Proiect Ingineria Sistemelor DE Productie 3

1. DATE INITIALE

Tema proiectului:Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului….

Conditii generale: beneficiar, executant, cadru legislativ, volum de productie, conditii si termene de livrare etc.

2. ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE

2.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP)

2.2 Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL)

2.3 Planul de productie director (PPD)

3. PARAMETRII DE PROGRAMARE SI CONDUCERE A PRODUCTIEI

3.1 Determinarea tipului de productie

3.2 Stabilirea formei de organizarea a productiei

3.3 Calculul numarului de masini unelte

3.4 Calculul lotului de fabricatie optim

3.5 Stabilirea lotului de fabricatie economic

4. VARIANTA I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

4.1 Calculul lotului economic de transport

4.2 Durata ciclului de productie

4.3 Perioada de repetare a loturilor

4.4 Calculul costului de productie

4.5 Elaborarea programelor de lucru

4.6 Corelarea programelor de lucru cu PPD

5. VARIANTA A-II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI DATE IMPUSE

5.1 Identificarea resurselor de productie

5.2 Structura organizatorica a atelierului de productie

5.3 Elaborarea retelei logice a proiectului

5.4 Programarea si conducerea proiectului prin durate

5.5 Programarea si conducerea proiectului prin resurse

5.6 Ordonantarea lucrarilor din proiect

5.7 Selectarea scenariului optim

5.8 Corelarea scenariului optim cu PPD

5.9 Amplasarea optima a resurselor

5.10 Calculul costului de productie

6. COMPARAREA VARIANTELOR

6.1 In functie de timpul mediu de executie pe unitatea conventionala

6.2 In functie de gradul de incarcare a resurselor

6.3 In functie de costul de productie

30 pagini

=== PROIECT INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCTIE 3 ===

1. DATE INITIALE

Tema proiectului:Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului….

Conditii generale: beneficiar, executant, cadru legislativ, volum de productie, conditii si termene de livrare etc.

2. ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE

2.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP)

2.2 Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL)

2.3 Planul de productie director (PPD)

3. PARAMETRII DE PROGRAMARE SI CONDUCERE A PRODUCTIEI

3.1 Determinarea tipului de productie

3.2 Stabilirea formei de organizarea a productiei

3.3 Calculul numarului de masini unelte

3.4 Calculul lotului de fabricatie optim

3.5 Stabilirea lotului de fabricatie economic

4. VARIANTA I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

4.1 Calculul lotului economic de transport

4.2 Durata ciclului de productie

4.3 Perioada de repetare a loturilor

4.4 Calculul costului de productie

4.5 Elaborarea programelor de lucru

4.6 Corelarea programelor de lucru cu PPD

5. VARIANTA A-II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI DATE IMPUSE

5.1 Identificarea resurselor de productie

5.2 Structura organizatorica a atelierului de productie

5.3 Elaborarea retelei logice a proiectului

5.4 Programarea si conducerea proiectului prin durate

5.5 Programarea si conducerea proiectului prin resurse

5.6 Ordonantarea lucrarilor din proiect

5.7 Selectarea scenariului optim

5.8 Corelarea scenariului optim cu PPD

5.9 Amplasarea optima a resurselor

5.10 Calculul costului de productie

6. COMPARAREA VARIANTELOR

6.1 In functie de timpul mediu de executie pe unitatea conventionala

6.2 In functie de gradul de incarcare a resurselor

6.3 In functie de costul de productie

Proiect de an la disciplina ISP

1. DATE INITIALE

1.1 Tema proiectului: Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea a 3 repere cu tehnologiile T1, T4, T3 ce sunt parte componenta a produsului P – bloc hidraulic.

Reper R1

Reper R3

Reper R4

Codificarea operatiilor si a resurselor

Codificarea operatiilor

Denumirea operatiei este trecuta in cod cu litera majuscula:

Debitare – D

Frezare – F

Strunjire – S

Tratament termic – TT

Rectificare – R, respectiv RP pentru rectificare plan si RU rotund

Control final – C

Rabotare – RB

Gaurire – G (daca gaurirea se realizeaza pe strung se codifica cu S)

Dupa fiecare cod al operatiei se pun 2 indici.

Ex. G53

5 – prima cifra reprezinta numarul reperului

3 – a II-a cifra reprezinta numarul de ordine a operatiei respective pentru reperul analizat

Codificarea resurselor

Se considera ca resursele sunt cate una din fiecare tip si se noteaza cu R.

