Proiect – Împăduriri [629115]

Proiect – Împăduriri

Îndrumar de întocmire a proiectului
* Ultima actualizare: 4 martie 2012

dr. ing. Ciprian Palaghianu
Anul universitar: 2011-2012

Proiect împăduriri
2
Scurtă prezentare a proiectului

Proiectul la disciplina Împăduriri constă în găsirea, argumentarea și detalierea sol uțiilor de
instalare artificială a vegetației forestiere într- un număr de suprafețe alese. Lucrările de împădurir e (de
instalare artificiala a vegetației) se împart în 6 categorii de lucrări menționate ulterior în cadrul acestui
material (împăduriri, reîmpăduriri, refaceri, subst ituiri, completări și ameliorări), proiectul încerc ând să
acopere toate cele șase situații.
Primul pas în stabilirea lucrărilor de executat în suprafețel e alese (UCF-uri – unități de culură
forestiere) îl constituie stabilirea categoriilor de teren și ulterior a categoriilor de lucrări de împădurire
pentru fiecare suprafața (UCF) în baza recomandăril or date în NT 1 (2000) – Norme tehnice privind
compozitii, scheme și tehnologii de regenerare a păd urilor și de împădurire a terenurilor degradate și a
situației suprafețelor (conform descrierii parcelar e).
Ulterior se face o eșalonare pe (5) 10 ani a intervențiilor cu lucrări astfel c a volumul acestora să fie
echitabil împărțit în fiecare an. Eșalonarea ține c ont de urgențele de regenerare ce sunt menționate la
punctul 2.4.
Pasul următor constă în alegerea speciilor . Aceasta se face în funcție de recomandările norme lor
tehnice NT 1. Pentru fiecare UCF se cunoaște TP și TS (tipul de pădure, respectiv tipul de stațiune). În
funcție de TP se stabilește conform normelor grupa ecologica căreia îi aparține suprafața. Doar în caz ul în
care nu este precizat TP se poate alege grupa ecolo gică în funcție de TS. Grupa ecologică menționează
compoziția de regenerare recomandată pentru o anumi tă situație dată (cu anumite limite de variație a
procentului de participare a fiecărei specii – se o feră o recomandare, un ajutor în stabilirea compozi ției de
regenerare).
În cazul în care într-o suprafață există semințiș utilizabil (în amenajament trebuie să se regăsească
proporția pe care o ocupă acesta și compoziția sa) trebuie calculată formula de împădurire – ce este
compoziția ce va fi aplicată pe restul suprafeței a stfel încât să se ajungă la compoziția de regenerar e
recomandată de norme. În tabelul 3.2 este menționat un exemplu de calcul al acesteia.
Ulterior pentru UCF-urile alese se vor stabili: met odele și procedeele de instalare a vegetației,
schemele de împădurire (desime, mod de aranjare și asociere), soluțiile tehnice de pregătire a terenul ui și
lucrare a solului, necesarul de material de împădur ire și perioada de execuție a lucrărilor.
Se va proiecta rețeaua de puncte pentru amplasarea și materializarea pe teren a sup rafețelor de
probă (necesare recepției tehnico-financiare și con trolului anual al regenerărilor artificiale) și se vor stabili
lucrările de îngrijire a culturilor necesare a se e fectua până la atingerea stării de masiv (natura, s copul și
tehnica de aplicare a lucrărilor; lucrările de îngr ijire a culturilor pe u.c.f.-uri și volumul, natura și frecvența
de aplicare a acestora).
Proiectul cuprinde și o evaluare economică a acțiun ii materializată în calculul antemăsurătorii
(evaluarea volumului de lucrări și a necesarului de materiale și forță de muncă), devizului lucrărilor
(evaluarea costurilor totale), precum și a unor indicatori economici specifici (de evaluare a eficienței
economice).

Proiectul va conține obligatoriu bibliografia neces ară redactării acestuia, schemele de împădurire
și fișele UCF-urilor.

Proiect împăduriri
3

Tema proiectului

În vederea folosirii raționale a potențialului prod uctiv al fondului forestier, a sporirii capacității de
producție și protecție a pădurii, este necesar ca p e fiecare suprafață în cuprinsul acestui fond să se instaleze
vegetația lemnoasă care să corespundă în cel mai în alt grad factorilor staționali și cerințelor econom ice de
perspectivă.
În acest sens se va întocmi un proiect de împădurir e al tuturor suprafețelor din fondul forestier
lipsite de vegetație forestieră, a celor incomplet regenerate pe cale naturală sau artificială, precu m și a
celor rezultate în urma refacerii și substituirii a rboretelor necorespunzătoare economic și cultural d in
cuprinsul U.P. ……………., O.S. ……………….. Direcția Silvi că …………..
În cadrul proiectului se vor prevedea și suprafețel e destinate împăduririi, din afara fondului
forestier, pentru ameliorarea terenurilor degradate prin erodare, alunecare, sărăturare, nisipare, cu exces
de umiditate sau cu deficit de apă din cuprinsul ac estei unități.
Obiectivul esențial urmărit de proiect îl constitui e înființarea unor culturi forestiere de mare
stabilitate ecologică și cu o mare valoare economic ă. Principalele direcții de acțiune pentru atingere a
acestui deziderat constau în:

/square4 alegerea judicioasă a speciilor, în sensul unei con cordanțe depline între cerințele acestora
și specificul ecologic al stațiunii;
/square4 asocierea speciilor alese de așa manieră astfel înc ât fiecare în parte să-și îndeplinească rolul
atribuit în compoziția de regenerare;
/square4 folosirea unui material de împădurire selecționat ș i ameliorat;
/square4 instalarea adecvată a culturilor prin adoptarea cor espunzătoare a tehnologiilor;
/square4 stabilirea și aplicarea la momentul oportun a lucră rilor de întreținere necesare până când
culturile ating starea de masiv.

Prin elaborarea proiectului se vor stabili soluțiil e tehnice în raport cu condițiile de lucru, se va
determina efortul economic necesar și va fi analiza tă eficiența economică a lucrărilor.

Proiect împăduriri
4 CUPRINS

A. PIESE SCRISE

Capitolul 1 – Descrierea generală a U.P.
1.1. Localizarea geografică și situația administra tivă
1.2. Studiul condițiilor staționale
1.2.1. Condiții geologice și geomorfologice
1.2.2. Condiții climatice
1.2.3. Condiții edafice
1.2.4. Sinteze staționale
1.3. Studiul vegetației forestiere
1.3.1. Formații forestiere și tipuri natural fund amentale de pădure
1.3.2. Analiza structurii actuale a fondului forestier

Capitolul 2 – Fundamentarea soluțiilor de împădurir e
2.1. Identificarea și caracterizarea unităților de cultu ră forestieră
2.2. Situația actuală a terenurilor de împădurit
2.3. Necesitatea și oportunitatea intervenției cu lucrăr i de împădurire
2.4. Eșalonarea intervențiilor cu lucrări de regenerare artificială în u.c.f.-uri.
2.5. Analiza lucrărilor de împăduriri executate anterior în U.P.

Capitolul 3 – Stabilirea soluțiilor tehnice de inst alare a culturilor forestiere
3.1. Generalități
3.2. Stabilirea intervențiilor artificiale pe categorii de lucrări de împădurire
3.3. Alegerea speciilor pentru împădurire și justificare a lor silvo-economică
3.4. Alcătuirea compoziției de regenerare și stabilirea compoziției de împădurire
3.5. Metode și procedee de împădurire
3.6. Scheme de împădurire
3.7. Pregătirea terenului și solului
3.8. Materialul de împădurit
3.9. Epoca de instalare a culturilor și tehnica de execu ție

Capitolul 4 – Urmărirea, controlul și îngrijirea cu lturilor
4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire
4.2. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și m aterializarea în teren a suprafețelor de
control
4.3. Natura, scopul și tehnica de aplicare a lucrărilor de îngrijire

Capitolul 5 – Planificarea și evaluarea lucrărilor de împădurire
5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire (an temăsurătoarea)
5.2. Stabilirea necesarului de forțe de muncă
5.3. Devizul lucrărilor
5.4. Analiza eficienței economice a lucrărilor proiectat e

B. PIESE DESENATE – Planul de situație
ANEXE – fișele u.c.f. – urilor; schemele de împădurire

Bibliografie

Proiect împăduriri
5 INTRODUCERE

În continuare vor fi prezentate câteva noțiuni intr oductive, pentru a ușura înțelegerea ulterioară a
etapelor de desfășurare a proiectului.

UCF -urile

Unitatea de cultură forestieră reprezintă o porțiune de teren omogenă sau cu vari abilitate restrânsă
din punct de vedere al condițiilor fizico-geografic e, al topoclimatului, solului, substratului litolog ic și al
vegetației naturale, porțiune pe care urmează a se executa o anumită categorie a lucrărilor de împădurire
(împăduriri propriu-zise, reîmpăduriri, refaceri, s ubstituiri, completări, ameliorări), adoptându-se tehnologii
unice de instalare și îngrijire a culturilor forest iere . Suprafața u.c.f.- ului nu poate fi mai mică de 0 ,5 ha și
în mod normal nu poate depăși limitele unei parcele (unități) amenajistice. Ea poate cuprinde, după ca z,
parcela întreagă sau o porțiune din parcelă (o subp arcelă sau un grup de subparcele). Unitatea de cult ură
forestieră va purta același cod ca și parcela.
Observație : dacă stațiunile, tehnologiile de instalare, inclusiv speciile folosite sunt identice pentru
două sau mai multe unității amenajistice mai ales d acă acestea sunt alăturate, unitatea de cultură
forestieră poate să includă în mod excepțional mai multe unități amenajistice .
Pentru fiecare unitate de cultură forestieră se va întocmi o fișă (atașată în Anexe) în care se va
prezenta – după harta amenajistică – schița u.a. c u conturarea u.c.f. -ului și se vor completa, în te rmeni
consacrați, datele referitoare la condițiile stațio nale și de vegetație. Completarea fișei privind asp ectele de
mai sus se va face pe baza datelor extrase din amen ajament. Ulterior, pe măsura stabilirii soluțiilor tehnice
de împădurire, în fișă se vor înregistra și soluții le adoptate pentru respectivul u.c.f.

Fiecare student va alege în baza descrierii parcela re din amenajament:
– minim un u.c.f. în care se vor adopta lucrări de îm pădurire propriu-zise;
– minim un u.c.f. în care se vor adopta lucrări de re împădurire;
– minim un u.c.f. în care se vor adopta lucrări de re facere;
– minim un u.c.f. în care se vor adopta lucrări de su bstituire;
– minim un u.c.f. în care se vor adopta lucrări de co mpletare;
– minim un u.c.f. în care se vor adopta lucrări de am eliorare.

Reamintim etapele importante ale proiectului:

Alegerea UCF-urilor (în funcție de condițiile de vârstă, consistență, compoziție, grupa funcțională)
Stabilirea grupelor ecologice și ulterior a soluțiilor tehnice de instalare a vegetației :
UCF (TP, TS) → Grupa ecologică → Compoziția de rege nerare → Soluția tehnică
Întocmirea antemăsurătorii (estimarea volumului de muncă, a resurselor implic ate)
Întocmirea devizului lucrărilor (calcularea costului preconizat, în baza antemăsur ătorii efectuate)

Proiect împăduriri
6
Capitolul 1 – Descrierea generală a U.P.

Conținutul acestui capitol se bazează pe descrierea efectuată în amenajament, drept urmare se
oferă detalii succinte asupra sumarului subcapitole lor.

1.1. Localizarea geografică și situația administrativă

1.2. Studiul condițiilor staționale

1.2.1. Condiții geologice și geomorfologice
– marea unitate geologică, principalele roci, origi nea și natura depozitelor parentale de
suprafață, forme de relief, expoziție, panta, rețea ua hidrografică.

1.2.2. Condiții climatice
– regimul termic, pluviometric, eolian; diagrama Wa lter-Leith (sau Chirita)

1.2.3. Condiții edafice
– tipurile și subtipurile de sol din zona studiată, descrierea principalului tip de sol.

1.2.4. Sinteze staționale
– tipurile de stațiuni cu ponderea în suprafață, an aliza potențialului productiv al stațiunii
pentru suprafețele alese.

1.3. Studiul vegetației forestiere

1.3.3. Formații forestiere și tipuri natural fundamentale de pădure
– tipurile de pădure din zona studiată și descriere a principalelor tipuri de pădure din zona
aleasă.

1.3.4. Analiza structurii actuale a fondului forestier
– structura în raport cu tipurile natural fundament ale de pădure, cu proveniența pe specii,
pe categorii de consistență, clase de producție, cl ase de vârstă (toate datele vor fi
prezentate sub formă tabelară sau prin grafice)

Proiect împăduriri
7
Capitolul 2 – Fundamentarea soluțiilor de împădurir e

2.1. Identificarea și caracterizarea unităților de cultură forestieră

Unitatea de cultură forestieră – reprezintă o porțiune de teren omogenă sau cu va riabilitate
restrânsă din punct de vedere al condițiilor fizico -geografice, al topoclimatului, solului, substratul ui litologic
și al vegetației naturale, porțiune pe care urmează a se executa o anumită categorie a lucrărilor de
împădurire, adoptându-se tehnologii unice de instal are și îngrijire a culturilor forestiere. Suprafața u.c.f.-
ului nu poate fi mai mică de 0,5 ha și nici nu poat e depăși în mod normal limitele unei parcele (unită ți)
amenajistice. Ea poate cuprinde, după caz, parcela întreagă, o porțiune din parcelă (o subparcelă sau un
grup de subparcele). Unitatea de cultură forestieră va purta același cod ca și parcela .
Pentru fiecare unitate de cultură forestieră se va întocmi o fișă de descriere (atașată în Anexe), iar
în acest subcapitol se va face o scurtă trecere în revistă a unităților selectate și a celor mai impor tante date
de identificare a acestora (suprafață, altitudine, relief, expoziție).

