Proiect Ieam Final (1) [615010]

București 2016

Evacuarea zgurii și a cenușii din centralele
termoelectrice

Universitatea Politehnica București
Facultate a de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

FARKA Ș Lucia -Cristina
ILIE Alexandru
MOACĂ Andrei -Valentin

Grupa 1532

2
Cuprins:

Aspecte introductive…………………………………………………………… .………. .….pag. 3
Generalități ……………………………… ……………………………………… .……… ..…pag. 4
Fluxuri de energie și masă într -o centrală electrică …………… ……………… .……………pag. 6
Funcționarea unei termocentrale ……………………………………………… .……… .……pag. 7
Consecințe ale funcționarii termo centralei privind deșeurile …………………………… .…pag. 9
Circuitul de evacuare a zgurii și a cenușii …………………… ..…………………………….pag. 10
Directive și norme privind evacuarea și depozitare a deșeurilor solide……….. …………………..pag. 12
Tehnologii de evacuare a zgurii/ cenușii în șlam dens la CET Drobeta Turnu Severin ……pag. 15
Tehnologii de evacuare a zgurii/ cenușii în șlam dens la CET Paroșeni ……………….. …………pag. 16
Avantajele utilizării tehnologiei de evacuare a zgurii și a cenușii în șlam dens……………. ..pag. 17
Concluzii – Importan ța dezvoltării durabile ……………………. ………………………. ……… …………pag. 18
Bibliografie……………………………………………………………………… ..………..pag. 19

3
Aspecte introductive
Poluarea reprezintă contaminarea mediului inconjurător, respectiv a atmosferei, apelor,
solului și litosferei, cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția
naturală a ecosistemelor. Chiar dacă uneori poluarea mediului inc onjurător este un rezultat al
cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante
provin din activitătile umane, care modifică peste un anumit prag, caracteristicile fizice, chimice
și biologice ale acestora.
Sursel e de poluare artificial ă sunt datorate activității extractive, activității industriale,
agricole, exploatării forestiere, transportului,etc. În categoria poluării datorate proceselor
industriale, se incadrează și activitatea centralelor electrice, obiectul de interes al acestui proiect.
Prin poluarea atmosferei se înțelege , atât introducerea unor poluanți în acest mediu suport
cât și schimbarea ponderii unor compuși care se găsesc obișnuit în atmosferă (CO2 de exemplu).
Emisia reprezintă introducerea unui poluant în mediul suport, gaz, lichid sau solid, provenind de
la o sursă , dar termenul se referă și la aportul de radiații electromagnetice sau a altor forme de
energie.

Categoriile de materiale c are pot fi agenți poluanți sunt:
 mater ii prime ( cărbuni , minerale etc.) ;
 impurități din materii prime (sulf, arsen , plumb, mercur, fluor etc.) ;
 substanțe intermediare obținute în diferite etape ale tehnologiilor de fabricație ;
 produse finite (ciment, negru de fum, clor, HNO3, H2SO4 etc.).

Principalele elemente care contribuie la poluarea atmosferei sunt:
 rezidu rile de ardere a combustibilor fosili ( cărbune sau petrol): CO2, NOx, SOx;
 pulberi și cenușe, hidrocarburi arse incomplet ; – COV de origine industrialǎ;
 pulberi în suspensie și sedimentabile, din metale grele (Pb), praf sau alte
substanțe;

În perioada 2008 -2012, aproximativ 300 de instalații din România au avut dreptul să
emită un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de se ră, respectiv 75,9 milioane
tone anual, insă în anul 2012, România inregistrează 14.497 de decese -73 de morți la 100.000 de
locuitori -provocate de poluarea aerului cu particule fine, determinând un proces mai strict în ceea
ce privește poluarea și alegerea unor norme mai stricte, dorind investirea poluatorilor în
ecologizare.

4
Există numeroase modalități de producere a energiei. Dintre acestea, cel mai des utilizate
sunt următoarele :
 Energia solară – intens mediatizată ca o sursă de energie nepoluantă și gratuită,
aceasta e departe de a furn iza suficientă putere electrică;
 Energia eoliană – principalele caracteristici: energie puțină , insă nu e constantă ;
 Energia mareelor ;
 Energia geotermală .
Energia electrică se produce la scară industrială în instalații numite centrale electrice. În
funcție de tipul de energie transformată în energie electrică, cele mai i mportante pot fi
termocentrale le, hidrocentrale si atomocentrale .
Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 64,7 TWh în anul 2008 ,
cu 5,5% mai mult decât in anul precedent. Cărbunele este principala sur să pentru producerea
energiei, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Pe locul 2 s -au plasat
sursele hidro, cu un procent de 26,4%, iar energia din surse nucleare a avansat pe locul 3, cu o
pondere de 17,3%
Energia este în același t imp o soluție și o problemă pentru dezvoltarea durabilă, deoarece
facilitează progresul, dar este și cauza majoră a poluării și a altor prejudicii aduse sănătății
oamenilor și mediului. Consumul mondial de energie a crescut semnificativ și se prevede că va
continua să crească până în 2020, cu o rata anuală de 2 %. Dacă rata globală de creștere a
consumului de energie, de aproximativ 2 % pe an, continuă, se prevede o dublare a consumului
de energie până în 2035 și o triplare a acestuia până în 2055, față de anul 1998.

Generalități
O centrală termoelectrică , sau termocentrală este o centrală electrică care produce curent
electric pe baza conversiei energiei termice obținută prin arderea combustibililor . Curentul
electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur , turbine cu gaze , sau,
mai rar, cu motoare cu ardere internă .
Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi ( cărbune , deșeuri sau biomasă ), lichizi
(păcură ) sau gazoși ( gaz natural ). În funcție de sursa d e energie se deosebesc centrale
termoelectrice (CTE), centrale hidroelectrice (CHE), centrale atomoelectr ice (CAE). Din CTE
fac parte centralele electrice cu condensatei (CEC) și centralele electrice de termoficare CET.
Una din caracteristicile de bază ale centralelor electrice este puterea instalată egală cu
suma puterilor nominale ale generatoarelor electrice și a utilajului de termoficare. Puterea
nominală este cea mai mare putere cu care utilajul poate lucra timp înde lungat în conform itate cu
prescripțiile tehnice.