1.2 Conditii generale: beneficiar, executant, cadru legislativ, volum de productie, conditii si termene de livrare

Beneficiar: S.C. Sheva S.R.L.;

Executant: Facultatea de Inginerie Mecanica, Universitatea „OVIDIUS” Constanta;

Volum de productie: 480 buc/an;

Conditii si termene de livreare: 4 transe trimestriale cu urmatoarele valori: 100; 140; 140; 100;

Regim de lucru: 1 schimb a 8 ore/zi;

Perioada de asamblare: 2 saptamani (10zilelucratoare).

Date initiale:

1. Procese tehnologice:Tu; timp de pregatire – incheiere, resurse, operatii;

2. Salariul operatorului direct (Sk): 32.400 lei/ora;

3. Salariul operatorului reglor: 36.800 lei/ora;

4. Cota orara (ak): 31.600 lei/ora;

5. Coeficientul P=10;

6.Coeficientul E=0,2;

7. Cota de amortizare 0,1;

8. Costul de semifabricat intre 28.600…56.500lei;

9. Costul Rf=140.

2.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem.De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsistem.La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar aceasta in subansambluri. Aceasta categorisire logica de dezagregare poate fi facuta pana la nivelul entitatilor individuale din sistem numite piese, in mod conventional.

SDP este condusa ,de cele mai multe ori, pana la nivelul elementar, adica pana la obtinerea pieselor componenete ale sistemului.

2.2 Structura de dezagregare a lucrărilor (SDL)

O problema majora in managementul proiectelor este aceea de a identifica cu precizie tot ceea ce trebuie realizat pentru atingerea obiectivului propus. Cu alte cuvinte, identificarea tuturor lucrarilor au condos la realizarea proiectului. Structura SDL este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect. Reprezentarea poate fi realizata sub forma de arborescenta.

Intre SDP si SDL exista o legatura indisolubila. Utilizarea codurilor SDL permite structurarea proiectului la diferite niveluri.

2.3 Planul de productie director (PPD)

Planul director reprezinta instrumentul ce sta la baza planificarii si programarii productiei. El se intocmeste pentru o perioada de 1 an, impartit pe trimestre (in numar de 4). Planul de productie director tine cont de urmaotarele:

– cantitatea bruta necesara realizarii reperului determinata din SDP (structura de dezagregare a produsului)

– stocuri, informatie colectata din cadrul serviciilor de gestionare a stocurilor

– cantitatea neta calculata ca diferenta intre CB si S determinand volumul de productie anual

– conditii de livrare ce tin cont de perioada de asamblare a reperelor (2 saptamani).

3. PARAMETRII DE PROGRAMARE SI CONDUCERE A PRODUCTIEI

3.1 Determinarea timpului de productie

Pentru determinare timpului de productie se foloseste o metoda cantitativa calitativa care ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor ce se executa pe locurile de munca.

Formula de calcul este:

Fn= z*ks*h= 240*1*8= 1920 ore/an

z=240 zile/an

Reperul R1

Reperul R4

Reper R3

3.2 Stabilirea formei de organizare a productiei

Reperul R1 forma de organizare succesiva

Reperul R4 forma de organizare mixta

Reperul R3 forma de organizare mixta

3.3 Calculul numarului de masini si gradul de incarcare al masinilor unelte

Relatia de calcul este:

mk=a+b

a- parte intreaga

b- parte fractionala

mak- numar de masini adoptat in care mak=a+1

Reper R3

Reper R4

Reper R3

3.4 Calculul lotului de fabricatie optim

Lotul de fabricatie optim reprezinta cantitatea de piese lansata in fabricatie care minimizeaza limita costului de productie CT(N). Anuland derivata functiei CT(N) se determina lotul de fabricatie optim nou cu relatia:

– organizare succesiva: Zs= Xs/Rg

– organizare mixta: Zm= Xm/Rg

– organizare paralela: Zp= Xp/Rg

ne=Ng/Ne – numarul de loturi ce se lanseaza in fabricatie

C1- costuri curente

Cm – costul semifabricatului

Cr =1/60 Tuk*Sk – costuri cu retributia personalului

Cif =1/60 Tuk*ak*mk – costuri cu intretinerea si functionarea capacitatilor de productie pe durata lucrului efectiv

