Proiect InnoRESEARCH – POSDRU1591.5S132395 [308084]
[anonimizat]/159/1.5/S/132395
Burse doctorale și postdoctorale în sprijinul inovării și competitivității în cercetare
UNIVERSITATEA ”Eftimie Murgu” DIN REȘIȚA
Facultatea de Inginerie și Management
Departamentul de Mecanică și Ingineria Materialelor
Nr. Decizie Senat _________din ____________________
TEZĂ DE DOCTORAT
CONTRIBUȚII LA CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A FUNCȚIONĂRII TURBINELOR HIDRAULICE CU REACȚIUNE
CONTRIBUTIONS TO RESEARCH EXPERIMENTAL OPERATION WITH REACTION HYDRAULIC TURBINES
Autor: ing. Ioan Pădureanu
Conducător de doctorat: Prof. dr. ing. Câmpian Viorel Constantin
COMISIA DE DOCTORAT
Reșița 2016
LISTA DE NOTAȚII
LISTA DE FIGURI
Fig. 2.1 Turbina Kaplan 11
Fig. 2.2 Turbina Pelton 12
Fig. 2.3 Turbina Francis 13
Fig. 2.4 Turbina Dériaz 13
Fig. 2.5 Turbina bulb 14
Fig. 2.6 Sisteme de control al grupului hidroenergetic 16
Fig. 2.7 [anonimizat]-hidraulică 17
Fig. 2.8 [anonimizat] 17
Fig. 2.9 Sincronizare temporală 20
Fig. 2.10 Sistem de monitorizare a debitelor pe centrală 21
Fig. 2.11 Arhitectura sistemului SCADA la nivelul unei centrale hidroelectrice 22
Fig. 2.12 [anonimizat] 23
Fig. 2.13 Grup hidroenergetic cu turbină Kaplan 24
Fig. 3.1 Definirea căderii. CHE cu turbina Kaplan. 30
Fig. 3.2 Definirea căderii. CHE cu turbină Francis 31
Fig. 3.3 Înălțimea geometrică de aspirație 32
Fig. 3.4 Modelul geometric al canalului de rotor 34
Fig. 3.5 Triunghiurile de viteze la intrare și ieșire din rotor 35
Fig. 3.6 Triunghiurile de viteze la intrare și ieșire din rotor 36
Fig. 3.7 Modelul geometric al rotorului Francis 37
Fig. 3.8 Triunghiurile și vitezele pentru intrarea și ieșirea din rotor 38
Fig. 3.9 Traiectoria unei particule de apă 39
Fig. 4.1 PGen = f(Δp sau SAD(a0)) pentru o cădere pe legătura combinatorică. 43
Fig. 4.2 [anonimizat] o cădere 44
Fig. 4.3 Schema bloc de funcționare a sistemului de optimizare 46
Fig. 4.4 Meniul principal al aplicației PrelDate 47
Fig. 4.5 Interfața corespunzătoare opțiunii „Curbe caracteristice” 48
Fig. 4.6 Curbe H = f(QP) pentru parametrul PG 48
Fig. 4.7 Meniul opțiunii „Achiziție” 49
Fig. 4.8 Interfața opțiunii „[anonimizat]” 49
Fig. 4.9 Interfața opțiunii „Baza de date achiziție” 50
Fig. 5.1 Principalele tipuri de semnale analogice 51
Fig. 5.2 Analizor de parametrii electrici și parametrii de proces 52
Fig. 5.3 Traductorul pentru măsurarea nivelului amonte 54
Fig. 5.4 Traductor pentru măsurarea nivelului aval 55
Fig. 5.5 Traductor pentru măsurarea cursei servomotorului aparatului 56
Fig. 5.6 Traductor pentru măsurarea diferenței de presiune în camera spirală 56
Fig. 6.1 Amenajarea Râul Mare aval 59
Fig. 6.2 Sala masinii la CHE Ostrovul Mic HA1 60
Fig. 6.3 H=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA1 61
Fig. 6.4 P=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA1 61
Fig. 6.5 P=f(SAD) la CHE Ostrovul Mic HA1 62
Fig. 6.6 SAD=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA1 62
Fig. 6.7 Sala masinii la CHE Ostrovul Mic HA1 64
Fig. 6.8 H=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA2 65
Fig. 6.9 P=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA2 65
Fig. 6.10 P=f(SAD) la CHE Ostrovul Mic HA2 66
Fig. 6.11 SAD=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA2 66
Fig. 6.12 Sala masinii la CHE Ostrovul Mare HA1 68
Fig. 6.13 H=f(Q) la CHE Ostrovul Mare HA1 69
Fig. 6.14 P=f(Q) la CHE Ostrovul Mare HA1 69
Fig. 6.15 P=f(SAD) la CHE Ostrovul Mare HA1 70
Fig. 6.16 SAD=f(Q) la CHE Ostrovul Mare HA1 70
Fig. 6.17 Sala masinii la CHE Carnesti I HA1 72
Fig. 6.18 H=f(Q) la CHE Carnesti I HA1 73
Fig. 6.19 P=f(Q) la CHE Carnesti I HA1 73
Fig. 6.20 P=f(SAD) la CHE Carnesti I HA1 74
Fig. 6.21 SAD=f(Q) la CHE Carnesti I HA1 74
Fig. 6.22 Sala masinii la CHE Carnesti II HA2 76
Fig. 6.23 H=f(Q) la CHE Carnesti II HA2 77
Fig. 6.24 P=f(Q) la CHE Carnesti II HA2 77
Fig. 6.25 P=f(SAD) la CHE Carnesti II HA2 78
Fig. 6.26 SAD=f(Q) la CHE Carnesti II HA2 78
Fig. 6.27 Sala masinii la CHE Paclisa HA2 80
Fig. 6.28 H=f(Q) la CHE Paclisa HA2 81
Fig. 6.29 P=f(Q) la CHE Paclisa HA2 81
Fig. 6.30 P=f(SAD) la CHE Paclisa HA2 82
Fig. 6.31 SAD=f(Q) la CHE Paclisa HA2 82
Fig. 6.32 Sala masinii la CHE Totesti I HA2 84
Fig. 6.33 H=f(Q) la CHE Totesti I HA2 85
Fig. 6.34 P=f(Q) la CHE Totesti I HA2 85
Fig. 6.35 P=f(SAD) la CHE Totesti I HA2 86
Fig. 6.36 SAD=f(Q) la CHE Totesti I HA2 86
Fig. 6.37 Sala masinii la CHE Hateg HA1 88
Fig. 6.38 H=f(Q) la CHE Hateg HA1 89
Fig. 6.39 P=f(Q) la CHE Hateg HA1 89
Fig. 6.40 P=f(SAD) la CHE Hateg HA1 90
Fig. 6.41 SAD=f(Q) la CHE Hateg HA1 90
Fig. 6.42 Sala masinii la CHE Subcetate HA2 92
Fig. 6.43 H=f(Q) la CHE Subcetate HA2 93
Fig. 6.44 P=f(Q) la CHE Subcetate HA2 93
Fig. 6.45 P=f(SAD) la CHE Subcetate HA2 94
Fig. 6.46 SAD=f(Q) la CHE Subcetate HA2 94
LISTA DE TABELE
Tabelul 4.1 Date achiziționate vs. mărimi punctuale 49
Tabelul 6.1 Parametrii de proces la CHE Ostrovul Mic HA1 60
Tabelul 6.2 Parametrii de proces la CHE Ostrovul Mic HA2 64
Tabelul 6.3 Parametrii de proces la CHE Ostrovul Mare HA1 68
Tabelul 6.4 Parametrii de proces la CHE Carnesti I HA1 72
Tabelul 6.5 Parametrii de proces la CHE Carnesti II HA2 76
Tabelul 6.6 Parametrii de proces la CHE Paclisa HA2 80
Tabelul 6.7 Parametrii de proces la CHE Totesti I HA2 84
Tabelul 6.8 Parametrii de proces la CHE Hateg HA1 88
Tabelul 6.9 Parametrii de proces la CHE Subcetate HA2 92
MULȚUMIRI / ACKNOWLEDGEMENTS
“Rezultatele prezentate în această lucrare au fost obținute cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/132395.”
”The work has been funded by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013 of the Ministry of European Funds through the Financial Agreement POSDRU/159/1.5/S/132395.”
INTRODUCERE
PREZENTAREA ȘI JUSTIFICAREA TEMEI DE CERCETARE
Teza de doctorat prezintă o importantă cercetare experimentală efectuată pe hidroagregatele de la Sucusala Hidrocentrale Hațeg, respectiv din amenajarea Râul Mare Retezat aval.
Majoritatea capacităților de producție din amenajarea Râul Mare Retezat aval, au fost date în exploatare înainte de 1989, este cunoscut faptul că punerea în funcție a acestora a fost de regulă în regim de urgență, fără probe care să confirme starea tehnică a acestora.
Acest fapt a condus la o exploatare nesigură, în special în cazul hidroagregatelor de putere mare din CHE Retezat.
În documentația tehnică întocmită de proiectant sunt dați toți parametrii constructivi și funcționali ce definesc starea tehnică a fiecărui echipament, impunându-se în mod obligatoriu determinarea experimentală a unor din acești parametrii la punerea în funcție.
Întru-cât aceste probe nu s-au efectuat la vremea respectivă, exploatarea ulterior a echipamentelor hidroenergetice a avut loc în condițiile necunoașterii stării tehnice reale cu consecințele ce decurg de aici:
imposibilitatea planificări lucrărilor de mentenanță;
apariția unor evenimente și deranjamente în timpul exploatării;
exploatarea în condiții de incertitudine din punct de vedere economic.
Prin documentația tehnică se impune ca funcționarea hidroagregatelor să aibă loc în condiții de randament maxim, deci la un consum minim de apa.
Cu toate acestea s-a constatat faptul că foarte multe hidroagregate de tip Kaplan, din amenajarea mai sus menționată, nu funcționează la punctul optim pe diagrama de exploatare fapt ce conduce la pierderi de energie. Din acest motiv s-a inițiat un program de verificări experimentale a condițiilor reale de funcționare cu precizia poziției punctului de funcționare respectiv a randamentului cu care se realizează producția de energie electrică.
Cu ocazia acestor verificări s-au găsit multe hidroagregate ce funcționau la un randament scăzut, deci cu pierderi mari de energie.
OBIECTIVELE LUCRĂRII
În teză s-au propus următoarele obiective, având în vedere problematica enunțată și descrisă anterior:
O1. Studiul bibliografic a stadiului actual, asupra sistemelor automate de monitorizare și diagnoză a funcționării hidroagregatelor la randamente maxime.
O2. Conceperea și realizarea sistemului automat pentru achiziția datelor privind monitorizarea și diagnoza funcționării hidroagregatelor la randamente maxime.
O3. Elaborarea programului de calcul pentru sistemul automat de monitorizare și diagnoza a funcționării hidroagregatelor la randament maxime.
O4. Testarea sistemului automat pentru monitorizarea și diagnoza funcționării hidroagregatelor la randamente maxime.
O5. Validarea rezultatelor obținute și completări hardware și software, necesitate din cerințele de exploatare ale hidroagregatelor.
CONȚINUTUL TEZEI
Teza de doctorat este structurată pe 7 capitole, dintre care în primul capitol se prezintă tematica abordată, principalele obiective ale lucrării și structura tezei.
În capitolul 2 se realizează o sinteză a stadiului actual în tematica abordată în cadrul tezei, privind realizarea sistemelor automate de monitorizare, diagnoză și comandă și contribuțiile aduse în urma implementării lor.
În capitolul 3 se prezintă considerații teoretice ai parametrilor funcționali a turbinelor hidraulice cu reacțiune respectiv principiul de funcționare și ecuațile fundamentale ce stau la baza funcționării acestora.
În capitolul 4 se prezintă modalități de evaluare a funcționării hdroagregatelor din punct de vedere al performanței turbinei hidraulice, aceste modalității de evaluare fiind dezvoltate în cadrul Centrului de Cercetare în Hidraulică, Automatizări și Procese Termice din cadrul Universității ”Eftimie Murgu” din Reșița si care pun în evidență regimul optim de funcționare.
Folosind un sistem de achiziție specializat, în capitolul 5 se prezintă în detaliu instalația experimentală propusă în cadrul tezei: componența hardware, componența software și paramentrii de proces monitorizați de sistemul de achiziție.
În capitolul 6 se prezintă cele mai semnificative rezultate experimentale obținute în urma aplicării în mediul industrial a metodelor și procedurilor de testare.
Capitolul 7 cuprinde concluziile generale ale lucrării de față, precum și principalele contribuții personale și direcții de dezvoltare în viitorul apropriat.
STADIUL ACTUAL ÎN TEMATICA ABORDATĂ ÎN CADRUL TEZEI
SOLUȚII CONSTRUCTIVE ALE TURBINELOR HIDRAULICE
Clasificarea turbinelor hidraulice se face în funcție de modul de obținere al energiei mecanice. Funcție de acest criteriu, turbinele hidraulice se împart în[3],[41]:
turbine hidraulice cu acțiune: obțin întreaga energie mecanică pe seama transformării energiei cinetice a apei. Cea mai utilizată turbină din această categorie, în centralele hidroenergetice de mare putere, este turbina Pelton;
turbine hidraulice cu reacțiune: acestea obțin energia mecanică atât pe seama transformării energiei potențiale cât și pe seama transformării energiei cinetice. Cele mai întâlnite turbine cu reacțiune, în amenajările hidroenergetice din lume sunt turbina Francis, Dériaz, Kaplan, bulb.
a) Turbina Kaplan[6],[26],[41], face parte din categoria turbinelor hidraulice cu reacțiune, caracterizată prin curgerea axială a apei prin rotor. În figura 2.1 Turbina Kaplan, este compusă din: carcasa spirală – 1, aparatul director – 2, rotorul – 3, aspiratorul – 4, arborele – 5 și mecanisme de manevră și reglaj.
Turbina Kaplan se utilizează la căderi de maxim 85 m (U.H.E. Bort-Rhue – Franța). În țară noastră se întâlnesc aceste turbine la Porțile de Fier I (194 MW) și la unele centralele mai mici de pe râurile Bistrița, Argeș, Hațeg și Olt.
De menționat că trei din cele șase agregate de la Porțile de Fier I sunt construite în țară la U.C.M. Reșița.
Fig. 2.1 Turbina Kaplan
1. carcasa spirală; 2. aparat director; 3. rotor; 4. aspirator; 5. arbore
b) Turbina Pelton[9,41], face parte din categoria turbinelor hidraulice cu acțiune utilizată la căderi mari, maxim 1765 m (la U.H.E. Reisseck-Kreuzek în Austria), iar din punct de vedere al rotațiilor sunt turbinele cele mai lente. Mai există și alte amenajări echipate cu turbine Pelton cu căderi peste 1000 m.
Cu o turbină Pelton, puterea maximă obținută până în prezent este de 203,5 MW la căderea de 865,5 m și având o turație n = 375 rot/min (U.H.E. Mont-Cenis din Franța).
Turbina Pelton este compusă din următoarele elemente, (figura 2.2.): rotorul – 1 care are paletele în formă de cupe fixat pe un arbore, injectorul – 2 (de obicei sunt mai multe injectoare distribuite la un anumit unghi), acul de reglare – 3, deflectorul – 4 (este o lamă din fața injectorului ce are rolul de a devia jetul în cazul opririi turbinei), arborele – 5 care transmite mișcarea la generatorul electric și carcasa turbinei – 6.
Fig. 2.2 Turbina Pelton
1. rotor; 2. injector; 3. ac de reglare; 4. deflector; 5. arbore; 6. carcasă.
Majoritatea rotoarelor Pelton se toarnă dintr-o bucată, cupele având forme speciale și se realizează din oțeluri inoxidabile cu caracteristici mecanice superioare, rezistente la eroziune și cavitație. Injectoarele sunt rectilinii în care curgerea apei este axial-simetrică iar organele de comandă ale acului injectorului sunt conținute într-un bulb central de formă hidrodinamică prevăzut cu aripi de liniștire și de susținere. La turbinele moderne sunt prevăzute injectoare pentru frânare care lovesc spatele cupelor pentru a opri turbina în timp cât mai scurt.
Tendința actuală a creșterii puterii centralelor hidroelectrice a făcut ca să se urmărească creșterea puterii unitare a agregatelor. În acest scop a fost necesar să se realizeze agregate cu un număr mare de injectoare pe același rotor. S-au găsit soluții pentru montarea a două rotoare simetrice în consolă la fiecare cap al arborelui generatorului și s-au realizat agregate cu până la șase injectoare pe rotor.
Turbinele Pelton s-au realizat cu arbore orizontal sau cu arbore vertical ultima soluție fiind avantajoasă la puteri unitare mari deoarece permite realizarea unor turații mai ridicate și gabarite mai mici.