5
Centralele electrice se pot clasifica în funcție de mai multe criterii, precum tipul energiei
primare utilizate, al celei utile produse, destinația centralei, puterea totală și unitară a grupurilor
din struc tură, agenții energetici folosiți și parametrii acestora, tipul mașinii energetice, etc. În
Tabelul 1 se prezintă clasificarea centralelor electrice in funcție de criteriul energiei primare
utilizate, subliniindu -se lanțul transformărilor energetice până l a forma finală de energie.

Nr. Tipul de energie primara
utilizata Modul de
transf. al en.
primare Lanțul
transformărilor
energetice Categorii de centrale electrice
1. Combustibili fosili ( cărbune , gaz
natural, păcura ), surse energetice
secundare ( deșeuri menajere si
industriale, gaz de rafinărie , gaz
de furnal, etc), biomasa. Ardere Energie chimica
Energie termica
Energie mecanica
Energie electrică CCA: Centrala Convențională cu
Abur (CTE si CET)
ITG: Instalații de Turbine cu Gaze
CGA: Ciclu combinat Gaze -Abur
CDE: Centrala Elec trică cu motoare
Diesel
2. Combustibili nucleari naturali
îmbogățiți sau obținuți prin
reproducere in reactor Fisiune nuclea ră
Energie nucleară
Energie termică
Energie mecanică
Energie electrică CNE: Centrală NuclearoElectrică
3. Energie hidraulic ă
-Diferențe de nive l naturale ale
cursurilor de ap ă
-Diferențe de nivel artificiale
-Diferențe period ice de nivel ale
oceanelor si m ărilor exterioare
datorate mareelor
Conversie
energie
potențială in
energie cinetic ă Energie potențială
Energie cinetic ă
Energie mecanic ă
Energie electric ă CHE: Central ă Hidroelectric ă
CHEAP: Central ă Hidroelectric ă cu
Acumulare si Pompare
CMM: Central ă Mareo -Motric ă
4. Energie geotermal ă- căldură din
scoarța pământului asociata unor
agenți termici naturali( ap ă, abur,
gaze fierbinți ) Transfer de
căldură Energie termic ă
Energie mecanic ă
Energie electric ă CGT: Central ă Geotermal ă
5. Energia solară – radiația solară Transfer de
căldură Radiație solară
Energie termică
Energie mecanică
Energie electrică CES: Centrală Electrică Solară

6
Efect fotovoltaic Radiație solară
Energie elec trică Celule fotovoltaice
6. Energia eoliană – diferența de
potențial ( presiune ) intre diferite
zone atmosferice Conversie
energie
potențială in
energie cinetică Energie potențială
Energie cinetică
Energie mecanică
Energie electrică Centra lă Electrică Eoliană
Tabelul 1. Clasificarea centralelor electrice în funcție de energia primară utilizată
După destinație, termocentralele se clasifică în:
 Centrale termoelectrice (CTE), care produc în special curent electric , căldura fiind un produs
secundar. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt echipate în special cu turbine
cu abur cu condensație sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc având
la bază un ciclu combinat abur -gaz.
 Centrale electrice de termoficare (CET), care produc în cogenerare atât curent electric, cât
și căldură , care iarna predomină. Aceste centrale se caracterizează prin faptul că sunt
echipate în special cu turbine cu abur cu co ntrapresiune .
Fluxuri externe de energie și masă într-o centrală electrică
Totalitate a instalațiilor dintr -o central ă termoelectrică sunt străbătute de următoarele
fluxuri de energie și masă, principalele fiind:
-F1 – fluxul de combustibil – este unul dintre cele mai importante fluxuri intrate , fiind flux
material care depinde de puterea centralei, calitatea combustibilului , samd. Acest flux produce
probleme de poluare legate de depozitarea combustibilului și, în cazul utilizării cărbunelui ,
depozitarea zgurii și cenușii ;
-F2 – fluxul de aer necesar arderii – flux material și de energie, introdus la arzătoare cu
ajutorul ventilatoarelor de aer si depinde de tipul combustibilului, de perfecțiunea arderii și de
consumul efectiv de combustibil ;
-F3 – fluxul de apă -abur – este fluxul fluidului de lucru, fiind caracterizat pe traseu de
variații mari ale volumului specific. Acest flux este o cantitate de apă în evoluție care primește o
cantitate de energie la sursa caldă, pe care o cedează turbinei cu abur și condensatorului ;
-F4 – fluxul de energie electrică sp re sistemul electroenergetic – este principalul flux de
energie finală livrată de centrală, prin transformatorul principa l;

7
-F5 – fluxul de energie electrică pentru serviciile interne electr ice – reprezintă fluxul de
energie electrică necesar alimentării tuturor consumatorilor electrici interni ai centralei, preluat
din fluxul primar de energie electrică ;
-F6 – fluxul de energie termi că spre consumatorii externi – este un flux specific
centralelor de termoficare;
-F7 – fluxul apei de răcire – este un flux de masă și de energie și se caracterizează prin
debite de apă de răcire foarte mari;
-F8 – fluxul apei de adaos – compensează pierderile de apă din circuitul t ermic , cât și
pierderile prin rețeaua de transport a fluxului F6;
-F9 – fluxul de gaze de ardere – este un flux de masă și energie evacuată în mediu.
Debitul de gaze evacuat depinde de tipul combustibilului, puterea centralei, felul arderii.;
-F10 – fluxu l de nox e solide și lichide reținute – depinde în principal de calitatea
combustibilului (prin conținutul inițial de anorganic, Ai, de sulf, Si și azot, Ni ), de tipul
focarului (prin gradul de reținere a zgurii și cenușii în focar), de existenta măsurilor primare sau
finale de reținere a noxelor. Acest flux este în esență un flux material;
-F11 – fluxul de noxe aeropurtate evacuate pe coș – este un flux material de substanțe
nocive evacuate în atmosferă, o dată cu gazele arse. El depinde de perfecționarea instalațiilor
care rețin fluxul F10 și valoarea diverselor noxe emise este limitată prin norme severe de
protecție a atmosferei.

