Proiect Informatic Stocuri

Cuprins

Cap.I Introducere……………………………………………………………………….2

Motivatie si metode stiintifice folosite………………………………………………2

Elemente teoretice funfamentale……………………………………………………2

Probleme teoretice…………………………………………………………………..4

Cadru legislativ..…………………………………………………………………….5

Cap.II Studiu de caz…………………………………………………………………….6

2.1 Prezentarea Societății Comerciale S.C. RO-STAR S.A…………………………..6

2.2Evaluarea elementelor de active si pasiv…………………………………………..11

2.3 Valorificarea informatiei contabile in managementul financiar contabil prin creerea unui sistem suport …………………………………………………………….14

2.4 Audit sistem informatic…………………………………………………………….14

2.5 Aplicatie informatica……………………………………………………………….19

Cap.III Concluzii……………………………………………………………………….38

Cap.IV Bibliografie…………………………………………………………………….40

=== proiect informatic stocuri ===

Cuprins

Cap.I Introducere……………………………………………………………………….2

Motivatie si metode stiintifice folosite………………………………………………2

Elemente teoretice funfamentale……………………………………………………2

Probleme teoretice…………………………………………………………………..4

Cadru legislativ..…………………………………………………………………….5

Cap.II Studiu de caz…………………………………………………………………….6

2.1 Prezentarea Societății Comerciale S.C. RO-STAR S.A…………………………..6

2.2Evaluarea elementelor de active si pasiv…………………………………………..11

2.3 Valorificarea informatiei contabile in managementul financiar contabil prin creerea unui sistem suport …………………………………………………………….14

2.4 Audit sistem informatic…………………………………………………………….14

2.5 Aplicatie informatica……………………………………………………………….19

Cap.III Concluzii……………………………………………………………………….38

Cap.IV Bibliografie…………………………………………………………………….40

Cap.I Introducere

Motivatie si metode stiintifice folosite

Importanța definitorie a abordării economice decurge din viabilitatea acestei analize în ceea ce privește explicarea comparativă a decalajelor instituționale și de performanță economică între țări.

Motivația esențială a alegerii acestei teme de analiză decurge din convingerea mea asupra necesității recunoașterii rolului determinant al instituțiilor și aranjamentelor instituționale în procesele de schimbare socială și pentru performanța economică. În abordarea adoptată, instituțiile sunt interpretate ca regularități ale acțiunii umane recurente, adică reguli făcute de om (nu limite fizice, naturale), cu rolul de a constrânge comportamentele arbitrare și oportuniste care pot fi adoptate în cadrul relațiilor interpersonale. Înțelegerea mutualității instituțiilor și comportamentului uman, precum și a implicațiilor economice și politice ale acestei interdependențe, a însemnat sporirea importanței instituțiilor în teoria economică și a potenței explicative a analizei instituționale.

Abordarea aspectelor invocate, complexe prin natura teoretică și implicațiile lor, m-a determinat să organizez studiul într-o succesiune de analize interferente tematic și ideatic. În capitolele lucrării am încercat să sintetizez aspectele definitorii ale analizei instituțiilor, atât în plan conceptual, dar și tematic și metodologic.

Posibilitatea de a consulta unele dintre cele mai avizate lucrări apărute în literatura de specialitate mi-a fost facilitată de accesul la biblioteca si de internet.

Elemente teoretice fundamentale

Filozofia contemporană a științei este, în mare măsură, o reacție împotriva empirismului și pozitivismului logic și a ideilor lui Karl Popper, abordări care au rămas totuși suficient de influente în rândul filozofilor științei și economiștilor.

Filozofia empiristă, ca abordare generală care include pozitivismul logic, se întemeiază pe postulatul că nu poate exista teorie în absența observației, adică o propoziție teoretică este adevărată numai dacă se întemeiază pe o propoziție neteoretică, deci pe observație. Aceasta înseamnă că evaluarea teoriilor (științifice) presupune confruntarea aserțiunilor analitice ale acestora cu realitatea, în ciuda existenței a numeroase categorii și teorii economice incapabile să satisfacă standardele pozitiviste de

evaluare a acestora, de testare a ipotezelor cu conținut empiric. În viziunea empirist-pozitivistă, menirea teoriei economice constă în a consemna regularitățile statistice, cantitative, ale comportamentului uman, formulând astfel legi apte să producă „previziuni” și să fie „confirmate” prin noi probe statistice.

Individualismul metodologic se întemeiază pe necesitatea analizării instituțiilor și

normelor sociale în termenii acțiunilor individuale, în timp ce holiștii arată că o structură socială nu poate fi explicată decât printr-o altă structură socială (individul nu există nici ca sursă de decizie, nici ca obiectiv de justiție). Recent, există chiar din partea sociologilor unele tendințe de abandonare a unor asemenea poziții holiste tradiționale: „existența regularităților sociale nu implică faptul că toate comportamentele individuale pot fi deduse direct sau indirect din structurile sociale, nici că ele ar putea fi considerate produsul acestei structuri”. Unii teoreticieni sprijină însă ideea necesității unui revizionism metodologic, de conciliere a pozițiilor metodologice antagoniste. Spre exemplu, Geoffrey Hodgson (1988) este printre cei care indică oportunitatea unei poziții „instituționalist metodologice”, întemeiat pe acceptarea unui anumit grad de spontaneitate și, în același timp, de determinism în formarea anticipărilor și planurilor individuale. Această abordare decurge din recunoașterea faptului că instituțiile sociale

exercită un efect semnificativ asupra comportamentului uman.

Principiul metodologic inevitabil al subiectivismului se referă la caracterul subiectiv al preferințelor și evaluărilor omului care alege și acționează. Adoptarea subiectivismul a revoluționat în mod decisiv teoria valorii, cu implicații generale asupra rolului omului de știință și al economistului, în particular. În teoria alegerii, elementul subiectiv al alegerii îl constituie preferințele și evaluările care, în condițiile unor constrângeri instituționale de natură obiectivă, determină alternativa maximizatoare.

În condițiile unei abordări subiectiviste, rolul economistului observator este mult diminuat de imposibilitatea deslușirii/pătrunderii în evaluările subiective ale actorilor. Ca urmare, economistul are un rol predominant explicativ, axat pe „teoria schimbului“ și pe explicarea armonizării schimburilor în cadrul procesului de piață. Pretențiile economiștilor în ceea ce privește problema măsurării în știința economică creează confuzie și totodată incapacitatea istorică a acestora în stabilirea unei sinteze efective definitive bazate pe teoria subiectivă a valorii.