2.2. Situația actuală a terenurilor de împădurit

Necesitatea intervenției artificiale pentru instala rea culturilor forestiere se impune într-o mare
diversitate de situații determinate de particularit ățile staționale și de vegetație ale terenurilor de
împădurit. Din necesități practice s-a procedat la o sistematizare a terenurilor de împădurit în rapo rt cu
natura folosinței lor anterioare, ca și a specificu lui vegetației lemnoase în măsura în care este semn alată. S-
au diferențiat patru categorii de terenuri, care in clud multitudinea de situații ce pot fi întâlnite î n cuprinsul
fondului forestier și în care trebuie să se intervi nă cu lucrări de împăduriri.
Cartarea pe categorii de teren : Potrivit noilor norme tehnice în vigoare, terenur ile de împădurit sau
reîmpădurit se încadrează în una din următoarele ca tegorii (***,2000 Norme tehnice privind compozitii,
scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și d e împădurire a terenurilor degradate ):
/square4 A) terenuri lipsite de vegetație lemnoasă și anume:
o poieni și goluri neregenerate din cuprinsul pădurii ;
o terenuri preluate în fondul forestier, destinate îm păduririi;
o terenuri fără vegetație lemnoasă ca urmare a unor c alamității (incendii, rupturi și
doborâturi de vânt, zăpadă, uscării în masă ș.a.)
o suprafețe (parchete) rezultate în urma exploatării prin tăieri rase.
/square4 B) terenuri ocupate de arborete necorespunzătoare silv o-biologic și/sau economic ce
urmează a fi reîmpădurite:
o suprafețe acoperite de arborete derivate provizorii (mestecănișuri, plopișuri de
plop tremurător, arțărete, cărpinete, teișuri ș.a.)
o terenuri cu arborete slab productive ce nu se pot r egenera natural;
o suprafețe cu arborete în care sunt necesare lucrări de ameliorare în scopul
îmbunătățirii compoziției și/sau consistenței.
/square4 C) terenuri pe care regenerarea naturală este incomple tă :

Proiect împăduriri
8 o suprafețe ocupate cu arborete parcurse cu lucrări d e regenerare sub adăpost având
porțiuni neregenerate sau regenerate cu specii nein dicate în compoziția de
regenerare, cu semințiș neutilizabil, vătămat etc;
o teritorii ocupate cu arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu, cu porțiuni
neregenerate în care este indicată introducerea uno r specii valoroase.
/square4 D) alte terenuri și anume:
o terenuri în care sunt necesare completări în planta ții, semănături și butășiri directe;
o terenuri aflate în folosință temporară la alți deți nători și reprimite în fondul
forestier spre a fi împădurite (terenuri decopertat e de stratul de sol, halde
industriale, menajere etc)
Încadrarea suprafețelor ce necesită intervenții pen tru instalarea culturilor pe categorii de terenuri
de împădurit, reîmpădurit este necesară, pentru că trebuiesc luate în considerare în stabilirea difere nțiată a
lucrărilor de pregătire a terenului și a solului, d e alegere a speciilor, a metodelor de instalare a n oului
arboret, de îngrijire a culturilor până la realizar ea stării de masiv. Pentru încadrarea corectă a fie cărei
unități amenajistice în categoria corespunzătoare s tării actuale a terenului de împădurit, se vor anal iza
datele din descrierea parcelară completate cu date obținute observații proprii efectuate pe teren.

Tabelul 2.1

Încadrarea u.c.f.-urilor pe categorii de terenuri d e împădurit
Nr. crt. Categorii de teren de împădurit Cod categorie
teren U.c.f Suprafața
ha %
1 Suprafețe lipsite de păduri aflate în fond
forestier (poieni) A1 33F 0.6 1.35
2 Suprafețe lipsite de păduri aflate în fond forestie r
(poieni) A1 41C 1.9 4.27
… Suprafețe lipsite de păduri aflate în fond
forestier (poieni) A1 67B 0.6 1.35
Total (categoria A) 3.1 6,97

Total (categoria B)

Total (categoria C)

Total (categoria D)
Total general … 100

Proiect împăduriri
9
2.3. Necesitatea și oportunitatea intervenției cu l ucrări de împădurire

În cuprinsul fondului forestier sunt numeroase cazu rile în care intervențiile pe cale artificială pent ru
instalarea pădurii apar ca unică soluție (ex: poien ile). De asemenea, intervenția artificială se impun e în
cazul arboretelor supuse tratamentelor bazate pe re generare naturală în scopul realizării desimii opti me pe
întreaga suprafață și a ameliorării structurii comp oziționale a viitoarelor culturi forestiere.
Pentru determinarea eficienței economice a investiț iilor în asemenea lucrări se face analiza
comparativă a indicatorilor producției, productivit ății și calității arboretului existent cu cei cores punzători
unui arboret cu caracteristici structurale normale, aparținând însă tipului natural fundamental de păd ure
propriu stațiunii respective.
O analiză comparativă se va face pentru ucf-urile în care se efectuează lucrări de refacere sau
substituire , datele obținute servind atât la evidențierea opor tunității intervenției cu lucrări de împăduriri
(ce pot fi costisitoare) cât și în finalul proiectu lui, după analiza economică privind costul lucrăril or de
împădurire, la eficiența lucrărilor proiectate. Ana liza comparativă a celor două tipuri de arboret de
referință și existent este redată în tabelul 2.2, e fectul economic fiind pus în evidență prin sporul d e
biomasă obținut. Această comparație va fi folosită și în cadrul eșalonării cu lucrări de regenerare, p entru
diferențierea urgențelor de regenerare pentru supra fețele în care se execută refaceri și substituiri.
În funcție de diferența dintre creșterea medie și cea curentă se poate diferenția: urgența I –
diferențe mai mari de 7 m 3/ha, urgența a II-a – între 4 si 7 m 3/ha și urgența a III-a sub 4 m 3/ha.

2.4. Eșalonarea intervențiilor cu lucrări de regene rare artificială în u.c.f.-uri

Planificarea lucrărilor de împădurire se va întocmi pentru o perioadă de 3, 5 sau 10 ani, în funcție d e
numărul de u.c.f.-uri. La întocmirea planului privi nd eșalonarea lucrărilor de regenerare se va ține s eama
pe de o parte de categoriile de teren împădurit în care au fost încadrate suprafețele ce necesită inte rvenția
artificială și pe de altă parte, de rezultatele obț inute din analiza comparativă a celor două categori i de
referință.
La planificarea suprafețelor pentru împădurire se a u în vedere următoarele priorități:
1. Suprafețe ocupate de semințiș (instalat natural sau artificial) cu o densitate necorespunzătoare.
2. Suprafețe ocupate de arborete supuse tratamentul ui tăierilor rase, arborete calamitate.
3. Suprafețe lipsite de pădure (poieni, enclave) pr evăzute a fi împădurite, dacă luarea lor în
considerare nu ar duce la creșterea exagerată a sup rafeței lucrărilor de împădurire din anul respectiv .
4. Terenuri ocupate cu arborete degradate, slab pro ductive ținându-se seama de analiza
comparativă.
5. Arborete cu consistență subnormală, încadrate în grupa a-II-a funcțională, cu stare bună de
vegetație, aflate la vârste relativ tinere (nuieliș -păriș). Arborete degradate sub raportul consistenț ei din
grupa I-a funcțională, indiferent de vârstă.
6. Suprafețe ocupate de arborete slab productive (a vansat degradate sub raportul consistenței
sau/și derivate) tot pe baza analizei comparative.
Luând în considerare prioritățile enunțate se tre ce efectiv la elaborarea planului de regenerare, cu
precizarea anului în care se va interveni în perioa da de timp stabilită. La stabilirea pe ani a supraf eței
efective din suprafața totală a unității amenajisti ce, pe care se vor efectua lucrările de împădurire, trebuie
să se țină seama dacă tehnologic acțiunea de împădu rire se va desfășura în 2-3-etape . Astfel de situa ții

Proiect împăduriri
10 sunt frecvent întâlnite în cazul când unele specii din compoziția de împădurire (Br, Fa) se recomandă a fi
instalate sub adăpost, deci înainte de finalizarea lucrărilor de exploatare cu 2-4 ani, celelalte spec ii urmând
a fi introduse prin plantații după eliberarea teren ului de materialul lemnos. Stabilirea suprafeței ef ective a
împăduririi în prima etapă rezultă prin înmulțirea suprafeței totale cu ponderea procentuală de partic ipare
în compoziția de împădurire a speciei sau speciilor prevăzute a fi instalate cu anticipație. Suprafața de
parcurs în a doua etapă va fi stabilită prin difere nță din suprafața totală, iar anul executării lucră rilor de
regenerare se va preciza în funcție de perioada con siderată optimă în care puieții instalați în prima etapă ar
necesita protecția arboretului existent.
Periodicitatea intervențiilor etapizate va fi, în p rincipiu, de 4 – 6 ani una față de cealaltă, perioa dă de
timp considerată suficientă pentru realizarea stări i de masiv în cultura instalată în prima etapă ante rioară.
Tot în mai multe etape se intervine atunci când se adoptă tratamentul tăierilor rase la molidișuri în cazul
unor parcele cu suprafață mare.
Observație : suprafețele anuale de împădurit trebuie să fie cât mai echilibrate sub raportul volumului
de lucrări (suprafața anuală de împădurit trebuie s ă fie relativ constantă) – Tabelul 2.3

2.5. Analiza lucrărilor de împăduriri executate ant erior în U.P.

Se va face, în măsura posibilităților, o prezentare a lucrărilor de regenerare artificială executate
anterior în cuprinsul U.P. –ului, pe baza istoricul ui de lucrări menționat în arhiva ocolului silvic.

Tabelul 2.2. Efectul economic al intervenției cu l ucrări de împădurire, redat prin sporul de biomasă rezultat din analiza comparativă între arboretul ex istent și cel de referință

Nr.
crt. u.c.f. Arboret existent Arboret de referință Spor de
biomasă Compoziția
Proveniența
Consistența
Vârsta (ani)
cl. de prod. Producția
totala
(m 3/ha) Cr.curentă
Cc
(m 3/ha)
Compoziția
Vârsta (ani)
cl. de prod.
Producția
totală
(m 3/ha) Cr. medie
(Cm) Producția
(diferența) Cm-Cc
Vârsta
(ani) m3/ha
1
curentă
curentă
la
exploatare
2
…

Tabelul 2.3 Eșalonarea intervențiilor lucrărilor de împădurire artificială în cadrul u.c.f.-urilor

Nr.
crt. ucf Suprafața
(ha) Categorii
de terenuri Suprafața efectivă (ha) de parcurs cu lucrări de îm păduriri în anul Total
deceniu
(ha) 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
1
2
…
total X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10

X1 ≈X2 ≈ X3…… ≈ X10 (suprafețe anuale aproximativ echivalente)
ATENȚIE – Producția totală și creșterea se corectează (se înmulțesc) pe ntru fiecare element de arboret cu consistența specifică (produsul dintre consistența
arboretului și ponderea elementului de arboret )

Proiect împăduriri
12
Capitolul 3 – Stabilirea soluțiilor tehnice de inst alare a culturilor forestiere

Acesta este cel mai consistent capitol din punctul de vedere al alegerii soluțiilor tehnice de instala re
artificială a vegetației forestiere. În acest capi tol se stabilesc intervențiile artificiale pe categ orii de lucrări
de împădurire, se aleg speciile pentru acțiunea de împădurire, se alcătuiesc compozițiile de regenera re și
de împădurire, se stabilesc metodele și procedeele de împădurire, se proiectează schemele de împădurir e,
se precizează modalitățile de pregătire a terenului și solului, necesarul de material de împădurit și epoca de
instalare a culturilor și tehnica de execuție.

3.1 Generalități

Trebuie prezentate generalități privind principiile și tehnica intervențiilor artificiale. Se mențione ază
considerații asupra noțiunii de împăduriri – ansamb lul aspectelor privind instalarea vegetației forest iere pe
cale artificială; obiectul împăduririlor – pădurea artificială sau cultura forestieră; scopul – instal area
artificială acolo unde regenerarea naturală nu este posibilă sau nu este indicata (din motive de ordin
economic, tehnic, biologic).

3.2 Stabilirea intervențiilor artificiale pe catego rii de lucrări de împădurire

Se va trece la stabilirea categoriilor de lucrări d e împădurire pentru fiecare u.c.f. în parte si se v a
justifica încadrarea pe categorii de lucrări. Datel e vor fi prezentate centralizat într-un tabel:

Tabelul 3.1
Natura lucrărilor de împăduriri în funcție de categ oria de teren de împădurit și ponderea lor în supra față
Nr.
crt. u.c.f. Categoria
de
teren de
împădurit Natura lucrărilor de
împăduriri Semințiș
utilizabil (% din
suprafață) Suprafața (ha) Ponderea din
suprafața
totală (%) denumire cod totală efectivă
1
2
…
Total pe categorie
…
…
Total general

Observație : Pentru stabilirea categoriilor de lucrări de împădu rit pe u.c.f. -uri se va studia următoarea
prezentare a tipurilor de categorii de lucrări:

Proiect împăduriri
13
Categorii de lucrări de împădurire

În funcție de natura intervenției se diferențiază u rmătoarele categorii de lucrări de împădurire :
a. Împăduririle propriu-zise reprezintă instalarea culturilor pe terenurile pe care pădurea nu a
existat, sau de pe care aceasta a fost înlăturată d e multă vreme. Aceste lucrări se execută pe terenur ile din
grupa A:
a1- Poieni și goluri din cuprinsul fondului forestier
a2- Terenuri scoase temporar din fondul forestier și folosite în alte sectoare economice, care apoi se
reprimesc pentru împădurire
a3- Terenuri din afara fondului forestier
b. Reîmpăduriri . Operația de reîmpădurire presupune instalarea de noi culturi forestiere pe
terenuri ocupate de păduri care urmează a fi înlătu rate, iar instalarea noilor culturi se poate face d upă
înlăturarea pădurii sau chiar înainte. În raport cu perioada intervenției se disting următoarele categ orii:
b1- Reîmpăduriri propriu-zise – lucrări prin care se urmărește instalarea pe cal e artificială a unor
arborete cu structură normală, instalate pe terenur i cu soluri forestiere nealterate, iar compoziția n oilor
culturi va fi identică sau apropiată de cea a arbor etelor pe care le înlocuiesc. Asemenea lucrări se e xecută
ca și la lucrările de împăduriri propriu-zise în te renurile din categoria A. Aici avem :
b11 – Reîmpăduriri în urma tăierilor rase concentrate, executate în arborete cu structură normală,
ajunse la exploatabilitate și care sunt supuse în m od obișnuit acestui tip de tratament.
b12 – Reîmpăduriri în locul calamităților recente.
Reinstalarea vegetației forestiere pe terenurile oc upate în prezent cu arborete degradate se face
prin lucrări de refacere și substituire, presupunân d înlăturarea totală a vechiului arboret.
b2- Refaceri – presupun reinstalarea vegetației forestiere pe c ale artificială pe terenuri ocupate de
arborete cu productivitate scăzută, având o stare d e vegetație nesatisfăcătoare ca urmare a degradării
consistenței corelată frecvent și cu regenerări rep etate din lăstari. Particularitatea acestor lucrări este
menținerea compoziției actuale . Lucrările de refacere se execută pe terenuri înca drate în categoria B:
b21 – arborete situate în stațiuni de productivitate mi jlocie sau superioară pentru speciile pe care le
conțin, în cazul în care sunt arborete degradate, a căror consistență este între 0,1-0,3, indiferent d e vârstă
sau arborete brăcuite, c= 0,4-0,6, care se apropie de vârsta exploatabilității.
b22 – arborete provenite din lăstari, alcătuite din spe cii valoroase în stare lâncedă de vegetație,
incapabile să se regenereze pe cale naturală, pentr u care se adoptă modalitatea de conversiune prin
refacere.
b23 – refacerea arboretelor degradate de plop, salcie d in luncile Dunării și a celor din luncile
interioare.
b24 – arborete afectate de atacuri de insecte sau de fe nomene de uscare în masă.
b3- Substituirile presupun reinstalarea vegetației forestiere pe ter enurile ocupate în prezent cu
arborete de valoare economică scăzută, dar având or igine naturală, arborete alcătuite din specii cu
potențial biologic redus, cum sunt arboretele deriv ate, instalate în condiții puțin favorabile dezvolt ării lor.
Particularitatea esențială a substituirii constă în faptul că prin intervenție se schimbă compoziția
arboretului existent . Aceste lucrări se execută tot în terenuri din cat egoria B:
b31 – arborete de origine naturală, aparținând tipurilo r de pădure derivate, alcătuite din specii
secundare (sp. pioniere – Me, Pl ; amestecuri de Ca , Te);