Funcționarea unei termocentrale
În România, peste 30% din totalul energiei electrice este produsă în termocentrale pe
cărbune, acestea fiind de obicei localizate în jurul marilor bazine miniere, dar și în zona marilor
aglomerări urbane puternic industrializate .
Combustibilul, stocat si d epozitat este trimis in cazanul cu abur prin intermediul unor
benzi transportoare (14), de unde, cu ajutorul unui distribuitor , acesta este repartizat către morile
de cărbu ne (16), unde este măcinat pana la granulația (finețea ) dorită, urmând a fi insuflat în
focarul cazanului.

8

Fig.1. Schema de functionare a unei termocentrale
Aerul necesar ard erii este luat din atmosferă prin intermediul ventilatoarelor (20) și
preîncălzit în preîncălzitor (24) , după care este introdus în focar. Prin țevile cazanului cu ajutorul
pompei de apă este vehiculată apa de alimentare care în prealabil a fost tratată. În cazanul de
abur energia chimică a combustibilului este convertită în urma arderii în energie termică
potențială a aburului. Astfel, gazele de ardere rezultate în urma arderii cedează o parte din
căldura lor apei de alimentare și apoi sunt trimise la coșul de fum (27) cu ajutorul ventilatoarelor,
după ce a u fost desprăfuite în filtru .

Termocentralele pe cărbune sunt poluatori importanți , cu o complexitate destul de mare.
Coșurile de evacuare ale gazelor de ardere reprezintă sursele înalte de poluare a mediului, în timp
ce haldele de cenușă reprezintă sursele joase. Sursele înalte evacuează în atmosferă cantități mari
de poluanți gazoși , pulberi metalice și cenuși zburătoare. Poluanții de acest gen sunt dispersați pe
distanțe mari, funcție de: înălțimea coșului , viteza gazelor la ieșirea de pe coș si direcția și
intensitatea curenților de aer.
Coșul de fum trebuie să aibă o înălțime cât mai mare pentru a asigura o dispersie pe o
suprafață cât mai mare a gazelor de ardere. Cenușa și zgura produs e în urma arderii sunt
evacuate. Prin conductele de abur viu, agentul termic este adus la turbine ( 6 si 11) , unde are loc
destinderea aburului proc es teoretic adiabatic . În turbine, mai exact în ajutajele acesteia , are loc
conversia energiei termice potențiale a aburului în energie cinetică. În paletele turbinei energia
cinetică a aburului se convertește în lucru mecanic. Turbina este cup lată cu ge neratorul electric

9
(5), ce are rolul de a transforma energia mecanică de rotați e în energie electrică. Aceasta este
transportată pr in barele (bornele electrice) , la transformatoare (4) . Transformatorul de bază are
rolul de a ridica tensiunea de la maxim 24 kV la 110, 220 și chiar 750 kV în scopul evacuării
puterii în Sistemul Electroenergetic (SEE). Prin transformatorul de servicii interne sunt
alimentate consumatorii interni ai centralei (pompe, ventilatoare, mori de cărbune, concasoare,
etc).
Datorită riscului de deteriorare a paletelor turbinei, la ieșirea din acesta, nu trebuie să
existe un amestec abur -vapori de apă. Se obține un condens, în urma agentului termic introdus în
condensator, ce este vehiculat prin intermediul pompelor de condensați e(2) prin circuitul termic
și prin cazan. Apa de răcire necesară obținerii condensului în condensator este răcită în turnul ce
răcire (1). Răcirea apei în turnurile de răcire se poate realiza fie natural (datorită curenților de
aer) fie forat (în turnul de răcire existând un ventilator).

Consecințe ale funcționarii termo centralei privind deșeurile
Activitățile generatoare de reziduuri solide din centralele termoelectrice sunt cele legate
de distribuția energiei, de întreținerea căilor de acces, a terenurilor, a echipamentelor folosite,
rezultate în urma reparațiilor din centrală și din stațiile de transformare. Activitățile de birou,
lucrările de construcții și transportul/recepția materialelor produc, de asemenea, reziduuri.
Datorită numărului ech ipamentelor intermediare necesare și lungimii rețelelor de distribuție
obișnuite, se poate acumula o cantitate mare de reziduuri, împrăștiate pe spații destul de întinse.
Reziduurile de interes în cazul de față, este vorba de cele solide, rezultate în urma funcționarii
termocentralei, precum cenușa și zgura.

Cenușa zburătoare și cea care se depune este produsă de centralele termoelectrice
funcționând pe cărbune sau păcură, volumul fiind mai mare la cele pe cărbune. Cenușa
zburătoare, rezultată de la gazele de coș, conține mici particule. Cenușa care se depune conține
particule mai mari. Ambele categorii de cenuși conțin metale grele. Cantitatea de cenușă
rezultată din arderea cărbunelui depinde de conținutul în cenușă al acestuia. Componentele
primare ale c enușii sunt oxizii de siliciu, aluminiu, fier și calciu.

Zgura din cazan este cenușa topită de pe fundul cazanului care s -a transformat în solid și
este recuperată din cazan. De obicei, zgura seamănă cu niște bulgări de rocă. Cenușa și zgura
rezultată din arderea cărbunelui conține oxizi de siliciu, de aluminiu, de fier, oxizi de calciu, de
magneziu și bioxid de sulf. Temperatura medie de topire este de circa 1200÷1300 °C, iar
temperatura de curgere este de circa 1250÷1500 °C.