În țara noastră, centralele mai importante echipate cu turbine Pelton sunt Dobrești, Moroieni, Sadu V, Crăinicel și Lotru-Ciunget. Ultima menționată are 3 turbine de câte 170 MW, la o cădere brută de circa 800 m.
c) Turbina Francis[6],[11],[41], este o turbină cu reacțiune, care prelucrează căderi de apă între 50 și 610 m. Aceste turbine se mai numesc radial-axiale, deoarece apa intră radial în rotor, își schimbă direcția și iese axial, figura 2.3.
Fig. 2.3 Turbina Francis
1. carcasă spirală; 2. aparat director; 3. rotor paletat; 4. aspirator; 5. arbore.
O turbină Francis se compune din următoarele elemente: carcasa spirală 1, aparatul director 2, care asigură unghiul optim de atac al rotorului de către apă și închide accesul apei în turbină în caz de avarie, rotorul 3, care transformă energia hidraulică în energie mecanică, aspiratorul 4, care conduce apa spre bieful aval și arborele 5, care transmite mișcarea la generatorul electric.
Puterea unitară a turbinelor Francis a crescut foarte mult, deținând recordul în cadrul turbinelor hidraulice 508 MW (U.H.E. Krasnoiarsk – Rusia), iar puteri unitare de peste 150 MW sunt instalate în numeroase centrale hidroelectrice din lume. Cea mai mare cădere utilizată de turbina Francis este de 610 m (U.H.E. Hotzenwald – Germania).
Avantajele folosirii la căderi mari a turbinelor Francis în locul turbinelor Pelton, decurg din turațiile mai mari, reducerea gabaritelor și prețuri unitare mai scăzute. În țara noastră există numeroase amenajări echipate cu astfel de turbine, uzina hidroelectrică de pe Argeș, uzina de la Bicaz, cea de la Mărișelu etc.
d) Turbina Dériaz[3],[26], este tot o turbină cu reacțiune, utilizată pentru căderi între 30 și 120 m, figura 2.4.
Elementele componente ale unei astfel de turbine sunt aceleași ca și la turbina Francis diferind ca formă: carcasa spirală 1, aparatul director 2, rotorul 3, aspiratorul 4 și arborele turbinei 5.
Spre deosebire de turbinele Francis, turbinele Dériaz au palele rotorice reglabile, ceea ce permite funcționarea cu randament mare într-o gamă largă de puteri, sau poate funcționa și în regim de pompă, calitate care o face adecvată pentru amenajări hidroenergetice cu acumulare prin pompaj.
Fig. 2.4 Turbina Dériaz
1. carcasă spirală; 2. aparat director; 3. rotor; 4. aspirator; 5. arbore.
Căderea maximă atinsă de o turbină Dériaz este de 113,4 m (U.H.E. Nikkogawa – Japonia), cu tendințe de creștere până la 150 m, iar puterea maximă obținută de o astfel de turbină este 77 MW (U.H.E. Buhtarminsk – Rusia).
e) Turbinele bulb[2],[3],[11], figura 2.5 diferă de celelalte turbine cu reacțiune prin absența carcasei spirale, ceea ce simplifică drumul apei prin turbină.
Turbina bulb se compune dintr-un ajutaj convergent divergent, în al cărui secțiune minimă este plasat rotorul 1, iar generatorul electric este amplasat în interiorul bulbului capsulat 2.
Fig. 2.5 Turbina bulb
rotor; 2. bulb capsulat; 3. aparat director
Căderea maximă turbinată de o turbină bulb este de 16,5 m (U.H.E. Argentat – Franța), iar puterea maximă realizată este de 23 MW (U.H.E. Gerstheim – Franța). Aceste turbine sunt utilizate pentru căderi mici, de maximum 16 m, iar în țara noastră sunt utilizate la uzina de la Porțile de Fier II.
INSTALAȚII DE MONITORIZARE ALE TURBINELOR HIDRAULICE
Centralele hidroelectrice permit un grad înalt de automatizare astfel încât să se asigure automat următoarele acțiunii[7],[89]:
Pornirea și oprirea automată de la distanță sau printr-un programator orar local, pentru asigurarea cerințelor de putere activă sau reactivă în sistemul energetic, alegerea numărului optim de agregate în funcțiune pe o amenajare hidroenergetică și repartiția economică a sarcinii între agregate cu reducerea timpilor de funcționare în gol;
Pornirea rapidă a grupului hidroenergetic, realizarea operațiilor de sincronizare și cuplare la sistemul energetic, fără a fi nevoie de pregătiri suplimentare de ordinul orelor precum în cazurile grupurilor termoenergetice, fapt ce asigură încărcarea rapidă la puterea nominală pentru acoperirea cerințelor stringente de putere în sistemul energetic, în caz de oprire accidentală a altor grupuri, fără sacrificarea nivelului de frecvență;
Evitarea funcționării în gol a hidroagregatelor, diminuându-se consumul energetic al instalațiilor de servicii proprii, grupul putând fi repornit, atunci când este nevoie într-un timp extrem de scurt comparativ cu grupurile termoenergetice;
Sistemele de protecție și control automat al grupurilor hidroenergetice permit detectarea în timp util a abaterilor de la regimul nominal de funcționare și asigură punerea în funcțiune a echipamentelor de rezervă sau scoaterea din funcțiune a echipamentului afectat cu evitarea avariilor;
Având în vedere faptul că, în sistemul energetic național (SEN) există o serie de centrale hidroelectrice (CHE) de mare putere cu lac de acumulare (CHE Lotru-Ciunget – 510MW, Râul Mare Retezat – Clopotiva – 350MW, Vidraru-Argeș – 220MW, Sebeș – 350MW, Bicaz – 210MW) există posibilitatea cuplării rapide a hidroagregatelor oprite, în cazuri de avarie în alte centrale, rezolvând problema deficitului de putere activă din SEN, pentru restabilirea echilibrului dintre putere consumată/generată și aducerea frecvenței la valoarea nominală.
O centrală hidroelectrică este prevăzută cu următoarele sisteme de comandă, reglare și protecție:
Sistem de pornire/oprire automată a grupului (prin apăsarea unui buton de pornit/oprit);
Sistem de sincronizare automată și cuplare la sistemul energetic;
Sistem de reglare automată a vitezei (turației) grupului (SRAV);
Sistem de reglare automată a excitației generatoarelor sincrone (SRAE);
Sistem de reglare automată a nivelului apei în lacul de acumulare și a puterii CHE;
Sisteme de protecție automată a echipamentelor electrice și mecanice din centrală;
Sisteme de detecție și stingere automată a incendiilor;
Sisteme de ungere automată a lagărelor hidroagregatelor;
Sisteme de frânare/ridicare automată a rotoarelor hidroagregatelor;
Sisteme de comandă de la distanță a vanelor și stăvilarelor;
Sisteme de monitorizare a nivelurilor apei și a debitelor în diverse puncte ale amenajării hidroenergetice;
Sisteme de anclanșare automată a rezervei (AAR) și reanclanșare automată rapidă (RAR).
Gradul de automatizare al unei CHE, mai avansat sau mai simplu este dictat, din faza de construcție și se alege funcție de regimurile de lucru prevăzute de proiectant și de rolul acesteia în sistemul energetic.
Monitorizarea, diagnoză și comandă în CHE Porțile de Fier I
În general sistemul de control automat al unei CHE[89] cuprinde o serie de echipamente grupate pe sarcini și funcțiuni specifice pentru asigurarea controlului permanent a tuturor instalațiilor și protecția acestora în cazul depășirii limitelor normale de lucru. Aceste echipamente sunt grupate în două categorii mari: echipamente aferente fiecărui grup hidroenergetic și echipamente aferente conducerii centralei în ansamblu.
Sisteme de control automat al grupurilor hidroenergetice[1],[73]
În figura 2.6 se prezintă structura și funcțiunile sistemului de control al unui grup hidroenergetic ce asigură semnalizarea și protecția grupului și controlul reglării automate a parametrilor grupului și a instalațiilor auxiliare aferente grupului.
Fig. 2.6 Sisteme de control al grupului hidroenergetic
În figura 2.7 este prezentată structura și funcțiunile sistemului de achiziții de date de la elementele componente ale grupului hidroenergetic pentru partea mecanohidraulică iar în figura 2.8 pentru partea electrică.
Fig. 2.7 Sistem de achiziție de date – partea mecano-hidraulică
Fig. 2.8 Sistem de achiziție de date – partea electrică
Toate aceste echipamente sunt dispuse pe hidroagregat sau în dulapurile sau pupitrele din sala de comandă. Dispunerea lor permite accesul direct al operatorilor atât la aparatele indicatoare cât și la echipamentele de manevră și comandă.
Echipamentele din camera de comandă permit realizarea următoarelor funcțiuni:
Comanda de la distanță a grupurilor din CHE;
Comanda stațiilor de medie și înaltă tensiune;
Comanda vanei operative de la nodul de presiune;
Centralizarea informațiilor transmise dispeceratului energetic de care aparține centrala și operatorii din centrală;
Centralizarea informațiilor de la sesizoarele de incendiu;
Supravegherea centralizată a instalațiilor din centrală și echipamentele exterioare;
Comanda stavilelor barajului pentru evacuarea surplusului de apă sau a materialelor ce plutesc la suprafața lacului.
Centrala electrică “Porțile de Fier I” are camere de comandă suplimentare pentru stația electrică și pentru navigația pe Dunăre în zona cazanelor.
Este realizat cu sisteme[1],[89] de conducere distribuite pentru procese complexe. Firmele producătoare (Siemens, ABB, Foxboro, etc) asigură întreaga gamă de echipamente și produsele software adecvate care să asigure toate cerințele impuse de exploatarea grupurilor hidroenergetice de mare putere dotate cu turbine Kaplan. Se vor prezenta în continuare funcțiunile de monitorizare ce se asigură pentru grupurile hidroenergetice de 194 MW precizându-se componentele sistemului distribuit produs de Siemens-Platforma SIMATIC S7.
Sistemul software pe stațiile centrale din camera de comandă este asigurat de software-ul SIMATIC WINCC ce lucrează sub Windows NT, operând ca un sistem multiutilizator. Din schema bloc, rezultă structura sistemului de control pentru WINCC ce cooperează cu sistemul central, către nivelele superioare și cu nivelul procesului, către nivelele inferioare.
Modul de operare este de tipul client-server și se derulează în conformitate cu următoarele taskuri:
Taskuri pentru calculatoarele server:
înregistrarea imaginilor procesului și mesajele de la PLC montate în sala mașinilor;
capturarea comunicațiilor dintre servere și PLC-uri prin rețelele de comunicații;
distribuirea datelor proceselor de la servere la calculatorul client și controlul stărilor proceselor din centrală, serverele determină sarcinile masterelor pe parcursul zilei.
Taskuri pentru calculatoarele client:
stațiile client operează și monitorizează întregul proces;
clienții distribuie toate stările serverelor corespunzătoare prin rețeaua de calculatoare;
toți clienții, în cea mai mare parte sunt identici și au aceleași drepturi, din punct de vedere al distribuției software.
Caracteristicile sistemului de conducere sunt:
Stocarea datelor: Datele se exportă la mediile de date externe pentru stocare pe lungă durată (MOD – Magnet Optical Drive). Aceste date includ arhivele de alarme măsurate, arhivele de valori și legături vor fi automat exportate acolo unde un nivel de setare a fost atins corespunzător unui ciclu specific. Aceste medii de stocare externe sunt conectate la o stație server. Pachetul stocat controlează distribuția datelor.
Redundanță- Funcțiile de redundanță ale Wincc compară arhivele de valori măsurate și arhivele de alarmă în mod automat și realizează egalizarea lor. Redundanța este asigurată de existența a două servere centrale ce funcționează în paralel, iar redundanța funcțională se bazează pe următoarele funcțiuni:
Sincronizarea timpilor procesului (stații operator, PLC);
Valorile procesului și mesajele de la nivelurile PLC-urilor de proces sunt trimise la ambele servere în același timp, în paralel;
Mesajele trimise prin PLC-uri conțin un timp al mesajului pus la intrările disponibile;
Ambele servere au sistemul propriu de redundanță;
Alimentarea electrică neîntreruptă prin UPS-uri.
Ajustarea arhivelor este realizată prin funcții predefinite și rulează în paralel în procesul de control și arhivare sub mediul WINCC. Aceasta asigură faptul că procesul poate fi controlat și monitorizat în orice moment de timp.
Comunicații
Se utilizează următoarele standarde de comunicații în cadrul structurii realizate cu rețeaua SIMATIC:
Ethernet industrial sau Profibus, ca magistrale de sistem;
Profibus DP ca magistrale de câmp utilizând modulele de conectare ET200;
interfața multipunct (MPI – multi point interface) pentru instalațiile mici.
Pentru sistemul EMS/SCADA și diagnoză se utilizează o interfațare separată care asigură legături heterogene utilizând protocolul universal TCP/IP conectat ca o rețea de calculatoare între stațiile client. Acest protocol de rețea este în concordanță cu sistemul de operare Microsoft Window NT.
Sistemul lucrează cu ceas de tact global pentru sincronizarea componentelor sistemului de reglare a procesului. În general la aceste sisteme de conducere distribuită sunt disponibile două categorii de timp pentru recepția datelor și momentul de timp în stațiile operator: un receptor DCF 77 pentru echipamentele utilizate în Europa și un receptor GPS (Global position system) WIN GPS pentru utilizare în întreaga lume.
Toate echipamentele[88] sunt conectate prin intermediul magistralei Ethernet industrial și sistemul de operare asigură automat coordonarea tuturor activităților cerute pe baza sincronizării pe magistrala sistemului. Aceste funcțiuni sunt incluse în software-ul stațiilor server.
Panoul și regulatorul turbinei vor fi sincronizate pe calea legăturii de comunicație. Timpi mici de întârziere care apar vor fi compensați automat de sistemul software.
Sistemul de protecție electric poate fi sincronizat direct de la receptorul GPS. În figura 2.9 este prezentată schema sincronizării temporale la diverse niveluri ale sistemului. Alte echipamente (de exemplu echipamentele de reglare numerică, echipamentele de câmp) pot să nu fie sincronizate.
Fig. 2.9 Sincronizare temporală
Mai există un sistem care asigură monitorizarea debitului cumulat pentru divizarea energiilor hidraulice între cele două centrale, partea română și partea iugoslavă. Instalat în punctul central de comandă este conectat direct la regulatoarele turbinelor de la care primește semnale de la traductoarele de turație și presiune și de la traductoarele pozițiilor paletelor rotorului și statorului.
Cumularea debitelor individuale ale fiecărui hidroagregat se realizează prin modulele DTL de comandă și se transmite la sistemul de control al centralei prin intermediul punctului central de comandă.
Suplimentar se transmite un semnal la un totalizator extern care este montat în camera de comandă pentru debitul complet și în fiecare panou de comandă pentru debitul specific. Schema bloc a sistemului de monitorizare a debitelor este prezentat în figura 2.10.
Fig. 2.10 Sistem de monitorizare a debitelor pe centrală
Sisteme SCADA – Control, Supervizare și Achiziție de date pentru hidroagregate.
O amenajare hidroenergetică[70],[89] cuprinde un lac de acumulare principal, cu capacitate mare de stocare a apei, ce colectează apele curgătoare și fluviale de pe versanții munților ce alimentează centrala hidroelectrică principală construită în zona ce permite exploatarea configurației terenului pentru a asigura maxim de cădere hidraulică și minim de pierderi energetice pe conductele de transport a apei. În aval de această centrală se construiește o cascadă de hidrocentrale de putere mai mică ce utilizează debitul de apă al centralei din aval la care se mai adaugă apa captărilor secundare dintre cele două centrale. Aceste centrale, denumite centrale pe firul apei, au un lac de acumulare cu capacitate mică de stocare, o cădere brută uzual mică și în care puterea debitată este funcție de debitul primit de la centrala din aval.
Este clar, în acest caz, că apare necesitatea implementării unui sistem de tip SCADA, pentru corelarea funcționării ansamblului de hidrocentrale construite în cascadă pe firul unei ape, în scopul utilizării la maxim a energiei hidraulice disponibile în orice moment de timp.
Un asemenea sistem trebuie organizat într-o structură distribuită ierarhizată pe trei niveluri funcționale și anume:
Nivelul 1 – cuprinde sistemele SCADA de la fiecare centrală hidraulică în parte ce monitorizează sistemele de reglare, comandă de la distanță și protecție la fiecare grup în parte.
Nivelul 2 – cuprinde sistemul SCADA din camera de comandă a dispecerului energetic al cascadei de hidrocentrale.
Nivelul 3 – cuprinde sistemul SCADA al dispecerului energetic al zonei energetice (off-Site)
Uzual, Nivelul 2 și Nivelul 3 formează o structură integrată de echipamente de calcul grupate în aceeași clădire.