Proiect împăduriri
14 b32 – arborete de origine naturală alcătuite din salcie și plopi indigeni situate în stațiuni apte pentru
plopi euramericani;
b33 – tufărișuri alcătuite din specii arbustive;
b34 – arborete de origine artificială de stejar peduncu lat cu stare lâncedă de vegetație instalate în
condiții staționale improprii (apte ptr. gârniță sa u cer);
b35 – arborete slab productive de salcâm instalate pe s oluri cu textură grea, uscate, superficiale,
scheletice, cu efervescență la suprafață sau pe sol uri expuse la înmlăștinare.
c. Completările – se diferențiază în funcție de stadiul de dezvolt are al culturilor existente, de
consistența și starea de vegetație. Completările su nt lucrări de împădurire aplicate parțial în cuprinsul
terenului de împădurit cu menținerea vegetației lem noase existente. Ele se execută în culturile tinere (faza
semințiș – desiș) rezultate din regenerări naturale sau artificiale parțiale (în golurile rămase nereg enerate).
Se execută în terenuri din categoria C sau D:
c1- suprafețe ocupate cu arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost și incomplet
regenerate;
c2- suprafețe regenerate natural ocupate de semințișu ri cu consistență nesatisfăcătoare;
c3- suprafețe regenerate natural sau artificial în ca re există porțiuni cu semințișuri neutilizabile,
vătămate sau dispărute;
c4- suprafețe ocupate de arborete de crâng simplu reg enerate incomplet în care urmează să se facă
completări în goluri.
d. Ameliorările sunt lucrări de împădurire cu caracter parțial ce se execută pe terenuri ocupate de
regulă de arborete tinere sau de vârste mijlocii (n uieliș – codrișor), cu consistență subnormală, cu s oluri
înțelenite și stare lâncedă de vegetație (în catego ria de terenuri B). Pentru a redresa situația acest ora sunt
necesare lucrări de completare în goluri cu specii arborescente sau la nevoie cu specii arbustive.
d1- arborete rărite din grupa I funcțională, indifere nt de vârstă la care nu este permisă refacerea
sau substituirea;
d2- arborete din grupa a II- a funcțională, cu consis tență subnormală sau brăcuite, aflate la vârste
tinere, la care nu se justifică din punct de vedere economic refacerile sau substituirile
d3- completări întârziate efectuate în arborete ce au depășit faza de desiș și sunt afectate de
diferite fenomene de degradare (calamități, doborât uri, incendii).

3.3 Alegerea speciilor pentru împădurire și justifi carea lor silvo-economică

Intervenția artificială pentru regenerarea pădurii urmărește înființarea de culturi valoroase sub
raportul producției de biomasă și al calității lemn ului, caracterizate prin stabilitate, capacitate ri dicată de
autoreglare și autoprotecție împotriva factorilor d ăunători, astfel încât să-și poată îndeplini la par ametri
superiori funcțiile de producție și protecție atrib uite.
Pentru atingerea acestor deziderate problema fundam entală în proiectarea lucrărilor de împădurire
o constituie alegerea speciilor. Principiul esenția l care stă la baza rezolvării acestui aspect constă în
realizarea unei depline concordanțe între cerințele ecologice ale speciei de introdus și particularită țile
staționale ale terenului de împădurit. Întrucât ans amblul condițiilor fizico-geografice și de vegetați e
forestieră constituie un indicator prețios al carac teristicilor ecologice, la alegerea speciilor se va ține seama
în primul rând de încadrarea terenului de împădurit în marile unități de relief și etaje naturale de v egetație.
Pentru nevoile practice, pe baza studiilor, în cadr ul etajului de vegetație s-au diferențiat ansamblur i
de stațiuni – vegetație, reprezentând grupe de tipu ri de stațiuni și de pădure, ecologic echivalente d enumite
convențional grupe ecologice . La constituirea grupelor ecologice (114 grupe eco logice) s-au avut în vedere

Proiect împăduriri
15 condițiile de climă, relief, substrat, sol, ape sup ra și subterane, condițiile caracterizate printr-un înalt grad
de omogenitate care să permită aplicarea acelorași măsuri silvotehnice de regenerare a pădurilor sau d e
împădurire.
Fiecare grupă ecologică cuprinde de regulă mai mult e tipuri de stațiuni și de pădure, fiind respectat
principiul ca un tip de pădure să apară numai într- o grupă ecologică. Încadrarea pe grupe ecologice a
fiecărui UCF se va face în funcție de tipul de pădure și numai în lipsă se va apela la caracteristicile staționale
ale terenului de împădurit (doar în lipsa tipului d e pădure se alege grupa ecologică în funcție de tip ul de
stațiune).
Principii silvico-tehnice în alegerea speciilor :
/square4 promovarea cu precădere a speciilor autohtone cu va loare economică ridicată și repede
crescătoare în stațiuni de bonitate mijlocie și sup erioară
/square4 folosirea speciilor principale în primul rând în ca drul arealului lor natural de vegetație,
extinderea în afara arealului făcându-se cu mult di scernământ
/square4 crearea de culturi stabile alcătuite din specii com patibile din punct de vedere ecologic
/square4 evitarea introducerii unor specii delicate în stați uni în care există factori limitativi pentru
aceste specii
/square4 fortificarea arboretelor de molid împotriva doborât urilor de vânt sau rupturilor de zăpadă
prin extinderea în etajul molidului a laricelui, z âmbrului, fagului, paltinului
/square4 introducerea speciilor secundare și arbustive în mă sura în care regenerarea lor naturală nu
este asigurată și există pericolul înțelenirii solu lui
/square4 utilizarea în proporție mai mare a speciilor arbore scente și arbustive producătoare de
fructe sau semințe preferate de vânat, comestibile sau solicitate în alte domenii economice
Clasificarea speciilor din compoziția de regenerare în funcție de rolul atribuit :
În cadrul unui arboret, speciile pot fi:
• principale : specii arborescente, de mărimea I, capabile să se situeze întotdeauna în plafonul
superior, având funcție principală de producție. Ac este specii contribuie în cea mai mare măsură la
realizarea obiectivelor urmărite.
a) de bază – desemnează specia din compoziția arboretului cu proporția cea mai mare sau care are
lemnul de cea mai bună calitate
b) de amestec – celelalte specii principale (cu ponderea de part icipare mai mică – 20-30%);
• secundare (de stimulare, de împingere, de ajutor) : specii, de regulă, de mărimea a doua (sau chiar
a treia) ce formează cel mai adesea un al doilea et aj de vegetație și stimulează creșterea speciilor
principale, având însă și un rol protectiv și desig ur unul economic.
• de protecție și ameliorare a solului : reprezentate în general prin arbuști ce îndepline sc funcțiile
definite chiar de încadrarea acestora.

Observație : În cadrul proiectului, la acest subcapitol, se vor pr eciza speciile principale de bază folosite, cu o
scurtă descriere a acestora din punct de vedere cul tural (nu doar dendrologic).

Proiect împăduriri
16
3.4. Alcătuirea compoziției de regenerare și stabil irea compoziției de împădurire

Compoziția de regenerare reprezintă structura pe specii a noii asociații fo restiere, exprimată în
procente, considerată optimă în raport cu aptitudin ile stațiunii și cu funcțiile atribuite culturii.
Compoziția de regenerare se stabilește la nivelul f iecărei ucf, înainte de înlăturarea arboretelor
existente, urmărindu-se pe cât posibil obținerea ei pe cale naturală, prin adoptarea și aplicarea unor
tratamente adecvate particularităților ecologice al e speciilor care intră în compoziția arboretelor
respective. Pentru a cuantifica aportul intervenți ei artificiale, s-a introdus termenul de compoziție sau
formulă de împădurire .
Compoziția de împădurire nominalizează speciile și precizează ponderea lor d e participare (în
procente) în intervenția artificială de instalare a culturilor forestiere. În cazul în care intervenț ia artificială
presupune parcurgerea integrală a terenului cu lucr ări de împăduriri, formula de împădurire va fi iden tică
cu compoziția de regenerare. Compoziția de regenera re reprezintă în fapt compoziția pe care o vom obți ne
după acțiunea de regenerare (naturală, artificială sau mixtă), pe când compoziția de împădurire reprez intă
compoziția cu care se intervine artificial pentru a ajunge în final la compoziția de regenerare. În ca zul în
care intervenția artificială este parțială (cazul c ompletărilor sau ameliorărilor, sau în general când există
semințiș utilizabil), compoziția de împădurire va f i calculată în funcție de suprafața efectivă de împ ădurire
pentru a realiza în urma intervenției compoziția de regenerare (în tabelul 3.2 este prezentată o astfe l de
situație și un model de calcul).
Compoziția de regenerare o stabilim în urma consul tării normelor tehnice nr. 1 – în funcție de
grupa ecologică în care se încadrează ucf-ul. Pentru fiecare grupă ecologică sunt precizate 2-3 compoziții de
regenerare, după cum urmează :
• b1-compoziția de regenerare pentru arborete care se r egenerează natural în condiții normale;
• b2-compoziția pentru arborete care nu se regenerează natural sau doar în proporție redusă;
• b3- compoziția pentru arborete care nu se regenerează natural și este necesară pregătirea integrală
a solului în vederea împăduririi.

La alcătuirea compozițiilor de regenerare se recom andă adoptarea unor amestecuri cât mai bogate
în specii, mai cu seamă în cazul împăduririi unor t erenuri cu mare extensiune în suprafață. În situați ile în
care normativele propun în compoziția de regenerare specii secundare și arbustive, nu se justifică
introducerea lor artificială, în măsura în care ase menea specii sunt semnalate în arboretele actuale ș i există
condiții pentru regenerarea lor naturală în proporț ia dorită.

Tabelul 3.2 – Compoziții de regenerare și de împădu rire stabilite în raport cu natura lucrărilor adopt ate pe u.c.f.-uri și rolul atribuit speciilor propu se

Nr. crt ucf Sup. totală TS

Grupa
ecologică Compoziția țel
Comp. de împăd.
(%) Specii principale
Sp. secundare
Ponderea % în
suprafață a sp.
principale din
compoziția de
regenerare Suprafața
efectivă TP
(coduri) Compoziția de
regenerare de bază
de
amestec

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 2A 16.8 6.72 3323 1311 GE 16 5Mo 3Br 2Fa,Pam 5Mo 3Br 2Fa,Pam 80 Mo
15 Br
5 Pam 80 Mo 15 Br
5 Pam – 50 Mo
50 Br,Fa,Pam
2
…
Modelul de calcul pentru ucf-ul 2A se refera la urm ătoarele date de intrare:
Suprafața ucf-ului: 16,8 ha Tipul de padure : 1311 Suprafața ocupată cu semințiș utilizabil : 0,6 din suprafața , compziția semințișului utilizabil : 4Br 3Mo 3Fa
Se cere : stabilirea formulei de împădurire ce va f i aplicată pe suprafața de 6,72 ha în scop de compl etare
În baza TP 1311 se stabilește grupa ecologică – GE 16, care recomandă 6-7 Mo 1-3 Br 1-3 Fa, Pam
Înmulțind proporția de participare a speciilor din semințiș cu 0,6 (60%) se obține proporția de partic ipare a speciilor reală (raportată la tot u.c.f.-ul ): 24 Br 18 Mo 18 Fa
Se observă că intervenind pe 40% din suprafața, chi ar dacă pe suprafața rămasă de regenerat s-ar intro duce doar molid, nu s-ar putea obține un procent de 6-7 Mo (maximul ar fi
40+18, adică 58 %), drept pentru care se stabilește compoziția de regenerare la: 50Mo 30Br 20 Fa, Pam
Se urmărește să se obțină: 50 Mo 30 Br 20 Fa, Pam (compoziția de regenerare)
Există în prezent : 18 Mo 24 Br 18 Fa (semințișul utilizabil)
Calculul deficitului: 32 Mo 6 Br 2 Pam (obținut prin diferență)
Pentru a obține formula de împădurire trebuie să ra portăm deficitul (cu care noi vom interveni în cei 40% din suprafața rămasă) la întreaga suprafață a u .c.f.-ului.
Această operație constă în împărțirea proporției sp eciilor din deficit la 0,4 (40%). Se obține formula de împădurire: 80 Mo 15 Br 5 Pam

Proiect împăduriri
18
3.5. Metode și procedee de împădurire

Culturile forestiere pot fi instalate artificial p rin semănături directe, plantații și foarte rar, p rin
butășiri directe. Alegerea uneia sau alteia din met odele precizate se face ținând seama, în primul râ nd, de
particularitățile biologice ale speciilor din compo ziția de împădurire, iar în al doilea rând, de co ndițiile
fitoclimatice și de caracteristicile solului.
Tabelul 3.3
Explicitarea și detalierea codurilor privind tehnol ogiile de împădurire
Nr.
crt. Metoda de
împădurire Procedeu Variante de lucru Cod
tehnologie
1. Semănături
directe 1. în cuiburi 1.1
2. în vetre sau tăblii 1.2
3. în rânduri sau rigole 1.3
4. prin împrăștiere 1.4
2. Plantații 1. în gropi 1. normale (0,3-
0,4m adâncime) 1. puieți cu rădăcina nudă
1.manual
2.mecanizat
2.1.1.1.1
2.1.1.1.2
2. puieți cu rădăcina
protejată 2.1.1.2
2. mijlocii (0,4-
0,9m adâncime) 1. puieți cu rădăcina nudă
1.manual
2.mecanizat
2.1.2.1.1
2.1.2.1.2
2. puieți cu rădăcina
protejată 2.1.2.2
3. puieți de talie mijlocie și
mare
1.manual
2.mecanizat

2.1.2.3.1
2.1.2.3.2
3. adânci (peste
0,9 m adâncime) 1. cu puieți de talie mare 2.1.3.1
2. cu puieți de talie mare cu
balot 2.1.3.2
2. în despicătură 2.2
3. pe banchete 2.3
4. alte procedee 2.4
3 Butășiri
directe 1. cu butași normali 1. execuție manuală 3.1.1
2. execuție mecanizată 3.1.2
2. cu butași lungi (sade) 3.2
Conform tabelului 3.3, care este un extras din anex a 4 a NT 1, se va trece la alcătuirea tabelului 3.4 ,
„Soluțiile tehnice de instalare a culturilor forest iere adoptate pe U.C.F.-uri”.