10

În cazul reziduurilor solid e, există mai multe opțiuni de reciclare. În mod normal,
reducerea volumului surselor de reziduuri solide nu este semnificativă, decât la schimbarea
tipului de combustibil; de exemplu, o centrală care funcționează cu combustibil solid cărbune,
trece la fol osirea combustibilului lichid, păcură, sau pe gaze naturale.

Cenușa zburătoare este dispusă în halde, iar, dacă este de calitate, poate fi și reutilizată.
Cea mai comună utilizare a cenușii zburătoare este ca agregat în ciment. În conformitate cu
estimările actuale, 30 % din cenușa provenită din cărbuni poate fi reutilizată. Din cantitatea
reutilizată, aproximativ 40 % este folosită pentru beton și 4 % pentru plombe de asfalt. Principala
îngrijorare generată de reutilizarea cenușii de cărbune este legată de potențiala scurgere în mediu
a metalelor grele conținute. Domeniile de utilizare a cenușii zburătoare sunt: beton și produse de
ciment, construcția de drumuri, stabilizarea solului, materiale abrazive, dezăpeziri, plombe de
asfalt. Dacă se doreșt e reutilizarea, cenușa zburătoare trebuie colectată în sisteme de transport
uscate. Utilizarea cenușii zburătoare ca substituent în ciment este cea mai comună reutilizare.

Circuitul de evacuare a zgur ii și a cenușii
Cantitatea de zgură și cenușă rezultată în urma arderii este proporțională cu cantitatea de
cărbune folosită. În cazul în care cantitatea de zgură și cenușă care trebuie evacuată din centrala
depășește 2,5 t/h, eliminarea ei trebuie să se facă mecanic. Ev acuarea zgurii și a cenușii se poate
realiza în doua moduri: evacuare umedă și evacuare uscată.

În figura următoare (Fig.2.) este prezentată schema unei instalații în care toată evacuarea
se face hidraulic. Deoarece majoritatea focarelor generatoarelor cu abur sunt cu depresiune, este
necesară etanșarea hidraulică a circuitului de evacuare a cenușii.
.

11
Fig.2. Schema de evacuare hidraulica a cenușii

În cazul evacuării umede zgura extrasă de sub focarul cazanului este răcită cu apă,
concasată și evacuată la sala cazanelor în stare umedă. Cenușa și zgura sunt antrenate prin
injecții de apă, raportul dintre cantitatea de apă de spălare folosită și materi alul antrenat fiind de
6:1 până la 18:1. Canalele de zgură și cenușă au pante minime de 1% și sunt căptușite cu
materiale rezistente la eroziune și coroziune. De -a lungul acestor canale, continuă să se injecteze
din loc în loc apă de antrenare. Din bazinu l care colectează întreg noroiul, materialul este evacuat
spre depozit fie cu ajutorul unor pompe speciale de noroi (pompe Bagger) fie cu ajutorul unor
hidroejectoare. În momentul de față se utilizează cu precădere pompele Bagger.

În funcționare, acestea au o uzură rapidă a rotoarelor, având în vedere caracteristicile
abrazive ale fluidului pompat. În cazul in care este lipsă mare de apă, sistemul hidraulic de
transport poate lucra în circuit închis, refolosind o parte din apă după ce a fost decantată.

Depozitarea cenușii are loc în depozite speciale se formează cu ajutorul unor diguri în
pământ care închid bazinul de decantare. Apa din bazin se scurge prin deversare în puțuri de
golire, după cum se poate urmări și în Fig.3, în care: 1 – dig inițial; 2 – conducte de zgură și
cenușă; 3 – puț de deversare; 4 – conductă de golire; 5 – supraînălțarea digurilor; 6 –
supraînălțarea puțului de deversare. După umplerea volumului pregătit inițial, digul circular
poate fi supraînălțat folosind în principal chiar mat erialul sedimentat. Înălțimea totală de
depozitare a cenușii poate atinge astfel 20÷25 m.

Fig.3. Secțiune a unui depozit de cenușă

Evacuarea uscată a cenușii se face după schema de tipul celei prezentate în Fig.4. , în
care: 1 – electrofiltru; 2 – canale transportoare pneumatice cu pat fluidizat; 3 – ventilator; 4 –
siloz de colectare; 5 – dispozitiv de închidere ; 6 – pompă de praf; 7 – siloz de praf; 8 – separator
de praf; 9 – descărcare în cisternă; 10 – umidificare; 11 – descărcare pentru evacuare hidraulică
sau transport umed.

12

Fig.4. Evacuarea uscata a cenușii

În momentul în care evacuarea uscată se ia în considerație, se pot trece în revistă
următoarele avantaje:

 pericol mai redus de înfundare;
 bună etanșeitate;
 posibilitate de valorificare multiplă a cenușii.

Evacuarea uscată este însă în general mai scumpă și instalația are u zuri accentuate.
Transportul propriu -zis poate fi efectuat în următoarele moduri:

 în plan orizontal: prin transportoare cu melc sau prin jgheaburi cu pat fluidizat, în
amestec cu aerul;
 în plan vertical: prin elevatoare cu cupe sau prin amestec cu aerul prin pompare.

Zgura provenită de la cazanele de abur poate fi folosită ca material de construcție cu
greutate specifică redusă și bune proprietăți de izolare termică, pentru cărămizi. Cenușa colectată
poate avea multiple folosite: material de adaos pen tru unele sorturi de ciment; material cu
proprietăți hidrofuge pentru izolare în strat sau ca adaos pe suprafața cartonului asfaltat, etc.

Valorificare zgurii și a cenușii nu trebuie urmărită în principal ca mijloc de reducere a
costului energiei electri ce ci ca o cale de limitare a volumului depozitelor de cenușă.