Schema de principiu a sistemului informatic de proces la nivelul centralei hidroelectrice este prezentat în figura 2.11 (prelucrată după sistemul SCADA al unei centrale hidroelectrice pe Oltul mijlociu – produs de ICE-Felix S.A. București) cuprinde consola operator, serverul SCADA și serverul de date istorice care rulează pe același calculator. Sistemul informatic de proces se cuplează la calculatorul de automatizare existent, realizat cu echipamente de calcul numerice prin intermediul rețelei Ethernet și asigură un sistem SCADA la nivelul centralei hidroelectrice. Acestea din urmă pun la dispoziție datele prin intermediul unui server OPC la care serverul SCADA se cuplează ca și client.
De asemenea, sistemul asigură integrarea centralelor de protecție termică, a contoarelor electrice inteligente conform cu standardul IEC1107 și a altor traductoare și/sau module electronice inteligente (IED) instalate la nivel CHE și care sunt integrate în structura de conducere prin intermediul unor legături seriale în standard RS 422/485.
Fig. 2.11 Arhitectura sistemului SCADA la nivelul unei centrale hidroelectrice
Reglarea automată a turbinelor Kaplan
În figura 2.12 se prezintă o secțiune longitudinală printr-un grup hdroenergetic prevăzut cu turbine Kaplan[28],[70], cu rotor cu palete reglabile. Apa din canalul de aducțiune este dirijată de camera spirală, ce înconjoară statorul turbinei, printre paletele directoare de reglaj ale aparatului director, către zona rotorului. Camera spirală își micșorează continuu secțiunea de la intrare către partea finală a acesteia pentru a asigura menținerea constantă a vitezei apei la intrarea în spațiul dintre palete directoare. Apa dirijată de paletele reglabile ale aparatului director pătrunde perpendicular pe axul turbinei iar apoi direcția sa se schimbă cu 90 de grade datorită canalului director, părăsind turbina în lungul axului acesteia. Paletele rotorului se pot roti în jurul axului lor, perpendicular pe axul turbinei, și asigură o secțiune variabilă de trecere a apei, pentru a asigura o forță de reacțiune maximă.
Fig. 2.12 Grup hidroenergetic cu turbină Kaplan – Secțiune
Se observă în figura 2.13 o serie de elemente constructive ce asigură următoarele funcțiuni:
Reglarea înclinării paletelor rotorului pentru asigurarea unei anumite eficiențe a turbinei (SARPR)
Elementele de comandă a paletelor aparatului director ce asigură reglarea debitului de apă turbinat;
Sisteme de ungere a lagărelor turbinei;
Măsurarea vibrațiilor relative (rotor – stator) și absolute, longitudinale și axiale, în diverse puncte de-a lungul axului rotor turbină – generator cu senzori de vibrație adecvați;
Măsurarea temperaturilor înfășurărilor și miezului statorului și rotorului, etc.
Fig. 2.13 Grup hidroenergetic cu turbină Kaplan
– Senzori și sisteme de acționare –
Turbinele Kaplan[88] au două posibilități de reglare a debitului ce poate fi turbinat și anume:
Prin comanda poziției paletelor aparatului director ce modifică secțiunea de trecere a apei în camera rotorului.
Prin comanda unghiului de înclinare a paletelor rotorului.
În acest mod debitul prin turbină Q depinde de:
unghiul de deschidere al paletelor aparatului director;
unghiul de înclinare al paletelor rotorului;
căderea netă H ce se ia în calcul în transformările energetice, ce se poate exprima ca o funcție de cădere statică (reală) HS și debitul turbinat: H=H(Q,HS)
turația turbinei n ce permite determinarea coeficientului de viteză dimensional Ku=f(n,H) (rapiditatea turbinei)
caracteristica de curgere a debitului de apă ce se determină experimental și poate fi aproximată pentru o anumită amenajare hidroenergetică printr-o expresie polinomială de un anumit ordin.
Instalație de măsură debite și protecție la CHE Cumpăna, CHE Remeți și CHE Motru
Este un sistem informațional implementat de firma AZEL Designing Group SRL[99] la CHE Cumpăna, CHE Remeți și CHE Motru, care supraveghează în timp real starea conductei forțate (integre / sparte), cu generarea comenzilor și semnalizărilor de alarmare ce se impun.
Se realizează suplimentar si/sau implicit următoarele funcții :
Controlul debitului apei la casa vanelor (măsură si generare comenzi in sistem).
Controlul debitului apei la intrarea in CHE (măsură si generare comenzi in sistem).
Controlul presiunii apei la casa vanelor (măsură si generare comenzi in sistem).
Controlul presiunii apei la intrarea in CHE (măsură si generare comenzi in sistem).
Contorizarea debitului turbinat pe centrala.
Controlul vanei de lucru la casa vanelor (monitorizare parametri si comanda închidere prin protecții in caz de avarie).
Automatizarea pornirii pompelor de epuisment (măsură nivel și generare comenzi în sistem).
Monitorizarea datelor hidrometrice baraj (măsură directă si date prelucrate pe baza presiunii statice la casa vanelor).
Contorizarea debitului deversat
Monitorizare si alarmare antiefracție la baraj si casa vanelor
Instalația de automatizare este gestionata de un PLC TWIDO produs de Schneider Electric si este configurata astfel:
Surse de alimentare220Vca/24Vcc/5A tip ABL7RP2405 ;
Module logice tip TWDLMDA20DRT: 12 intrări numerice,8 ieșiri numerice din care 6 pe relee si doua pe tranzistoare, ceas timp real, ieșire 485 – programabil;
Extensii module comunicație seriala RS485 tip TWDNOZ 485T, protocol configurabil MODBUS RTU 19200bps, 8N1 (pentru integrare in SCADA);
Module analogice tip TWDAMI3HT:2intrari analogice 4..20mA (sau 0…10V-programabile), conversie 12biti si o ieșire analogica;
Separatoare galvanice 1,5kVAC, intrare/ieșire RS485;
Modul afișare tip XBT F 011110 conectat serial pe 485-afisare, este prevăzut cu tastatura si afișaj grafic – setare parametri funcționali, ora, data, alarme ;
Cutii montaj cu reglete conectare traductori si relee comanda / semnalizare;
Traductoare de măsură debit electromagnetic- MAGPHANT Endress+Hauser, domeniu 5 m/s, consum < 2.5 W, iesire: 4 .. 20mA, temperatura : – 20 …120 0C, precizia +/- 2 %.
Traductoare de presiune statica 4…20mA pentru masura nivel lac(10m) si epuisment (5m).
Cutie termostată la casa vanelor, relee comanda/semnalizare, reglete conexiuni proces.
Separatoare galvanice 2kV in curent 4…20mA.
Senzori antiefracție de exterior.
Descrierea funcțiilor realizate de sistem:
Protecția la spargerea conductei forțate:
Automatele programabile instalate măsoară in permanenta semnalele furnizate de traductori si calculează debitul turbinat pe care îl compara cu debitul de intrare(total) în conducta forțată dat de traductorul de la casa vanelor. Daca debitul de intrare este mai mare decât debitul turbinat (DIN > DHA) prin contactul unui releu se da avarie conducta forțata si se ia decizia de închidere a vanei din CV.
Suplimentar, prin monitorizarea presiunii statice la nivel turbina si casa vanelor, conducta forțată este diagnosticata ca fiind sparta daca pentru o perioada neîntrerupta de 300 secunde presiunea apei măsurata la nivel turbina este cu cel puțin 3 bar mai mica decât presiunea hidrostatica calculata a apei, in funcție de cota acumulării, in condițiile in care hidroagregatul este pornit (conectat in sistem).
Contorizarea debitelor turbinate:
Debitul turbinat si de intrare în conducta forțată este calculat în funcție de secțiunea conductei si viteza de curgere data de traductori. La o dependenta liniara debit-viteza:
(2.1)
unde k este coeficientul de debit, S este secțiunea, v este viteza de curgere.
Daca dependența nu este liniara, pentru ca debitul sa urmărească curba de etalonare Debit – Putere pentru o anumita cota, s-a prevăzut o dependenta polinomiala a debitului de viteza de curgere:
(2.2)
Pentru situația în care dependența este liniara, coeficientul c1 din relația de mai sus este chiar coeficientul K, iar restul coeficienților au valoarea 0.
Automatizarea pompelor de epuisment:
În această configurație se măsoară continuu nivelul în epuisment și la atingerea nivelului (setabil) [Npomp.1] se comanda pornirea [Pompa 1] care va funcționa pana la atingerea [Nmin.] , in condiții normale. Daca debitul evacuat nu este suficient se atinge punctul [Npomp.2] când se comanda pornirea [Pompa 2]. Pompele vor primi comanda de oprire la atingerea pragului [Nmin.]. La semnalizarea [Navarie] transmisa de contactul de nivel maxim se ia decizia de avarie, înseamnă ca pompele nu fac fata debitului captat .
Pe display-ul operator se afișează in clar toate alarmele si parametrii de funcționare ai instalației, se pot seta pragurile de pornire/oprire pompe, nivel alarma.
Monitorizare nivel lac:
Măsura nivelului in lac se face prin doua metode:
metoda directa se face cu traductorul instalat in puțul limnimetric la baraj;
metoda indirecta se face pe baza presiunii statice data de traductorul de la casa vanelor.
Aceasta măsură este redundanța și este exactă când centrala nu funcționează. În funcționare apar diferențe datorate presiunii dinamice si oscilațiilor din castelul de echilibru.
La atingerea nivelelor critice de maxim si minim (setabile) se dau avertizări sonore (hupa) si in clar pe display-ul operator.
Monitorizare antiefracție:
Se face folosind senzori de prezenta cu infraroșu de exterior care la sesizarea prezentei in raza de acțiune anulează un contact de releu monitorizat de PLC.
La activarea senzorilor se dau semnale acustice si pe panoul operator se afișează locul in care s-a produs efracția. Timpul de alarmare poate fi setat (1…30sec), sau poate fi anulat.
Sistemul furnizează datele spre un sistem de achiziție ierarhic superior pe interfața seriala RS485 , astfel încât datele sa poată fi integrate in sistemul local de achiziție date.
Monitorizarea funcționării sistemului și setările pragurilor de funcționare se fac cu panoul operator Magelis amplasat în camera de comandă.
In primul ecran sunt afișați principalii parametri funcționali:
debitul instantaneu calculat si presiunea statica la castel (Q=5,79mc/s, P=1,49bar);
debitul instantaneu calculat si presiunea statica la CHE (Q=5,74mc/s, P=8,96bar);
poziție vana avarie (deschisa/închisa si nr. repompării );
poziție vana operativa (deschisa/închisa );
stare epuisment (nivel = 0,50m si stare pompe lucru / rezerva pornite-rosu, oprite-verde);
cota lac (masura directa=920,98m, masura indirecta=917,23m);
monitorizare deversor (h lamela deversata dH=0, debit deversat Q=0).
Folosind tastele R1…..R7 se intra in ecranele de monitorizare si mentenanta a marimilor supravegheate de sistem, exemple:
Monitorizare cota lac (R1):
Se afișează curentul dat de traductor, adâncimea la care este imersat, referința (cota de instalare) și cota. Evoluția nivelului este afișată grafic cu o baza de timp BT=10min setabila.
Monitorizare PLC casa vanelor (R2):
Se afișează stările intrărilor / ieșirilor numerice, achiziția mărimilor analogice CH0 debit, CH1 presiune statica si starea contorului de comunicații seriale cu PLC-ul din CHE.
Semnificația intrărilor:
VI – vana închisa
VO – vana deschisă
Rep – vana la repompare
Tas – tasare 2 – comanda avarie
IN – comanda închidere manuala
IP – închidere de avarie, prin protecții
Vit – protecție maximala prin traductorul de viteza
11 – senzor antiefracție activ la culoarea alb.
Monitorizare viteze si debite (R3):
Sunt afișate curentul dat de traductor, viteza de curgere si debitul calculat pentru CHE si casa vanelor. Evoluția debitelor este afișată grafic cu o baza de timp BT= 5sec. setabila.
Monitorizarea contorilor de debit (R7):
Sunt afisate volumele de apa in metri cubi pentru CHE, casa vanelor si deversor baraj.
Z – contor zi curenta
a – contor zi anterioara / – se obtine prin impartirea consumului -in mc- la nr. de secunde
din zi-86400sec)
L- contor luna curenta
a- contor luna anterioara
A- contor anual
C- contor cumulat de la punerea in funcțiune, reprezentând mc turbinati.
CONCLUZII
In stadiul actual s-au prezentat câteva sisteme de monitorizare implementate in centralele hidroelectrice, care au contribuit la monitorizarea, comanda și diagnoza turbinelor.
Sistemele de monitorizare au numeroase avataje printre care se enumeră următoarele:
siguranță în exploatare, fără a fii nevoie de intervenția operatorului uman în anumite situații;
punerea în evidența a stării reale de funcționare prin monitorizare parametrilor;
o diagnoză cât mai amanuntita atât d.p.d.v. electric cât și mecanic;
număr redus de revizii, datorită pornirii, opririi și funcționării controlate prin sistemele automate;
protecție în cazul avarilor.
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND FUNCȚIONAREA TURBINELOR HIDRAULICE CU REACȚIUNE
Turbina hidraulică[25] este un agregat ideal de conversie a energiei hidraulice în energie mecanică. Hidroagregatul, obținut prin cuplarea turbinei cu un generator, convertește direct energia hidraulică în energie electrică. Simplă constructiv, eficientă, ușor de întreținut și exploatat, cu o durată lungă de funcționare, turbina hidraulică este agregatul de rezervă și intervenție la vârfurile de sarcină ale sistemelor energetice moderne ce au la bază mari grupuri termo și atomoelectrice. În țările cu un mare potențial hidroenergetic, centralele hidroelectrice furnizează și energia de bază a sistemului. Aceste mari posibilități de utilizare se datoresc manevrabilității deosebite ale turbinelor, care în 4-10 s pot parcurge tot domeniul de puteri, de la mers în gol până la încărcarea maximă, sau pot să-și scadă tot atât de brusc sarcina fără consecințe dăunătoare. De asemenea, turbinele hidraulice pot fi complect automatizate condiții în care funcționarea lor poate fi asigurată de un personal minim, care de altfel are numai un rol de supraveghere și intervenție în caz de avarii.
PARAMETRII FUNCȚIONALI
Studiul turbinelor hidraulice presupune definirea unor parametrii funcționali, care să devină elemente de referință în toate analizele teoretice și experimentale. În acord cu practica încetățenită în literatura tehnică de specialitate și cu normativele internaționale (Comisia Electrotehnică Internațională)[100], se definesc următorii parametrii caracteristici pentru o turbină hidraulică [3], [25], [26]:
debitul Q [m3/s]
căderea H [mm col.H20]
puterea P [kW] sau [CP]
randamentul η
turația n [rot/min]
înălțimea geometrică de aspirație Hs [m col. H2O]
coeficientul de cavitație σ
Debitul este cantitatea de apă ce trece prin turbină în unitatea de timp. Se exprimă în unități de greutate (G), respectiv de masă (M), raportate la unitatea de timp.
Căderea rezultă din diferența de energii specifice. La orice mașină hidraulică definim două secțiuni remarcabile: secțiunea de intrare Si și secțiunea de ieșire Se. Dacă vi, pi, zi, respectiv ve, pe, ze, sunt vitezele medii, presiunile în centrele de greutate și cotele acestor centre pentru secțiunile Si și Se, atunci se numește energie hidraulică specifică a turbinei [101], diferența dintre energiile specifice de la intrare ei; și ieșire ee (energii corespunzătoare unităților de masă) [2],[3], [25], [26].
(3.1)
Dacă introducem noțiunile de cote hidrodinamice Hi și He, corespunzătoare energiilor specifice ei și ee, atunci căderea turbinei H, respectiv, cota, sau înălțimea energetică transformată în mașină, este:
(3.2)
Deci,
(3.3)
În relațiile (3.1) și (3.2), i respectiv e sunt coeficienții lui Coriolis (datorați neunifomității curentului), care au o influentă neglijabilă în cazul turbinelor.
În fig. 3.1 se dă schematic o secțiune printr-o amenajare hidroenergetică cu turbine Kaplan, care pune în evidentă căderea brută, Hb, ca diferența dintre energiile specifice dintre lacurile amonte și aval ale amenajării.
(3.4)
unde, pam = pav = pat (presiunea atmosferică)
(3.5) Relația (3.4) devine:
(3.6)
Ponderea pierderilor hidraulice ale aducțiunii devine mare în cazul amenajării cu turbine Francis, sau Pelton, unde lungimea aducțiunii poate fi uneori foarte mare.
Fig. 3.1 Definirea căderii. CHE cu turbina Kaplan.
În fig. 3.2 se prezintă o secțiune (schematic) printr-o amenajare hidroenergetică cu turbine Francis.