Proiect împăduriri
19 Tabelul 3.4
Soluțiile tehnice de instalare a culturilor foresti ere adoptate pe U.C.F.-uri
(Exemplu de completare a tabelului)
Nr.
Crt u.c.f. Natura
lucrărilor de
împădurire Compoziția
de
împădurire Tehnologii de lucru propuse
Cod Decodificarea tehnologiei
1 95V Împădurire 7Fa 1.3 Semănături directe în rânduri
2Br 1.1. Semănături directe în cuiburi
1Mo 2.1.1.1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu rădăcină nu dă
manual
2 95H Reîmpădurire 7Fa 1.3 Semănături directe în rânduri
1Mo 2.1.1.1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu rădăcină nu dă
manual
1Pam 2.1.1.1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu rădăcină nu dă
manual
1Fa 1.3 Semănături directe în rânduri
3 88D Refacere 7Fa 1.3 Semănături directe în rânduri
2Br 1.1. Semănături directe în cuiburi
10Mo 2.1.1.1.1 Plantații în gropi normale cu puieți cu rădăcină nu dă
manual

3.6. Scheme de împădurire

Schema de împădurire trebuie să indice prin simboluri, într-o reprezent are grafică, modul de
asociere și amplasare a speciilor pe suprafața de î mpădurit, dispozitivul de instalare și desimea iniț ială a
culturilor. Privitor la modul de asociere al specii lor, speciile principale se asociază grupat , iar cele secundare
și cele de protecția și ameliorarea solului se asoc iază intim cu cele principale. Între speciile principale
amestecul se realizează cel mai frecvent grupat , pentru a se evita efectul negativ al concurenței între
speciile componente, eliminarea unei specii de cătr e alta, determinată adesea de ritmurile de creștere în
înălțime diferite în anumite perioade de la o speci e la alta, precum și de particularitățile bio-ecolo gice ale
speciilor.

Schemă de împădurire (Damian, 1969)

Proiect împăduriri
20 Asocierea grupată a speciilor principale se poate realiza în biogrupe sau benzi , iar biogrupele se
împart în buchete ( sup. < 100 m 2) și grupe ( sup.100-1000 m 2).
Dispozitivul de cultură indică modul cum se instalează exemplarele pe tere nul de cultură. Se poate
opta pentru un dispozitiv ordonat (geometric, regulat) cu distanțe egale între rându rile de puieți și puieți pe
rând (dispozitiv în pătrat), ori cu aceste distanțe diferite (dispozitiv în dreptunghi) sau în cazul t erenurilor
accidentate se poate folosi un dispozitiv neregulat .

Dispozitiv de cultură în pătrat (a),în dreptunghi ( b) și în romb (chincons) (c)

Tabelul 3.5
Norme de semănat (bucăți semințe) pe specii pentru împăduriri prin semănături directe

Specia Procedee și variante de semănat
În cuiburi (buc/cuib) În rânduri (buc/m) Prin împră știere (buc/m 2)
1.1. și 1.2 1.3 1.3
Brad 80 30-35 180-200
Molid 50 15-20 80-100
Fag 50 15-20 80-100
Cvercinee – 12 –

Tabelul 3.6
Tabel de descriere a schemelor de împădurire (Exemplu de completare a tabelului)

Comp. de
împădurire Mod de
asociere Distanța
de
instalare
(m) Desime
cultură pură
(puieți/ha) Ponderea pe
specii/ha Mărime
biogrupă
nr biogrup / ha
Suprafață efectivă
Dist. intre
biogrupe Nr.
puieți Supraf.
specie
(ari/ha) N
pui. S
(m 2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Schema de împădurire pentru u.c.f. 95V
70 Fa – 2×1 5000 3500 70 – – – 0,7
20 Br buchete 2×1 5000 1000 20 20 40 50 0,3 măsurată
10 Mo buchete 2×1 5000 500 10 20 40 25 măsurată
Schema de împădurire pentru u.c.f. 105H
60 Go – 2×1 5000 3000 60 – – – 0,6
20 Pam buchete 2×1 5000 1000 20 20 40 50
0,4 măsurată
10 Ci buchete 2×1 5000 500 10 20 40 25 măsurată
10 La buchete 2×2 2500 250 10 10 40 25 măsurată

Proiect împăduriri
21
ATENȚIE : Pentru completarea tabelului 3.6 trebuie întocmite și schițele (reprezentările grafice) schemelor de
împădurire (acestea vor fi anexate proiectului). De asemenea, mărimea biogrupei (sau numărul de puieți
sau suprafața exprimată în m 2) se ALEGE , nu se calculează, în funcție de caracteristicile sp eciei.
De exemplu – în cazul bradului s-a optat pentru buchete de 40 m2, ceea ce la un dispozitiv de instalare de
2×1 m reprezintă buchete de 20 de puieți. Numărul d e biogrupe la hectar se poate calcula sau prin rapo rtare
la suprafață sau prin raportare la numărul de puieț i: la brad se obțin 50 de biogrupe la hectar -> 100 0
puieți/ha : 20 puieți/biogrupă = 50 biogrupe/ha sau 2000 m 2/ha (20 ari/ha) : 40 m2 = 50 biogrupe/ha.
Tabelul 3.7
Dispozitive și desimi la hectar adoptate pe U.C.F-u ri în funcție de tehnologiile de împădurire și moda litatea
de asociere a speciilor (Exemplu de completare a tabelului)

u.c.f Comp.
de
împăd. Tehnol.
de
împăd. Mod de
asociere Dispoz.
de
instalare
(m) Desime
(nr.
pui./ha) Desimi pe specii
M1000
(g) Total
sem.
(kg) Plantații Semănături directe
Nr.
pui. m2,m,cuiburi Nr. sem.
m2,m,cuiburi Total
sem.(buc)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
10B 60 Mo 2.1.1.1.1 – 2×1 5000 3000 – – – – –
20 La 2.1.1.1.1 benzi 2×2 2500 500 – – – – –
10
Pam 2.1.1.1.1 buchete 2×1 5000 500 – – – – –
10 Br 1.1. buchete 2×1 5000 – 500 cuiburi 80/cuib 40.000 65,0 2.6

M1000 (masa a 1000 de semințe) se preia din STAS-ul 1808 /2004 pentru calitatea I a semintelor
(Br – 65 g, Fa – 235 g, Mo – 20,8 g)

3.7. Pregătirea terenului și lucrarea solului

Scopul lucrărilor: asigurarea condițiilor optime de instalare a vegetației lemnoase
Lucrările de pregătire a terenului presupun executarea unor lucrări specifice folosiri i sale
anterioare: curățirea resturilor de exploatare; cur ățirea terenului de tufărișuri, arbuști, semințiș n eutilizabil;
strângerea pietrelor, bolovanilor; înlăturarea vege tației erbacee parțial sau de pe întreaga suprafață .
Lucrarea solului constă în mobilizarea acestuia pe întreaga suprafa ță sau parțial și se poate face:
/square4 pe toată suprafața (cojirea și mărunțirea țelinii, desfundarea, grăparea și cultivația)
/square4 parțial
• în fâșii sau benzi (la câmpie)
• în fâșii sau tăblii (în regiunea colinară)
• în vetre (în zona de munte, pe terenuri accidentate )

Anexele normelor tehnice NT 1 oferă informații priv itoare la alegerea tehnologiilor de pregătire a
terenului și solului iar pentru fiecare grupă ecolo gică sunt oferite recomandări privitoare la soluții le tehnice
ce trebuie alease în cazul u.c.f.—urilor.
Pentru fiecare u.c.f. vor fi precizate tehnologiile de pregătire a terenului și solului și se va calcu la
suprafața efectivă pe care se va interveni (dacă se optează pentru o pregătire parțială a terenului și solului).

Proiect împăduriri
22
Tabelul 3.8
Tehnologii de pregătire a terenului

Denumirea lucrărilor Variante de lucru cod
0 – nu este necesară 0
1 – îndepărtarea preexistenților,
semințișului neutilizabil , arbuști 1-în locurile de plantare
2-în benzi coridoare sau ochiuri
3-pe toată suprafața 1.1
1.2
1.3
2 – curățirea terenurilor de resturi de
exploatare(crengi , vârfuri, coajă etc.) 2
3 – îndepărtarea ierburilor înalte , rugi ,
zmeuriș 3
4 – scoaterea transportul și depozitarea
cioatelor , nivelarea terenurilor 1-parțială (în ochiuri , benzi ,coridoare)
(1 manual / 2 mecanizat)
2-pe toată suprafața
(1 manual / 2 mecanizat)
4.1.1 / 4.1.2

4.2.1 / 4.2.2

5 – eliminarea apei în exces 1-de pe suprafețe mici
2-de pe suprafețe mari (șanțuri, puțuri) 5.1
5.2
6 – curățirea terenurilor de pietre și
grohotiș în locurile de plantare 6

Tabelul 3.9
Tehnologii de pregătire a solului

Denumirea lucrărilor Variante de lucru cod
0 – fără pregătirea anticipată a solului ,
plantarea în gropi 1 – mici (30X30X30cm)
2 – mari (40X40X40..60X60X60cm) 0.1
0.2
1 – pregătire parțială a solului 1 – în vetre 1-de 40X60 cm 1.1.1
2-de 60X80 cm 1.1.2
3-de 80X100 cm 1.1.3
2 – în tăblii 1-de 2X2m 1.2.1
2-de 2X3m 1.2.2
3-de1..2 X 3..5 m 1.2.3
3 – în fâșii 1-de 2..3m (terenuri plane) 1.3.1
2-de 0,7-1,0m (panta >12°) 1.3.2
4 – în terase 1-înguste (<1,2 m) 1.4.1
2-late (>1,2 m) 1.4.2
5 – biloane 1-înguste (<0,8 m) 1.5.1
2-late (>0,8 m) 1.5.2
2 – cu pregătirea mecanizată a solului pe toată sup rafața 2

Tabelul 3.10
Soluțiile tehnice de pregătire a terenului și a sol ului stabilite pe u.c.f
(Exemplu de completare a tabelului)

UCF Natura
lucrărilor
Suprafața de
parcurs(ha) I Pregătirea terenului II Pregătirea solului
Denumirea
Lucrărilor
(cod) Suprafața

(ari/ha) Denumirea
Lucrărilor
(cod) Suprafața

(ari/ha)

28 I Completări
0,56 1.1 24 1.1.2 24
32 A
Completări
5,95 1.1 24 1.1.2 24
28 A Substituiri
0,6 1.1 12 1.1.1 12
58 B Substituiri
0,5 1.1 12 1.1.1 12
10 B Substituiri
12,6 1.1 21,6 1.1.2 21,6

Explicatie:
Suprafața efectiv pregătită ari/ha = nr. vetre/ha x s uprafața unei vetre
24 ari/ha = 5000 vetre/ha x 0,6m x 0,8m sau 12 ari/ha = 5000 vetre/ha x 0,4m x 0,6m
21,6 ari/ha = 4500 vetre/ha x 0,6m x 0,8m
(3000 Mo, 500 Pam, 500 Br, 500 La – laricele are sc hema de instalare 2 x2 m)
Compoziția pentru ucf-ul 10B este 6Mo 2La 1Pam 1B r)

3.8. Materialul de împădurire

În funcție de tehnologiile de împădurire adoptate p entru u.c.f.-uri, se precizează natura
materialului de împădurit (semințe, puieți) și se v a stabili necesarul de puieți sau semințe pe u.c.f. -uri.

Tabelul 3.11
Materialul de împădurire necesar pentru împădurirea suprafețelor incluse în planul de regenerare
(Exemplu de completare a tabelului)
u.c.f. Suprafața
efectivă (ha) Compoziția
de împădurire Metoda de
împădurire Desimea la
ha (mii buc) Unitatea
de măsură Cantitatea la u.c.f.
mii buc.
puieți kg
semințe
10 B 12,6 60 Mo
20 La
10 Pam
10 Br Plantații
Plantații
Plantații
Semănături 3,00
0,50
0,50
40,0 Mii bucăți
Mii bucăți
Mii bucăți
Mii semințe 37,8
6,3
6,3
– –
–
–
32,76

Explicatie:
40 mii seminte Br – > 40 x 65g =2,6 kg – > 2,6 kg /ha x 12,6 ha = 32,76 kg (se folosesc datele d in tab. 3.7)
65g reprezintă masa a 1000 de semințe în cazul brad ului
32,76 kg seminte Br = 2,6 kg sem/ha(din tab 3.7) x 12,6 ha
37,8 mii puieti Mo = 3 mii buc/ha x 12,6 ha (3000 buc/ha = 60% din 5000 puieți/ha pentru un dispozitiv de 2x1m)

Proiect împăduriri
24
3.9. Epoca de instalare a culturilor și tehnica de execuție

Se va preciza epoca optimă de instalare a culturilo r și se va argumenta alegerea făcută. De asemenea s e vor
preciza anumite detalii tehnice și particularități ale operațiilor efectuate (adâncimea de semănare, s ortimentele de
puieți folosite, particularități fitoclimatice, det alii de execuție).
Instalarea vegetației forestiere prin metoda planta țiilor este posibilă doar în timpul repausului
vegetativ – toamna după căderea frunzelor sau primă vara înainte de desfacerea mugurilor, evitând însă
perioada în care solul este înghețat sau acoperit d e zăpadă. Mai agreată este plantarea de primăvară, cu
condiția ca această să se execute la timp. Cu cât i nstalarea se face mai devreme, cu atât se reduce ri scul
dezechilibrului dintre absorbție și transpirație. Î n plus, topirea lentă a zăpezii asigură valori rsel ativ
constante ale umidității din sol, favorabile consol idării relației dintre sistemul radicelar și substr atul fizic ce
susține creșterea și dezvoltarea puietului.
Pentru speciile cu semințe mari, cu conținut ridica t în apă, a căror păstrare este dificilă peste iarn ă
(fag, cvercinee, castan porcesc, brad ș.a.) ca și p entru semințele a căror fructe au fost recoltate „î n pârgă”
(acerinee, frasin) sunt indicate semănăturile execu tate toamna, cu condiția ca în zona respectivă să n u
existe riscul consumării lor de către mistreți, iep uri, cârtițe. Dat fiind pericolul răsăririi plantul elor în
toamnele lungi, care ar suferi de gerurile din timp ul iernii sau a răsăririi primăvara timpuriu, fiind periclitate
de înghețurile târzii (acerineele de exemplu), semă năturile se execută primăvara „în mustul zăpezii”, cu
avantajele și dezavantajele menționate la culturile în pepinieră.