13
Directive si norme privind evacuarea si depozitarea deșeurilor
solide
România trebuie, ca restul statelor Europene să se alinieze la rândul ei la
Directiva1999/31/CE. Aceasta implică renunțarea la sistemul actual de evacuare și depozitare a
deșeurilor cu apă în exces și schimbarea tehnologiei de colectare și transport a zgurii și cenușii
prin implementarea următoarelor variante disponibile:

 colectarea și transportul zgurii și cenușii sub formă de agregat (amestec în stare uscată de
zgură și cenușă) cu evacuare pe bandă sau auto;
 colectarea și transportul zgurii și cenușii sub formă de fluid dens.

În țara noastră, cu toate ca întâmpinând mari greutăți, pentru a putea evacua zgura si
cenușa provenite din arderea combustibilului solid în centralele energetice s -a decis
implementarea la scară largă a tehnologiei de evacuare și depozitare a zgurii și cenușii în fluid
dens, tehnologie dezvoltată de Romelectro și ISPE împreună cu parteneri in ternaționali, această
tehnologie fiind brevetată în Romania.
Tehnologia de evacuare și depozitare în fluid dens, reprezintă o procedură neagresivă față
de mediu, conform căreia deșeurile provenite din arderea cărbunelui (respectiv zgura si cenușa in
cazul de față) sunt evacuate și depozitate sub forma unui fluid dens, omogen, fără apă în exces,
cu o diluție medie (solid / lichid) de 1/1. În urma reacțiilor chimice ce au loc între componentele
cenușii activate și apa de transport rezultă compuși noi, insolub ili, ce duc la întărirea
(consolidarea) fluidului la locul de depunere, rezultând o rocă de cenușă în toată masa
depozitului. Roca de cenușă rezultată este un material inert de natura materialelor de construcții,
în care sunt înglobate și reținute toate su bstanțele poluante.
Practic, această noua tehnologie a fluidului dens reprezintă o tehnologie de transformare
a unor deșeuri nepericuloase cum sunt zgura și cenușa într -un deșeu inert, respectiv roca de
cenușă. Ca urmare a aplicării acestei tehnologii, la depozit, suprafața acestuia este întărită și
insensibilă la acțiunea de spulberare a vântului. Roca de cenușă rezultată în depozit are o
compactitate ridicată și o permeabilitate redusă, ceea ce reduce mult infiltrația. Roca de cenușă
nu prezintă apă în ex ces.
Apa din fluidul dens se consumă în reacții chimice de durată sau se evaporă. Esența
tehnologiei șlamului dens constă în amestecarea continuă a zgurii umezite de sub cazane și a
cenușii uscate de electrofiltru cu apă, în raport solid / lichid ≥ 1, ceea ce are ca efect activarea
substanțelor chimice de tip cimentoid aflate în cenuși și crearea unui șlam dens omogen, care
este pompat la depozit unde în timp se întărește, rezultând o rocă de cenușă.
La baza acestui fenomen stau următoarele explicații:
 ames tecarea intensă a resturilor de ardere cu o cantitate de apă mai mică decât masa lor
duce la dizolvarea CaO și MgO, soluția creată activând parțial suprafața particulelor de
cenușă;

14
 hidroxidul de calciu format (CaOH) intră în reacție cu componentele minera le dizolvabile
în leșie, respectiv bioxidul de siliciu (SiO2) și oxidul de aluminiu (Al2O3), rezultând
hidrați de silicat de calciu și / sau aluminați de calciu, cunoscuți din procesul de întărire a
cimentului;
 prezența substanțelor reducătoare de natură s ulfiților și sulfurilor duce la scăderea pH –
ului și precipitarea masivă a carbonatului de calciu rezultând sulfatul de calciu și
aluminiu care contribuie și el la cimentarea șlamului.

Astfel, în depozit, compușii noi creați se întăresc, înglobând și fixând în roca creată și
substanțele nedizolvabile în leșie.
La rândul ei, pentru a putea pune în aplicare tehnologia de evacuare și depozitare a zgurii
și cenușii în fluid dens, presupune achiziția/construcția unor echipamente speciale, respectiv a
alocăr ii unui buget special destinat pentru aceste operațiuni de ecologizare. Astfel, se va avea în
vedere necesitatea următoarelor:

 instalații de captare, transport si stocare a cenușii uscate de la electrofiltre;
 instalații de preluare, transport și separare (concentrare) a zgurii de la Kratzer;
 instalații de amestecare prin circulație hidraulică intensă a apei, cenușii și zgurii pentru
producerea fluidului dens;
 instalații de pompare, transport și distribuție fluid dens la depozit;
 modernizarea stației de tra tare chimică a apei;
 asigurarea capacității de depozitare.

Pe lângă alinierea obligatorie la standardele europene aflate în vigoare, implementarea
tehnologiei de evacuare și depozitare a zgurii și cenușii în fluid dens poate avea și avantaje
economico -financiare. Astfel este redus consumul de energie electrică necesar funcționarii
curente, având aspecte semnificative asupra costului de producere al energiei electrice. De
asemenea, urmând procedeele mai sus descrise, se ocupă suprafețe mai mici de teren cu
depozitele de zgură si cenușă, datorate direct micșorării volumului de zgură si cenușă.

 Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectr ica, cele 3
complexuri energetice din Oltenia (CE Turceni , CE Rovinari și CE Craiova )
Societatea Complexului Energetic Oltenia S.A. (CEO ) este
o companie energetică din România, înființată în anul 2012 prin
fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia (SNLO) cu
complexele energetice Turceni , Rovinari și Craiova .