Fig. 3.2 Definirea căderii. CHE cu turbină Francis
Căderea utilă, Hu, sau efectivă Hef, este energia specifică prelucrată de către rotorul turbinei.
(3.7)
unde sunt pierderile hidraulice realizate în turbină, exclusiv rotorul.
În baza relației (1.7) poate fi definit randamentul hidraulic al turbinei, care este:
(3.8)
Puterea, în caz general se definește ca lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp.
(3.9)
Corespunzător căderii definite cu relațiile (1.4), (1.6), (1.7), puterile sunt:
puterea amenajării:
puterea disponibilă la turbină:
puterea transmisă rotorului:
La turbină nu sunt numai pierderi de natură hidraulică. În aceste condiții, dacă notăm cu randamentul total, acesta este:
(3.10)
unde:
h, este randamentul hidraulic ce depinde de pierderile de sarcină și prin șoc;
m, este randamentul mecanic ce depinde de pierderile prin frecări mecanice și de disc în rotație;
v, este randamentul volumetric dat de pierderile de debit, q, pe lângă rotor și prin labirinți;
Atunci puterea turbinei este:
(3.11)
Randamentul este gradul de transformare a energiei apei în energie mecanică. La turbina hidraulică transmiterea energiei de la curentul de apă la rotor se efectuează cu pierderile amintite anterior. Deci randamentul turbinei este:
(3.12)
Turația. Acțiunea curentului de apă asupra rotorului are ca efect învârtirea acestuia, ceea ce impune introducerea turației ca parametru funcțional. Turația se definește ca fiind numărul de rotații în unitatea de timp.
Înălțimea geometrică de aspirație, notată cu Hs, este un parametru de importanță deosebită datorită legăturii sale cu fenomenul de cavitație. Se definește ca fiind diferența pe verticală între cota planului de referință al rotorului și cota nivelului apei în aval de turbină, fig. 3.3 [6].
Fig. 3.3 Înălțimea geometrică de aspirație
Hs, poate fi pozitiv, sau negativ după cum nivelul aval este sub, sau deasupra planului de referință.
Coeficientul de cavitație. Fenomenul de cavitație, proces fizic complex, apare la funcționarea mașinilor hidraulice, în zonele cu viteze mari ale curentului de lichid. Este un proces dinamic și se caracterizează prin generarea și surparea, în curentul de lichid, a unor cavității umplute cu vapori de gaz. Deci, este vorba de o fierbere a lichidului în condițiile unei presiuni scăzute obținute prin creșterea excesivă a vitezei curentului. Efectele cavitației: zgomote și vibrații puternice, distrugeri intense ale materialului din zonele supuse cavitației, scăderea substanțială a randamentului etc., sunt dezastruose pentru fiabilitatea și anduranța mașinilor hidraulice.
Pentru a caracteriza funcționarea turbinei în afara fenomenului de cavitație, la limita lui, sau în cavitație, profesorul Thoma [3], [4], [100], pe baza cercetărilor experimentale, a introdus criteriul, respectiv coeficientul de cavitație care-i poartă numele:
(3.13)
unde, A este presiunea atmosferică în m. col. apă raportată la greutatea specifică și At este presiunea de vaporizare a apei și temperatura ei de trecere prin turbină în m. col. apă și este egală cu .
Cunoașterea coeficientului de cavitație, , permite determinarea înălțimii de aspirație, respectiv a condițiilor de montaj ale turbinei.
(3.14)
PRINCIPII DE FUNCȚIONARE. ECUAȚII FUNDAMENTALE.
La mașinile hidraulice transformarea unei forme de energie în alta (hidraulică în mecanică, sau mecanică în hidraulică) se face prin interacțiunea dintre curent și suprafețele paletelor rotorului. La turbinele hidraulice forța de interacțiune raportată la axa mașinii creează cuplul care pune în mișcare rotorul, obținându-se în acest fel lucrul mecanic, respectiv puterea dorită.
În cele ce urmează se vor trata principiile de funcționare ale turbinelor și ecuațiile fundamentale.
Principiul de funcționare al turbinelor cu reacțiune (Kaplan și Francis)
Turbinele cu reacțiune, prin forma rotorului, obligă apa să treacă prin palete, ca printr-un canal, care are ca efect modificarea vitezei ca mărime și direcție și variația presiunii.
Dacă se consideră modelul geometric al acestui canal, cel schematizat în fig. 1.10, atunci, domeniul de lichid mărginit de suprafața de control S = S1S2Sk I se aplică teorema I a impulsului [25], [26], [55].
(3.15) unde:
(3.16)
– reacțiunea, sau rezultanta forțelor de presiune obținută din interacțiunea dintre vâna de curent și pereții canalului (paletă);
– rezultanta forțelor de presiune ce apar pe suprafețele de intrare și ieșire S1, S2;
– rezultanta forțelor de greutate cuprinse în volumul mărginit de suprafața de control S.
Fig. 3.4 Modelul geometric al canalului de rotor
Deci, în regim nepermanent de mișcare, suma forțelor exterioare aplicate fluidului închis de o suprafață invariabilă de control este egală cu variația locală, în unitatea de timp, a impulsului total la care se adaugă impulsul fluxului masic prin suprafața de control.
În cazul regimului permanent de mișcare
(3.17)
suma forțelor exterioare este egală cu impulsul fluxului masic prin suprafața de control.
(3.18)
Dezvoltând integrala din relația (3.18), se obține:
(3.19)
Se proiectează această relație după direcția lui
(3.20)
deoarece Pu = 0, din cauza construcției simetrice a rotorului față de ax Gu = 0.
Și acum, acțiunea curentului asupra canalului este:
(3.21)
De la această relație se poate porni la studiul funcționării turbinelor cu reacțiune analizând două situații de limită:
viteza absolutăfoarte mică, ceea ce înseamnă lipsa transformării energiei potențiale în cinetică, în camera spirală și aparatul director;
viteza absolutămare (compatibilă cu viteza periferică ).
În primul caz, planurile vitezelor sau unghiurile vitezelor de la intrare și ieșire din rotor se prezintă în fig. 3.5.
Fig. 3.5 Triunghiurile de viteze la intrare și ieșire din rotor
Viteza absolută este viteza curentului raportată la un sistem de referință fix, iar viteza relativă este viteza curentului raportată la un sistem de referință solidar cu rotorul și deci este tangentă la linia de curent.
Pentru situația:
v1 v1u 0 (3.22)
ceea ce se realizează cu un aparat director de secțiune foarte mare, rezultă:
(3.23)
Puterea transmisă de curent paletelor este:
(3.24)
Puterea maximă rezultă după cum urmează:
deci:
(3.25)
și
(3.26)
Dar cum putere hidraulică este Ph = Q H, rezultă randamentul maxim realizabil
(3.27)
Prin urmare această soluție constructivă, caracterizată printr-o viteză la intrare foarte mică, duce la o transformare neeconomică a energiei hidraulice, randamentul fiind max=50%.
Pentru cel de-al doilea caz, , triunghiurile vitezelor sunt schematizate în fig. 3.6.
Fig. 3.6 Triunghiurile de viteze la intrare și ieșire din rotor
(3.28)
Randamentul este:
unde H din relația (1.2.) este:
(3.29)
deoarece energia specifică la ieșirea din rotor se neglijează,
Deci randamentul devine:
(3.30)
Se determină randamentul maxim:
deci:
(3.31)
atunci:
În ipoteza:
(3.32)
randamentul maxim devine:
(3.33)
Prima soluție constructivă optimă a turbinelor cu reacțiune este cea care asigură, prin intermediul camerei spirale și aparatului director, viteze absolute foarte mari la intrarea în rotor.
Ecuații fundamentale
Ecuațiile fundamentale a motoarelor și generatoarelor hidraulice exprimă legătura dintre parametrii funcționali și elementele cinematice și unghiulare de la intrarea și ieșirea din rotor.
Pentru determinarea ecuației fundamentale – ecuația lui Euler – se aplică teorema a II – a a impulsului față de axa turbinei (fig. 3.7) [25], [26].
Fig. 3.7 Modelul geometric al rotorului Francis
Pentru cazul general, în regim nepermanent momentul rezultant al forțelor exterioare aplicate fluidului închis de o suprafață invariabilă de control, este egal cu variația locală, în unitatea de timp, a momentului cinetic total, la care se adaugă momentul cinetic al fluxului masic prin suprafața de control [55].
(3.34)
unde: S = S1S2Sk, este volumul de control mărginit de suprafața S, iartensorul forțelor exterioare, este momentul impulsului.
În cazul regimului permanent de mișcare, momentul rezultant al forțelor exterioare este egal cu:
(3.35)
sau:
(3.36)
deoareceși sunt perpendiculare pe și, respectiv tangente la cercurile de razăși. Semnul minus din paranteza de mai sus se datorește faptului că presiunea și vectorul normal la suprafață sunt de sensuri contrare.
(3.37)
Puterea este egală cu:
dar,
(3.38)
Relația (3.37) este ecuația lui Euler pentru turbinele hidraulice și exprimă legătura dintre căderea turbinei și elementele cinematice de la intrarea și ieșirea din rotor.
Pornind de la fig. 3.7 se poate deduce ecuația fundamentală a turbinelor în unghiuri.
Exprimând vitezele și , se obține ecuația căutată:
(3.39)
Pornind de la bilanțul energetic în turbină se poate obține ecuația fundamentală în viteze [25], [26].
Fig. 3.8 Triunghiurile și vitezele pentru intrarea și ieșirea din rotor
Se consideră drumul parcurs de o particulă de apă, de la intrare până la ieșire din turbină ca în fig. 3.9 și se scriu ecuațiile energiilor. Punctele 1 și 2 sunt intrarea respectiv ieșirea de pe paletă, iar 0 și 3 sunt la limita zonei de influență a rotorului. Planul de referință se consideră nivelul apei din aval.
Fig. 3.9 Traiectoria unei particule de apă
Zona ia
ab
b0
01
12
23
34
45
Prin adunarea acestor relații se obține:
sau:
dar, din (3.2)
, este energia specifică la intrarea în turbină, raportată la accelerația
gravitațională;
, este energia specifică la ieșirea din turbină, raportată la accelerația
gravitațională;
iar căderea H este (3.3):
deci:
Din (3.7) și (3.8) rezultă:
și atunci ecuația fundamentală în viteze are forma:
(3.40)
Această ecuație este aplicabilă în zona rotorului și permite un studiu aprofundat al fenomenelor de curgere în rotor, spre deosebire de ecuația în triunghi care permite o analiză globală.
În transferul energetic realizat în mașina hidraulică o parte din energie este potențială (de poziție și presiune), iar o altă parte este cinematică.
Ponderea energiei potențiale din energia totală schimbată, reprezintă gradul de reacție.
Pentru motoarele hidraulice gradul de reacție este:
(3.41)
iar pentru generatoarele hidraulice este:
(3.42)
Din relațiile (3.40) și (3.41) se observă că gradul de reacție este cuprins între 0 1.
Dacă gradul de reacție este egal cu zero, mașina este cu acțiune, întreaga energie transferată se realizează pe seama energiei cinetice. Atunci când gradul de reacție este egal cu 1, mașina este cu reacțiune totală. Dacă gradul de reacțiune este cuprins în intervalul (0,1), mașina este cu reacțiune parțială.
CONCLUZII
În acest capitol s-au prezentat parametrii funcționali a turbinelor hidraulice cu reacțiune, principiul de funcționare și ecuațile fundamentale ce stau la baza funcționării acestora.
Parametrii funcționali sunt definiți în acord cu practica încetățenită în literatura tehnică de specialitate și cu normativele internaționale.
EVALUAREA FUNCȚIONĂRII HIDROAGREGATULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL PERFORMANȚEI TURBINEI HIDRAULICE
METODA EXPERIMENTALĂ DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR LA TURBINE KAPLAN PRIN PROBE INDEX.
Probele index sunt totalitatea încercărilor ce se efectuează în centrala hidroelectrică asupra hidroagregatului pentru determinarea debitului și randamentului ca mărimi relative. Ele sunt utilizate în timpul punerii în funcțiune și exploatării hidroagregatelor, în conformitate cu [100] și pot fi considerate teste de recepție numai când metoda de măsură a debitului relativ este etalonată printr-o metodă acceptată de codul IEC 60041 [100]. Ca definiție după [100], o valoare index, este o valoare arbitrară, determinată din mărimi măsurate cu metode secundare.
Spre exemplu randamentul index[38][40] este calculat din energia hidraulică specifică și putere măsurate cu metode primare și debit măsurat cu metodă secundară.
Valoarea relativă derivată din valoarea index, rezultă prin raportarea ei la o valoare de același fel luată ca referință. Deci randamentele relative sunt exprimate ca o proporție între randamentele index și o valoare anume a randamentului index, considerată de referință. Ca valoare de referință poate fi luată valoarea randamentului maxim.
Ca parte a încercărilor de recepție în centrală, probele index[28][35] pot fi utilizate în următoarele scopuri:
determinarea legăturii combinatorice optime (corelația optimă dintre unghiul paletelor rotorice și deschiderea paletelor directoare), la turbinele cu dublu reglaj.
probe suplimentare la încercările de randament în centrală. Atunci când metodele primare de măsură dau erori în anumite regimuri de funcționare, ele sunt dublate de teste index. În această situație instrumentele de măsurat debitul index se etalonează prin măsurători de debit în centrală.
determinarea caracteristicilor de performanță exprimate sub forma valorilor relative de putere, debit, și randament;
verificarea garanțiilor de putere;
aprecierea schimbării randamentului și/sau a puterii datorită cavitației rezultată din schimbarea energiei potențiale specifice de aspirație și/sau a energiei hidraulice specifice turbinei;
aprecierea schimbării randamentului și/sau a puterii turbinei rezultată din uzură, reparații, sau modificări. Când se utilizează probele index pentru acest scop trebuie să se țină cont de faptul că modificările pot afecta curgerea în secțiunile de măsură;
optimizarea funcționării centralei cu mai multe unități.
compararea diagramelor de valori index obținute pe prototip, cu diagramele rezultate pe baza încercărilor pe model.
Procedura de măsură în acord cu prevederea 15.1.3 din SR EN ISO 60041:2003, constă în[100]:
Determinarea puterii turbinei din puterea activă măsurată corectată cu randamentul teoretic al generatorului.
Pentru măsurarea diferenței de presiune Winter – Kennedy, în regim de turbină, se utilizat o pereche de prize de presiune. Pentru căderea la care s-au efectuat măsurătorile, s-a considerat că în punctul de randament maxim, randamentul măsurat este egal cu cel transpus de la model. Din această condiție a rezultat debitul și coeficientul Winter-Kennedy care s-au utilizat la probele index în regim de turbină.
Pentru modul de funcționare în pompă s-a urmat aceeași procedură de determinare a coeficientului Winter – Kennedy.
Măsurătorile, pentru o cădere, încep de la puterea maximă până la puterea minimă pe legătura combinatorică, în caz general, pentru 4 – 5 poziții unghiulare ale paletelor rotorice (puteri), Figura 4.1.
Fig. 4.1 PGen = f(Δp sau SAD(a0)) pentru o cădere pe legătura combinatorică.
Pentru fiecare putere din Figura 4.1 se realizează măsurători în regim elicoidal astfel (Figura 4.2):
se fixează paletele rotorului, pentru regim elicoidal;
unghiul paletelor aparatului director se modifică în sensul creșterii și descreșterii deschiderii, așa cum se arată schematic în Figura 4.2. Se pornește din punctul corespunzător de pe camă. Aparatul director se deschide cu circa 1-1,5 grade, apoi se închide cu același pas, până când curba elicoidală a trecut de randamentul optim și există 8 – 11 puncte de măsură. Se revine cu aparatul director în punctul inițial de pe camă. Se restabilește legătura combinatorică și se trece la punctul (puterea) următor de măsură; puterea hidroagregatelor vecine nu se modifică pe timpul măsurătorilor (dacă este posibil);
condițiile de variație a nivelului amonte și aval, pe durata măsurătorilor, la o cădere stabilită, se vor încadra în prescripțiile SR EN ISO 60041:2003 pct. 6.1.2.2.
factorul de putere va avea o valoare fixă.
dacă temperatura apei, înainte și după teste, diferă cu ±5ș, în acord cu IEC 60995 pot fi făcute corecții cu efectul de scală.