Cind =Rf/100*Cr – costuri indirecte de sectie de fabricatie

Reper R1

L=A+B

Ng1=700

Cm=29.300 lei

L= A+B= 211.434

Reper R4

L=A+B

Ng4=780

Cm=32.250 lei

L= A+B= 189.810

Reper R3

L=A+B

Ng3=960

Cm=47.100 lei

L=A+B= 261.890

3.5 Stabilirea lotului de fabricatie economic

Valoarea lotului de fabricatie optim, obtinut prin calcul trebuie rotunjita in plus sau in minus, la o valoare intreaga care sa se cuprinda intr-un numar exact de ori in valoarea volumului de productie Ng. Aceasta noua valoare, notata cu Nc reprezinta lotul economic.

Raportul Nc=Ng/Ne – reprezinta numarul de loturi ce se lanseaza in fabricatie in perioada analizata.

Reperul R1: Ne=175

N0=172,52

Reperul R4: Ne=190,12

N0=190,12

Reperul R3: Ne=240

N0=375,84

4. VARIANTA A I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

4.1 Calculul lotului economic de transport

In cadrul organizatiilor mixte transmiterea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul se face pe fractiunii din lotul economic, numite loturi de transport Nt: 1NtNe

Valoarea optima de transport se calculeaza cu relatia:

Ct=15.000

Valoarea obtinuta trebuie conectata astfel incat sa se obtina un submultiplu intreg al lotului economic Ne. Aceasta valoare, notata cu Nte se numeste lotul de transport economic.

Ct – costul mediu al unui transport pentru intreg fluxul tehnologic

numarul de loturi de transport, pe durata unui ciclu de productie complet.

Reper R1

Reper R4

Reper R3

Ne1=175

Nte=35 nte= Ne3/Nte= 175/35=5 loturi

Nt01=45,77

Ne4=195

Nte=65 nte= Ne/Nte= 195/65=3 loturi

Nto4=53,33

Ne3=240

Nte=80 nte= Ne3/Nte= 240/80=3 loturi

Nt03=89,71

4.2 Durata ciclului de productie

Reper R1

Tcs= 175*53,1=9.292,5=154,87 ore

Reper R4

Tcm= 65*96,8+(195-65) *26,4= 9.724=162,06 ore= 157,13 ore

Reper R3

Tcm= 80*63,2+(240-80)*10,2= 6.688= 111,46 ore

4.3 Perioada de repetare a loturilor (Tr)

Reper R1:

Reper R4:

Reper R3:

4.4 Calculul costului de productie

CT=C1+C2+C3+ C4

Reper R1

CT=C1+C2+C3+C4 C1=126.084

C2=1.208 lei

V=0,61

M=0,32

C3=1.242

C4=176.785,71

CT=334.248 lei

Reper R4

CT=C1+C2+C3+C4 C1=208.684

C2=973 lei

V=0,57

M=0,33

U=1.538.025

C3=1.971

C4=

CT=380.858 lei

Reper R3

CT=C1+C2+C3+C4 C1=162.292 lei

C2=1.091 lei

V=0,64

M=0,23

C3=1.202 lei

C4=131.770 lei

CT=296.355

4.5 Elaborarea programelor de lucru

Timpul unitar [min/buc Ne/60= ore/lot]

Decalajele (organizatie mixta):