15

Fig.5 . Sectiune dintr -o instalatie de
evacuare in slam dens Tehnologii de evacuare a zgurii/ cenușii in șlam dens la CET
Drobeta Turnu Severin
Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor,
ce transpune Directiva nr. 1999/31/EC a Consiliului privind depozitele de deșeuri, depozitarea
deșeurilor lichide în depozitul de zgura -cenușă Bejan a fost sistată la 31.12.2010, iar depozitul la
această CET a fost închis.
Ca urmare a cerințelor de piață reduse pentru valorificarea zgurii si cenușii de la CTE
Deva, s -a impus necesitatea depozitării finale utilizând o nouă tehnologie de evacuare a acestor
două subproduse sub formă de șlam dens.
Conform Autorizației Integrate de Mediu (A.I.M.) nr. 30/17.10.2007, prin Planul de
Acțiuni anexat, este prevăzută acțiunea: “Sistem de transport s i evacuare a zgurii -cenușii și a
subproduselor de desulfurare (conform BAT)” cu termen limită de conformare, data 31.12.2010.
Din motive obiective, acest termen nu a putut fi respectat, iar managementul centralei a stabilit o
nouă perioadă de realizare efe ctivă a lucrării si anume anii 2014÷2015.

În perioada 2011÷2015, evacuarea zgurii și a cenușii
de la S.C. Electrocentrale Deva S.A. s -a făcut în continuare în
sistemul clasic de hidroamestec în depozitul Bejan cu scopul
completării cu material a zonelor depresionare pentru
realizarea pantelor si profilelor necesare siguranței si
stabilității depozitului, conform Aviz nr.55/2010, privind
documentația de expertiză a proiectului tehnic de închidere și
ecologizare a depozitului de zgură și cenușă Bejan.

Din nefericire, instalația de evacuare în șlam dens a
zgurii, cenușii și a produselor de desulfurare nu a intrat însă
nici până în momentul de fată în funcțiune. În cauză, există
suspiciunea rezo nabilă că în perioada 2009 -2012, suspectul
Olaru Adrian Cătălin (director general) și Dulcea
Gheorghe (director Direcția economico -financiară), în cadrul
R.A.A.N. Drobeta Turnu Severin (regie autonomă de interes
strategic), la instigarea suspectului Caraim an Lucian Nicu și
cu compl icitatea suspectului Constantin Gheorghe Silviu au
delapidat suma de 23.559.879 lei în beneficiul SC CONFORT SA Timișoara, sumă ce reprezenta
garanția de bună execuție a lucrărilor prevăzute în cadrul unui contract. Conform contractului SC
CONFORT SA Timișoara se angaja să furnizeze, să monteze și să pună în funcțiune o instalație
de evacuare "în șlam dens" pentru Sucursala ROMAG TERMO într -un termen de 3 ani de la
încheierea contractului”.

16
Tehnologii de evacuare a zgurii/ cenușii in șlam dens la CET
Paroșeni
Conștientă de faptul că centrala Paroșeni nu putea avea un viitor in domeniu dacă nu va
respecta în totalitate normele de mediu ale Uniunii Europene, în anul 2009, conducerea SC
Termoelectrica SA București a demarat proce dura de licitație deschisă pentru atribuirea unui
contract în vederea realizării la Paroșeni a celor două investiții necesare pentru alinierea la
normele europene de mediu: o instalație de desulfurare a gazelor de ardere și o instalație de
colectare, trans port și depozitare a zgurii și cenușii în șlam dens.

Sucursala Electrocentrale Paroșeni deținea o instalație mare de ardere compusă dintr -un
grup energetic de 150 MW și un CAF de 103,2 Gcal/h asigurând producerea de energie electrică
livrată în Sistemul Energetic Național și energie termică utilizată pentru încălzire și preparare
apă caldă menajeră în orașele Văii Jiului. Grupul energetic de la Paroșeni, retehnologizat și pus
în funcție în anul 2007, respecta cerințele Directivei 2001/80/CE privind emisii le de oxizi de azot
și pulberi, fiind necesară implementarea unei instalații pentru reducerea emisiei de dioxid de sulf
din gazele de ardere evacuate în atmosferă.

În vederea conformării la prevederile celor două Directive Europene de mediu, Sucursala
Electrocentrale Paroșeni a promovat investițiile :
 Instalație de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW si CAF de 103
Gcal/h
 Înlocuirea actualei tehnologii de colectare, transport si depozitare a zgurii și cenușii .
Instalația de desulfurare utilizează o tehnologie bazată pe calcar umed și va asigura o rată
de desulfurare de minim 94 % și o emisie de SO2 în gazele de ardere evacuate în
atmosferă sub 400 mg/Nm3.

Instalația de colectare, transport și depozitare a zgurii și cenușii a înlocuit sistemul de
evacuare cu apă în exces (raport 10 -15 părți apa la 1 parte solid) cu un sistem în șlam dens
(raport până la 2 părți solid la o parte apă) cu auto întărire.

17
Avantajele utilizarii tehnologiei de evacuare a zgurii si a cenusii
in slam dens
Așadar, în România, pentru evacuarea zgurii și a cenușii provenite din arderea
combustibilului solid în centralele energetice s -a decis implementarea la scară largă a tehnologiei
de evacuare și depozitare a zgurii și cenușii in fluid dens. Ace stă nouă tehnologie prezintă
multiple avantaje referitor la reducerea poluării apelor, a aerului, a solului, a creșterii
biodiversității și a îmbunătățirii mediului social și economic.

Noua tehnologie de preparare, transport și depozitare a șlamului dens de zgură și cenușă
necesită puțină apă, iar apa rămasă în porii masei de șlam dens depus se consumă în reacțiile
chimice de solidificare sau se evaporă în atmosferă. Șlamul rezultat nu prezintă apă în exces care
să se infiltreze în apa freatică. Surplusul de debit de apă industrială uzată, convențional curată
(de la răciri auxiliare), este evacuată la canalul de evacuare apă industrial al centralei, parametrii
acestei categorii de apă fiind în conformitate cu limitele stabilite de NTPA 001/2002.