Probleme teoretice

La nivel mondial, International Accounting Standards Committee (IASC) a avut un rol decisiv în procesul de armonizare. IASC este un organism profesional international, creat în 1973, cu scopul de a elabora si publica, în interes general, norme contabile internationale pentru elaborarea situatiilor financiare. Mai mult, organismul are sarcina de a promova acceptarea si aplicarea normelor proprii în întreaga lume, pentru atenuarea diferentelor dintre sistemele contabile nationale.

Putem vorbi de o „aroma" anglo-saxona adusa legislatiei contabile românesti. Rezultatul acestei asistente de specialitate s-a concretizat initial prin aparitia OMF nr. 403/1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu directiva a IV-a europeana si cu Standardele Internationale de Contabilitate, iar ulterior a fost înlocuit cu OMF nr. 94/2001 purtând aceeasi denumire. Este limpede ca OMF nr. 94/2001 a marcat o cotitura însemnata în procesul de normalizare si perfectionare a sistemului contabil românesc, orientându-l spre o contabilitate nationala internationalizata. OMF nr. 94/2001 a facut referire la „rationamentul profesional" în vederea producerii si difuzarii informatiei contabile: „fiecare întreprindere va utiliza rationamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie sa fie prezentat în bilant, ci trecut în contul de profit si pierdere", în continuare se stipuleaza ca „rationamentul profesional trebuie utilizat si la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrarii activelor în categorii separate sau într-o singura categorie comuna".

Ramâne sub semnul întrebarii procesul de încorporare ad literam a Standardelor Internationale de Contabilitate în mediul contabil românesc, întrucât se cunoaste faptul ca referentialul international este viabil în economiile de piata din tarile dezvoltate. Chiar daca de manifesta tendinte de armonizare a sistemului contabil românesc cu Directiva a IV-a europeana trebuie avuta în vedere si componenta nationala în contabilitatea româneasca.

Cadrul legislativ

legea nr. 82 din 24 decembrie 1991 “Legea contabilității”, republicat în Monitorul Oficial nr. 629 din 26 aug. 2002

În data de 10.01.2005, în Monitorul Oficial nr 27bis a fost publicată și Directiva nr.7 din 13 iunie 1983 a CCE. Iar la 30.11.2005, în Monitorul Oficial 1080 a fost publicat OMFP 1752/2005, ordin care abrogă, printre altele și OMF 772 2000.

În 28 iunie 2004 este adoptată Legea nr. 297, privind Piața de capital

Formele de societati comerciale in Romania sunt reglementate de Legea 31/1990 republicata cu modificari in Monitorul Oficial al Romaniei nr.33/29.01.1998.

Cap.II Studiu de caz

2.1 Prezentarea Societății Comerciale S.C. RO-STAR S.A

În primăvara anului 1996 un grup de oameni de afaceri turci, după ample studii ale pieței din România, s-au hotărât să facă o importantă investiție în domeniul producției de biscuiți.

Astfel s-a născut ideea înființării societății RO-STAR S.A., societate cu capital privat integral străin, al cărei principal obiect de activitate îl constituie producția de biscuiți.

Demararea investiției s-a făcut prin achiziționarea în proprietate a unui teren în suprafață totală de 18.000 mp, pe care ulterior s-a început construcția unei clădiri, pe două nivele, în suprafață totală de 6.000 mp. În prezent sunt, în principal, 4 corpuri de clădiri:

corpul 1, respectiv secția de pregătire a aluaturilor;

corpul 2, respectiv hala de producție cu o lungime de peste 120 metri;

corpul 3, respectiv corpul administrativ în componența căruia intră pe lângă birouri și o sală de mese cu o capacitate de cca 110 locuri;

corpul 4, respectiv depozitul principal.

Toate lucrările de construcție-montaj precum și anexele aferente (gospodăria de apă, centrala termică proprie, punct de transformare) au fost realizate în regie proprie, ceea ce a făcut ca perioada de execuție să fie de numai opt luni.

La începutul lunii martie 1997 se produceau deja șapte sortimente de biscuiți pe o linie de mare productivitate. Aceasta, combinată cu experiența specialiștilor și a celor peste 200 de angajați, calitatea biscuiților și nu în ultimul rând, prețul atractiv al produselor, au dus în scurt timp la cucerirea unui segment important al pieței românești.

Ca urmare a succesului avut, s-a trecut în scurt timp la faza a doua a investiției, respectiv achiziționarea și montarea celei de-a doua linii de producție a biscuiților, iar în 1998 a fost montată o nouă linie de producție pentru biscuiți dulci.

Numele RO-STAR a devenit binecunoscut atât pe piața română cât și în alte țări datorită gamei diversificate: 52 sortimente de biscuiți apreciați în special de copii. Dorind ca biscuiții RO-STAR să satisfacă toate gusturile, firma noastră a efectuat ample studii de marketing, în urma cărora s-a ajuns la concluzia că sortimentul “Biscuiți sărați” este foarte agreat de cumpărători.

Cu toate că producția va crește pentru a satisface cererea de pe piața internă și externă, calitatea biscuiților se va menține la cote de exigență maximă, aceasta pentru că DEVIZA NOASTRĂ ESTE CALITATEA

Date generale privind S.C. RO-STAR S.A.

ADRESA : – Șoseaua București-Alexandria, nr. 42, Ilfov.

– www.RO-STAR.ro

TELEFON : 420.44.49.

OBIECTUL DE ACTIVITATE al S.C. RO-STAR S.A. îl reprezintă producerea unei diversificate game de biscuiți, în prezent obținându-se peste 50 sortimente.

STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL. Din punct de vedere juridic S.C. RO-STAR S.A. este o societate comercială pe acțiuni. Din punct de vedere al provenienței capitalurilor S.C. RO-STAR S.A. este o societate cu capital privat în totalitate. La formarea capitalului social al societății au participat 5 acționari principali.

Tabel nr. 1

Structura capitalului social

CIFRA DE AFACERI a S.C. RO-STAR S.A. în perioada supusă analizei a avut următoarele valori: Tabel nr. 2

Evoluția cifrei de afaceri

NUMĂR DE PERSONAL. În anul 2001 numărul mediu al personalului a fost în jur de 250 angajați cu contract de muncă și 5 sezonieri.

Organizarea structurală a S.C. RO-STAR S.A.

Desfășurarea activității de producție în cadrul S.C. RO-STAR S.A. presupune o organizare structurală corespunzătoare, care să favorizeze atingerea obiectivelor propuse și să asigure un echilibru intern corespunzător. Principala expresie a organizării structurale o reprezintă structura organizatorică.

Structura organizatorică a firmei reprezintă ansamblul persoanelor și subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii și realizării obiectivelor. În cadrul structurii organizatorice a firmei se deosebesc două componente principale:

structura managerială;

structura de producție.