Reper R1 – organizare succesiva

Reper R4

N=Ne=195 Nt=Nte=70

D1-2= 65*6,6=429= 7,15 ore= 1 zi

D2-3= 65*15,4= 1.001= 16,68 ore= 2 zile

D3-4= 195*17,6-(195-65)*6,6=2.574= 42,9 ore= 5,25 zile

D4-5= 65*6,6= 429= 7,15 ore=1 zile

D5-6= 195*19,8-(195-65)*15,4= 1.859= 30,98ore= 4 zile

D6-7= 195*15,4-(195-65)*11= 1.573= 26,21ore= 3,25 zile

D7-8= 195*11-(195-65)*4,4= 1.573= 26,21 ore= 3.25 zile

Reper R3

N=Ne=240 Nt=Nte=80

D1-2= 80*4,2=336= 5,6 ore= 0,75 zile

D2-3= 240*7,4-(240-80)*5,4= 912= 15,2 ore= 2zile

D3-4= 240*5,4-(240-80)*4,8= 528= 8,8 ore= 1 zi

D4-5= 80*4,8= 394= 6,4ore= 0,75zile

D5-6= 80*7,2= 576= 9,6ore= 1,25 zile

D6-7= 240*8,3*-(240-80)*5,2= 1160= 19,33ore= 2,5zile

D7-8= 240*5,2-(240-80)*4,8= 480= 8 ore= 1 zi

D8-9= 240*4,8-(240-80)*3,8= 544= 9,06ore= 1 zi

D9-10= 80*3,8= 304= 5,06 ore= 0,5 zile

D10-11= 240*7,6-(240-80)*4,5= 1.104= 18,4ore= 2,25 zile

4.6 Corelarea programelor de lucru cu PPD

Timpul de lucru pentru un lot este :

– pentru R1= 19,5 zile

– pentru R4= 21,5 zile

– pentru R3= 15,25 zile

5. VARIANTA A-II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI DATE IMPUSE

5.1 Identificarea resurselor de productie

Resursele vor fi cate una din fiecare tip

R1= FA400 R6=SNB400

R2= SH600 R7= BC

R3= FU32 R8= TT

R4= RP400 R9=RU320

R5= G16

5.2 Structura organizatorica a atelierului de productie

5.3 Elaborarea retelei logice a proiectului

Reteaua logica de reprezentare grfica a unor elemente specifice managementului proiectelor, cum sunt : activitati ,durate, resurse,etc.

Retelele logice pot fi reprezentate in diferite moduri. Activitatile sunt reprezentate prin segmente orizontale ingrosata; iar legaturile dintre activitati prin sageti. Durata ficarei activitati este precizata alaturat in zile lucratoare.

Reprezentarea proiectelor cu ajutorul retelelor logice asigura facilitate multiple in abordarea problemelor de rezolvat cu ajutorul calculatorului.

Pe langa aceste facilitate, retelele logice prezinta si avantajul ca pot fi usor tratate cu tehnici manageriale de programare si conducere,obtinindu-se in felul acesta, diferite scenario de realizare aproiectului.

Practica demonstreaza ca, in multe cazuri, scenariul elaborate initial nu este intotdeauna convenabil, datorita unor cause ce sunt depistate dupa elaborarea scenariului( depsirea bugetului alocat pentru proiect, repartizarea necorespunzatoare a resurselor, depasirea unor termene intermediare).

5.4 Programarea si conducerea proiectului prin durate

* Datele CMD se obtin prin tratarea relatiei logice aproiectului in raport cu o scara de timp ce are ca origine o data t0 si se deruleza spre viitor . Intrebarea la care raspund intuitiv acest tip de date este : daca proiectul incepe la momentul t0 cand se va termina el si care sunt termenele intermediare importante?.

* Datele CMT es obtin prin tratarea retelei logice a proiectului in raport cu o scara de timp ce are ca origine de data tf si se deruleaza spre trecut. Intrebarea la care raspund intuitiv acest tip de date este : daca proiectul de inchiere la momentul tf cand trebuie sa inceapa el si care sunt termenele intermediare important?

* Marja fiecarei activitati este definite ca diferenta intre data de inceput CMT si data de inceput CMD. Calculul marjelor activitatilor se realizeaza cu scopul de a determina activitatile ce alcatuiesc drumul critic pentru reteaua analizata . Acest calcul impune realizarea unei corespondente a scarilor de timp utilizate la calcularea datelor CMD respective CMT.

In general, se considera ca,daca marja unei activitati este nula . activitatea respective nu poate sa aiba intarziere.

Acest lucru nu este adevarat, cel putin in maniera de tratare aceasta lucrare.

Drumul critic este definit ca ansamblu (si nu ca succesiune )de activitati a caror marja este nula . Drumul critic, determinat in acest mod nu este intotdeauna cel mai scurt, pornind de la inceputul spre sfarsitul proiectului.

In calculul datelor CMD timpul se scurge in sensul sau natural si, in consecinta , succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea nu este inceputa ; inceputul activitatii;activitatea este in curs de desfasurare; sfarsitul activitatii; activitatea este terminata..

. In calculul datelor CMT timpul se scurge in sens invers celui natural.Deci succesiunea de stari a fiecarei activitati este urmatoarea :activitatea este terminate ; sfarsitul activitatii;activitatea este in curs de desfasurare ; inceputul activitatii; activitatea nu este inca inceputa.