Soluția te hnologică de evacuare a zgurii și cenușii în șlam dens auto întăritor previne
spulberarea cenușii de vânt în zona depozitului de zgură reducând astfel impactul asupra aerului.
Cenușa astfel rezultată de la canalele de cărbune, este colectată uscat.
Prin te hnologia șlamului dens se asigură de asemenea îmbunătățirea substanțială a
parametrilor geotehnici, ai depunerii de zgură și cenușă cu efecte benefice asupra stabilității
generale și locale, reducerea permeabilității și porozității depunerilor, deci a infi ltrațiilor în
subteran. Materiile poluante din compoziția cenușii sunt legate și reținute în noua rocă ce se
formează, apa care traversează masa de depuneri neputându -le dizolva și antrena. Instalația de
transport a zgurii și cenușii în fluid dens nu const ituie o sursă de poluare a solului.

În zona centralelor termoelectrice și a depozitelor de zgură și cenușă, nu se găsesc
rezervații naturale sau specii protejate. Schimbarea tehnologiei de evacuare și
depozitare a zgurii și cenușii nu va avea un impact negativ asupra biodiversității.
Această nouă tehnologie poate fi un factor decisiv pentru eliminarea stării de
nemulțumire a locuitorilor din zonă, generată de degradarea factorilor de mediu datorată
fenomenelor de spulberare accidentală a zgurii și cenuși i din depozit și de poluarea pânzelor de
apă freatică.

18

Fig. 6 Impactul dezvoltarii durabile Concluzii – Importanta dezvoltării durabile
Escaladarea volumului de produse secundare generate de progresul industrial, devin un
element de alarmă la scară planetară, necesită concentrarea pre ocupării pentru găsirea de soluț ii
performante pentru îndepărtarea acestei primejdii c are ameninț ă însăș i viața pe pământ.
Modificarea ecosistemelor datorită consumului si producț iei arată cât de important este procesul
de regândire a utilizării resurselor naturale de către economie si societate.

Dezvoltarea durabilă aduce în prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul model
de progres economic și social, valori ce vizează mai ales omul și nevoile sale prezente și
viitoare, mediul natural – protejarea și conservarea acestuia, precum și atenuarea deteriorării
actuale a ecosistemelor. In cele din urma, este
important sa subliniem faptul ca masurile d e
ecologizare contribuie la redresarea economiei si la
crearea de locuri de munca iar pe termen mediu si
lung, acestea stimulează noile tehnologii si reduc
impactul pe care îl avem asupra schimbărilor
climatice, epuizării resurselor naturale si degradării
ecosistemelor.
În acest context, se schimbă paradigma prin
care companiile trebuie să își asigure succesul lor
comercial, prin identificarea acelor oportunități care
pot veni din alinierea la standardele de mediu si din
satisfacerea nevoilor sociale. Transformările care
rezultă din aplicarea acestui nou model de business se vor regăsi fie atât la nivel strategic, cât ș i
la nivel operațional , în scopul de a concura cu succes într -o lume aflată într-o cont inuă
schimbare .
Pentru a facilita această transfor mare, intreprinderile trebuie să aibă capacitatea de a
inova și de a face față provocaril or pieței globale, satisfăcand nevoile prezentului fără a
compromite capacitatea generaț iilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi.
Toate acestea înseamnă , că este necesar să se gestioneze î n mod integra t aspectele
economice, sociale ș i de mediu prin realizarea strategiilor atât pe termen lung, cât ș i pe termen
scurt, p rin comercializarea de produse ș i servicii car e să răspundă nevoilor sociale ș i de mediu,
prin integrarea costurilo r reale ale resurselor sociale și de mediu, ș i prin utilizarea transpa renței și
spiritului colaborativ ca pârghii pentru asigurarea unui avantaj competitiv.

19

Bibliografie :

1. Curs 1 – „Dezvoltarea producerii energiei electrice” – Materie : „Producerea, transportul
și utilizarea energiei electrice” – Conf. dr. Ing. Victor Cenușă – Universitatea Politehnica
București – Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor
2. Poluare. (n.d.). ac cesat pe 2 Decembrie 2016 , de la: https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
3. Poluarea produsă din centrala electrică și de termoficare (CET) asupra mediului –
referat – acces at pe 2 Decembrie 2016,
sursa: http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/poluarea -produsa -de-centrala –
electrica -si-de-termoficare -cet-asupra -mediului -19924.html
4. Electrotehnica – Centralele electrice, termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice –
referat – accesat pe 4 Decembrie 2016, de
la:http://www.referatele.com/referate/fizica/online6/Electrotehnica –Centralele -electrice –
termoelectrice –hidroelectrice –atomoelectrice -referatele -com.php
5. Evacuarea Zgurii Și Cenușii Din Centralele Termoelectrice (1) . (n.d.). accesat pe 5
Decembrie 2016, sursa https://www.scribd.com/document/216434562/Evacuarea -Zgurii –
Si-Cenusii -Din-Centralele -Termoelectrice -1
6. Curs – “Viață, energie, mediu “ – Materie: “ Impactul CTE asupra mediului ”, accesat pe
3 Decembrie 2016, sursa: http://www.spms.pub.ro/files/CURS/IMPACT_CURS.pdf
7. Centrale electrice – referat – accesat pe 2 Decembrie 2016,
sursa: http://www.1referat.ro/1464_referat_Centrale_electrice_.html
8. Teza de doctorat „STUDIU PRIVIND RISCURILE DE MEDIU GENERATE DE
DEPOZITELE DE CENUȘĂ ȘI ZGURĂ DE LA S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. ȘI
MĂSURI DE PREVENIRE A ACESTORA” – rezumat – elaborată de domnul ing. Inișconi
Ioan, sub conducerea științifică a Prof. univ. dr. Ing. Radu Sorin Mihai, accesat pe 6
Decembrie 2016, sursa :
http://www.upet.ro/doctorat/resource/doc/sustineri/2015%2001%2 009%201200/Rezumat
%20teza%20doctorat%20Inisconi.pdf
9. [7] https://app.box.com/s/nttqb24m67mrg8xx6sac , pag 452
10. Directiva 99/31/CE privind depozitarea deșeurilor
11. “Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului necesar emiterii acordului
de mediu pentru montarea instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul
energetic 3 de 235 MW apartinand S.C. Electrocentrale Deva S.A” –raport – accesat pe 4
Decembrie 2016, sursa:
http://www.termodeva.ro/images/File/REIM%20IDG%20Grup%20energetic%203%20CT
E%20Deva.PDF (paginile 11 -14)