În cadrul S.C. RO-STAR S.A. structura managerială este reprezentată la nivel ierarhic superior de Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Administrație și de Președinte Director General.

La nivel ierarhic imediat următor se află Directorul Tehnic, Economic, de Calitate, Logistică, Marketing ce coordonează și conduc principalele sectoare.

Structura de producție este alcătuită din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale unității în cadrul cărora se desfășoară activitățile, în principal cele de producție. Secția de producție este alcătuită în prezent din 3 linii tehnologice, de înaltă performanță, moderne, cu productivitate mare, toate importate.

Structura producției este complexă datorită gamei diversificate de sortimente de biscuiți care există – peste 50 . În continuare enumerăm doar câteva din aceste sortimente: biscuiți simpli, biscuiți sărați, biscuiți cu cremă (de cacao, vanilie, fructe – lămâie, portocale, mere, căpșuni etc.), eugenia, sticks (cu susan, sare, cașcaval ).

Structura organizatorică a S.C. RO-STAR S.A. este reprezentată în organigrama societății într-un mod elocvent. Organigrama este de tip piramidal, în vârful piramidei situându-se organismele și posturile managementului superior iar la baza piramidei situându-se subunitățile de producție în care sunt integrate efectivele de personal de execuție, dimensiunea competenței și responsabilității subdiviziunilor organizatorice diminuându-se pe măsură ce se aproprie de baza piramidei.

Organigrama societății RO-STAR redă structura organizatorică a întregii organizații, este deci o organigramă generală (de ansamblu) și este prezentată în figura 2.

Managementul se realizează prin activitatea desfășurată de A.G.A. Aceasta este organul de management al societății care decide asupra activității acesteia și stabilește politica economică și comercială. Întrunirile acestui organism pot fi ordinare și extraordinare.

Principalele atribuții ale A.G.A. sunt:

aprobă structura organizatorică și numărul de posturi, normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

alege membrii Consiliului de Administrație, stabilindu-le atribuțiile;

numește și revocă directorii;

aprobă și modifică programele de activitate și bugetul de venituri și cheltuieli;

analizează rapoartele Consiliului de Administrație privind stadiul și perspectivele societății, profilul, poziția pe piața internă și externă, nivelul tehnic, calitatea forței de muncă, relațiile cu clienții;

hotărăște contractarea de împrumuturi pe termen lung;

examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierderi;

hotărăște cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, modificarea statutului și transformarea formei juridice a societății, divizarea sau dizolvarea societății, salarizarea membrilor.

Consiliul de Administrație este format dîntr-un număr variabil de persoane alese de A.G.A. pe o perioadă de 4 ani. Consiliul de Administrație este condus de un președinte care îndeplinește și funcția de Director General. În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de președintele Consiliului de Administrație, pe baza și în limitele împuternicirilor date de A.G.A.

Principalele atribuții ale Consiliului de Administrație sunt:

angajarea și concedierea personalului, stabilirea îndatoririlor și împuternicirilor personalului pe compartimente;

aprobă încheierea de contracte de marketing, cercetare-dezvoltare, supuse A.G.A. în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului financiar, a raportului de activitate, bilanțul contabil și bugetul societății pe anul următor.

2.2 Structura și evoluția elementelor de activ și pasiv

Structura și evoluția elementelor de activ

-mii lei-

Structura și evoluția elementelor de pasiv

-mii lei-

Din analiza principalilor parametri economico-financiari ai S.C. RO-STAR S.A. pe anii 1999, 2000 și 2001 rezultă o serie de concluzii importante:

valoarea activelor imobilizate în 2001 a crescut cu 44% față de 1999 și cu 6% față de 2000;

valoarea activelor circulante în 2001 a crescut cu 48% față de 1999 dar s-a redus cu 1% față de 2000;

pe ansamblu, activul net al societății în 2001 a crescut cu 68% față de 1999 și cu 19% față de 2000;

capitalul propriu al societății în 2001 a crescut și față de 1999 și față de 2000 cu 8%;

datoriile totale ale societății în 2001 au crescut cu 97% față de 1999 și cu 22% față de 2000.

2.3 Valorificarea informatiei contabile in managementul financiar contabil prin creerea unui sistem suport

În dezvoltarea sistemelor informatice pentru asistarea deciziei, în special în condițiile utilizării depozitelor de date, sunt cel mai des utilizate strategiile iterative și mai puțin metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice. Strategia de dezvoltare a unui sistem informatic de asistare a deciziei ce include tehnologii data warehouse va presupune: realizarea unui plan preliminar al depozitului de date și definirea unei arhitecturi adecvate, iar apoi selectarea instrumentelor și mediilor de dezvoltare ce urmează a fi utilizate

Realizarea unui plan preliminar al sistemului are rolul de a sublinia prioritățile diferiților viitori utilizatori și a incorpora aceste cerințe în modulele sistemului proiectat. O astfel de strategie de tip iterativ va permite extinderea ulterioară a funcționalităților depozitului de date conferind flexibilitate sistemului. Stabilirea mediilor de dezvoltare selectate pentru realizarea sistemului de asistare a deciziei presupune alegerea unui set standard de instrumente și au rolul de a diminua posibilitatea apariției unor probleme ulterioare de integrare a aplicațiilor.

2.4 Auditarea sistemului informatic.Definirea obiectivelor și analiza sistemului informațional existent

Obiectivul principal al sistemului propus îl reprezintă asistarea deciziei în domeniul financiar-contabil.

Funcționalitățile pe care le va îndeplini sistemul, într-o enumerare sumară, sunt următoarele:

􀀻 Preluarea și transformarea datelor necesare analizei provenind din diferite surse de date existente în sistemul informațional al organizației.

􀀻 Stocarea datelor achiziționate în depozitul de date proiectat conform unei modelului prezentat în capitolul precedent al lucrării.

􀀻 Agregarea datelor și efectuarea automată a calculelor necesare pentru determinarea valorii indicatorilor de analiză propuși a fi comparați.

􀀻 Punerea la dispoziția utilizatorilor a unei aplicații client pentru gestionarea modelelor.

􀀻 Asigurarea unor rapoarte concise care să reflecte starea economică actuală a întreprinderii și să permită realizarea de comparații în timp, dar și eventuale comparații între valorile indicatorilor pentru mai multe firme.

Asigurarea unor facilități de export a datelor pentru eventuale prelucrări cu instrumente specializate.

􀀻 Asigurarea unor instrumente specifice de previziune și optimizare

Întrucât sistemul propus urmărește să aibă un caracter generalizabil, adaptarea acestuia la specificul unei organizații constituie o etapă extrem de importantă, întrucât buna cunoaștere a cerințelor informaționale ale utilizatorilor finali este determinantă pentru succesul unui astfel de proiect.