Proiect împăduriri
25
Capitolul 4. Urmărirea, controlul și întreținerea lucrărilor

4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurir e

Procesul de împădurire se poate considera încheiat numai în momentul în care puieții rezultați din
semănături directe sau plantații au crescut atât de mult încât pot să se influențeze reciproc și împre ună să
modifice esențial mediul din cuprinsul culturii. În cheierea procesului coincide cu constituirea stării de masiv
(crearea mediului specific pădurii prin realizarea unei desimi la care apar relațiile de condiționare
reciprocă). Starea de masiv se atinge la un moment diferit, in funcție de specie, condițiile stațional e și
modalitatea de instalare (se realizează mai târziu în cazul semănaturilor directe).
Conform normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerări lor (***, 2000, Norme
tehnice pentru efectuarea controlului anual al rege nerărilor – 7 ) (NT 7) starea de masiv 1 a regenerărilor se
consideră realizată atunci când:
Pentru regenerări naturale :
a) la foioase: ramurile puieților se ating în propo rție de minimum 80%;
b) la rășinoase: înălțimea puieților este de 1,00-1 ,20 m în stațiuni normale și de 0,60-0,70 m în
stațiuni extreme.
Pentru regenerări artificiale :
a) la foioase: ramurile puieților pe rând sau în gr upe se ating în proporție de cel puțin 80%; pentru
plopii euramericani și nuc diametrul tulpinii la în ălțimea de 1,30 m este de minimum 8 cm;
b) la rășinoase: înălțimea puieților este de 1,20-1 ,40 m în stațiuni normale și de 0,60-0,80 m în
stațiuni extreme.
De reținut că starea de masiv se declară în anul câ nd aceasta se realizează pe întreaga suprafață a
regenerării analizate. La declararea stării de masi v, numărul minim de puieți/ha nu trebuie să fie mai mic
decât cel corespunzător reușitei bune pentru specii le principale de bază și de amestec, calculate prin
diminuarea numărului de puieți plantați cu pierderile normale (tehnologice) de puieți de la instalarea
culturii până la realizarea stării de masiv.

Imediat după ce s-a încheiat instalarea unei cultu ri forestire pe o anumită suprafață se face
recepția tehnico-financiară a lucrărilor de împădur ire ce constă în verificarea cantitativă și calitativă a
instalării culturilor (se urmărește concordanța din tre prevederile proiectului și realitatea de pe ter en).
Operația se finalizează printr-un proces verbal de recepție, în vederea decontării cheltuielilor de ma noperă.
Metodologia este dată în „ Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului anu al al împăduririlor ”.
După această recepție, anual se vor face controale, care se vor executa la începutul toamnei (1
sept. – 15 oct.), se vor verifica plantațiile de un an și cele vechi care nu au atins starea de masiv. Aceste
controale se vor executa până în anul când s-a decl arat starea de masiv . Prima verificare a culturilor se face
la 2-3 luni după intrarea acestora în primul an de vegetație, iar în urma acesteia se urmărește să se
stabilească procentul de prindere a puieților , în cazul plantațiilor , respectiv procentul de răsărire a
plantulelor , în cazul semănăturilor directe. Controlul anual al regenerărilor (etapa a II-a) stabilește reușita
culturilor, modul lor de dezvoltare și lucrările de întreținere necesare a se efectua pentru ca aceste a să
atingă starea de masiv în termenul preconizat iniți al.

1 NT 7 din anul 2000 înlocuiesc termenul de reu șit ă definitiv ă (utilizat în normele tehnice din anul 1987) cu realizarea
st ării de masiv .

Proiect împăduriri
26 Ultimul control se va face în anul atingerii stării de masiv, când se va întocmi un proces verbal de
reușită definitivă și cultura va trece în fondul fo restier de producție. Acest ultim control este cun oscut sub
numele de recepția definitivă de punere în funcțiune a împădu ririlor.
Urmărirea culturilor se va face în suprafețe de pro bă permanente. Într-o suprafață regenerată,
toate suprafețele de control vor fi identice ca for mă și mărime. Suprafețele vor fi identificabile cu ajutorul
unor borne confecționate din lemn, cu capătul super ior vopsit în roșu, pe care va fi înscris numărul d e
ordine al bornei. Amplasarea pe teren se face confo rm unei rețele rectangulare, după modelul din figur a de
mai jos.
Forma suprafețelor de control poate fi circulară sa u de dreptunghi, iar aria lor variază în funcție de
mărimea suprafeței analizate ( 100m 2 ptr. sup. mai mici de 3 ha, 100 si 200 m 2 ptr. sup. mai mari de 3 ha).
Acestea vor fi materializate într-o rețea rectangul ară imaginară. Aria cumulată a acestor suprafețe de
probă va fi de minim 8% din suprafața totală (pentru suprafețe mai mici de 5 ha), 4% din suprafața totală
(pentru sup. de 5-10 ha), 2% din suprafața totală (pentru sup.> 10 ha).
Observație : Începând cu anul următor efectuării ultimei complet ări și până la realizarea stării de
masiv, inventarierea puieților se poate face utilizâ nd 50% din suprafețele de control amplasate inițial ,
uniform răspândite în suprafață.

Amplasarea suprafețelor de control (***, 2000, NT 7 )

Reușita este condiționată de volumul pierderilor ce se înregistrează la inventarierea puieților cu
prilejul controlului anual al regenerărilor.
Se consideră pierderi: puieții dispăruți, pentru ca re există semne evidente că au fost plantați;
puieții uscați; puieții vătămați, (zdreliți, răniți , roși parțial sau total de vânat, atacați de ciupe rci sau alți
dăunători ș.a.). Pierderile pot fi: tehnologice (ca urmare a interacâiunii puieților cu factorii d e mediu – șocul
transplantării, concurența) și accidentale (înregistrate peste cele tehnologice, produse de f actori obiectivi –
viituri, inundații, grindină, secetă, înghețuri, at acuri ale dăunătorilor ce nu puteau fi prevenite; s au
subiectivi : neglijență, deficiențe tehnico-organizatorice, at acuri ale dăunătorilor care putea fi prevenite).
Pentru pierderile accidentale se întocmesc acte jus tificative cu precizarea cauzelor care le-au determ inat,
pentru ca ulterior să se stabilească dacă pierderil e sunt imputabile.
Pierderile pot fi răspândite uniform sau grupat , (lipsa a cel puțin 4 puieți alăturați.
În cazul în care reușita culturilor este sub 20% se consideră că pierderea este totală și se prevede
refacerea integrală a lucrării respective.

Proiect împăduriri
27
4.2. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și materializarea pe teren a suprafețelor de
probă

Suprafețele de control trebuie să fie uniform repar tizate pe teren și să reprezinte media dezvoltării
culturilor și a factorilor staționali. Pentru a rea liza cele menționate se va proceda astfel:
• se va realiza o rețea de linii paralele și perpendi culare,
• la intersecția lor se amplasează centrele cercurilo r de probă sau colțurile pătratelor sau
dreptunghiurilor,
• distanțele dintre suprafețe depind de mărimea supra fețelor
• numărul de suprafețe de probă ce se amplasează în f iecare u.c.f. depinde de mărimea suprafeței
acesteia, astfel încât suma cumulată a ariilor tutu ror suprafețelor de probă va fi minim 2, 4 sau 8 % din
suprafața totală a u.c.f.-ului.

Tabelul 4.1
Date de sinteză privind amplasarea suprafețelor de probă pe u.c.f.-uri
(Exemplu de completare a tabelului)
Nr.
crt.
U.C.F.

Suprafața
împădurită
Aria suprafeței
de probă
Numărul
Supraf/
distanța
(m) Inclinarea
(0)
Ri
(m)
Aria cumulată a
suprafeței de control
ha %
1 33F 3.6 100 30 buc / 30×40 26 5,95 0,30 8.3
2 41C 6.9 100 29 buc / 45×50 29 6,03 0,29 4,2
3 67B 26.6 200 27 buc / 95×100 24 8,35 0,54 2,0

Explicatie:
Pentru ucf-ul 33F – suprafața este de 3,6 ha -> aria suprafeței de probă s-a ales de 100 m 2 (se putea alege și de 200 m 2,
aria fiind mai mare de 3 ha). Dat fiind suprafața m ai mică de 5 ha, aria cumulată a suprafețelor de co ntrol trebuie să
depășească 8 %. 8% din 3,6 ha reprezintă 0,288 ha (adică 2880 m2). Asta înseamnă că trebuie un număr minim de
suprafețe de control egal cu 29 (2880 m 2 : 100 m 2 = 28,8). Astfel că se poate alege numărul minim (2 9) sau un număr
mai mare, rotund – în acest caz 30 (atenție, să nu se exagereze cu alegerea unui numă r mai mare, deoarece costul
instalării acestor suprafețe și timpul alocat contr olului devine mai mare).
Având 30 de suprafețe, înseamnă că aria cumulată a a cestora este de 3000 m 2, adică 8,33% din suprafața de 3,6 ha.
Pentru a determina distanțele dintre suprafețe se c alculează aria care-i revine unei singure piețe de p robă (suprafața
pentru care piața de probă este reprezentativă, aria careului unitar în care se găsește piața de probă) .
În acest caz: 36000 m 2 : 30 suprafețe = 1200 m 2 (aceasta este aria careului din rețeaua piețelor d e probă).
Se vor găsi distanțele convenabile (pot fi mai multe variante) din ale căror valori înmulțite să rezulte o valoare cât mai
apropiată de aria careului din rețea. Este bine ca aceste valori să fie multipli de 10 sau 5 m pentru o ușoară
materializare în teren (aceste valori reprezintă de fapt distanțele dintre piețele de probă).
(Atenție – cele două valori înmulțite pot să dea o va loare cu puțin mai mică decât valoarea ariei careulu i, dar nu mai
mare – caz în care vor fi amplasate mai puține piețe de probă).
În acest caz, pentru valoarea de 1200 m 2 valorile posibile cele mai evidente pentru distanța dintre piețele de probă
(care dau dimensiunea careului rețelei) ar fi 30 m x 40 m . Alte valori posibile ar fi: 60m x 20m sau 45m x 2 5m.
În funcție de înclinarea terenului se trece și raza cercului de probă sau distanța pentru piețele drep tunghiulare astfel ca
suprafața redusă la orizont să corespundă suprafețe i proiectate. În tabelul 1 din Norme tehnice pentru efectuarea
controlului anual al regenerărilor – 7, 2000 sunt date aceste valori în funcție de înclinarea te renului.

Proiect împăduriri
28
4.3. Natura, scopul și tehnica de aplicare a lucr ărilor de îngrijire a culturilor

Odată instalate culturile forestiere, acestea au ne voie de întreținere permanentă deoarece după
instalare ele trec prin cea mai grea perioadă – faza de adaptare . Lucrările de îngrijire vor fi executate în
culturile înființate până la atingerea stării de ma siv.

Tabelul 4.2
Natura lucrărilor de îngrijire și modalitatea de ex ecuție

Nr
crt Denumire lucrărilor Modalitatea de execuție
Cod lucrare
Procedee Variante
1. Revizuirea manuală a
culturilor Despotmolirea, îndreptarea, eventual replantarea ce lor descălțați 1
2. Descopleșirea puieților 1. manuală 2.1
2. mecanizată
sau hipo 2.2
3. chimică 1. preemergentă
2. în timpul vegetației
1. în jurul puietului
2. între rândurile de puieți 2.3.1

2.3.2.1
2.3.2.2
3 Mobilizarea solului și
distrugerea buruienilor 1. în jurul puieților 1. manual
2. mecanizat (hipo) 3.1.1
3.1.2
2. între rândurile de puieți 1. manual
2. mecanizat (hipo) 3.2.1
3.2.2
3. pe rândurile de puieți 1. manual 3.3.1
4. pe toată suprafața 1. manual
2. mecanizat (hipo) 3.4.1
3.4.2
5. prin culturi agricole
intercalate sau succesive 3.5
4 Receparea puieților din
regenerări naturale
prejudiciați 4
5 Retezara tulpinii
puieților plantați Pentru prevenireea dezechilibrului fiziologic 5
6. Descopleșiri, degajări Suprimarea vegetației ierboase și lemnoase care împ iedică buna
dezvoltare a puieților 6
7. Întreținerea
semănăturilor directe 1. plivirea, rărirea 7.1
2. mulcirea puieților 7.2
3. alte lucrări specifice 7.3
8. Lucrări speciale 1. aplicarea de repelenți 8.1
2. tăieri în coroană 8.2
3. fertilizări – amendamentări 8.3
4. răriri, degajări, curățiri, ate lucrări 8.4

Proiect împăduriri
29
Lucrări de îngrijire a culturilor

• receparea puieților : retezarea tulpinii puietului după plantare, la 1- 2 cm deasupra nivelului solului, perpendicular
pe tulpină; se execută primăvara devreme, doar la p uieții de talie mică de foioase, în zonele cu clima t arid pentru
a atenua dezechilibrul fiziologic provocat de trans plantare;
• revizuirea culturilor : depistarea și remedierea unor defecte care pot su rveni după sezonul rece (înlăturarea
materialului vegetal uscat și a pietrelor, încălțar ea puieților deșosați, refacerea vetrelor)
• mobilizarea solului : se execută prin prașilă și se urmărește distruger ea buruienilor și aerisirea, afânarea solului pe
toată suprafața sau parțial (în benzi, tăblii, vetr e)
• descopleșirea culturilor : îndepărtarea vegetației ierboase (a buruienilor) din jurul puieților,
• descopleșiri – degajări : îndepărtarea vegetației ierboase și a celei lemn oase nefolositoare;
• depresajul: modalitate de reglare a desimii constând în rărire a puieților proveniți din semănături directe
• completări : operații prin care se înlocuiesc golurile (pierde rile) din cultură (dacă procentul pierderilor este mai
mic decât cel normal admis); se execută în anul al doilea de vârstă al puieților prin plantații, indif erent de modul în
care s-a făcut împădurirea.

Proiect împăduriri
30
Tabelul 4.3 Stabilirea lucrărilor de îngrijire a c ulturilor pe u.c.f.-uri și volumul acestora la unit atea de suprafață (ha) (Exemplu de completare a tabelului)

UCF Suprafața
(ha) Compozitia de
împădurire Tehnologia de
lucru
I – impaduriri II – preg. teren III – preg. sol Denumirea lucrarilor de îngrijire Vârsta
culturilor Cod
lucrare Volumul
lucrărilor/ha
41C 1,9 50%Mo 10%Fa 10%Pam 30%Br I. 2.1.1.1.1 II. 3 III. 1.1.2 – retezarea tulpinii 1 5 500buc.
– revizuiri 2 1 24ari
– descopleșiri manuale 8 2.1 24ari
– mobilizarea manuală în jurul puieților 3 3.1.1 24 ari
– completări (15%) 2 7.3 750buc.
67B 0,6 50%Mo 10%Fa 10%Pam 30%Br I. 2.1.1.1.1 II. 3 III. 1.1.2 – retezarea tulpinii 1 5 500buc.
– revizuiri 2 1 24ari
– descopleșiri manuale 8 2.1 24ari
– mobilizarea manuală în jurul puieților 3 3.1.1 24 ari
– completări (15%) 2 7.3 750buc.
4.4. Planificarea lucrărilor de îngrijire pe u.c.f. -uri în perioada de la instalarea culturilor până l a atingerea stării de masiv
În funcție de natura lucrărilor de îngrijire, modal itatea lor de execuție și de prevederile tehnice re feritoare la epoca de execuție și de periodicitatea lor, se
stabilește o eșalonare a lucrărilor de întreținere pentru fiecare u.c.f. până la atingerea stării de m asiv. Proiectantul va trebui să stabilească vârsta probabilă de realizare
a stării de masiv, care va fi mai mare sau mai mică în funcție de condițiile de lucru; apoi se codific ă natura și frecvența anuală de aplicare a diferite lor lucrări de îngrijire
considerate necesare și precizate pe u.c.f.-uri. În anexa 4A a Normelor tehnice privind compozitii, scheme și tehno logii de regenerare a pădurilor și de împădurire a
terenurilor degradate – 1 (2000) se oferă informații privitoare la perio ada necesară atingerii stării de masiv, pe specii ș i sunt prezentate recomandările privitoare la
natura lucrărilor de îngrijire și frecvența de apli care a acestora.