Fig. 4.2 Curbe de randament, putere și poziție palete directoare și rotorice în regimuri combinatorice și elicoidale pentru o cădere
Mărimi calculate:
căderea netă
(4.1)
unde zi este nivelul amonte în secțiunea de intrare în turbină, ze nivelul aval în secțiune de ieșire din turbină, Si și Se secțiunile de intrare respectiv ieșire din turbină, QT – debitul turbinat.
debitul index
Debitul index, conform[100] este dat de formula:
(4.2)
unde:
QT – debitul index pentru regimul de turbină;
Kwk – coeficientul Winter – Kennedy;
Δp – diferența de presiune Winter – Kennedy măsurată..
puterea turbinei
(4.3)
Se neglijează pierderile mecanice ale turbinei. șφ
randamentul turbinei
Randamentul turbinei este dat de formula:
(4.4)
randamentul agregatului
(4.5)
unde:
– randamentul generatorului
Erori de măsură
Calculul erorilor de măsură se face ținând cont de legea lui Gauss de propagare a erorilor folosind relația:
(4.6)
cu ipoteza
În aceste condiții eroarea de determinare a randamentului va ține cont de eroarea de măsură a căderii, a debitului prin metoda Winter – Kennedy și a puterii cu formula : (4.7)
unde :
εH – eroarea de măsurare a căderii
εQ – eroarea de măsurare a debitului
εP – eroarea de măsurare a puterii
εη – eroarea de măsurare a randamentului
METODA EXPERIMENTALĂ DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR LA TURBINE FRANCIS.
Asemănător ca și la turbina Kaplan se utilizează metoda index pentru evaluarea performanțelor turbinei. In plus față turbina Kaplan, Centrului de Cercetare în Hidraulică, Automatizări și Procese Termice(CCHAPT) din cadrul Universității ”Eftimie Murgu” din Reșița(UEMR) a implementat la CHE Ruieni un sistem de monitorizare pentru turbina Francis[29], sistem online pentru evaluarea performanțelor cu ajutorul căruia se determină punctul de funcționare pe diagrama de exploatare.
Diagrama reală de exploatare a turbinei este introdusă în sistemul de optimizare a funcționării hidroagregatelor, mai precis într-un program numit PrelDate și este utilizată la determinarea parametrilor de funcționare ai turbinei și hidroagregatului, în timp real.
Sistemul de optimizare a funcționării hidroagregatelor a cărui schemă bloc este dată în figura 4.3, realizează o bază de date on-line, compusă din următoarele mărimi:
cădere;
debit;
putere turbină;
deschidere aparat director;
randament turbină;
putere agregat;
debit Winter Kennedy, ca mărime de control.
Această bază de date, oferă informații complete privind regimurile de funcționare ale turbinelor: căderi, debite, randamente, puteri, în vederea utilizării cât mai eficiente a stocului de apă disponibilă[31].
Fig. 4.3 Schema bloc de funcționare a sistemului de optimizare
Calculul caracteristicilor se bazează pe curbe spline generate prin polinoame cubice de interpolare. Într-o manieră descriptivă sunt prezentate posibilitățile oferite de program: interfața, meniuri, tipuri de caracteristici calculabile, instrumente de lucru, ieșiri, etc.
Figura 4.4 prezintă meniul principal al aplicației PrelDate:
opțiunea „Mașina” este rezervată selecției mașinii și reprezentării grafice a datelor primare;
opțiunea „Caracteristici” permite determinarea grafică și numerică a caracteristicilor turbinelor hidraulice;
opțiunea „Diagrama de exploatare” oferă instrumente de analiză a diagramei de exploatare;
opțiunea „Preferințe” permite specificarea unor opțiuni ale utilizatorului;
opțiunea „Ferestre” permite aranjarea ferestrelor;
opțiunea „Ieșire program” oferă informații referitoare la aplicație (istoric și versiune) și permite ieșirea din aplicație.
Fig. 4.4 Meniul principal al aplicației PrelDate
Datele primare ale aplicației sunt grupate pe curbe cu putere PG ca parametru, cu includerea următoarelor puncte: PG, PL, QP, H, , Figura 4.5 prezintă interfața generată la selecția opțiunii „Curbe caracteristice”.
Pentru datele primare, se pot trasa următoarele caracteristici: PL=f(QP), H=f(QP), =f(QP), =f(QP), q=f(QP), PL=f(H), QP=f(H), =f(H), =f(H), q=f(H); curbele pot fi trasate pentru toate valorile parametrului putere PG.[97]
Fig. 4.5 Interfața corespunzătoare opțiunii „Curbe caracteristice”
Punctele corespunzătoare datelor primare pot fi exportate în fișiere Excel sau HTML, funcție de opțiunea selectată din zona „Tabelare date primare”.
Datele primare sunt localizate în subdirectorul „Date_PRIMARE” subordonat directorului principal al aplicației și sunt concretizate prin următoarele tipuri fișiere:
coordonate (H,Q) pentru curbe de mers în gol Qo=f(H);
coordonate (H,Q) pentru curbe din domeniile de funcționare Q=f(H);
imagine grafică a diagramei de exploatare.
Fig. 4.6 Curbe H = f(QP) pentru parametrul PG
Programul „PrelDate„ permite achiziția ON-LINE a datelor cuplat cu un echipament de achiziție, marcarea pe diagrama de exploatare a punctului curent măsurat și introducerea acestuia într-o baza de date.
Tabelul 4.1 Date achiziționate vs. mărimi punctuale
Figura 4.7 prin opțiunea „Achiziție”, sunt două opțiuni disponibile:
„Achiziție ON-LINE” – declanșează procesul de achiziție ON-LINE, figura 4.8;
„Baza de date achiziție” – permite vizualizarea, selecția și exportul punctelor măsurate înregistrate în baza de date, figura 4.9.
Fig. 4.7 Meniul opțiunii „Achiziție”
Fig. 4.8 Interfața opțiunii „Achiziție ON-LINE”
Fig. 4.9 Interfața opțiunii „Baza de date achiziție”
CONCLUZII
Capitolul prezintă probele index, procedura de determinare a performanțelor turbinelor hidraulice așa cum este aplicată de către Centrul de Cercetare în Hidraulică, Automatizări și Procese Termice(CCHAPT) din cadrul Universității ”Eftimie Murgu” din Reșița(UEMR).
S-a făcut o prezentare sintetică a sistemului automat monitorizare și evaluare a performanțelor unui hidroagregat și de determinare on line a punctului de funcționare pe diagrama de exploatare, sistem dezvoltat de către CCHAPT Reșița și implementat la CHE Ruieni.
INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ(SAMD) DEZVOLTATĂ ÎN CADRUL TEZEI
Un sistem automat constă în achiziționarea, prelucrarea și interpretarea automată a informațiilor ce descriu un fenomen fizic dintr-un proces de măsurare. Un sistem automat de achiziție și prelucrare a datelor trebuie să îndeplinească 3 funcții fundamentale:
• convertirea fenomenului fizic într-un semnal electric (tensiune sau curent) care descrie evoluția în timp a fenomenului.
• prelucrarea semnalelor furnizate de traductoare sau senzori după un algoritm dat;
• analizarea rezultatelor și afișarea lor într-o formă cât mai sugestivă.
Semnalele electrice fac parte din categoria semnalelor analogice și sunt semnale continue în timp. În figura 5.1 sunt prezentate cele mai frecvent întâlnite semnale analogice [56],[65],[96]:
• semnal de tip treaptă – γ(t);
• semnal impuls – δ(t);
• semnal rampă – x(t);
• semnal sinusoidal – s(t);
• sinus cardinal – sinc(x).
În Fig. 5.1 se folosește notația k pentru amplitudinea semnalelor, t variabila timp iar pentru semnalul sinusoidal, în funcție de frecvența f, se definește pulsația ω:
Fig. 5.1 Principalele tipuri de semnale analogice
Sistemul Automat de Monitorizare și Diagnoză(SAMD) prezentat în cadrul tezei cuprinde, VPA323 – Analizor de parametrii electrici și de proces, utilizat în scopul achiziționării și prelucrării mărimilor de proces, compus din partea hardware cu parametrii de proces monitorizați și partea software pentru prelucrarea parametrilor și diagnoza lor.
STRUCTURA HARDWARE
Sistemul automat(SAMD)[104] este compus din intrări, ieșiri si interfețe hardware. In figura 5.2 se prezintă sistemul automat la care se află conectat traductorii de proces, ce sunt utilizații la cercetarea experimentală a funcționării turbinelor hidraulice cu reacțiune.
Partea hardware a sistemului este compusă din:
Intrări de măsură
1 analizor de putere trifazat, CA/CC, 100V/600V, 5A, separare galvanică pe fiecare canal;
12 intrări ±20 mA sau ±10V;
10 intrări ±10V;
3 intrări de vibrații tip IEPE;
1 intrare turație și referință viteză;
Rezoluție 16 biți, rata de eșantionare 25 kS/s/ch, precizie 0,1%.
Intrări/ieșiri digitale
4 intrări tip optocuplor 0 – 24 Vcc pentru vizualizare stare mașină;
4 ieșiri tip optocuplor 0 – 24 Vcc/100 mA cu funcție de avertizare, protecție sau comandă.
Ieșiri analogice
2 ieșiri analogice pentru generare de semnale cu formă, amplitudine și frecvență programabile.
Interfețe
USB (comunicare condiționer PC);
Ethernet (supraveghere de la distanță prin internet fix);
GSM – GPRS (supraveghere de la distanță prin internet mobil).
Alimentare
230/150V – 50 Hz/60 Hz
Fig. 5.2 Analizor de parametrii electrici și parametrii de proces
STRUCTURA SOFTWARE
Programul utilizat la Sistemul SAMD s-a dezvoltat pe platfoma Fastview, care este o platforma software[105] de achiziție si procesare a semnalelor destinată testării, monitorizării si diagnozei mașinilor, componentelor industriale și structurilor. O gama larga de mărimi sunt achiziționate simultan, cu viteza programabilă, și analizate in timp real sau post înregistrare cu algoritmii de înalta performanță. Fastview măsoară parametrii monitorizați utilizând strict relațiile lor de definiție din domeniile timp si frecventa. Gama larga a funcțiilor de procesare si a parametrilor măsurați asigura adaptarea rezultatelor la o gama variata de cerințe din diverse domenii de activitate. Fastview este compatibil cu întreaga gama de produse National Instruments, cu instrumente care utilizează protocoale standardizate si cu cele mai noi versiuni de Windows.
Caracteristicii:
Achiziție, înregistrare, redare, procesare si analiza continuă, fără pierdere de eșantioane;
Filtrare, integrare și derivare în domeniile timp și frecvență fără distorsiuni de fază între armonice sau semnale;
Analiza armonică sincronă, rezoluție ridicată în frecventă și ordin armonic;
Analiza spectrala a semnalelor cu frecvență variabilă, funcții run-up și run-down;
Identificare și urmărire armonice cu mai multe referințe (computed multi-axis order tracking);
Analiza spectrală a semnalului obținut prin compunerea a două surse ortogonale (Full Spectrum);
Analiza în domeniul unghiular a fiecărui ciclu al mașinilor rotative;
Opțiuni multiple de prelucrare a semnalelor tacho, extragerea informației de turație din semnalul de vibrații;
Analiza simultana a vibrațiilor, sunetelor, parametrilor electrici si parametrilor de proces;
Analiza ultrasunetelor, aplicații în testare si diagnoză;
Analiza deformațiilor mecanice, stresului si vibrațiilor torsionale;
Echilibrare static-cuplu și dinamica prin metoda coeficienților de influență;
Echilibrare fără măsurarea turației și fazei prin metoda celor patru porniri;
Funcții specifice pentru testarea si diagnoza lagărelor cu alunecare, rulmenților, paletelor si reductoarelor;
Arhitectura multicanal, analiza simultană a zeci de canale de măsura;
Comunicare prin protocoalele TCP/IP, Modbus serial si Modbus TCP;
Monitorizare si diagnoza la distanță prin rețeaua locala sau Internet.
După cum se poate observa partea software este una destul de complexa, în cazul cercetării noastre experimentale s-a folosit achiziție, înregistrare, redare, procesare si analiza continuă a parametrilor de proces.
PARAMETRII DE PROCES MONITORIZAȚI DE SISTEMUL AUTOMAT [30],[31]
Monitorizarea nivelului amonte
Nivelul amonte, al hidroagregatului a fost măsurat cu un traductor de presiune de tip GS-4003, montat la o anumita cota, prezentat în Figura 5.3.
Fig. 5.3 Traductorul pentru măsurarea nivelului amonte
Caracteristicile tehnice ale traductorului sunt:
Tipul: GS4003
Domeniul de măsură 0-100 bar
Suprapresiunea 0- 200 bar
Semnalul de ieșire 4-20mA
Modul de transmisie 2 fire
Offset de zero <+/-1%FSO
Neliniaritate <+/-0.25%FSO
Repetabilitate <+/-0.1%FSO
Stabilitatea termică de durată <+/-0.2%FSO/6 luni
Tensiunea de alimentare 13 – 36 Vcc
Polaritate inversă protejat
Rezistența de sarcină 1150ohmi/36Vcc
Scurtcircuit la ieșire protejat
Timpul de răspuns 1.5ms
Domeniul de temperaturi de lucru -20la+800C
Efectul termic la zero <+/-0.03%FSO/0C
Sensibilitatea termică <+/-0.03%FSO/0C
Umiditatea de lucru 95% RH
Gradul de protecție IP6
Monitorizarea nivelului aval
Nivelul aval, în secțiunea de ieșire, a fost măsurat cu un traductor de proveniență CCHAPT tip MJK 7050, prezentat în Figura 5.4.
Caracteristicile tehnice ale traductorului sunt:
Tipul: MJK cod 7065-1433;
Domeniul de măsură: 0 10 m;
Domeniul minim programabil de măsură: 0 20 cm;
Neliniaritate: <+/-0,5% FS;
Repetabilitate: <+/-0,1% FS;
Precizia de măsură: <+/-0,5% FS;
Tensiune de alimentare: 10 30 Vcc;
Semnal de ieșire: 4 20 mA.
Fig. 5.4 Traductor pentru măsurarea nivelului aval
Monitorizarea poziției aparatului director
Cursa servomotorului aparatului director, a fost măsurată cu un traductor magnetostrictiv de tip PCS-S-1, TEMPOSONICS, montat pe servomotorul aparatului director, figura 5.5.
Caracteristicile tehnice ale traductorului sunt:
Tipul Temposonics GP
Domeniul de măsură 0 500 mm
Domeniul minim programabil de măsură:
Analog 50 2500 mm
Digital 50 5000 mm
Rezoluție:
Analog infinit
Digital(Start/Stop): 0,1 mm; 0,01; 0,005 mm (controller
dependent)
Neliniaritate < ± 0,02 % F.S.
Repetabilitate <+/-0.001% FS
Histerezis < 4 μm
Precizia de măsură <+/-0.5% FS
Tensiune de alimentare 0…10 V; 10…0 V;
-10…+10 V, +10…-10 V
Semnal de ieșire 0/4…20 mA; 20…4/0 mA
Protecție Profile: IP 65, Rod: IP 67, IP 68
Fig. 5.5 Traductor pentru măsurarea cursei servomotorului aparatului
Monitorizarea presiunii Winter Kenedy
Diferența de presiune Winter – Kennedy, în camera spirală a fost măsurată cu un traductoare tip Siemens SITRANS P, prezentat în Figura 5.6.
Fig. 5.6 Traductor pentru măsurarea diferenței de presiune în camera spirală
Caracteristicile tehnice ale traductoarelor sunt:
Tipul Siemens SITRANS P 7MF4433-1DA02-1AA1-Z
Domeniul de măsură 6 – 600 mbar
Presiune absolută 8,3 mbar-160 bar
Suprapresiunea 0-160bar
Semnalul de ieșire 4-20mA
Modul de transmisie 2 fire
Tensiunea de alimentare 10,5 – 30Vcc
Polaritate inversă protejat
Scurtcircuit la ieșire protejat
Timpul de răspuns 0,2s
Domeniul de temperaturi de lucru -20 la+100C
Gradul de protecție IP65.
CONCLUZII
Capitolul prezintă Sistemul Automat de Monitorizare și Diagnoză(SAMD), dezvoltat în cadrul tezei.
Sistemul SAMD este compus dintr-un analizor de parametrii electrici și parametrii de proces la care se conectează traductoarele de masură pentru mărimile electrice și mecanice, care se achiziționează în timpul funcționării hidroagregatului. Precizia de masurare este in limita data de standardele internaționale în domeniu.
Sofware-ul de aplicație s-a dezvoltat pe platfoma Fastview.
Sistemul SAMD achiziționerază, înregistrează, procesează și redă, în timp real, parametri măsurați.
Traductorii folosiții sunt permiși a fi utilizați în hidrocentrale, au o precizie mare și un timp de răspuns de maxim 2ms.
APLICAȚILE SISTEMULUI AUTOMAT DE MONITORIZARE ȘI DIAGNOZĂ(SAMD) ÎN MEDIUL INDUSTRIAL
Sucursala Hidrocentrale Hațeg[106] exploatează potențialul hidroenergetic al râurilor Râul Mare și Strei din județul Hunedoara, precum și al râurilor Timiș, Bistra, Cerna, Sucu si Sebeș din judetul Caraș-Severin. Are în componența sa un număr de 16 hidrocentrale (11 sunt în exploatare pe Râul Mare, 2 pe râul Strei, 1 pe râul Râul Alb, 1 pe râul Cerna si 1 pe râul Sebeș), precum și 10 microhidrocentrale răspândite în județul Hunedoara și 4 microhidrocentrale în județul Caraș-Severin și o microhidrocentrală în județul Timiș, având o putere instalată totală de 706,517 MW și o producție de energie medie multianuală de 1314,31 GWh.