În cazul unui sistem de asistare a deciziei cu caracter generalizabil, o astfel de etapă are scopul de a asigura în același timp o configurare optimă a bazei de modele conform solicitărilor utilizatorilor.

Aspectele privind configurările necesare pentru a particulariza sistemul urmează să fie focalizate pe următoarele subiecte:

􀀻 Indicatorii de analiză utilizați în procesele decizionale la nivelul organizației.

􀀻 Sistemele informatice utilizate în cadrul organizației.

􀀻 Specificațiile necesare pentru a determina o granularitate optimă a datelor în depozitul de date.

􀀻 Interogările și rapoartele solicitate de către utilizatori.

􀀻 Configurarea corectă a dimensiunii Firme și a ierarhiilor specializate în cazul în care se dorește utilizarea sistemului pentru efectuarea de analize comparative.

􀀻 Configurarea corectă a planului de conturi la nivelul depozitului de date.

În ce privește elaborarea sistemului de indicatori de analiză utilizați, definirea acestora ar trebui să se realizeze conform particularităților organizației sau departamentului și, totodată, să aibă în vedere de obiectivele fixate și indicatorii de performanță după care este evaluată activitatea. Identificarea criteriilor de măsurare a profitabilității pe departamente și la nivel global, precum și nivelul de detaliere la care sunt înregistrate cheltuielile și veniturile pot fi extrem de utile în acest sens.

Identificarea sistemelor informatice utilizate precum și a eventualelor prelucrări ce nu sunt automatizate va constitui o etapă obligatorie în dezvoltarea sistemului.

Aspectele referitoare la determinarea viitoarei granularități se vor axa asupra dimensiunilor timp și firme au rolul de a stabili intervalul de timp pentru care sunt păstrate datele precum și nivelul de detaliere la care sunt solicitate eventualele situații și reprezentări grafice (zilnic, săptămânal, lunar, etc.)

În privința interogărilor și rapoartelor este important să fie inventariate documentele de raportare utilizate în departamentele financiar-contabile și să se stabilească informațiile cu adevărat utile din fiecare raport. Se va identifica de asemenea sursa de la care provin rapoartele și periodicitatea acestora precum și destinatarii rapoartelor în cazul departamentelor ce întocmesc astfel de situații.

Utilizarea unor ierarhii specifice în cadrul dimensiunilor (precum Spațiul geografic) trebuie realizată în cazul organizațiilor ce își desfășoară activitatea în mai multe regiuni, specificându-se gradul de detaliere necesar.

În cazul realizării unui sistem informatic destinat asistării deciziei în contextual utilizării tehnologiilor data warehouse, este absolut necesară auditarea sistemelor ce pot constitui surse de date pentru depozitul de date. În acest sens se impune consultarea departamentului IT al organizației ce va furniza imaginea de ansamblu a sistemelor existente și, în mod special, administratorii de sistem ce întrețin sistemele operaționale. Este recomandată, într-o primă etapă definirea unei arhitecturi a organizației și identificarea tipurile de echipamente, rețele, sisteme de gestiune a bazelor de date și instrumente de dezvoltare utilizate. Vor fi clarificate astfel și aspectele privind modul de integrare a acestora. Nu trebuie neglijate, studiul facilităților de rețea disponibile și stabilirea documentațiilor aferente sistemelor sursă. Existența unor manuale, instrucțiuni de utilizare ori structuri ale bazelor de date pot fi extrem de utile în momentul implementării.

În ce privește calitatea datelor se va urmări determinarea cu aproximare a operațiunilor de curățire și integrare a datelor ce vor fi necesare încercând să fie localizate punctele slabe ale sistemelor existente. Pe lângă sistemele operaționale pot fi utilizate ca sursă de date și rapoartele financiare ale întreprinderii existente sub formă electronică.

Toate aceste date pot fi obținute prin realizarea de exporturi periodice din sistemele operaționale ale firmei sau pot fi adăugate de utilizatori prin intermediul unei interfețe corespunzătoare.

Conform celor prezentate în capitolul precedent, tabelul de fapte Indicatori_Bază va fi completat cu o serie de indicatori antecalculați, pentru a facilita procesele de analiză multidimensională.

Definirea unei arhitecturi preliminare asistemului

După cum am precizat, dezvoltarea unui sistem informatic pentru asistarea deciziei în contextul implementării unui depozit de date trebuie segmentată în mai multe etape. Finalizarea fiecăreia dintre etape va depinde de disponibilitatea și calitatea datelor.

Definirea unei arhitecturi preliminare pentru depozitul de date va permite gestionarea eficientă a cerințelor utilizatorilor. În practică, pentru o bună desfășurare a activității, fiecărei solicitări a utilizatorilor i se poate atribui un nivel de prioritate realizându-se o evaluare inițială a complexității proiectului.

O arhitectură preliminară va prezenta cel puțin următoarele elemente:

􀀻 Depozitul de date și eventualele data marts

􀀻 Numărul de utilizatori

Depozitul de date sau eventualele data marts vor fi definite pentru fiecare modul în parte. Se va indica modul de integrare a bazelor de date și se va asigura faptul ca data marts, în cazul în care există, nu sunt complet izolate.

Pentru fiecare instrument de acces se va specifica numărul de utilizatori și se va preciza locul de dispunere a depozitului de date și a data marts, precum și a utilizatorilor fiecărui modul.

Figura următoare exemplifică schematizarea preliminară a arhitecturii sistemului proiectat:

În contextul dezvoltării unui sistem generalizabil, este practic imposibil să specificăm numărul de utilizatori ai fiecărei componente a sistemului înainte de a configura aplicația pentru o anumită organizație.

Vom încerca totuși în figura următoare să estimăm aceste valori pentru o firmă de dimensiuni medii.

Fig.3 Estimarea nr. de utilizatori pentru utilizarea instrumentelor sistemului.

Schema depozitului de date este creată în paralel cu configurarea subsistemelor de extragere, transformare și încărcare a datelor. Administratorul depozitului de date are rolul de a crea tabelele depozitului de date, implementând astfel schema fizică a depozitului de date (tabele de fapte și tabele dimensiuni).

După definirea schemei tabelelor și precizarea indecșilor, se poate începe procesul de încărcare a datelor. Este recomandată popularea depozitului cu date de test pentru a verifica validitatea schemei proiectate.

2.5 Aplicatie informatica

Instrumente software selectate pentru dezvoltarea sistemului

După cum se poate observa în schema anterior prezentată instrumentele software ce au fost selectate pentru realizarea sistemului au urmărit și oportunitățile de integrare a acestora, facilități caracteristice platformei Office dezvoltată de compania Microsoft.