Proiect împăduriri
31
Tabelul 4.4 Natura și frecvența de aplicare a lucr ărilor de îngrijire pe u.c.f.-uri în raport cu vârs ta culturilor (Exemplu de completare a tabelului)
Nr .crt ucf Compoziția de împădurire Natura lucrărilor de îngrijire și modalitatea de execuție Mod de execuție (cod) Frecvența lucrărilor în raport cu vârsta culturilor
(ani) Anul
realizării
stării de
masiv
I II III IV V VI VII VIII
1 33F 70%Br
20%Fa
10%Pam – retezarea tulpinii 5 1
– revizuiri 1 1 1
– descopleșiri manuale 2.1 1 1 2 2 2 1 1 1 VIII-XII
– mobilizarea manuală în jurul puieților 3.1.1 1 1
– completări (15%) 7.3 1
2 41C 50%Mo
10%Fa
10%Pam
30%Br – retezarea tulpinii 5 1
– revizuiri 1 1 1
– descopleșiri manuale 2.1 1 1 2 2 2 1 1 1 VIII-XI I
– mobilizarea manuală în jurul puieților 3.1.1 1 1
– completări (15%) 7.3 1
3 67B 50%Mo
10%Fa
10%Pam
30%Br – retezarea tulpinii 5 1
– revizuiri 1 1 1
– descopleșiri manuale 2.1 1 1 2 2 2 1 1 1 VIII-XI I
– mobilizarea manuală în jurul puieților 3.1.1 1 1
– completări (15%) 7.3 1

Proiect împăduriri
32 Capitolul 5. Planificarea și evaluarea lucrărilor d e împădurire
5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurir e (antemăsurătoarea)

Antemăsurătoarea lucrărilor prezintă o eșalonare a volumului de muncă pe ani, categorii de lucrări și u.c.f.-uri. Pentru întocmirea acesteia se va folosi lucrarea
„Norme de timp si productie unificate pentru silvicu ltură ” (capitolul C al acestei lucrări oferă informații privitoare la normele echivalente operațiilor speci fice acțiunii de
împădurire). Fiecare normă oferă informații privito are la tipul lucrării (se prezintă detalii de reali zare a respectivei operații), condițiile de aplicar e, norma de timp
necesară efectuării unității de măsură și norma de producție (cantitatea/volumul de muncă ce trebuie r ealizat la unitatea de timp – considerată de 8 ore) .
Antemăsurătoarea trebuie să cuprindă succesiunea co mpletă de operații efectuate la nivelul fiecărui u. c.f.: pregătirea terenului, lucrarea solului, metod a și
procedeul de instalare a vegetației și lucrările de îngrijire până la atingerea stării de masiv ( atenție : sunt unele norme care cumulează mai multe tipuri de lucrări în
același indicativ). În tabel se va nota pentru fiec are indicativ de normă ucf-ul în care se intervine (la numărător) și volumul lucrării (la numitor), pe ntru fiecare an,
conform datelor din eșalonarea cu lucrări de instal are, respectiv eșalonarea cu lucrări de îngrijire. La finalul antemăsurătorii se face și o recapitulaț ie pe lucrări, unde
volumele din același an, corespunzătoare aceluiași indicativ de normă, vor fi cumulate, fără a se mai menționa în acest caz și ucf-urile în care sunt rea lizate aceste
lucrări (contează doar volumul lucrării de același tip). Recapitulația pe categorii de lucrări va serv i la întocmirea devizului lucrărilor.

Tabelul 5.1.
Antemăsurătoarea lucrărilor
(Exemplu de completare a tabelului)
Tehnologii
de lucru
– teren
– sol
– împăd.
– îngrij. Indicativ
norme Denumire lucrare U.M. Localizarea lucrărilor (ucf – ul) și volumul lucrăr ii de executat în anul
I II III IV V VI ……. X XI XII XIII XIV XV
2012 2013 2014 2015 2016 2017 ……… 2021 2022 2023 20 24 2025 2026
1.2 – – – C4Ab Tăierea
manuală a tufărișurilor…. arul 15d
550
– – – – – …… 15d
550
– – – – –

Proiect împăduriri
33 – 121 – – C17b Pregătirea
solului în tăblii la două cazmale m
2 – 15d
13750
– – – – …… 15d
13750
– – – – –
– – 2111 – C28IIAb 1 Plantarea puieților forestieri în teren pregătit 1000
buc. – 15d
17,19
– – – – …… 15d
17,19
– – – – –
3 112 2111 – C29b Plantarea
puieților forestieri în vetre …… 1000
buc. – 13d
43,55
–
12d
30,0
–
28a
18,5
– 38c
20,6
–
74a
16,4
92c
6,5 ….. 28a
18,5
1c
4,4 8b
24,7
– – – – –
– – – 211 C46b Revizuirea
plantațiilor arul – – 13d
217,75
15d
85,95 12d
150,0 28a
92,5 38c
103,0 …. 28a
92,5
1c
22,0 15d
85,95
8b
123,5 – – – –
– – – 411 C51Ia2 Și C51Iia2 Mobilizarea manuală a solului în jurul puieților 1000
buc
(vetre
) – 13d
2×43,55 13d
3×43,55
12d
2×30,0 13d
2×43,55
12d
3×30,0
28a
2×18,5 13d
1×43,55
12d
2×30,0
28a
3×18,5
38c
2×20,6 12d
1×30,0
28a
2×18,5
38c
3×20,6
….. …… ….. …
– – – 412 C54b Mobilizarea
manuală a solului în tăblii arul – 15d
2×137,5 15d
3×137,5 15d
2×137,5 15d
1×137,5 – ETC
– – – 511 C57IIb4 Descopleșirea
speciilor forestiere de specii ierboase arul – – – – 13d
2×261,3
15d
1×137,5 13d
2×261,3
15d
1×137,5 ETC

Proiect împăduriri
34 Recapitulația pe categorii de lucrări
C4Ab Tăierea
manuală a tufărișurilor…. arul 550 – – – – – … 550 – – – – –
C17b Pregătirea
solului în tăblii la două cazmale m
2 – 13750 – – – – 13750 – – – – –
C28IIAb
1 Plantarea puieților forestieri în teren pregătit 1000
buc. – 17,19 – – – – 17,19 – – – – –
C29b Plantarea
puieților forestieri în vetre …… 1000
buc. – 43,55 30,0 18,5 20,6 22,9 22,9 24,7 – – – –
C46b Revizuirea
plantațiilor Arul – – 303,7 150,0 92,5 103,0 114,5 209,45 – – –
C51Ia2
Și C51Iia2 Mobilizarea manuală a solului în jurul puieților 1000
buc
(vetre
) – 87,1 190,65 214,1 200,25 128,8 Etc
C54b Mobilizarea
manuală a solului în tăblii arul – 275,0 412,5 275,0 137,5 – Etc
C57IIb4 Descopleșirea
speciilor forestiere de specii ierboase arul – – – – 660,1 660,1 Etc

5.2. Stabilirea necesarului de forța de muncă

Tabelul 5.2
Perioade de execuție a lucrărilor de instalare și î ngrijire a culturilor

Lucrări de instalare Lucrări de îngrijire
Toamna Primăvara Vârsta
cult.
(ani) Revizuiri Mobilizări și/sau descopleșiri a – …a
I II III IV V
15 IX – 15 XII 15 II – 15 V 1
2
3
4
5 15 II – 15 V
15 II – 15 V 1 – 10 V
1 – 10 V
10 – 20 V
20 – 30 V
1 – 31 VI 1 – 10 VI
10 – 20 VI
1 – 10VII
20 – 30VII 1 – 10 VII
20 – 30 VII
10 – 20 VIII 1 – 10 VIII
1 – 15IX 1 – 10IX

Tabelul 5.3
Efectivul de muncitori necesar pentru executarea lu crărilor de împădurire
(Exemplu de completare a tabelului)
Indicativ
norme Denumirea
lucrărilor UM Cantități NP
(UM/8 ore) Nr. zile om
necesare Interval de
execuție Nr. zile
adoptat Efectiv de
muncitori
necesar
C29B Plantarea… 1000
buc 43,55 0,137 318 15 II- 15 V 30 11
Cantitate/
NP
(rotunjit) adoptat nr. zile om/
nr. zile adoptat
(rotunjit)

Explicatie:
Calculul efectivului de muncitori se va realiza doar pentru un singur an (se va alege un an care va cuprin de o gamă cât
mai largă de lucrări). Pentru norma C29b (Plantarea puieților….) avem o cantitate extrasă d in recapitulația
antemăsurătorii de 43,55 (luând în considerare unit atea de măsură și specificul normei, este vorba de p lantarea în
respectivul an a 43 550 puieți). NP este norma de pr oducție – ne arată în acest caz care este norma în cazul operației
de plantat de acest tip – este vorba de o normă de 1 37 puieți/8 ore de muncă pentru un muncitor.
Pentru a vedea caer este numărul de muncitori necesa r plantării a 43 550 de puieți, vom calcula numărul de zile-om
necesare (adică, care este numărul de zile care i-a r fi necesar unui singur muncitor să planteze între aga cantitate). Se
obține: 43 550 : 137 = 317,88 (adică 318 – întotdeauna valorile exprimate în zile, oameni, pu ieți se rotunjesc la întreg).
Desigur nu se poate ca operația de plantare să dure ze 318 zile, această operație trebuind să fie termi nată într-un
număr mult mai mic de zile, conform cu perioada de execuție a lucrărilor, mersul vremii, posibilitățile de asigurare a
utilajelor și a forței de muncă. De aceea se alege în intervalul perioadei de execuție un număr de zil e considerat
suficient finalizării lucrărilor (în acest caz s-a ales o perioadă de 30 de zile ). Dacă în mod normal un singur muncitor ar
finaliza lucrarea în 318 zile, atunci pentru a fina liza lucrarea în 30 de zile avem nevoie de 318 : 30 = 11 (rotunjirea de la
10,6) muncitori .
Acest calcul va fi efectuat pentru toate activitățile anului pentru care s-a stabilit că se va calcula ne cesarul de
muncitori. Se va încerca de asemenea să se lucreze c u un număr constant de muncitori în perioade diferi te.

Proiect împăduriri
36
5.3. Devizul lucrărilor

Devizul lucrărilor urmărește evaluarea costurilor a cțiunii de împădurire. La întocmirea acestuia se va folosi
recapitulației lucrărilor concepută la finalul ante măsurătorii. Pentru fiecare categorie de lucrări di n recapitulație se va
calcula un preț unitar de cost per unitatea de măsu ră. Acest preț se obține prin efectuarea produsului dintre norma de
timp corespunzătoare indicativului normei și salaru l orar corespunzător grilei de încadrare pentru nor ma considerată.
Pentru a afla valorile pentru norma de timp și gri la de încadrare, se va consulta lucrarea „Norme de timp si
productie unificate pentru silvicultură ”. Valoarea în lei corespunzătoare grilei de încadr are pentru stabilirea
salarului orar se extrage din contractul colectiv de muncă al RNP (în anexe sunt prezentate aceste valori, conform
contractului valabil în anul 2011).
Se va face un total al cheltuielilor conform devizu lui la care se va adăuga următoarele cote procentua le: CAS
35%, șomaj 1% și sănătate 7% + rotunjiri (max 0.5% ). Separat va fi calculată și valoarea materialulu i de împădurire
(tabelul 5.5).

Tabelul 5.4 Devizul lucrărilor proiectate
Indicativ
norme Preț uitar Lei/UM Localizarea lucrărilor (ucf – ul) și volumul lucrăr ii de executat în anul……….

I II III IV V ……. XI XII XIII XIV
2012 2013 2014 2015 2016 2022 2023 2024 2025
C29b NT x
salariu
orar cantitate
x
pret
unitar
…
TOTAL

Tabelul 5.5 Valoarea materialului de împădurire

Specia Cantitate Valoare unitară Valoare totală Puieți (mii buc.) Semințe (kg) Puieți Semințe

5.4. Analiza eficienței economice a lucrărilor proi ectate

În acest subcapitol se efectuează unele calcule men ite să evidențieze efectul economic al lucrărilor
proiectate. Rezultatele obținute sunt doar reprezen tări simpliste ale eventualelor beneficii din punct de
vedere strict economic. Astfel nu se poate argument a necesitatea lucrărilor de împădurire prin valoril e
indicatorilor economici obținuți, ci eventual, cel mult oportunitatea acestora.

Tabelul 5.6 Date comparative privind producția de biomasă la hectar, exprimată în unități fizice (m 3) și valorice (lei)

u.c.f. Tipul de
arboret Vârsta Compoziția Consistența Clasa de
producție Vol.
biomasă Preț
unitar Valoare
producție Spor de
venit
Existent
Proiectat

Total

Proiect împăduriri
37 Indicatori economici sintetici:

a) cheltuieli specifice Cs;

Cs = Ct/S (lei/ha)

b) Profitul P;

P = Sv – Cs (lei)

c) Durata de recuperare a cheltuielilor Dr;

Dr = Cs x V mediu /Sv (ani)

d) Coeficient de eficiență Ce;

Ce = Sv/Cs (lei/leu investit) unde:

Ct – cheltuieli totale (lei);
S – suprafața unității considerate (ha),;
Sv – sporul de venit (lei/ha);
V – ciclul de producție (ani).

Rezultatele pe ucf-uri vor fi prezentate sintetic î n tabelul 5.7.

Tabelul 5.7 Rezultate de sinteză privind eficienț a economică a lucrărilor de împădurire proiectate

UCF S (ha) Ct (lei) Cs
(lei/ha) Sv
(lei/ha) P
(lei/ha) Ciclul
V (ani) Dr (ani) Ce
(lei/leu)

Piese desenate
Se va atașa planul de situație (harta UP-ului, evid ențiind ucf-urile în care s-a intervenit cu lurări) .

ANEXE
Anexele vor conține fișele u.c.f. –urilor și scheme le de împădurire.

Bibliografie
Se va adauga lista materialelor consultate în scopu l redactării proiectului.