Pana aici s-a presupus ca asupra activitatilor din proiect nu actioneaza nici un fel de restrictii. In realitate astfel de restrictii sunt destul de frecvente.Ele pot avea cause multiple , dar doua din acestea sunt preponderente: clauzele contractuale si indisponibilitatea temporara a unor resurse. Intrucat restrictiile se intervin in managementul proiectelor in functie de timp sunt de natura tempotala , aceste restrictii sunt cunoscute sub denumirea generala de “date impuse’’.

Algoritmii utilizati pe diferite calculatoare efectueaza analiza acestor date dupa tehnici care variaza foarte mult .

In aceasta lucrare ,se prezinta o tehnica relative simpla si des utilizata,in jurul careia se pot dezvolta numertoase variante.

In cadrul acestei tehnici se considera patru timpi de date impuse , care se pot exprima dupa cum urmeaza :

NU POATE INCEPE INAINTE DE. De exemplu , activitatea T nu poate incepe inainte de 1 septembrie , intrucat aceasta activitate consta in efectuarea unui tratament termic intr-un cuptor care pana la data respectiva , se afla in receptie.

NU SE POATE TERMINA INAINTE DE. De exemplu , activitatea T nu se poate termina inainte de 1septembrie , pentru ca aceasta activitate consta in mentinerea in functie a unui echipament vechi care va fi inlocuit cu altul nou la data mentionata .

NU POATE INCEPE DUPA .De exemplu , activitateaT nu poate incepe dupa 1 octombrie, pentru ca activitate consta in dechiderea festiva a unui an nou universitar care, prin hotararea senatului universitatii, a fost stabilita la acea data .

NU SE POATE TERMINA DUPA. De exemplu,activitatea T nu se poate termina dupa 10 octombrie,pentru ca data mentionata este data limita de livrare a unui utiolaj catre client.

Aceste patru tipuri de date impuse fac parte din doua categorii distincte:NU INAINTE ( nu poate incepe inainte de si nu se poate termina inainte de),NU DUPA (nu poate incepe dupa si nu se poate termina dupa).

Calcularea analitica a marjelor –– Fara Date Impuse

Calcularea analitica a marjelor –– Cu Date Impuse

5.5 Programarea și conducerea proiectului prin resurse

1) Definirea calendarelor resurselor

Orice resursă este reprezentată prin calendar. În acest caz noțiunea de calendar capătă un nou sens particular: descrierea eșalonată în timp a numărului de unități de muncă pe care resursa îl poate consacra activităților din proiect. Eșalonarea este realizată în zile. Alocarea unei resurse pentru o anumită activitate din proiect constă în disponibilizarea unei părți din calendarul resursei, în scopul realizării activității respective. Pot fi alocate mai multe resurse uneia și mai multe operații.

2) Încărcarea calendarelor

Încărcarea calendarelor CMD se efectuează pornind de la începutul calendarelor spre viitor, utilizând întreaga suprafață disponibilă, în sensul de parcurgere.

Utilizarea tuturor spațiilor libere din calendare reprezintă condiția de bază pentru obținerea unor scenarii de planuri de sarcină și programe de lucru cu durată minimă.

La încărcarea activităților pe calendarele resurselor corespondente, trebuie să se respecte, cu strictețe, legăturile de dependeță din rețeaua logică a proiectului.

Încărcarea calendarelor CMT se efectuează pornind de la sfârșitul calendarelor spre trecut.

3) Lisajul planurilor de sarcini – are drept scop eliminarea supraîncărcărilor resurselor utilizate în proiect. Aceasta se realizează prin decalarea operațiilor spre viitor (în cazul în care analiza PERT – sarcină decurge din calculul PERT – timp CMD). Decalajul trebuie să fie cât mai mic posibil, pentru a nu prelungi inutil durata de realizare a proiectului.

Astfel, cu toate că analiza PERT – sarcină necesită efectuarea unui singur calcul PERT – timp (de regulă CMD), lisajul impune efectuarea întregului calcul PERT – timp, atât CMD cât și CMT.

4) Programuil de lucru – se obține prin proiectarea activităților din planurile de sarcini ale resurselor pe scara de timp CMD și CMT.