Astfel, pentru implementarea depozitului de date am selectat Microsoft SQL Server, în timp ce elementele de interfață și raportare au fost realizate pe baza Microsoft Access Data Project și Microsoft Excel. În continuare va fi justificată succint alegerea acestor instrumente.

SQL Server

Ca soluție de stocare a datelor am ales Microsoft SQL Server 2000, datorită performanțelor în gestionarea unui volum mare de date și facilităților de analiză multidimensională disponibile prin intermediul componentei Microsoft Analysis Services.

Dintre aceste facilități putem menționa:

􀂃 Suport pentru mediul client-server;

􀂃 Instrumente de analiză multidimensională OLAP și Data Mining;

􀂃 Instrumente de transformare și import/export a datelor;

􀂃 Securitate integrată configurabilă și ușor de administrat;

SQL Server pune la dispoziția utilizatorilor un set extins de instrumente ce pot fi clasificate în următoarele categorii conform funcțiilor pe care le îndeplinesc:

􀂃 Instrumente de transformare și export al datelor

􀂃 Facilități specifice de stocare a datelor în depozite și baze de date multidimensionale

􀂃 Instrumente destinate analizei datelor

􀂃 Instrumente de prezentare a datelor

Serviciul de transformare a datelor (DTS) asigură colectarea și transferal datelor ce pot proveni din baze de date SQL Server, dar și din alte surse. DTS oferă facilități pentru validarea, curățirea, consolidarea și transformarea datelor.

Curățirea datelor permite totodată reconcilierea datelor ce provin din surse diferite și se bazează în special pe compararea nomenclatoarelor utilizate de aplicațiile operaționale pentru a se folosi un nomenclator unic. Reconcilierea este o operație fundamentală pentru acuratețea analizelor. Aceste operații sunt disponibile prin intermediul programelor ce asistă acțiunile de import și export a datelor sau prin scenarii ce permit utilizatorului să definească scheme proprii de transformare a datelor.

Serviciile de asistare a deciziei puse la dispoziție de SQL Server facilitează analiza și prezentarea datelor prin intermediul Microsoft Analysis Services.. Serverul OLAP are ca funcție de bază extragerea datelor din surse eterogene, agregarea și procesarea acestora, pentru a fi stocate în baze de date multidimensionale.

Serviciul client este instalat pe calculatorul utilizatorului final și poate accesa serverul prin tehnologii precum: Object Linking and Embedding DataBase (OLE DB) sau ActiveX Data Objects (ADO). Aplicațiile client pot realiza prelucrări off-line pe baza datelor extrase din cuburi OLAP, realizând în prealabil extragerea datelor necesare într-o memorie cache.

În concluzie, arhitectura Microsoft SQL Server poate fi reprezentată într-o manieră simplificată pe 3 niveluri:

􀀻 Sursele de date

􀀻 Depozitul de date și serverul OLAP

􀀻 Aplicațiile client

Fig.4 Arhitectura serviciilor OLAP în Microsoft SQL Server

Access Data Projects

Un proiect Microsoft Access (ADP) este un fișier de date care furnizează un acces eficient, în mod nativ la o bază de date Microsoft SQL Server prin arhitectura de componente OLE DB.

Am luat în considerare această soluție pentru realizarea elementelor de interfață interactivă întrucât reprezintă o modalitate rapidă de a crea o aplicație client-server și, în același timp, oferă facilități extinse de realizare a elementelor de interfață.

Un proiect Access se poate conecta la o bază de date SQL Server la distanță, la o bază de date SQL Server locală sau la o instalare locală a SQL Server 2000 Desktop Engine. O arhitectură sumară a unui proiect ADP este prezentată în figura următoare:

Fig.5 Conectarea prin interfața Access Data Projects la baze de date SQL Server

Un proiect Access conține numai obiecte bază de date bazate pe cod sau pe pagini HTML: formulare, macrocomenzi, pagini web și module VBA. Datele și definițiile de date, diagramele, proceduri stocate sau funcții definite de utilizator sunt stocate în baza de date SQL Server. Un alt argument pentru care am selectat această alternativă, ca mediu de dezvoltare în realizarea elementelor de interfață, a fost posibilitatea de a realize într-o manieră simplă rapoarte personalizate conform solicitărilor utilizatorilor, inclusiv situații de raportare cu structură complexă sau reprezentări grafice.

Microsoft Excel

Într-o primă fază a demersului de proiectare, am optat pentru utilizarea procesorului de calcul tabelar Excel ca mediu de dezvoltare a unui instrument de analiză a datelor complementar sistemului Data Warehouse.

Ulterior, conform argumentelor subliniate și în capitolul precedent al lucrării, am decis realizarea unei aplicații suport pentru analiza datelor care să poată fi utilizată atât în contextul alimentării cu date din depozitul de date, cât și ca instrument independent, cu eventuale facilități de arhivare a datelor în baze de date relaționale. Un factor determinant în alegerea Microsoft Excel ca mediu de dezvoltare l-a constituit facilitatea oferită pentru accesarea cuburilor OLAP gestionate într-un depozit de date SQL Server și avantajele incontestabile ale acestui produs în realizarea unor grafice complexe.

Pe lângă aceste facilități, Excel dispune de o gamă largă de instrumente de asistare a deciziei ce permit punerea în evidență a unor informații pe baza cărora utilizatorii își pot construi viitoare raționamente.

Dintre avantajele oferite decidenților prin intermediul acestor instrumente putem menționa:

􀀻 Sintetizarea complexă a datelor prin intermediul tabelelor pivot

􀀻 Calcularea automată de subtotaluri

􀀻 Centralizarea datelor prin consolidare

􀀻 Posibilități de simulare prin tehnica valorii scop și prin realizarea de scenarii

􀀻 Rezolvarea problemelor de optimizare prin intermediul aplicației Solver

􀀻 Realizarea de previziuni prin funcții specifice sau prin intermediul graficelor

Un rol important îl au obiectele de tip modul, ce permit automatizarea operațiilor prin intermediul limbajului Visual Basic for Application și pot transforma aplicația Excel într-un veritabil mediu de dezvoltare.

Prezentare generală a componentei Data Warehouse a sistemului

Prezentarea schemei depozitului de date

În continuare vom încerca o ilustrare a schemei depozitului de date reprezentând separat secțiunile referitoare la structurile de stocare a faptelor și dimensiunile aferente din depozitul de date și cele privind modelele pentru calculul indicatorilor de analiză.

Fig.6 Tabele de fapte și dimensiuni asociate acestora (implementare SQL Server)

După cum am specificat anterior și se poate observa din figura, am optat pentru memorarea a valorilor antecalculate pentru principalii indicatori de analiză financiară ai firmelor, într-o tabelă de fapte care are asociate dimensiunile: Timp și Firme.

