………………………………. 2.2. Turism religios in Romania………………………………………………………………… CAPITOLUL3…

  • IMPORTANȚA CUNOAȘTERII COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI [304795]

    CAPITOLUL I IMPORTANȚA CUNOAȘTERII COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 1.1.[anonimizat] ,,Principiile marketingului” publicată pentru prima dată în 1980 ca fiind „[anonimizat] o anumitã valoare”. [anonimizat] a vinde. Noțiunea actuală de marketing pleacă de la premisa că fiecare activitate economică trebuie ghidată în direcția satisfacerii cerințelor consumatorului într-o maniera eficientă și eficace. [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] a nevoilor în dorințe…

  • George Cornel Moldovan Centrala solară în zona Ialomița cu o putere instalată de 41 MVA [609898]

    George Cornel Moldovan Centrala solară în zona Ialomița cu o putere instalată de 41 MVA 2 Capitolul III. Centrală solară în zona Ialomița cu o putere instalată de 41MVA III.1 Amplasare geografica Centrala solară va fi amplasată în județul Ialomița,comuna Coșereni la 50 de km de Municipiul București si la 9 km de Urziceni. Proprietățile…

  • De ce trebuie să proiectăm ductil? Când s-a introdus conceptul de proiectare disipativă a structurii? S.U.A Japonia Noua Zeelandă Ce este… [306336]

    CUPRINS: ASPECTE GENERALE De ce trebuie să proiectăm ductil? Când s-a introdus conceptul de proiectare disipativă a structurii? S.U.A Japonia Noua Zeelandă Ce este ductilitatea de material? Ce este ductilitatea de secțiune? Ce este ductilitatea de element? Ce este ductilitatea ansamblului structural? Ce se întâmplă cu construcțiile proiectate neductil? Bibliografie DUCTILITATEA ȘI NORMELE ROMÂNEȘTI DE…