5.6 Ordonanțarea lucărilor din proiect

Ordonanțarea , indiferent de tipul său, cuprinde trei etape: alcătuirea listei de activități; încărcarea calendarelor resurselor cu activitățile din listă, obținându – se astfel planurile de sarcină ale resurselor; proiectarea activităților din planurile de sarcini pe scară de timp CMD și CMT în funcție de tipul ordonanțării, obținându – se astfel programul de lucru pentru realizarea proiectului. Pentru a parcurge aceste etape este necesar ca, mai întâi, să se identifice resursele ce intervin în proiect.

Criteriile ce stau la baza elaborării listei de activități enunțate în ordinea importanței sunt următoarele:

Criteriul legăturii din rețea.

La ordonanțarea ÎNAINTE orice predecesor se situează în listă înaintea succesorilor săi direcți sau indirecți;

La ordonanțarea ÎNAPOI orice succesor se situează în listă înaintea predecesorilor direcți sau indirecți;

Criteriul datei impuse

Activitățile cu date impuse au prioritate la plasarea în lista de activități.

Criteriul marjei

Activitățile cu marja cea mai mică au prioritate în lista de activități.

Criteriul ordinii de declarare a activității

Primul venit, primul sosit.

Criteriul duratei activităților

Activitățile cu durata cea mai mare au prioritate în lista de activități.

Ordonanțarea se poate efectua în două variante: ordonanțarea ÎNAINTE (CMD) și ordonanțarea ÎNAPOI (CMT).

La ordonanțarea ÎNAINTE (CMD), încărcarea calendarelor resurselor cu activitățile din proiect se face începând de la o dată inițială t0 către viitor.

5.8 Calculul costului de productie in cazul loturilor diferite

Acest calcul ia in considerare mai multe repere ce se fabrica simultan, pe resurse de productie cumune , costul raportindu-se la unitatea conventionala, reprezentind o pies fictive, obtinuta doar din calcule, ca o medei aritmetica a pieselor reale existente in fabricatie.

Astfel, termini ce intervin in relatia de calcul a costurilor curente C1 se determina astfel:

Cm= [lei/buc]

unde:

p este numarul de repere diferite fabricate simultan pe aceleasi resurse de productie.

Costurile cu retributia lunara a operatorilor direct productivi Cr se determina tinind cont de timpul efectiv de utilizare a fiecarei resurse in parte, respective:

Cr= [lei/buc]

In care :

si reprezinta retributia orara a operatorilor direct ice deservesc resursele de productie i ;

hi este numarul de ore de utilizare pentru fiecare resursa;

Nj este lotul de fabricatie specific fiecarui reper j.

Costurile de intretre si functionare Cif se determina astfel:

Cif= [lei/buc]

In care aireprezinta cota orara de intretinere si functionare a fiecarei resurse de productie i.

Costurile indirecte Cind se calculeaza astfel:

Cm= [lei/buc]

Categoriile de costuri fixe A si B se determina astfel:

NT=

A= [lei/lot]

B= [lei/lot]

L=A+B

C2=

C3= unde NgT reprezinta insumarea volumelor de productie ale reperelor:

NgT=

U=(NT∙C1+L)∙V∙M∙E

V=

M= Tc se ia din programul de lucru;

Tr=NT∙Rg

C4= reprezinta costul de amortizare a resurselor.

Costul total pe uc se calculeaza astfel:

CT=C1+C2+C3+C4

Pentru C:

C=111 500

C=37 166 lei

C=3 699 lei

C=3 607,6 lei

C=5 178,6 lei

C=49 650 lei

N=600

A=1 674 522

B=1 307 186

L=2 981 708

C=4 969,5 lei

V=0,84

M=0,0015

T=37

T=24 000

R=40

U=8 258,4

C=2,86 lei

C=117,1 lei

C=54 739,49 lei

6. COMPARAREA VARIANTELOR

6.1.In functie de timpul mediu de executie pe uc

Timpul mediu de executie pe uc este luat ca o suma aritmatica ,doar in calcul si este deci mai mic decat celelalte durate.

6.2.In functie de gradul de incarcare al resurselor

La incarcarea resurselor pe operatii avem si intensitati mai mari de 100% fata de incarcarea resurselor la ordonantare unde avem numai intensitatea de 100%.

6.3.In functie de costul de productie

Costul de productie calculate pe uc este mult mai mic ,deoarece este rezultat dintr-o suma algebrica.