Tabela Solduri stochează la un nivel analitic informațiile preluate în depozitul de date și are rolul de a facilita analize detaliate, constituind suportul pentru calculul unor noi indicatori agregați.

Fig.7 Structura proiectată pentru memorarea indicatorilor de analiză în depozitul de date

După cum se poate remarca din figura precedentă, calculul indicatorilor pornește de la tabela de fapte Solduri în care vor fi preluate periodic datele din sistemele tranzacționale.

Tabelul-nomenclator Conturi este o reprezentare a planului general contabil și reprezintă, totodată, o dimensiune de analiză în depozitul de date. Configurarea corectă a planului de conturi la nivelul depozitului de date va avea o importanță semnificativă în funcționarea corectă a proceselor de transformare a datelor. Modul de agregare a valorilor soldurilor este descris în tabela Compunere prin care sunt specificate modalitățile de calcul pentru indicatori. Câmpul operator are rolul de a exprima sensul (diminuare, multiplicare sau cumulare) prin care soldul unui cont participă la formarea unui post bilanțier.

Compunerea indicatorilor se poate realiza în două modalități: pornind de la conturile care prin cumularea soldurilor pot forma indicatori de analiză, sau pe baza unor modele deja definite și memorate în tabelul modele. În acest ultim caz se va utiliza tabelul Compunere_Modele pentru a descrie modul de calcul.

Prin intermediul acestui model relațional se poate realiza o descrierea relative simplă atât pentru indicatori de tipul posturilor bilanțiere și a celor din contul de profit și pierdere, dar și pentru indicatori de tipul ratelor de analiză ce implică raportarea unor valori ce reprezintă la rândul lor indicatori antecalculați.

Tabelul Modele va stoca efectiv denumirile și semnificațiile indicatorilor de analiză, și va memora pentru fiecare semnificația și alte informații, precum modul de reprezentare grafică sau o valoare considerată critică.

Fiecare model dispune de una sau mai multe interpretări posibile, descrise în tabelul Interpretări. De asemenea, indicator este catalogat ca parte a unuia dintre domeniile de analiză (modulele propuse pentru sistem).

Preluarea și transformarea datelor

Subsistemul pentru încărcarea depozitului de date

Subsistemul de încărcare a datelor în depozit are rolul de a prelua schema generată de subsistemul de extragere și transformare și a popula cu înregistrări depozitul de date.

Subsistemul de încărcare trebuie să asigure următoarele operații:

􀀻 Încărcarea înregistrărilor în tabelele dimensiune

􀀻 Încărcarea înregistrărilor în tabelele de fapte

􀀻 Calcularea valorilor agregate pe baza înregistrărilor sursă

Buna funcționare a subsistemului de încărcare a datelor se bazează pe coerența cheilor furnizate de subsistemul de extragere și transformare.

Întrucât decidenții trebuie să aibă acces la date 24 de ore pe zi se impune necesitatea optimizării încărcării depozitului de date astfel încât operațiile de încărcare să blocheze cât mai puțin accesul utilizatorilor la date.

Întrucât, în cazul unui sistem generalizabil, sursele de date pot să difere de la o întreprindere la alta, în funcție de specificul sistemelor informatice utilizate, vom prezenta succint mai multe posibilități de extragere a datelor:

􀀻 Utilizarea unor proceduri stocate SQL Server

􀀻 Utilizarea serviciilor DTS

􀀻 Programarea unor proceduri pentru extragerea și transformarea datelor utilizând obiecte specifice ActiveX Data Objects

Utilizarea procedurilor SQL pentru extragerea datelor din baze de date operaționale

Microsoft SQL Server 2000 SQL facilitează lucrul cu proceduri stocate și pune la dispoziția utilizatorilor un instrument extrem de eficient Query Analyzer ce permite realizarea de interogări și script-uri utilizând Transact-SQL, precum și analiza problemelor de performanță ce pot să apară în execuția interogărilor, prin facilități cum ar fi planul de execuție, statistici ale aplicațiilor client sau analiza indecșilor.

Exemplul următor prezintă realizarea unei proceduri pentru importul planului de conturi și al soldurilor conturilor dintr-o bază de date SQL Server pentru contabilitatea financiară a întreprinderii. O secvență din diagrama acestei baze de date, luată în considerare ca exemplu, este prezentată în figura următoare:

Fig.8 Modelul unei baze de date pentru înregistrarea operațiilor contabile (ContabSQL)

În depozitul de date, datele din tabela Conturi vor fi preluate în tabela cu același nume, iar rulajele vor fi cumulate cu soldurile inițiale din tabela Conturi și vor fi adăugate în tabela Solduri.

Pentru preluarea planului de conturi a fost elaborată următoarea comandă SQL:

Fig.9 Fereastra SQL Server Query Analyzer

Preluarea soldurilor, din baza de date exemplificativă ContabSQL, în depozitul de date, presupune, calcularea în prealabil a acestor solduri pentru perioada specificată.

Procedura de calcul a soldurilor pentru luna ianuarie a anului 2004 este exemplificată în continuare:

SELECT SimbolContSintetic, TipCont,rd, rc,

CASE TipCont

WHEN 'P' THEN SIC+RC-RD

WHEN 'A' THEN Sid+RD-RC

ELSE Sid-Sic+RD-RC

END

as SoldFinal,

CASE TipCont

WHEN 'P' THEN 'credit'

WHEN 'P' THEN 'debit'

ELSE

CASE

WHEN Sid-Sic+RD-RC>0 THEN 'debit'

ELSE 'credit'

END

END

as TipSold

FROM

(SELECT Conturi.IdCont, SimbolContSintetic, TipCont, Sid, Sic, isnull(RulajD,0) As RD, isnull(RulajC,0)

AS RC FROM Conturi

LEFT JOIN

(SELECT IdCont, Sum(SumaDebit) As RulajD, 0 As RulajC

FROM RulajeDebit ruld, OperatiiContabile opc

WHERE ruld.IdOperatie=opc.IdOperatie AND DataOperatie between '1/1/2004' and '1/31/2004'

GROUP BY IdCont

UNION

SELECT IdCont, 0 As RulajD, Sum(SumaCredit) As RulajC FROM RulajeCredit rulc, OperatiiContabile

WHERE rulc.IdOperatie=opc.IdOperatie AND DataOperatie between '1/1/2004' and '1/31/2004'

GROUP BY IdCont) As Rulaje

ON Conturi.IdCont=Rulaje.IdCont)

As CalculSold

Această interogare SQL poate fi transformată într-o comandă de adăugare (tip INSERT INTO), după modelul celei de la primul exemplu pentru a popula cu date tabela Solduri din depozitul de date.