Proiect împăduriri
38

ANEXE

Proiect împăduriri
39
Fișa unității de cultură forestieră

UP U.A. Suprafața
Regiunea
geografică Regiunea
climatică

I. Caracteristici fizico-geografice
Forma de relief Altitudinea Înclinarea
Expoziția Roca de bază Climat zonal și
local

II. Tipul și subtipul genetic de sol
Tip humus Profunzime Textura
Structură Cantitate schelet Compactitate
Volum edafic Eroziune Umiditate
Reacție Factori limitativi

III. Stațiunea
Tip stațiune
Formula stațională

IV. Structura arboretului existent
Compoziție Consistență Vârsta
Clasa producție Producția Creștere
Vestigii sp.
valoroase Semințiș utilizabil Floră indicatoare

V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod
Denumire

VI. Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
Categoria de teren Natura lucrărilor
de regenerare Grupa ecologică
Compoziția țel Compoziția de
regenerare Compoziția de
împădurire

VII. Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătirea terenului Pregătirea solului
Metoda de regenerare
Schema de regenerare
(asociere, dispozitiv) Desime inițială
la hectar

VIII. Tehnologii de îngrijire culturilor
Recepări Revizuiri Mobilizări
Descopleșiri Completări

Proiect împăduriri
40 Grila de salarizare – tarife orare 2011

Muncitori necalificați:
condiții obișnuite – 3,53 lei / oră
condiții grele – 3,82 lei / oră
condiții foarte grele – 4,13 lei / oră

Muncitori calificați:
grila 1 – 4,18 lei / oră
grila 2 – 4,30 lei / oră
grila 3 – 4,37 lei / oră
grila 4 – 4,41 lei / oră
grila 5 – 4,50 lei / oră
grila 6 – 4,65 lei / oră
grila 7 – 5,06 lei / oră
grila 8 – 5,47 lei / oră

Preț mediu masa lemnoasă:
Molid, Brad: 150 LEI / m 3
Larice: 210 LEI / m 3
Fag: 160 LEI / m 3
Paltin: 180 LEI / m 3
Cvercinee: 280 LEI / m 3
Dt: 110 LEI / m 3
Dm: 100 LEI / m 3

Preț puieți:
Go, St – 850 LEI /1000 buc.
Fa – 370 LEI /1000 buc.
Fr, Pa, An alte foioase – 350 LEI /1000 buc.
Br (talie mica) – 430 LEI /1000 buc.
La (talie mica) – 700 LEI /1000 buc.
Mo, alte rașinoase (talie mica) – 400 LEI /1000 buc.

Preț semințe:
Go, St – 210 LEI /kg
Fa – 240 LEI /kg
Mo – 450 LEI /kg
Br – 320 LEI /kg

Proiect împăduriri
41

Variația lungimii razei (suprafață circulară) respe ctiv laturii amplasate pe linia de cea mai
mare pantă (suprafață patrulateră) în raport cu înc linarea terenului

Panta
terenului Raza cercului (metri) astfel ca
suprafața redusă la orizont să fie
de: Laturile înclinate ale patrulaterelor,
corespunzătoare lungimii reduse la orizont să
fie de:
100 200
100 200
2 5,65 7,98 10,01 20,02
4 5,65 7,98 10,02 20,04
6 5,65 7,9 9 10,05 20,10
8 5,67 8,02 10,10 20,20
10 5,68 8,04 10,15 20,30
12 5,70 8,07 10,22 20,45
14 5,73 8,10 10,31 20,62
16 5,75 8,14 10,40 20,81
18 5,79 8,18 10,52 21,03
20 5,82 8,23 10,64 21,28
22 5,86 8,29 10,79 21,58
24 5,90 8,35 10,94 21,88
26 5,95 8,41 11,12 22,24
28 6,00 8,49 11,33 22,69
30 6,06 8,57 11,55 23,09
32 6,13 8,66 11,79 23,50
34 6,20 8,76 12,06 24,13
36 6,27 8,87 12,36 24,73
38 6,36 8,99 12,69 25,38
40 6,45 9,11 13,05 26,11
42 6,54 9,26 13,45 26,29
44 6,67 9,4 1 13,91 27,32
46 6,77 9,57 14,39 28,77
48 6,90 9,75 14,95 29,90
50 7,04 9,95 15,55 31,10

Lista grupelor ecologice și caracteristicile acesto ra
nr Codificarea
GE Tipul de padure Tipul de statiune Denumire Pregatirea terenului Pregatirea solului Instalarea
vegetatiei
1 G.E – 1 1181, 1611 1310 a, 1320 a, 1330 a, 1410,
1420 Subalpin de raristi de molid ± zambru (i), puternic vantuit, soluri predominant brune feriiluviale,
volum edafic mic 0 sau 6 01 sau 12 2112 sau 21111
2 G.E – 2 3511, 3611 Subalpin de raristi (laricete-cembrete) (i), putern ic vantuit, soluri brune feriiluviale-podzoluri, vo lum
edafic mic 0 sau 6 01 sau 121 2112 sau 21111
3 G.E – 3 1122, 1132 1330, 2321 Presubalpin de moli disuri (i), vantuit, soluri brune feriiluviale-podz oluri, volum edafic mic-mijlociu 3 112 21111 sau 21 12
4 G.E – 4 1152, 1154 1310, 1320 Presubalpin de moli disuri (i), vantuit, podzoluri brune feriiluviale, volum edafic mic-mijlociu 3 112 21111 sau 2112
5 G.E – 5 1162, 1511, 1521, 3421 1120, 1200 Subalpi n-presubalpin de raristi si molidisuri (i), vantuit , soluri scheletice-stancarie 6 1 21111 sau 2112
6 G.E – 6 1113, 1114 2332 Montan de molidisuri (m), soluri brune acide, volum edafic mijlociu-mic 2 + 3 112 21111
7 G.E – 7 1141, 1142 2322 Montan de molidisuri (m), soluri brune feriiluviale, volum edafic mijlociu 2 + 3 112 21111
8 G.E – 8 1151, 1153 2311, 2312 Montan de molidisur i (i-m), soluri brune feriiluviale-podzoluri, volum edafic mijlociu-mic 3 112 21111
9 G.E – 9 1112 2540 Montan de molidisuri (s), solur i brune-brune acide, drenaj imperfect, volum edafic mare 51 111 21111
10 G.E – 10 1121 2530 a Montan de molidisuri (m), soluri brune feriiluviale , exces de apa la suprafata, volum edafic mijlociu-
mic 1 + 3 + 51 111 sau 151 21111
11 G.E – 11 1111 2220, 2333 Montan de molidisuri (s ), soluri brune acide, brune mezobazice, volum edaf ic mijlociu mare 2 + 3 111 21111
12 G.E – 12 1131, 1171 2520, 2530 Montan de molidis uri (m), soluri hidromorfe, volum edafic mic 3 + 51 151 21111
13 G.E – 13 1172, 1173 2510, 3610, 3620 Montan de m olidisuri (i), soluri mlastinoase-turboase 3 + 521 151 21111
14 G.E – 14 1611 2110, 2120, 2210, 2331 Montan de m olidisuri (i-m), soluri diverse scheletice 6 011 21111 sau 2112
15 G.E – 15 1211, 1212, 1213 3333 Montan de amestec uri (s), soluri brune eu-mezobazice, brune acide, v olum edafic mare 1 sau 2 sau 3 111 21111
16 G.E – 16 1311, 1312, 1411, 1412 3323 a, 3323 Mon tan de amestecuri (s), soluri brune acide brune, me zobazice volum edafic mare-mijlociu 1 sau 2 sau 3 1 11 sau 113 21111
17 G.E – 17 2111, 2112, 2113, 2211 3220, 3332 a Mon tan de amestecuri (s), soluri brune (diverse), volu m edafic mare 1 sau 2 sau 3 111 sau 113 21111
18 G.E – 18 1214, 1221, 1313, 2114 3640 Montan de a mestecuri (s), soluri brune diverse, drenaj imperfe ct, volum edafic mare 1 sau 2 sau 3 + 51 111 sau 11 2 21111
19 G.E – 19 2115 3650 Montan-premontan de amestecuri (prin extindere natu rala) (m), soluri brune luvice-luvisoluri, drenaj
imperfect, volum edafic mijlociu 1 sau 2 sau 3 + 521 112 sau 151 21111
20 G.E – 20 1321, 2221 3322 Montan de amestecuri (m ), soluri brune acide, volum edafic mijlociu 1 sau 2 sau 3 112 21111
21 G.E – 21 1341 3322 a Montan de amestecuri (m), s oluri diverse, predominant scheletice 1 sau 2 sau 3 + 6 111 sau112 21111
22 G.E – 22 1231, 1241, 1131, 1331,
2231 3312 Montan de amestecuri (m), soluri predominant s podice, volum edafic mijlociu-mic 1 sau 2 sau 3 111 sau 112 2112 sau 2112
23 G.E – 23 1423, 2241, 2251 3311 a, 3321 Montan de amestecuri (m-i), soluri predominant spodice, volu m edafic mic-mijlociu 3 112 21111
24 G.E – 24 1342, 1422 3110, 3120, 3311 Montan de a mestecuri (i), soluri spodice litice, volum edafic mic 2 + 6 sau 3 – 6 01 sau 111 21111 sau 2112
25 G.E – 25 2121, 2311, 2321 Montan-premontan de amestecuri (prin extindere natu rala) (m), soluri predominant brune- brune
luvice, volum edafic mijlociu-mare 1 sau 2 sau 3 111 sau 112 21111
26 G.E – 26 2116, 2212, 2213 3210, 3331 Montan-prem ontan de amestecuri (prin extindere naturala) (i-m) , soluri caleimorfe, volum edafic mic 1 sau 2 + 6 s au 3 + 6 111 sau 112 21111
27 G.E – 27 4115 3510, 3520 Montan de fagete (m-i), vantuit, soluri brune-brune acide, volum edafic mi jlociu-mare 1 sau 2 sau 3 111 21111 sau 2112
28 G.E – 28 4111, 4112, 4113, 4114 4220 a, 4420, 43 33 a, 4430 Montan-premontan de fagete (s), soluri b rune eu-mezobazice, brune luvice, volum edafic mare 1 sau 2 sau 3 111 21111

Proiect împăduriri
43 Lista grupelor ecologice și caracteristicile acesto ra
nr Codificarea
GE Tipul de padure Tipul de statiune Denumire Pregatirea terenului Pregatirea solului Instalarea
vegetatiei
29 G.E – 29 4121, 4131, 4141 4322, 4324, 4332 Monta n-premontan de fagete (m), soluri brune acide, brun e luvice, volum edafic mojlociu 1 sau 2 sau 3 112 s au 113 21111
30 G.E – 30 4333 Montan-premontan de fagete (m), s oluri brune – brune luvice, drenaj imperfect, volum edafic mjlociu 1 sau 2 sau 3 + 51 111 21111
31 G.E – 31 4151, 4161 4311, 4321, 4323, 4331 Monta n-premontan de fagete (i), soluri spodice, volum ed afic mic-mijlociu 2 sau 3 112 21111 sau 2112
32 G.E – 32 4120, 4210, 4410 Montan-premontan de f agete (i) soluri diverse, scheletice-stancarii 6 01 21111 sau 2112
33 G.E – 33 3111, 3121, 3131 Montan-premontan de p inete (predominant pin comun) (i-m), soluri diverse , scheletice 3 + 6 111 21111 sau 2112
34 G.E – 34 3133, 3211, 3212, 3311,
0212 Montan-premontan de pinete (predominant pin negru) , (i-m), soluri scheletice 6 111 21111 sau 2112
35 G.E – 35 9811 2630, 2640, 3730, 3740, 4530,
4540 Montan-premontan, de aninisuri, soluri aluviale ± g leizate, volum edafic mijlociu-mare 3 01 sau 01 211 1
36 G.E – 36 9731 Montan-premontan de aninisuri, so luri aluviale-hidromorfe, volum edafic mijlociu-mic 3 + 51 011 + 151 21111
37 G.E – 37 9821 2610, 2620, 3710, 3720, 4510,
4520 Montan-premontan de aninisuri, soluri aluviale, vol um edafic mic 3 + 6 01 sau 02 21111 + 2112
38 G.E – 38 4211, 4311 5234 a, 5243, 6253 Deluros d e fagete (s), soluri brune-brune luvice, volum edaf ic mare 3 111 21111
39 G.E – 39 4221, 4321 5233, 6241 Deluros de fagete (m), soluri brune luvice, cu drenaj imperfect, vol um edafic mijlociu-mare 3 + 51 112 21211
40 G.E – 40 4231 5232, 6232 Deluros de fagete (m), soluri brune luvice, volum edafic mijlociu (m) 3 112 2111 sau 21211
41 G.E – 41 4331 5242, 6252 Deluros de fagete (m-s) , soluri brune-brune luvice, volum edafic mijlociu 3 112 21111
42 G.E – 42 5231, 5241 6131 a Deluros de goruneto-f agete (m-i), soluri brune luvice, volum edafic mijl ociu-mic 3 112 21111 sau 2112
43 G.E – 43 4242, 4241, 4251 5231 a, 6231 a Deluros de fagete (i), soluri spodice in dezvoltare, volum edafic mijlociu-mic 3 113 21111 sau2112
44 G.E – 44 4212, 4213 5221, 5222, 5241, 6221, 6222,
6251 Deluros de fagete (m-i), soluri scheletice (pe calc are), volum edafic mic mijlociu 3 + 6 111 21111 sau 21211
45 G.E – 45 5111, 5113, 5321, 5322,
5331 5152, 5153, 6152, 6153 Deluros de gorunete, (s), so luri brune-brune luvice, volum edafic mare 3 112 sau121 21111
46 G.E – 46 5211, 5311, 5312, 5314,
0111 5152 a, 5131 a Deluros de gorunete ± fag, soluri br une-brune luvice, volum edafic mare 3 112 sau 121 21111 sau 21231
47 G.E – 47 5121, 5323, 5324, 5411 5142, 6142 Delur os de gorunete (m), soluri brune luvice-luvisoluri, volum edafic mijlociu-mare 11 sau 3 112 sau 141 21 111 sau 12
48 G.E – 48 5131, 5152 5132, 6132 Deluros de gorune te (m), soluri brune luvice-luvisoluri, volum edafi c mijlociu-mic 11 sau 3 112 21111 sau 12
49 G.E – 49 5221, 5313 5142 a Deluros de gorunete ± fag (m), soluri brune luvice-luvisoluri, volum eda fic mijlociu-mare 11 sau 3 112 21111 sau 12
50 G.E – 50 5132, 5141, 5412 5141 Deluros de gorune te (i), luvisoluri-planosoluri pseudogleizate, volu m edafic mic-mijlociu 3 (ptr. b1+ b2) ; 412 sau
422 (ptr. b3) 112 (ptr. b1+ b2) ; 112
sau 131 (ptr. b3) 2111 sau 12 (ptr.
b1+ b2) ; 2112 sau
11 sau 12 (ptr. b3)
51 G.E – 51 5165 Deluros de gorunete, soluri cenus ii, volum edafic mijlociu-mare 3 112 21111 sau 12
52 G.E – 52 5151, 5153, 5173 5131, 6131 Deluros de gorunete (i-m), soluri diverse, acide, volum edafic mic-mijlociu 3 111 sau 141 21111 sau 2112
53 G.E – 53 3132, 5172 5112, 6112 Deluros de gorune te si pinete (i), stancarii, soluri diverse, schele tice 6 111 sau 141 21111 sau 21121
54 G.E – 54 5171 5112 a, 5151, 6112 a Deluros de go runete (i), soluri diverse (bazice), scheletice 6 111 sau 141 21111 sau 21121