După 35 de ani de existență, Sucursala Hidrocentrale Hateg exploatează un bazin hidrografic de peste 4.000 kmp și are ca obiect principal de activitate producerea de energie electrică în hidrocentrale, precum și furnizarea de servicii de sistem pentru Sistemul Energetic Național, furnizarea de energie electrică pentru consumatorii captivi racordați la instalațiile proprii, la tarife reglementate, livrarea de apă brută pentru sistemele de alimentare cu apă, reducerea impactului amenajarilor hidroenergetice asupra mediului și protecția civilă prin atenuarea viiturilor.
Totul a început în anul 1974, când, în urma Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 759, amenajarea hidroenergetică Râul Mare–Retezat, formată din barajul Gura Apelor, hidrocentrala subterană Retezat si hidrocentrala Clopotiva, a luat ființă ca prima investiție pentru amenajarea potențialului hidroenergetic al Râului Mare.
Sașe ani mai târziu, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 311, a fost aprobată investiția amenajării hidroenergetice Râul Mare Aval pe sectorul Clopotiva–Hațeg. Mai apoi, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 40/1989, a fost aprobată Amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe sectorul Subcetate–Simeria.
În perioada 1986–1991 au fost puse în funcțiune cele 11 hidrocentrale din cadrul amenajărilor Râul Mare Retezat și Râul Mare Aval. Între anii 2004-2006 au fost finalizate lucrările la hidrocentrala Subcetate, iar în anul 2010 a fost pusă în funcțiune hidrocentrala Plopi, ambele făcând parte din amenajarea râului Strei.
În urma Hotărârii A.G.A nr. 40/29.05.2013, Sucursala Hidrocentrale Hațeg preia Sucursala Hidrocentrale Caransebeș, sub denumirea de Uzina Hidroelectrică Caransebeș.
În cadrul Sucursalei Hidrocentrale Hațeg este implemetat și funcționează Sistemul de Management Integrat, conform ISO 9001:2000, ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2004.
Amenajarea hidroenergetică Râul Mare Aval(figura 6.1), are o putere instalată totală de 134,3 MW si asigură o producție medie anuală a energiei de 193,4 GWh. Amenajarea situată în depresiunea Hațegului, între hidrocentrala Clopotiva și confluența Râului Mare cu râul Strei, cuprinde 3 acumulări (Ostrovul Mic, Păclișa și Hațeg) realizate cu baraj și diguri perimetrale din materiale locale, și cu centrală în frontul de retenție, și 6 hidrocentrale amplasate pe canale de derivație (Ostrovul Mare, Cârnești I, Cârnești II, Totești I, Totești II si Orlea). Toate hidrocentralele sunt echipate cu câte două turbine de tip Kaplan.
Fig. 6.1 Amenajarea Râul Mare aval
Amenajarea hidroenergetică Strei va avea în exploatare, la finalul lucrărilor de investiție, 7 hidrocentrale. Din schema de amenajare aprobată au fost executate până în prezent și sunt in exploatare hidrocentralele Subcetate (echipată cu doua turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12,215 MW și o energie de proiect de 26,28 GWh) și Plopi (de tip derivație, echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12 MW și o energie medie multianuală de 27,42 GWh).
Se prezintă cercetări experimentale asupra grupurilor din amenajarea Râul Mare Retezat aval.
În cadrul tezei s-a realizat o bază de date ce conține monitorizarea parametrilor de proces, prin care se pun în evidență caracteristicile de funcționare ale hidroagregatului. Măsurătorile au fost realizate înainte de demontare și după montarea hidroagregatului respectiv.
REZULTATE EXPERIMENTALE
CHE Ostrovul Mic HA1[48]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: frontul de retenție
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.2 Sala masinii la CHE Ostrovul Mic HA1
În tabelul 6.1 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.1 Parametrii de proces la CHE Ostrovul Mic HA1
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.3 H=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA1
Fig. 6.4 P=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA1
Fig. 6.5 P=f(SAD) la CHE Ostrovul Mic HA1
Fig. 6.6 SAD=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA1
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3 (6.1)
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2 (6.2)
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.3) PIF Randamentul la puterea maximă
(6.4)
Evoluția puterilor funcție de debite și valorile randamentelor la puterile maxime nu pun în evidență diferențe semnificative, în special, de randamente înainte și după retehnologizare.
La puterea maximă turbina funcționează la căderea H=16 m.c.a, mai mică decît cea minimă de proiectare Hmin=17 m.c.a
În aceste condiții turbina funcționează în afara domeniului de căderi garantat.
CHE Ostrovul Mic HA2[48]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: frontul de retenție
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.7 Sala masinii la CHE Ostrovul Mic HA1
În tabelul 6.2 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.2 Parametrii de proces la CHE Ostrovul Mic HA2
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.8 H=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA2
Fig. 6.9 P=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA2
Fig. 6.10 P=f(SAD) la CHE Ostrovul Mic HA2
Fig. 6.11 SAD=f(Q) la CHE Ostrovul Mic HA2
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.5)
PIF Randamentul la puterea maximă
(6.6)
Diferența dintre randamentele măsurate la puterea maximă nu este semnificativă, intră în banda de erori de măsură.
Turbina funcționează în afara domeniului de căderi garantat.
CHE Ostrovul Mare HA1[52]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: centrală derivație
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.12 Sala masinii la CHE Ostrovul Mare HA1
În tabelul 6.3 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.3 Parametrii de proces la CHE Ostrovul Mare HA1
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.13 H=f(Q) la CHE Ostrovul Mare HA1
Fig. 6.14 P=f(Q) la CHE Ostrovul Mare HA1
Fig. 6.15 P=f(SAD) la CHE Ostrovul Mare HA1
Fig. 6.16 SAD=f(Q) la CHE Ostrovul Mare HA1
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.7) PIF Randamentul la puterea maximă
(6.8)
Probele s-au efectuat la căderi foarte apropiate de căderea de calcul, H=19,02 m înainte de retehnologizare și H=18,93 m după retehnologizare.
Așa cum era de așteptat randamentul după retehnologizare este mai mare.
CHE Carnesti I HA1[51]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: centrală derivație
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.17 Sala masinii la CHE Carnesti I HA1
În tabelul 6.4 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.4 Parametrii de proces la CHE Carnesti I HA1
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.18 H=f(Q) la CHE Carnesti I HA1
Fig. 6.19 P=f(Q) la CHE Carnesti I HA1
Fig. 6.20 P=f(SAD) la CHE Carnesti I HA1
Fig. 6.21 SAD=f(Q) la CHE Carnesti I HA1
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.9) PIF Randamentul la puterea maximă
(6.10)
Cele două randamente nu pot fi comparate, măsurătorile s-au efectuat la căderi total diferite. Înainte de retehnologizare H=19.55m, foarte apropiată de căderea de calcul, iar după retehnologizare H=14m, mult mai mică decît căderea minimă garantată.
CHE Carnesti II HA2[51]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 6 – 15,5 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 4 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: centrală derivație
căderea netă maximă: Hmax = 15,52 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 14,8 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 13,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 6167 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = + 0,9 m
diametrul rotorului : D1 = 3000 mm
turația nominală: n = 166,7 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 370 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 470 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 6167 kW
Hc: Pmax = 5883 kW
Hmin: Pmax = 4653 kW
În domeniul de căderi nete cuprinse între Hc și Hmax., respectiv între Hc și Hmin., puterile maxime, variază continuu între valorile de mai sus. Ele se realizează în condițiile unor unghiuri relative teoretice de deschidere a paletelor rotorului care variază astfel:
– Hmax. = 15,52 m ao.max. = 226,6 mm ϕ = 90
– Hc = 14,80 m ao.max. = 230 mm ϕ = 9050’
– Hmin. = 13,0 m ao.max. = 230 mm ϕ = 6020’
Fig. 6.22 Sala masinii la CHE Carnesti II HA2
În tabelul 6.5 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.5 Parametrii de proces la CHE Carnesti II HA2
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.23 H=f(Q) la CHE Carnesti II HA2
Fig. 6.24 P=f(Q) la CHE Carnesti II HA2
Fig. 6.25 P=f(SAD) la CHE Carnesti II HA2
Fig. 6.26 SAD=f(Q) la CHE Carnesti II HA2
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.11)
PIF Randamentul la puterea maximă
(6.12)
Cele două randamente pot fi comparate deoarece măsurătorile s-au efectuat la căderea netă de calcul.
Randamentul după retehnologizare este la nivelul garanțiilor date de către furnizorul turbinei.
CHE Paclisa HA2[50]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: frontul de retenție
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.27 Sala masinii la CHE Paclisa HA2
În tabelul 6.6 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.6 Parametrii de proces la CHE Paclisa HA2
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.28 H=f(Q) la CHE Paclisa HA2
Fig. 6.29 P=f(Q) la CHE Paclisa HA2
Fig. 6.30 P=f(SAD) la CHE Paclisa HA2
Fig. 6.31 SAD=f(Q) la CHE Paclisa HA2
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.13)
PIF Randamentul la puterea maximă
(6.14)
Măsurătorile s-au efectuat în zona căderii minime.
Randamentul obținut după retehnologizare este în domeniul celui garantat.
CHE Totesti I HA2[49]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: centrală derivație
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.32 Sala masinii la CHE Totesti I HA2
În tabelul 6.7 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.7 Parametrii de proces la CHE Totesti I HA2
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.33 H=f(Q) la CHE Totesti I HA2
Fig. 6.34 P=f(Q) la CHE Totesti I HA2
Fig. 6.35 P=f(SAD) la CHE Totesti I HA2
Fig. 6.36 SAD=f(Q) la CHE Totesti I HA2
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.15)
PIF Randamentul la puterea maximă
(6.16)
Probele s-au efectuat la căderi foarte apropiate de căderea de calcul, H=19,60 m înainte de retehnologizare și H=20,00 m după retehnologizare.
Așa cum era de așteptat randamentul după retehnologizare este mai mare, în domeniul celui garantat.
CHE Hateg HA1[44]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 8,4 – 21 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 6 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: frontul de retenție
căderea netă maximă: Hmax = 21 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 19,3 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 17,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 8400 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = – 2,75 m
diametrul rotorului : D1 = 2750 mm
turația nominală: n = 214,3 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 420 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 520 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 8400 kW
Hc: Pmax = 7603 kW
Hmin: Pmax = 6027 kW
Fig. 6.37 Sala masinii la CHE Hateg HA1
În tabelul 6.8 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.8 Parametrii de proces la CHE Hateg HA1
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.38 H=f(Q) la CHE Hateg HA1
Fig. 6.39 P=f(Q) la CHE Hateg HA1
Fig. 6.40 P=f(SAD) la CHE Hateg HA1
Fig. 6.41 SAD=f(Q) la CHE Hateg HA1
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.17)
PIF Randamentul la puterea maximă
(6.18)
Căderile de incercare înainte și după retehnologizare au fost sub căderea minimă garantată.
Randamentele sunt în afara domeniului garantat.
După retehnologizare randamentul este mai mare cu 0,7%.
CHE Subcetate HA2[53]
Date generale și principalele caracteristici tehnice:
Turbină tip KVB 6 – 15,5 – fabricant S.C. UCM Reșița SA.
Caracteristici tehnice :
tipul turbine: Kaplan 4 pale, verticală, cameră spirală din beton
tipul CHE: centrală derivație
căderea netă maximă: Hmax = 15,52 m.c.a
căderea netă de calcul: Hc = 14,8 m.c.a
căderea netă minimă: Hmin = 13,0 m.c.a.
puterea maximă la cuplă: Pmax = 6167 kW
debitul maxim: Qmax = 45 m3/sec.
înălțimea maximă de aspirație: Hs.max = + 0,9 m
diametrul rotorului : D1 = 3000 mm
turația nominală: n = 166,7 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul păstrării legăturii combinatorice: na = 370 rot/min
turația maximă de ambalare în cazul ruperii legăturii combinatorice: na = 470 rot/min
sensul de rotație privind dinspre generator spre turbină: dreapta
Puterile maxime la cupla turbinei corespunzătoare căderilor nete caracteristice:
Hmax: Pmax = 6167 kW
Hc: Pmax = 5883 kW
Hmin: Pmax = 4653 kW
În domeniul de căderi nete cuprinse între Hc și Hmax., respectiv între Hc și Hmin., puterile maxime, variază continuu între valorile de mai sus. Ele se realizează în condițiile unor unghiuri relative teoretice de deschidere a paletelor rotorului care variază astfel:
– Hmax. = 15,52 m ao.max. = 226,6 mm ϕ = 90
– Hc = 14,80 m ao.max. = 230 mm ϕ = 9050’
– Hmin. = 13,0 m ao.max. = 230 mm ϕ = 6020’
Fig. 6.42 Sala masinii la CHE Subcetate HA2
În tabelul 6.9 s-au centralizat doar valorile medii ai parametrilor de proces.
Tabelul 6.9 Parametrii de proces la CHE Subcetate HA2
Măsurători IDD Măsurători PIF
Fig. 6.43 H=f(Q) la CHE Subcetate HA2
Fig. 6.44 P=f(Q) la CHE Subcetate HA2
Fig. 6.45 P=f(SAD) la CHE Subcetate HA2
Fig. 6.46 SAD=f(Q) la CHE Subcetate HA2
Cunoscând ρ, g, H, Q și P se poate determina randamentul turbinei conform relatiei (4.4), atât inainte de demontare(IDD) cât si la punerea în funcțiune(PIF) la puterea maximă măsurată.
densitatea apei la temperatura T=21șC este:
ρ = 998,20 kg\m3
accelerația gravitațională este:
g = 9,8054 m\s2
randamentul turbinei va fi:
IDD Randamentul la puterea maximă
(6.19)
PIF Randamentul la puterea maximă
(6.20)
Căderile de incercare înainte și după retehnologizare au fost egale și sub căderea minimă garantată.
Randamentul după retehnologizare este mai mare, ceea ce arată că lucrările de retehnologizare și-au atins scopul.
CONCLUZII
Cercetarea experimentală s-a efectuat pe 9 hidroagregate din hidrocentralele aval de Râul Mare Retezat, 7 hidoagrgate cu o putere maximă de Pmax = 8400 kW iar 2 hidroagregate cu o putere maximă de Pmax = 6167 kW.
Probele s-au efectuat atât înaintea începerii reparaților hidroagregatelor în vederea reabilitării cât și la la punerea în funcțiune după reabilitare .
Caracteristicile de funcționare au fost generate automat din baza de date realizată ce conține parametrii măsurați din cele 9 hidrocentrale.
La CHE Ostrovul Mic, hidroagregatul nr. 1 funcționează în afara domeniului de căderi garantat. Diferența dintre randamentele măsurate la puterea maximă nu este semnificativă, intră în banda de erori de măsură.
La CHE Ostrovul Mic, hidroagregatul nr. 2 funcționează în afara domeniului de căderi garantat. Diferența dintre randamentele măsurate la puterea maximă nu este semnificativă, intră în banda de erori de măsură.
La CHE Ostrovul Mare, hidroagregatul nr. 1 a fost încercat la căderi foarte apropiate de căderea de calcul, H=19,02 m, înainte de retehnologizare și H=18,93 m, după retehnologizare. Așa cum era de așteptat randamentul după retehnologizare este mai mare, apropiat de cel garantat.
La CHE Carnesti I, hidroagregatul nr. 1 a funcționat înainte de retehnologizare la căderea H=19.55m, foarte apropiată de căderea de calcul, iar după retehnologizare la H=14m, mult mai mică decît căderea minimă garantată. În aceste condiții cele două randamente măsurate nu pot fi comparate, măsurătorile s-au efectuat la căderi total diferite.
La CHE Carnesti II, la hidroagregatul nr. 2, randamentele nu pot fi comparate, deoarece măsurătorile s-au efectuat la căderi mult diferite. Randamentul după retehnologizare este la nivelul garanțiilor date de către furnizorul turbinei.
La CHE Paclisa, hidroagregatul nr. 2, a fost măsurat în zona căderii minime. Randamentul obținut după retehnologizare este în domeniul celui garantat de furnizorul turbinei.
La CHE Totesti I, probele s-au efectuat pe hidroagregatul nr. 2, la căderi foarte apropiate de căderea de calcul, H=19,60 m înainte de retehnologizare și H=20,00 m după retehnologizare. Așa cum era de așteptat, randamentul după retehnologizare este mai mare și în domeniul celui garantat.