Utilizarea serviciului DTS pentru preluarea datelor din balanțe de verificare stocate în foi de calcul tabelar

Întrucât depozitul de date a fost proiectat în scopul de a realiza analize comparative între indicatorii financiari ai mai multor firme, o soluție, care rezolvă problema omogenității formatelor de fișiere, este preluarea soldurilor pentru alte firme din foi de calcul Excel cu o structură impusă.

Această modalitate poate fi luată în considerare și datorită faptului că majoritatea aplicațiilor pentru contabilitatea financiară a firmelor permit exportul datelor în format Excel sau Lotus.

O metodă simplă de încărcare a soldurilor din astfel de fișiere în depozitul de date este utilizarea serviciului DTS (Data Transformation Services) inclus în Microsoft SQL Server 2000. Exemplul următor ilustrează modalitatea în care poate fi creat un pachet DTS în scopul preluării datelor din astfel de fișiere.

Observații:

Accesarea serviciului DTS permite realizarea unui pachet pentru transformarea datelor prin completarea informațiile de identificare și a celor necesare conectării la server, existând și posibilitatea parolării pachetului .

Data Transformation Services (DTS) oferă posibilități multiple atât pentru extragerea, cât și pentru transformarea și încărcarea cu date a unui depozit de date.

Pentru importul și transformarea datelor din fișierele Excel existente, se pot utiliza componente specifice pentru importul datelor, oferite de DTS. Realizarea unei astfel de operații va fi necesară în prealabil definirea unei conexiuni către sursa de date (fișierul Excel). Instrumentul DTS, are capacitatea de a trata foile de calcul Excel ca pe orice tabel dintr-o bază de date relațională, existând posibilitatea de a utiliza în parallel limbajul SQL. Schema pachetului DTS, pentru preluarea și transformarea datelor din fișierul Excel, este prezentată în figura următoare.

Fig.10 Pachet DTS pentru preluarea datelor

Extragerea, transformarea și încărcarea datelor prin intermediul unor proceduri ce utilizează ActiveX Data Objects

O alternativă ce poate fi luată în considerare (și care a fost de altfel implementată în aplicația propusă) o reprezintă importul datelor utilizând direct aplicația client Access Data Project ce folosește limbajul VBA ca suport de programare pentru procedurile de control al transformării datelor.

Aplicația client pune la dispoziția utilizatorilor pe lângă facilitățile de administrare a ierarhiilor aferente dimensiunilor Timp și Firme posibilitatea de preluare a datelor din liste de solduri în format electronic, solicitând în mod interactiv specificarea numelui fișierului și calculând automat soldurile finale.

Ca și în utilizării serviciilor DTS, se pornește de la premisa existenței unui format standard pentru fișierele .xls ce conțin balanțele de verificare. Interfața proiectată pentru configurarea operațiilor de preluare a datelor este prezentată în figura următoare:

Fig.11 Fereastra pentru configurarea sistemului de extragere, transformare și încărcara datelor

După cum se poate observa, aplicația permite gestiunea datelor pentru mai multe firme, în scopul asigurării suportului necesar analizelor comparative.

Procedura pentru importul datelor preia, într-o primă etapă datele din foile de calcul tabelar într-un tabel temporar numit TempBalanta, după care se verifică integritatea datelor oferind utilizatorului posibilitatea să decidă în cazul unor neconcordanțe Transferul efectiv al datelor în depozit este realizat după ce soldurile au fost verificate prin prisma funcționalității conturilor și a respectării egalității debit-credit.

Structura listei de solduri și cea a tabelului temporar sunt asemănătoare și sunt prezentate în figura următoare:

Fig.12 Extragere date din lista de solduri într-un tabelul temporar

Figura următoare ilustrează procesele aferente operațiilor de extragere, verificare, transformare și încărcare a soldurilor contabile.

Fig.13 Extragerea, verificarea, transformarea și încărcarea soldurilor contabile

În acest scop am elaborat o procedură principală (extragere_date) care execută operația de import al datelor în tabelul temporar, și apoi verifică datele prin intermediul a trei funcții: VerificareConturi, VerificareSolduri și VerificareDuplicate .

Prima funcție are rolul de a verifica existența conturilor în planul de conturi al depozitului de date, cea de-a doua verifică soldurile prin prisma funcționalității conturilor de activ sau pasiv și a egalității între total debit și total credit impusă în balanțele de verificare, iar cea de-a treia funcție previne încărcarea în depozitul de date a unor înregistrări duplicate (de exemplu datele pentru aceeași firmă pe același nivel al ierarhiei timp). Dacă verificarea datelor a fost încheiată cu succes, va fi apelată o procedura care va încărca soldurile din tabelul temporar în depozitul de date.

Agregarea datelor și calculul indicatorilor de analiză

După cum am specificat anterior, am optat pentru un set de 15 indicatori de analiză, a căror valori vor fi memorate în tabelul Indicatori_Bază .Pentru calculul acestor indicatori am ales varianta realizării unor proceduri stocate SQL Server ce vor fi declanșate automat după încărcarea soldurilor contabile în depozitul de date.

Într-o primă etapă, va fi adăugată în tabelul Indicatori_Bază o înregistrare nouă, în care se va completa valoarea cheii primare compuse din identificatorul firmei (IdFirma) și cel aferent dimensiunii timp (IdTimp), după care se vor lansa procedurile de actualizare pentru fiecare dintre indicatorii de analiză ce constituie câmpurile tabelului.

Figura următoare ilustrează operațiile ce se succed pentru realizarea calculelor și memorarea în depozit a valorilor indicatorilor antecalculați.

Fig.14 Valorile indicatorilor sunt calculate pe baza soldurilor din depozitul de date

De exemplu, în cazul indicatorului Total active imobilizate, este necesară cumularea soldurilor din clasa a doua ce evidențiază elementele patrimoniale de activ și diminuarea valorii obținute cu sumele aferente soldurilor conturilor de amortizări sau deprecieri privind imobilizările. Modelul procedurii stocate pentru calculul indicatorului total active imobilizate este prezentat în continuare:

CREATE PROCEDURE asSolduriFirme

@Firma as char(50), @Timp as char(50)

AS

UPDATE INDICATORI_BAZA

SET ActiveImobilizate= CAST( (SELECT

CAST ((SELECT SUM(SOLD) FROM SOLDURI

WHERE SimbolCont IN

('201','203','205','2071','208','233','234','211','212','213','231','261','263','265','267')) AS MONEY) –

CAST ((SELECT SUM(SOLD) As Termen FROM SOLDURI WHERE SimbolCont IN

('280','290','2933','281','291','2931','296')) AS MONEY))AS MONEY)

WHERE IdFirma=@Firma AND IdTimp=@Timp

Se observă că procedura stocată de tip UPDATE este parametrizată pentru a actualiza doar valoarea aferentă unei anumite firme, într-un anumit moment reprezentat în dimensiunea Timp.