Proiect împăduriri
44 Lista grupelor ecologice și caracteristicile acesto ra
nr Codificarea
GE Tipul de padure Tipul de statiune Denumire Pregatirea terenului Pregatirea solului Instalarea
vegetatiei
55 G.E – 55 7111, 7112, 7311, 7411 6142 a, 6143 a D eluros de cereto-garnitete ± gorun (s-m), luvisolur i, volum edafic mijlociu 3 112 21111 sau 12
56 G.E – 56 7431, 7513 6143 Deluros de cvercete (s) , soluri argiloiluviale, volum edafic mare 3 112 21111 sau 12
57 G.E – 57 7511, 7512 6152 a, 6153 a Deluros de ce ro-sleauri, soluri argiloiluviale, volum edafic mij lociu-mare 3 112 21111 sau 12
58 G.E – 58 7221, 7222, 7532 7320, 7332 a, 7333 a D eluros de garnitete (m-s), soluri argiloiluviale ve rtice, volum edafic mijlociu-mare 3 112 21111 sau 1 2
59 G.E – 59 7223, 7224, 7225 6151, 7310, 7410 Delur os de garnitete (i), brune litice-litosoluri 3 + 6 112 21111 sau 2112
sau12
60 G.E – 60 5511, 5512, 6131, 6132,
6211, 6212 7333, 7430 Deluros de stejarete-gorunete (s), solur i argiloiluviale pseudogleizate, volum edafic mare 1 112 21111 sau 12
61 G.E – 61 5112, 5513, 5514, 6213,
6215 6153 a, 7332, 7420 Deluros de goruneto-stejarete (m ), soluri argiloiluviale-cenusii, volum edafic mijl ociu 1 112 21111 sau 12
62 G.E – 62 6143 6141, 7331 Deluros de stejarete (i ), luvisoluri pseudogleice, volum edafic mic-mijloc iu 3 sau 52 112 + 15 21111
63 G.E – 63 6121, 6142, 6311, 6312 5254, 6264, 7540 Deluros de stejarete (s), soluri aluviale-brune gl eizate, volum edafic mare 3 (ptr. b1+ b2) ; 422 (ptr.
b3) 112 (ptr. b1); 131 (ptr.
b2); 2 (ptr. b3) 21111 (ptr. b1); 12
(ptr. b2); 21111
sau 13 (ptr. b3)
64 G.E – 64 6151, 6152 Deluros de stejarete (m-i), soluri gleice, volum edafic mic-mijlociu 3+51 (ptr. b1); 51 (ptr.
b2); 3+51 (ptr. b3) 112 (ptr. b1); 131 (ptr.
b2); 122 sau 131 (ptr.
b3) 2111 (ptr. b1);
21111 (ptr. b2+b3)
65 G.E – 65 9722 5253, 6263, 7530 Deluros de aninis uri si zavoaie (s), soluri aluviale, volum edafic m ijlociu-mare 3 + 6 01 21111
66 G.E – 66 5251, 5252, 6261, 6262, 7510,
7520 Deluros de aninisuri si zavoaie (m-i), protosoluri aluviale, volum edafic mic-mijlociu 3 01 + 02 21111
67 G.E – 67 5161, 5162, 5163, 5164,
5332, 5333, 8421 5121 a, 5122 a Deluros de gorunete de silvostepa (e xtrazonala), soluri diverse, volum edafic mijlociu 11 sau 41 112 21111 + 2112
68 G.E – 68 8115, 8116, 8422, 8512,
8513, 8423 6121 a, 6122 a, 9320 a, 9320
b, 9321, 9322, 9323 Deluros de stejarete (stejar brumariu) ± specii de sleau, cernoziomuri cambice-argiloiluviale, volum
edafic mijlociu-mare 411 (ptr. b1+ b2) ; 422
(ptr. b3) 112 (ptr. b1); 132 (ptr.
b2); 2 (ptr. b3) 21111
69 G.E – 69 8211, 8213, 8521, 8531 7210 a, 7220 a D eluros de stejarete si stejareto-sleauri-xerofile ( i), soluri diverse, scheletice 3 + 6 112 2112
70 G.E – 70 0523 Deluros de stejareto-sleauri si f rasineto-ulmate (m), cernoziomuri, volum edafic mij lociu-mare 41 131 21111
71 G.E – 71 8620 a Deluros de stejareto-frasinete (m), soluri gleice-lacovisti±drenate, volum edafic mijlociu 412 sau 422 13 sau 2 2211
72 G.E – 72 6111, 6221, 6222 8336, 8420, 8430 Campi e tabulara, de stejareto-sleauri (s), soluri brun-r oscate luvice, volum edafic mare 1 sau 41 112 sau 1 31 2111 sau 13
73 G.E – 73 6112, 6113, 6141, 6214,
6223 8311, 8321, 8333 Campie tabulara, de stejarete (m), luvisoluri pseudogleizate, volum edafic mijlociu-m are 12 sau 412 112 sau 131 2121
74 G.E – 74 6153, 6154, 6224 8334, 8335 Campie joas a de stejarete (m-i), soluri pseudogleice, volum ed afic mic-mijlociu 12 sau 41 + 52 112 sau 122 + 15 2 1111
75 G.E – 75 7121, 7321, 7421, 7521,
7522 8312 Campie inalta de cereto-garnitete (s), soluri brune , brun-roscate, luvice-vertice, volum edafic
mijlociu-mare 12 sau 412 112 sau 1312 21211
76 G.E – 76 7211, 7212, 7213 8322 Campie inalta de garnitete, planosoluri-vertisoluri pseudogleizate, volum edafic mijlociu (I-II) 12 sau 412 112 sau 131 2 21211
77 G.E – 77 7122, 9411 8331, 8332 Campie tabulara d e cerete (i), soluri pseudogleice, volum edafic mic (III) 12 sau 412 112 sau 1522 21111
78 G.E – 78 6122, 6321, 6322, 6323,
6324, 6325 8511, 8512 Campie joasa de stejareteo-sleauri (s-m) , soluri molice gleizate, volum edafic mare 12 sau 411 112 sau 1312 2111 sau 2121

Proiect împăduriri
45 Lista grupelor ecologice și caracteristicile acesto ra
nr Codificarea
GE Tipul de padure Tipul de statiune Denumire Pregatirea terenului Pregatirea solului Instalarea
vegetatiei
79 G.E – 79 0511, 0411 8511 a, 8512 a Campie de ste jareto-frasinete si frasineto-ulmete (s), soluri al uviale, volum edafic mijlociu 3 + 51 131 sau 15 211 11
80 G.E – 80 9711, 9712 8532, 8541, 8542 Campie de a ninisuri (m-s), soluri gleice, volum edafic mic 3 + 51 112 21111
81 G.E – 81 7131, 7331, 7523, 7531 9530, 9220 a Cam pie tabulara de cereto-sleauri (m), cernoziomuri ar giloiluviale vertice, volum edafic mijlociu 412 sau 422 1312 sau 2 (in b3) 21111 sau 21211
82 G.E – 82 8431, 8432, 8433, 8441,
8451 9320 a, 9320 b, 9410, 9420,
9510, 9520 Campie tabulara de cvercete mezoxerofile-xerofile ( m-s), soluri argiloiluviale, volum edafic mare 412 sau 422 1312 sau 2 (in b3) 21111 sau 21211
83 G.E – 83 8111 9320 Campie tabulara de stejarete xerofile (de stejar br umariu) (m-s), cernoziomuri cambice, volum edafic
mare 412 (ptr. b1+b2); 422
(ptr. b3) 1312 sau 2 (ptr.
b1+b2); 2 (ptr. b3) 21111 (ptr. b1+b2);
2112 (ptr. b3)
84 G.E – 84 8511, 0521 Campie tabulara de stejaret o-sleau (s), cernoziomuri cambice, volum edafic mar e 412 (ptr. b1+b2); 412 sau
422 (ptr. b3) 1312 sau 2 21211 (ptr. b1+b2);
21212 (ptr. b3)
85 G.E – 85 8112, 8311 9310 Campie tabulara de stej arete (brumariu-pufos) (m), cernoziomuri, volum eda fic mijlociu-mare 412 (ptr. b1+b2); 412 sau
422 (ptr. b3) 1312 sau 2 21111 (ptr. b1+b2);
21212 (ptr. b3)
86 G.E – 86 8221, 8212 9210, 9220 Campie de stejare te, de stejar pufos (i-m), soluri cernoziomuri, vol um edafic mijlociu 412 1312 sau 2 21111
87 G.E – 87 8223 9110 a, 9210 a Campie de stejarete (de stejar pufos) (i), soluri diverse, scheletice 411 132 2112
88 G.E – 88 5161, 6162, 8411 9641, 9652 a Campie de divagare -lunci de stejareto-sleauri (m), cernoziomuri argiloiluviale, volum edafic mijlociu –
mare 41 131 sau 2 in b3 2121
89 G.E – 89 6231, 6331, 6332, 0522 9540 a, 9614 a, 9642 Campie de divagare -lunci, soluri aluviale – c ernoziomuri, volum edafic mijlociu-mare 41 1312 sa u 2 in b3 21111 sau 21112
90 G.E – 90 0432 9652 Campie de divagare – lunci de frasinete (m), lacovisti salinizate, volum edafic mijlociu 11 sau 521 1511 sau 2 2111
91 G.E – 91 9713 9631 a, 9632 a Campie de divagare- lunci, de aninisuri (m), soluri gleice salinizate, volum edafic mic 11 sau 521 1511 21111
92 G.E – 92 6163, 8113 Dune, psamosoluri molice- s oluri argiloiluviale nisipoase, volum edafic mijloc iu-mare 3 01 21111
93 G.E – 93 6114 Dune, psamosoluri gleizate, volum edafic mijlociu 412 sau 422 1311 sau 2 (in b3) 21111 sau 21112
sau 13
94 G.E – 94 Dune, soluri gleice, volum edafic mic -mijlociu 411 1311 + 1511 2111 sau 13 sau 11
95 G.E – 95 6342 Dune, psamosoluri gleizate, volum edafic mijlociu-mare 3 02 sau 112 21111 sau 12
96 G.E – 96 6343, 6344, 6345, 8412,
8413, 0412, 0413 Dune, psamosoluri gleice, volum edafic mic 3 2 sau 112 21111 sau 12
97 G.E – 97 9111, 9211, 9311, 9511,
9611 8523, 8524, 8534, 9613 a,
9641 a, 9624 a Lunci interioare-zavoaie de plop (s-m), soluri aluv iale molice, volum edafic mare 0 sau 3 sau 422 131 sau 2 21211 sau 21212
98 G.E – 98 9112, 9115, 9312 8521, 8522, 9611 a, 96 12 a Lunci interioare-zavoaie de plop alb (m-i), so luri – protosoluri aluviale, volum edafic mijlociu- mic 0 sau 3 sau 422 1312 sau 2 21111 sau 21112
99 G.E – 99 9622 a, 9623 a Lunci interioare-zavoai e de salcie (m-s), soluri aluviale amfigleizate, vo lum edafic mijlociu-mare 0 sau 3 sau 412 + 522 1311 sau 2 21212 sau 2131
100 G.E – 100 9642 a, 9652 a, 9652 b, 9652 c Lunci interioare-zavoaie ± specii de diferite esent e (i-m), slab moderat, soluri salinizate, volum eda fic
mijlociu-mic 412 sau 422 + 51 1512 sau 2 21211 sau 2131
101 G.E – 101 9611 b, 9612 b Lunca si Delta Dunarii, raristi de plop si ulm (i), aluviuni-protosoluri aluviale, volum edafic mic-
mijlociu 0 sau 3 + 411 1311 2112
102 G.E – 102 9613 b1 Lunca si Delta Dunarii, zavo aie de plop ± stejar (s-m), soluri aluviale, volum edafic mare 422 2 21211 sau 21212
103 G.E – 103 9614 b1 Lunca si Delta Dunarii, zavo aie de plop negru (s-m), soluri aluviale, volum eda fic mare 422 sau 412 2 sau 1312 21211 sau 21212

Proiect împăduriri
46 Lista grupelor ecologice și caracteristicile acesto ra
nr Codificarea
GE Tipul de padure Tipul de statiune Denumire Pregatirea terenului Pregatirea solului Instalarea
vegetatiei
104 G.E – 104 9652 Lunca si Delta Dunarii, zavoaie de plop negru (m-i), soluri aluviale salinizate, v olum edafic mijlociu 422 sau 412 2 sau 1312 21211 s au 21212
105 G.E – 105 9613, 9614 Lunca si Delta Dunarii – zavoaie de plop negru si s alcie (m-s), soluri aluviale ± gleizate, volum edaf ic
mare 422 sau 412 2 sau 1312 21211 sau 21212
sau 321
106 G.E – 106 9623 b, 9624 b Lunca si Delta Dunari i – zavoaie de salcie (m-s), soluri amfigleizate, v olum edafic mare 422 sau 412 2 sau 1312 21211 sau 2 31
107 G.E – 107 9622 b, 9632 b Lunca si Delta Dunari i (japse) – zavoaie de salcie (m-i), soluri hidromo rfe, volum edafic mijlociu-mic 422 sau 412 sau 522 +
422 2 sau 1312 2121 sau 2131
108 G.E – 108 Lunca si Delta Dunarii – incinte in diguite, soluri cernoziomice, volum edafic mare 0 s au 422 2 21111 sau 21212
109 G.E – 109 Lunca si Delta Dunarii – incinte in diguite, soluri aluviale molice , volum edafic mare 0 sau 422 2 21111 sau 21212
110 G.E – 110 Lunca si Delta Dunarii – incinte in diguite, soluri aluviale tipice, volum edafic mare 0 sau 422 2 21212 sau 21111
sau 321
111 G.E – 111 Lunca si Delta Dunarii – incinte in diguite, soluri aluviale-protosoluri tipice, volum edafic mijlociu 0 sau 422 1312 sau 2 21111
112 G.E – 112 Lunca si Delta Dunarii – incinte indiguite, soluri aluviale stratificate, slab maturate fizic, volum e dafic
mijlociu-mare 3 sau 422 2 21212
113 G.E – 113 Lunca si Delta Dunarii – incinte in diguite, soluri aluviale vertice, volum edafic mijl ociu-mare 3 sau 422 2 21111 sau 21112
114 G.E – 114 Lunca si Delta Dunarii- incinte ind iguite, soluri hidromorfe, volum edafic mijlociu 3 + 421 + 51 1312 sau 2 21212 sau 2131