La CHE Hațeg, la hidroagregatul nr. 1, căderile de incercare înainte și după retehnologizare au fost sub căderea minimă garantată.Randamentele sunt în afara domeniului garantat. După retehnologizare randamentul este mai mare cu 0,7%.
La CHE Subcetate, hidroagregatul nr. 2 a fost încercat înainte și după retehnologizare la căderi egale, dar care sunt sub căderea minimă garantată. Randamentul după retehnologizare este mai mare, ceea ce arată că lucrările de retehnologizare și-au atins scopul.
CONCLUZII GENERALE. CONTRIBUȚII PERSONALE. DISEMINAREA REZULTATELOR
CONCLUZII GENERALE
Cercetarea doctorală a fost realizată în cadrul Centrului de Cercetări în Hidraulică, Automatizări și Procese Termice (CCHAPT) din Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița. Tematica abordată este de importanță mare pentru Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.
Dezvoltarea în cadrul tezei a unui sistemului de achiziție, monitorizare și diagnoză a funcționării hidroagregatelor, care pune în evidență starea reală de funcționare a turbinelor respective atât înainte de începerea reparaților cât și după reparație.
Prin măsurătorile și evaluările complexe realizate s-a adus contribuiție importantă la cercetarea experimentală a funcționării turbinelor hidraulice la noi în țară.
Cercetarea experimentală s-a desfășurat pe o perioadă destul de îndelungată, s-au efectuat expertize complexe înaintea începerii reparaților hidroagregatelor în vederea reabilitării cât și la la punerea în funcție pentru a urmări dacă prin reablitare s-au realizat garanțiile oferite în documentațiile tehnice.
Pe parcursul cercetării doctorale s-au studiat si analizat 9 hidroagregate din CHE Râul Mare Retezat aval, 7 dintre ele având o putere maximă instalată de Pmax = 8400 kW iar 2 dintre ele o putere maximă instalată de Pmax = 6167 kW.
La CHE Ostrovul Mic, hidroagregatul nr. 1, CHE Ostrovul Mic, hidroagregatul nr. 2, CHE Hațeg, la hidroagregatul nr. 1, CHE Subcetate, hidroagregatul nr. 2 au funcționat în afara domeniului de căderi garantat.
La CHE Ostrovul Mic, la ambele hidroagregate diferența dintre randamentele măsurate la puterea maximă nu este semnificativă, intră în banda de erori de măsură.
La CHE Hațeg și CHE Subcetate randamentul după retehnologizare este mai mare, de cât cel înainte de retehnologizare.
La CHE Ostrovul Mare, hidroagregatul nr. 1 a fost încercat la căderi foarte apropiate de căderea de calcul, H=19,02 m, înainte de retehnologizare și H=18,93 m, după retehnologizare. Randamentul după retehnologizare este mai mare , apropiat de cel garantat. Înainte de retehnologizare randamentul a fost .
La CHE Carnesti I, hidroagregatul nr. 1 a funcționat înainte de retehnologizare la căderea H=19.55m, foarte apropiată de căderea de calcul, iar după retehnologizare la H=14m, mult mai mică decît căderea minimă garantată. În aceste condiții cele două randamente măsurate nu pot fi comparate, măsurătorile s-au efectuat la căderi total diferite.
La CHE Carnesti II, la hidroagregatul nr. 2, măsurătorile s-au efectuat la căderi mult diferite, dar în domeniul garantat. Randamentele nu pot fi comparate. Randamentul după retehnologizare este la nivelul garanțiilor date de către furnizorul turbinei,
La CHE Paclisa, hidroagregatul nr. 2, afost măsurat în zona căderii minime.Randamentul obținut după retehnologizare este în domeniul celui garantat de furnizorul turbinei .
La CHE Totesti I, probele s-au efectuat pe hidroagregatul nr. 2, la căderi foarte apropiate de căderea de calcul, H=19,60 m înainte de retehnologizare și H=20,00 m după retehnologizare.Așa cum era de așteptat, randamentul după retehnologizare este mai mare și în domeniul celui garantat
CONTRIBUȚII PERSONALE
S-a realizat un amplu studiu bibliografic în domeniul tezei de doctorat. S-au studiat 106 de titluri bibliografice ce cuprind cărți, articole de pe site-uri web, lucrări științifice și rapoarte științifice.
Teza de doctorat sintetizează o activitate de cercetare a autorului de peste 4 ani efectuată pe turbine hidraulice în hidrocentrale prin intemediul Centrului de Cercetări în Hidraulică, Automatizări și Procese Termice (CCHAPT) din Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița.
Conceperea și dezvoltarea unei metodologii proprii de efectuare a probelor pe hiodroagregate, simplificate față de probele index standardizate în IEC 60041, în vederea determinări performanțelor garantate de furnizorul turbinei. Metodologia include și traductoarele de măsură pentru mărimi electrice și mecanice, sistemul de achziție și prelucrare date, la a cărui proiectare a participat autorul tezei.
Cercetări experimentale efectuate pe turbinele hidraulice din hidrocentralele situate în avalul amenajări Râul Mare Retezat, înaintea începerii lucrărilor de reparație. S-au pus în evidență parametri reali de funcțioanre atât ai turbinei cât și ai întregului hidroagregat.
Cercetări experimentale efectuate pe turbinele hidraulice din hidrocentralele situate în avalul amenajări Râul Mare Retezat, după finalizarea lucrărilor de reparație. S-au pus în evidență performanțele reale de funcțioanre atât ale turbinei cât și ale întregului hidroagregat.
Realizarea unei baze de date cu parametri măsurați din 9 hidrocentrale aparținând de SH Hațeg din care se generează automat caracteristicile de funcționare specifice sub forma curbelor de randament, putere, deschidere aparat director.
Rezultatele obținute in cercetarea doctorală pot fi folosite de către SH Hațeg pentru optimizarea funcționării hidroagregatelor în cauză.
Procedura de evaluare a performanțelor turbinelor hidraulice înainte și după retehnologizare și reparație capitală, prezentată în teza, reprezintă pentru SC Hidroelectrica SA un model simplificat de probe și evaluări necesare a se efectua pe hidroagregate.
DISEMINAREA REZULTATELOR
Rezultatele obținute în cercetarea doctorală au fost diseminate prin lucrări publicate în volumele unor conferințe în reviste internaționale și naționale indexate ISI și BDI după cum urmează:
I. Pădureanu, M. R. Jurcu, C. Hatiegan, L. Padeanu, F. Dilertea, C. Popescu, ”The determination of the hydro-generator efficiency through the calorimetric method”, 3rd Central and Eastern European Conference on Thermal Analysis and Calorimetry, Slovenia, 2015.
C. Hatiegan, M. R. Jurcu, I. Pădureanu, F. Dilertea, M. Raduca, C. Popescu, L. Augustinov, G. Liuba, ”The study of the partial discharge level from the hydro-generator stator insulation of high power”, 3rd Central and Eastern European Conference on Thermal Analysis and Calorimetry, Slovenia, 2015.
C. P. Chioncel, M. R. Jurcu, C. Rudolf, E. Raduca, N. Pop, M. Raduca, I. Pădureanu, ”Overview of the wind energy and renewable energy sources in Romania” 3rd Central and Eastern European Conference on Thermal Analysis and Calorimetry, Slovenia, 2015.
I. Pădureanu, M. Jurcu, L. Augustinov, C. Hațiegan, E. Răduca, L. Pădeanu, ”Optimisation of the Start-up and Operation Regimes of Cooling Water Pumps of a High-Power Hydro Generator”, Analele Universității “Eftimie Murgu” Reșița, ANUL XXII/ NR. 1/ 2015/ ISSN 1453 – 7397, pag. 345-358.
I. Pădureanu, M. Jurcu, L. Augustinov, C. Hațiegan, E. Răduca, ”Implementation of an Automatic System for the Monitoring of Start-up and Operating Regimes ofthe Cooling Water Installations of a Hydro Generator”, Analele Universității “Eftimie Murgu” Reșița, ANUL XXII/ NR. 1/ 2015/ ISSN 1453 – 7397, pag. 359-368.
C. Hatiegan, M. D. Nedeloni, C. Popescu, M. Tufoi, I. Pădureanu, C. Rudolf, ”Comparative Study through Modal Analysis of ThinTrapeze Shape Plates Clamped on Contour without and with Damages”, Analele Universității “Eftimie Murgu” Reșița, ANUL XXII/ NR. 2/ 2015/ ISSN 1453 – 7397, pag. 148-161.
M. R. Jurcu, I. Pădureanu, L. Padeanu, L. Augustinov, C. Hatiegan, ”Tests Regarding the Transitory Regimes of Puttingoff Load of the Hydroagregate” Analele Universității “Eftimie Murgu” Reșița, ANUL XXII/ NR. 2/ 2015/ ISSN 1453 – 7397, pag. 185-195.
C. Hatiegan, E. V. Gillich, O. Vasile, M. D. Nedeloni, I. Pădureanu, ”Finite Element Analysis of thin plates clamped on the rim of different geometric forms. Part I: Simulating the Vibration Mode Shapes andNatural Frequencies”, Romanian Journal of Acoustics and Vibration, RJAV vol XII/ issue 1/2015/ ISSN 1584-7284, pag. 69-74.
C. O. Hamat, M. D. Nedeloni, C. Hatiegan, R. C. Ciubotariu, I. Pădureanu, ”Cavitation erosion research on C45 carbon steel. Part I: Multiple tests of 180 minutes”, Annals of the ”Constantin Brancusi” University of Targu Jiu, Engineering Series/Issue 3/2015/ISSN 1842-4856, pag. 127-132.
E. Raduca, L. Nistor, C. Hatiegan, M. Raduca, I. Pădureanu, S. Draghici, ”Web Server For Command, Control And Monitoring Of Industrial Equipment”, The 9th International Symposium on ADVANCED TOPICS IN ELECTRICAL ENGINEERING, ISBN 978-1-4799-7514-3, București 2015.
C. Hațiegan, M. Molnar, S. Trocaru, I. Pădureanu, M. R. Jurcu, L. (Filip)Nedeloni, F. Ilie, ” Modeling and simulation of thermal analysis of a teflon coated plate”, International Conference KNOWLEDGE–BASED ORGANIZATION, Vol. 22, No. 3, 2016.
C. Dobrean, M. Biriescu, L. Pădeanu, T. Jurca, Jurcu M.R., I. Pădureanu, ” Centring in Magnetic Field of Synchronous Generators Rotor Using Virtual Instrumentation”, International Conference on Information and Digital Technologies (IDT), 2016.
C. Hatiegan, I. Padureanu, F. Dilertea, M. Biriescu, M. Raduca, M.R. Jurcu, ” The evaluation of the insulation performances of the stator coil for the high power vertical synchronous hydro-generators by monitoring the level of partial discharges”, Electrical Engineering DOI 10.1007/s00202-016-0471-5, Springer, 2016.
C. Hatiegan, I. Padureanu, M.R. Jurcu, M. D. Nedeloni, C. O. Hamat, C. P. Chioncel, S. Trocaru, O. Vasile, O Bădescu, D Micliuc, L. (Filip)Nedeloni, ” Vibration analysis of a hydro generator for different operating regimes”, IOP Conference Series: Materials Science and Engineering, ID no. 032_ICAS2016.
C. Hatiegan, C. P. Chioncel, E. Raduca, C. Popescu, I. Padureanu, M.R. Jurcu, D Bordeașu, S. Trocaru, F. Dilertea, O Bădescu, I.M. Terfăloagă ”Determining the operating performance through electrical measurements of a hydro generator”, IOP Conference Series: Materials Science and Engineering, ID no. 033_ICAS2016.
S Drăghici, O Proștean, E. Raduca, C. Hatiegan, I Hălălae, I. Padureanu, M Nedeloni, ”Determining the operating performance through electrical measurements of a hydro generator”, IOP Conference Series: Materials Science and Engineering, ID no. 034_ICAS2016.
BIBLIOGRAFIE
[1] Albright D.J. et al. "Method and apparatus for automatically index testing a Kaplan turbine", US Patent no. 4.794.455, December, 1988.
[2] Anton, I., Câmpian, C.V., Carte I., „Hidrodinamica turbinelor bulb și a turbinelor pompe – bulb”, Editura Tehnică, București, 1998.
[3] Anton, I., „Turbine hidraulice”, Editura Facla, Timișoara, 1979.
[4] Anton, I. ”Cavitația, vol. I și II”, Editura Tehnică, București, 1998.
[5] Anton, I., "Energetic and cavitational scale-up effects in hydraulic turbine", Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002, ISBN 973-8391-25-3.
[6] Anton, I.M., ”Efectele de scară energetice și cavitaționale la turbinele Francis și Kaplan”, Buletin Științific al Universității „Politehnica” din Timișoara, Tom 44(58), seria Mecanica, 7-36, 1999.
[7] Anton L.E., Baya A., ”Mașini și echipamente hidromecanice”, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2001.
[8] Anton L., Baya A., ”Mecanica fluidelor, mașinilor hidraulice și acționări”, Orizonturi Universitare, Timișoara România 2002.
[9] Anton, V., Popoviciu, M., Fitero, I. ”Hidraulică și mașini hidraulice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978.
[10] Arakelyan V. G., ” Cavitation Effect on Insulation Liquids of Electric Equipment”, ISSN 1068-3712, Russian Electrical Engineering, 2009, Vol. 80, No. 5, pp. 278–285.
[11] Bărglăzan, M. “Turbine hidraulice si transmisii hidrodinamice”, Ed. Politehnica, Timișoara, 2001.
[12] Balint D., Resiga R., Muntean S., Anton I., "Numerical Simulation and Analysis of the Two Phase Cavitating Flow in Kaplan Turbines", Proceedings of the 23rd IAHR Symposium, Yokohama, Japan, 2006.
[13] Balint D., Resiga R., Muntean S., Anton I., "Numerical Study of the Cavitation Phenomenon in Hydraulic Turbines", Proceedings of the 13rd International Conference on Fluid Flow Technologies, Budapest, Hungary, 2006.
[14] Baya, A., ș.a. “Development a new test ring for analysis and control of swirling flows”, In: 3rd International Conference on Energy and Environment. Bucharest, Romania, 2007.
[15] Bordeașu I., ”Eroziunea cavitațională a materialelor”, Editura Politehnica, ISBN (10) 973-625-278-7, ISBN (13) 978-973-625-278-5, Timișoara, 2006.
[16] Bordeașu, I., ș.a. “Influence of the vibratory Test Facility Type and Parameters upon the cavitation erosion evolution”, 25th IAHR Symposiun on Hydraulic Machinery and Systems, Timișoara, România, 2010.
[17] Bordeașu I., Baciu D.I., “Behaviour Research on Erosion Cavity Steels X12CrMoS17 and X22CrNi17 Recorded”, Scientific Bulletin of Politehnica Timișoara, Transactions on Mechanics, vol. 55, nr. 2, Timișoara, 2010, pag. 90-95.
[18] Bordeașu I., Uzelac D., Bikic S., Durdevic M, Ionescu G.C., „Studies Upon Cavitation Erosion of Two Stainless Steel with Martensite-Ferrite Structure”, JAES, vol. 14, nr. 2, 2011, pag.67-76.
[19] Bordeașu I., Mitelea I., Popoviciu M.O., Chirita C., “Method for Classifying Stainless Steels upon Cavitation Erosion Resistence”, Metal 2011, Brno, Cehia.
[20] Bordeașu I., Popoviciu M.O., Mitelea I., Jurchelea A.D., “Research on Cavitation Erosion Behavior of Stainless Steels with Constant Chromium and Variable Nickel Content”, 34th International Conference on Production Engineering, Nis, Serbia, 2011.
[21] Bordeașu I., Mitelea I., Katona S.E., “Considerations Regarding The Behaviour of Some Austenitic Stainless Steels to Cavitation Erosion”, Metal 2012, Brno, Cehia.
[22] Boy J.H., Kumar A., March P., Willis P., Herman H., „Cavitation and erosion resistant thermal spray coatings”, US Army Corps of Engineers, Construction Productivity Advancement Research Program, Construction Engineering Research Laboratories, raport tehnic 97/118, 1997.
[23] Bosioc, A., ș.a. “2D LDV measurements of swirling flow in a simplified draft tube”, The 14th International Conference on Fluid Flow Technologies. Budapest, Hungary, 2009.
[24] Brekke, H., "Analisys of losses in Hydraulic Turbines", Hydraulic Machinery and Cavitation, Ed. Cabrera E et al. Acad. Kluwer Publ., 1996.
[25] Câmpian, C.V., „Curs general de turbopompe”, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 2000.
[26] Câmpian, C.V. „Turbine hidraulice de mică putere și microturbine. Principii de funcționare. Soluții constructive.”, Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2003.