O alternativă la utilizarea procedurilor stocate pentru încărcarea cu date a tabelei Indicatori_Baza o constituie descrierea modului de calcul a acestora în baza de modele proiectată în acest scop.

Reamintim că descrierea unui model de calcul se poate realiza pe baza soldurilor conturilor din depozitul de date sau prin reutilizarea unor modele a căror mod de calcul pe baza soldurilor contabile a fost definit în prealabil.

Pentru memorarea valorilor indicatorilor ce nu se regăsesc în tabelul Indicatori_Baza se va utiliza un tabel separat numit Realizări, ce va conține, pe post de chei externe, identificatorul modelului de analiză, identificatorul firmei pentru care a fost calculată valoarea și identificatorul ce asigură conectarea la dimensiunea Timp. Astfel, acest tabel poate fi considerat un nou tabel de fapte în schema depozitului de date.

Utilizarea tabelului Realizări, conectat atât la baza de modele, cât și la tabelele dimensiune, este prezentată în figura următoare:

Fig.15 Model relațional pentru descrierea modului de calcul a indicatorilor de analiză și memorarea valorilor acestora

După cum se poate observa din figura , descrierea formulei de calcul pentru un indicator de analiză obținut pe baza soldurilor contabile presupune adăugarea indicatorului în tabelul Modele și apoi specificarea conturilor ale căror solduri participă, prin cumulare sau diferență, la formarea indicatorului în tabelul Compunere.

Indicatorii deja calculați pot fi reutilizați pentru descrierea altor modele de analiză (indicatori), cum ar fi ratele, iar completarea formulelor pentru acestea se realizează prin intermediul tabelului Compunere_Modele.

Figura următoare prezintă interfața proiectată pentru introducerea în baza de modele a formulelor de calcul pentru indicatorii formați prin agregări de solduri:

Fig.16 Descrierea formulei pentru cifra de afaceri prin cumularea soldurilor conturilor de venituri

Realizarea propriu-zisă a calculelor și încărcarea cu date a tabelului Realizări este efectuată printr-o procedură VBA, ce utilizează pentru accesarea bazei de date obiecte specifice ActiveX Data Ojects, și este prezentată în ANEXA II a prezentei lucrări.

În vederea definirii formulelor de calcul a ratelor de analiză și a indicatorilor compuși pe baza altor indicatori, a fost proiectată o fereastră asemănătoare, ce permite actualizarea tabelului Compunere_Modele. Figura următoare ilustrează descriere a ratei de rentabilitate ca raport între profitul net și cifra de afaceri.

Fig.17 Descrierea formulei pentru rata rentabilității veniturilor

Această modalitate de descriere a modelelor conferă sistemului un caracter generalizabil.

Cap.III Concluzii si propuneri

Demersul de proiectare și realizare a unui sistem informatic destinat asistării deciziei pentru activitatea financiar contabilă are rolul de a convinge în mod cert că introducerea tehnologiilor informatice în managementul întreprinderilor și, în mod special, asistarea interactivă a deciziilor presupun o cunoaștere amănunțită și un laborios efort de modelare a tuturor proceselor ce survin în cadrul activității entităților economice.

Conceptul de modelare a activității unei organizații presupune o abordare sistemică care să permită identificarea tuturor elementelor ce interacționează și generează influențe asupra întreprinderii.

Un sistem informatic de asistare a deciziei pentru domeniul financiar contabil trebuie să reprezinte un instrument ce permite utilizatorului să controleze procesul decizional și să aibă capacitatea de a oferi informații, atât privind cauzele cât și potențiale modalități de soluționare a problemelor pe baza unor modele de rezolvare, a unor metode de analiză sau prin deducerea unor informații suplimentare, pe baza agregării și analizei datelor.O concluzie ce nu poate fi ignorată, rezultată în urma studiului cadrului economic și legislativ la nivel național și european o reprezintă identificarea unor mari probleme pentru realizatorii de sisteme informatice destinate activității financiar contabile cauzate de instabilitatea reglementărilor în domeniu, în special a celor fiscale, și de lipsa de uniformitate în ce privește informațiile contabile la întreprinderi ce evoluează în segmente diferite de piață, au dimensiuni diferite sau se supun unor alte reglementări ce sunt dictate de apartenența la un anumit spațiu geografic. Toate aceste reprezintă veritabile obstacole în demersul de proiectare a unui sistem informatic generalizabil de asistare a deciziei pentru activitatea financiar contabilă.

În contextul schimbărilor ce au loc la nivel european și internațional, integrarea sistemelor economice regionale în macrosisteme la nivel continental cu toate implicațiile ce survin (modificări legislative, schimbarea monedei, etc.) adaugă noi elemente pe lunga listă de provocări cărora trebuie să le răspundă firmele ce dezvoltă aplicații informatice. Apreciem însă, că toate aceste fenomene constituie o perspectivă favorabilă și conduc spre rezolvarea problemelor legate de lipsa de uniformitate a sistemelor informaționale.

Orice proiect ce implică utilizarea de tehnologii Data Warehouse necesită utilizarea unor instrumente specifice, iar piața produselor software pentru asistarea deciziei a cunoscut o dinamică ascendentă în ultima perioadă existând mai multe firme de renume ce și-au concentrat eforturile în vederea dezvoltării de noi tehnologii sau a îmbunătățirii celor existente. Interesul manifestat la nivelul organizațiilor a condus la o concurență acerbă manifestată printr-o tendință de consolidare a pieței de produse dedicate asistării deciziei. În mare parte acest fenomen a urmărit și realizarea de către marile companii a unui set complet de aplicații prin achiziționarea unor componente care nu fuseseră dezvoltate anterior în cadrul firmei, dar erau complementare produselor proprii.

IV Bibliografie

Năstase Pavel, Mihai Florin, Stanciu Andrei, Covrig Liana Tehnologia bazelor de date, Editura Economică, București, 2001

Oprea Dumitru Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, 1999

Oprea Dumitru, Meșniță Gabriela Sisteme informaționale pentru manageri, Editura Polirom, 2000

Ristea Mihai (coord.) Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, 2004

Robu Vasile, Georgescu Niculae. Analiza economico-financiară, ASE București, 2001

Șoavă Georgeta Sisteme informatice pentru contabilitate, Editura Mirton, 2003

Cicilia Ionescu – Sisteme Contabile Moderne, Ed.Fundației România de Mâine, Bucuresti,2005;

Standardele Internaționale de Raportare Financiară,Ediția 2007, emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB)Editura Irecson (traducere) Bucuresti,2007;

Aurelian-Virgil Băluță, – Contabilitate si gestiune fiscală, Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2007;