20
12. Articol – „Șmenul dens de la RAAN s -a lăsat cu cătușe!”, accesat pe 2 Decembrie 2016,
sursa: http://www.pandurul.ro/articol/%C5%9Emenul -dens-de-la-raan-s-a-lasat-cu-
catuse!_78795.html
13. Articol – “Investiție în derulare executată în prezent de către SC TECNOSERVICE
București SA la Sucursala Electrocentrale Paroșeni” , de către Ziarul Vaii Jiului, accesat
pe 6 Decembrie 2016, sursa: http://www.zvj.ro/articole -24830 –
Investi++ie+in+derulare+executat+++in+prezent+de+c++tre+SC+TECNOSERVIC E+Buc
ure++ti+SA+la+Sucursala+E.html
14. Articol – “Pe șantierul instalației de desulfurare a gazelor de ardere și a instalației de
colectare, transport și depozitare a zgurii și cenușii în șlam de la Paroșeni au găsit de
lucru numeroși oameni din Valea Jiului” , de către hunedoaraplus.ro , 21 Iulie 2015,
accesat pe 6 Decembrie 2016, de la: http://hunedoaraplus.ro/pe -santierul -instalatiei -de-
desulfurare -a-gazelor -de-ardere -si-a-instalatiei -de-colectare -transport -si-depozita re-a-
zgurii -si-cenusii -in-slam -de-la-paroseni -au-gasit -de-lucru -numerosi -oameni -din-vale/
15. Articol – “Implementare instalatie de sulfurare si slam dens la sucursala electrocentralei
Paroseni”, accesat la data de 6 Decembrie 2016, de la: http://stiripresa.ro/implementare –
instalatie -desulfurare -slam -dens-sucursala -electrocentrale -paroseni -617923
16. Articol – “Implementare instalație desu lfurare și șlam dens la Sucursala Electrocentrale
Paroșeni ” , 15 octombrie 2014, accesat la data de 4 Decembrie 2016,
sursa: http://www.mesagerulhunedorean.ro/implementare -instalatie -desulfurare -si-slam –
dens-la-sucursala -electrocentrale -paroseni/
17. WASTE RECYCLING FOR THE PRODUCTION OF BUILDING MATERIALS (n.d.).
accesat pe 3 Decembie 2016, sursa http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2014 –
1/1_Popescu%20Luminita.pdf&p=DevEx,5047.1
18. Guvernul României – Normativ din 28/02/2002 – Publicat in Monitorul Oficial , Partea I nr. 187 din
20/03/2002 – Intrare in vigoare: 20/03/2002 , accesat la data de 5 Decembrie 2016, sursa:
http://www.scribd.com/doc/85925708/NTPA -001-2002 -consolidat -2007
19. “Probl eme de mediu ale sectorului energetic datorate implementarii directivelor UE” ,
Autori : Constantin Carmencita, Sacoiu Sebastian, Samoila Irene, Petri Veronica, 4 -6
octombrie 2012, accesat la data de 4 Decembrie 2016,
sursa: http://www.ie.asm.md/assets/images/img/pdf/A -74.pdf
20. Asociata Generala a Inginerilor din Romania , articol, accesat la data de 2 Decembrie
2016, de la : http://www.agir.ro/univers -ingineresc/numar -18-2003/comunicat -de-
presa_380.html
21. Raport de Amplasament COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA , accesat la data de 5
Decembrie 2016, de
la:http://apmdj.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/103258_Raport%20de
%20Amplasament%20AIM %202013_Uzina%20Isalnita.pdf
22. Termocentrala , de la Wikipedia, accesat pe 3 Decembrie 2016,
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Termocentral%C4%83

21
23. Curs 3 – “Centrale termoelectrice”, Materie : “Conversia energiei si energetica generala”
, accesat la data de 4 Decembrie 2016, sursa: https://ro.scribd.com/doc/200479227/Curs –
003-EGCE -Centrale -Termoelectrice
24. “Protectia mediului, pilon al dezvoltarii durabile” – referat – accesat la data de 5
Decembrie 2016, sursa: http://comunitatedurabila.ro/articol/26 /protectia -mediului -pilon -al-
dezvoltarii -durabile.html
25. “Contributii și cercetări privind tehnologii și utilaje pentru prelucrarea deșeurilor” –
Rezumat , de catre Ing. Maria Alexandra Marmandiu, accesat la data de 2 Decembrie
2016,sursa: http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2011/rom/Marmandiu_DraganMariaAle
xandra.pdf
26. “Dezvoltare durabila” – referat accesat la data de 5 Decembrie 2016,
sursa: http://ccibc.ro/ce -este-dezvoltare -durabila -si-de-ce-este-importanta/
27. “Dezvoltare durabila”, de la Wikipedia, accesat la data de 6 Decembrie,
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83
28. “Educatie pentru dezvoltare durabila” – referat – accesat la data de 5 De cembrie 2016,
sursa: http://educatiedezvoltareadurabila.blogspot.ro/2015/04/educatie -pentru -dezvoltare –
durabila.html
29. “Sustainable development” , de la Wikipedia, accesa t la data 6 Decembrie 2016,
sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Sustainable_development
30. “Sustainability”, de la Wikipedia, accesat la data de 6 Decembrie 2016,
sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Sustainability