[27] Câmpian C. V., Nedelcu D., Lăcătușu T., ”Determine the corelation between wicket gates angles and servomotors strokes of the Iron Gate I hydropower plant”, SYROM 2001 – Eighth IFToMM International Symposium on Theory of Machines and Mechanisms – Proceedings Vol. III, Bucuresti, 28.VIII – 01.IX, pag 109÷114, 2001.
[28] Câmpian C. V., Nedelcu D., ”The results from index tests performed on the Kaplan turbines”, Proceedings of the International Conference: Clasic and Fashion in Fluid Machinery, October, 18-20, Belgrade, Yugoslavia-Serbia, pp 35-44, 10 pg, 2002, ISBN 86-7083-451-0.
[29] Câmpian, C.V., Nedelcu, D., Dumbravă, C., Grando, I., Cuzmoș, A., „ Sistem de optimizare a funcționării hidroagregatelor din CHE Ruieni, Manual de utilizare”, Raport CCHAPT nr. U-08-400-243, Ianuarie 2008.
[30] Câmpian C.V., Liuba Gh., Frunzăverde D., Anica M., Cuzmoș A., Dumbravă C., Jurcu M., Padureanu I., „ Măsurători de performanță, în perioada de garanție, la turbina TIP KVB 23-15,67 (MODERNIZARE HA2 CHE DRĂGĂȘANI)”. Raport tehnic CCHAPT nr. U-15-400-458, septembrie 2015.
[31] Câmpian, C.V., Liuba, Gh., Frunzăverde, Nedelcu, D., Dumbravă, C., Padureanu, I., Padeanu, C., „Probe efectuate pe HA1 din CHE Retezat pentru creșterea puterii de funcționare”. Raport tehnic CCHAPT nr. U-14-400-362, octombrie 2014.
[32] Câmpian C.V., Nedelcu D., „Cavitation Tip Clearence. Numerical Simulation and Experimental Results”, The 3rd Workshop on Vortex Dominated Flows Timisoara, Romania, Iunie 1 – 2, 2007, publicate în Scientific Bulletin of the “Politehnica” University of Timisoara, Transactions on Mechanics, Vol. 52(66), Fascicola 3, 2007.
[33] Cojocaru V., Balint D., Câmpian C.V., Nedelcu D., Jianu C., ”Numerical Investigations of Flow on the Kaplan Turbine Runner Blade Anticavitation Lip with Modified Cross Section” , Proceedings of the 2nd International Conference on Theoretical and Applied Mechanics 2011 (TAM '11), ISBN 978-1-61804-020-6, pag. 215÷218, Corfu Island, Greece, 2011.
[34] Cojocaru V., Câmpian V. C., Balint D., ”Numerical Analysis of Flow in Kaplan Turbine Runner Blades Anticavitation Lip with Modified Hydrodynamic Profile”, ANALELE UNIVERSITĂȚII “EFTIMIE MURGU”, ANUL XVIII, NR. 1, ISSN 1453 – 7397, pag. 229÷234, Reșița, 2011.
[35] Daniel Balint, Sebastian Muntean, Romeo Susan-Resiga, Sandor Bernad, ”Swirling flow optimization in the spiral case and distributor of kaplan hydraulic turbines”, Workshop on Vortex Dominated Flows – Achievements and Open Problems Timisoara, Romania, June 10 – 11, 2005.
[36] Djelic V., Kercan V., Vujanic V., "Efficiency Scale-up in Refurbished Low Head Kaplan Turbines", 20th IAHR Symposium, August 6-9, 2000, Charlote, USA.
[37] Dordea T., Liuba Gh., ș.a. "Mașini electrice, Parte complementară", Ed. Orizonturi Universitare Timișoara, 270 pag., Timisoara, 2002.
[38] Dunca G., Bucur D.M., Calinoiu C-tin, Izbasoiu E.C., "Experimental analysis of the optimal cam characteristics for a Kaplan turbine", IGHEM 2012, June 27-30, Trondheim, Norway.
[39] Duncan W., “Turbine repair”, Facilities Engineering Branch, Engineering Division, Denver Office, Denver Colorado, 2000.
[40] Fisher, R.K. Jr. Et al. „Method and apparatus for optimizing performance of a Kaplan turbine“, US Patent no 5.754.446, May, 1998.
[41] Florescu, I., „Mașini hidraulice, Note de curs pentru uzul studenților”, Editura ALMA MATER, Bacău 2007.
[42] Gato, L. M. C., & de O Falcao, A. F., ”On the theory of the Wells turbine”, Journal of engineering for gas turbines and power, 106(3), 628633, 1984.
[43] Gh. Liuba, L. Pădeanu, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, C. Pădeanu, ”Serviciul de determinare a parametrilor de funcționare la turbina și generatorul sincron din CHE Remeți”, CCHAPT comanda nr. 2427 din 24.09.2013 Sucursala Cluj – SSH Hidroserv SA.
[44] Gh. Liuba, V.M. Nedelea, L. Pădeanu, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, C. Pădeanu, ”Documentație de expertiză HA după terminarea reparației pentru HA2 din CHE Hațeg”, CCHAPT Contract NR.38 din 08.08.2013 Sucursala Hidrocentrale Hațeg – Hidroelectrica.
[45] Gh. Liuba, C.V. Câmpian, V.M. Nedelea, L. Pădeanu, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, C. Pădeanu, ”Documentație privind monitorizarea si controlul la punerea în funcție a HA1 din CHE Retezat”, CCHAPT comanda nr. 14835 din 02.04.2013 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[46] Gh. Liuba, L. Pădeanu, V.M. Nedelea, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, C. Pădeanu, ” Documentatie privind monitorizarea si controlul la punerea în funcție a HA2 din CHE Retezat”, CCHAPT 15662 din 19.12.2013 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[47] Gh. Liuba, V.M. Nedelea, L. Augustinov, L. Pădeanu, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, C. Pădeanu,” Documentație privind monitorizarea și controlul lucrărilor de reparție HA2 CHE Totești II – LN3”, CCHAPT Contract 62 DIN 06/06/2012 Sucursala Hidrocentrale Hațeg – Hidroelectrica.
[48] Gh. Liuba, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, L. Pădeanu, C. Pădeanu, ”Expertizare stare tehnică stator-rotor HA1 din CHE Ostrovul Mic”, CCHAPT comanda nr. 17295 din 26.08.2014 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[49] Gh. Liuba, L. Pădeanu, V.M. Nedelea, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus C. Pădeanu, ”Determinarea performantelor reale de functionare la HA1 din CHE Totesti I”, CCHAPT comanda 15339 din 22.11.2013 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[50] Gh. Liuba, V.M. Nedelea, L. Augustinov, L. Pădeanu, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, C. Pădeanu, ”Documentație privind monitorizarea și controlul la terminarea reparației și la punerea în funcție a hidrogeneratorului nr. 1 din CHE Păclișa”, CCHAPT Contract 62 DIN 06/06/2012 Sucursala Hidrocentrale Hațeg – Hidroelectrica.
[51] Gh. Liuba, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, L. Pădeanu, C. Pădeanu, ”Probe și verificări hidroagregat HA2 din CHE Carnesti I”, CCHAPT comanda nr. 3936 din 12.09.2014 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[52] Gh. Liuba, C.V. Câmpian, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, L. Pădeanu, C. Pădeanu, ”Încercări complexe cu înregistrarea regimurilor tranzitorii la pornirea și oprirea HA1 din CHE Ostrovul Mare”, CCHAPT comanda nr. 3936 din 12.09.2014 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[53] Gh. Liuba, L. Augustinov, I. Pădureanu, Jurcu Marcel Romulus, L. Pădeanu, C. Pădeanu, ”Expertizare stare tehnică stator-rotor HA1 din CHE Subcetate”, CCHAPT comanda nr. 17295 din 26.08.2014 Sucursala Hațeg – SSH Hidroserv SA.
[54] Gyulai, F. ”Pompe, ventilatoare, compresoare”, Institutul Politehnic “Traian Vuia”, Timișoara, 1998.
[55] Huges F. W., ”Basic Equation of Engineering Science. Schaum’s Outline Series”, Mc Graw – Hill Book, Company New York.
[56] John Park, ”Practical Data Acquisition for Instrumentation and Control Systems”, Elsevier IDC Technologies, 2003.
[57] Kim, T. H., Takao, M., Setoguchi, T., Kaneko, K., & Inoue, M. ”Performance comparison of turbines for wave power conversion”, International Journal of Thermal Science, 2001, 40, 681 – 689.
[58] Kim, T. H., et al. ”Study of turbine with self-pitch-controlled blades for wave energy conversion”, International Journal of Thermal Science, 2002, 41, 101 – 107.
[59] Kovalev N.N., ”Turbine hidraulice. Construcții și probleme de proiectare”, Ed. Mașinostroienie, Leningrad, 1971.
[60] Lăcătușu V., Paveliu I., ”Turbina Kaplan”, Societatea Comercială de Formare a Energeticienilor din România („FORMENERG” – S.A.), 2008.
[61] Liuba,G., "Introducere in teoria masinilor si actionarilor electrice", Editura Politehnica, 2006, ISBN 973-625-297-3.
[62] Măgureanu, R., "Masini si actionari electrice", Editura tehnica, Bucuresti, 1988.
[63] March, P. A., Almquist, C. W., “Flow Measurement Techniques for the Efficient Operation of Hydroelectric Power Plants”, National Institute of Standards and Technology, Metrology for the Americas Conference, Miami, FL, November 1995.
[64] Marginean, I., "Automate programabile", Editura Albastra Cluj, 2005.
[65] Maurizio Di Paolo Emilio, ”Embedded Systems Design for High-Speed Data Acquisition and Control”, Springer International Publishing, Switzerland 2015.
[66] McDonald, A. T., Fox, R. W., & van Dewoestine, R. V., ”Effects of swirling inlet flow on pressure recovery in conical diffusers”, AIAA Journal, 9(10), 20142018, 1971.
[67] Momber A. W., – Cavitation damage to geomaterials in a flowing system, JOURNAL OF MATERIALS SCIENCE 38 (2003) 747– 757.
[68] Muntean S., Susan-Resiga R., Bosioc, A. &Bernard, S., ”Water jet control technique for swirling flows in Francis turbines diffuser”, 3rd International Conference on Energy and Environment. Bucharest, Romania: U.P.B. Sci. Bull., Series C, 2007.
[69] Opaschi, M. „Optimizarea puterii nominale a hidrogeneratoarelor din CHE”, Revista Tehnologia energiei-ICEMENERG nr.2, 2009.
[70] Osterwalder J., "Model testing for Kaplan turbine design, including studies on efficiency scale effects”, Water Power 19, 1967.
[71] Pittner A.M., Câmpian C.V., Nedelcu D., Frunzăverde D., Cojocaru V., ”Stress concentration factors for pin lever of runner blade mechanism from Kaplan turbines”, Proceedings of 3rd WSEAS International Conference on Engineering Mechanics, Structures, Engineering Geology (Emeseg '10), Corfu, 2010-07-2, pag. 181-185, ISSN 1792-4294, 2010;
[72] Poll, H.G., ș.a., „Hydraulic Power Plant Machine Dynamic Diagnosis”, Shock and Vibration, IOS Press, 2006.
[73] Preitl, S., Precup, R.E., "Introducere in ingineria reglarii automate", Ed. Politehnica, Timsoara 2001.
[74] Raabe, J. ”Hydro power. The design, use, and function of hydromechanical, hydraulic, and electrical equipment”, Germany: VDI Verlag, Du¨sseldorf, 1985.
[75] Raghunathan, S., ”A methodology for Wells turbine design for wave energy conversion”, Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers, 209, 221232, 1995.
[76] Raghunathan, S., Curran, R., & Whittaker, T. J. T., ”Performance of the Islay wells air turbine”, Proceedings of the Institution of Mechanical Engineers, 209, 5562, 1995.
[77] Raghunathan, S., Setoguchi, T., & Kaneko, K., ”The well turbine subjected to inlet flow distortion and high levels of turbulence”, Heat and Fluid Flow, 8(2), 1987.
[78] Rogers, G. F. C., & Mayhew, Y. R., ”Thermodynamic and transport properties of fluids (5th ed.,(SI Units))”, Malden, MA: Blackwell, (SI Units), 1995.
[79] Salter, S. H., ”Variable pitch air turbines”, Proceedings of the European wave energy symposium. Edinburgh, pp. 435442, 1993.
[80] Sarmento, A. J. N. A., Gato, L. M., & de O Falca`o, A. F., ”Wave-energy absorption by an OWC device with blade-pitch controlled air turbine”, Proceedings of the Sixth International Offshore Mechanics and Arctic Engineering Symposium, American Society of Mechanical Engineers, 2, 465473, 1987.
[81] Sick, M., ș.a., „Numerical Prediction of Flow Induced Dynamic Load in Water Turbines: Recent Developments and Results”, Hydro 2007 Conference, Granada, Spain, octombrie 2007.
[82] S.L.Dixon, C.A. Hall, „Fluid Mechanics and Thermodynamics of Turbomachinery”, Published by Elsevier Inc., Seventh edition 2014, ISBN: 978-0-12-415954-9 (pp 1-38; 361-418).
[83] Spurk, J.H., Grein, H., "Performance prediction of hydraulic machines by dimensional considerations", Zurich, 1992.
[84] Stănucă A., Tarhon C., Andrei D., ”Proiectare în hidroenergetică în lumina cerințelor actuale ale economiei naționale”. Energetica 38. 1990 nr. 3 – 4.
[85] Stelzer, R. S. & Walters, R. N., ”Estimating reversible pump-turbine characteristics”, Engineering Monograph No. 39 A Water Resources Technical Publication, U.S. Department of the Interior, 1977.
[86] Susan-Resiga, R., ș.a. ”Hydrodinamic design and analysis of a swirling flow generator”, The 4th German Romanian workshop on TurboMachinery Hidrodynamics. Stuttgart, Germany, 2008.
[87] Susan-Resiga, R., ș.a. „Analysis and prevention of vortex brekdown in the simplied discharge cone of a Francis turbine”, Journal of Fluids Engineering, 2010.
[88] Tomas, L. ș.a., „An Approach for Kaplan Turbine Design, Hydraulic Machinery and Systems”, în: Proceedings of 22nd IAHR Symposium on Hydraulic Machinery and Systems, Stckholm, 2004.
[89] Vînătoru, M., „Conducerea automata a proceselor industriale”, vol. II, EUC – Editura Universitaria Craiova, 2008, ISBN: 978-973-746-437-8, 205 pag.
[90] Weili L., Xingqi L., Lefu Z., Pong L., Wei X., „Investigation of tip leakage flow in Kaplan turbine”, Proceedings of the 23rd IAHR Symposium, Yokohama, Japan, 2006.
[91] Wells, A. A., ”Fluid driven rotary transducer”, British Patent 1595700, 1976.
[92] White, F. M., ”Fluid mechanics”, New York, NY: McGraw-Hill, 2011.
[93] Xiao R.F., și Wang Z.W., „Dynamic Stress Characteristics of Kaplan Turbine Blades”, Ed. Science&Technologie, 2007.
[94] Yedidiah, S., ”The meaning and application-limits of Thoma’s cavitation number”, In J. W. Hoyt (Ed.), Cavitation and polyphase flow forum—198 (1, pp. 4546). New York, NY: American Society of Mechanical Engineers, 1981.
[95] Young, F. R., ”Cavitation”, New York, NY: McGraw-Hill, 1989.
[96] Zdravko Karakehayov, ”Data acquisition Apllications”, Intech Publisher, 2012.
[97] Zlatanovici, R., ș.a. ”Determinarea diagramelor P-Q reale la HA1,2 CHE Ruieni”, ICEMENERG, Bucuresti, 2002.
[98] Zanette J., Imbault D., Tourabi A., ”A design methodology for cross flow water turbines”, Renewable Energy, Vol. 35, Issue 5, May 2010, Pergamon-Elsevier Science Ltd., England.
[99] ********** „Instalație de măsură debite și protecție”, Specificațiile instalaților, AZEL Designing Group SRL.
[100] ********** „Field acceptance tests to determine the hydraulic performance of hydraulic turbines, storage pumps and pump turbines”, International standard IEC 60041-2003.
[101] ********** Revision of Publication 41 and 198: International code of field acceptance tests to determine the hydraulic performance of hydraulic turbines, storage pumps and pump – turbines. International Electronical Commission. March 1985.
[102] *********** „Hydraulic Turbines, storage pumps and pump-turbines–Model acceptance tests”, IEC 60193 1999-11.
[103] ********** VOITH. Prospect 1990.
[104] ********** „VPA 323 Analizor de parametrii electrici si parametrii de proces”, Specificatile produsului, Digitline Automatizări SRL.
[105] ********** „Software pentru aplicații industriale”, Specificatile softului, Digitline Automatizări SRL.
[106] ********** „Istoric Sucursala Hidrocentrale Hațeg”, Hidroelectrica SA.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect InnoRESEARCH – POSDRU1591.5S132395 [308084] (ID: 308084)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.