Proiect Gestiunea Financiar ă a [600759]

Proiect Gestiunea Financiar ă a
Întreprinderii

Analiza financiară a SC Antibiotice Iași SA

Profesor coordonator:
Filipescu Maria -Oana

Studenți:

București,
Mai 2012

2
Cuprins

Capitolul 1: Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Capitolul 2: Analiza poziției financiare ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
2.1 F ondul de rulment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
2.2 N evoia de fond de rulment NFR) ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
2.3 T rezoreria neta (TN) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
Capitolul 3: Analiza performanței financiare ………………………….. ………………………….. ……………… 7
3.1 Soldurile intermediare de gestiune ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
Capitolul 4: Analiza cash -flow-urilor ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
4.1 Cash – flow – ul întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
4.2 Cash -flow-ul disponibil ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
Capitolul 5: Diagnosticul rentabilității ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
5.1 Rata rentabilității economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
5.2 Rata dobânzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
5.3 Rata rentabilității financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
5.4 Descompunerea ratelor de rentabilitate ………………………….. ………………………….. …………… 20
5.5 Efectul de levier ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 21
Capitolul 6. Diagnosticul riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
6.1 Pragul de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 22
6.2 Riscul de faliment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
Capitolul 7: Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. ….25

3
Capitolul 1: Introducere

Antibiotice Iași (BVB : ATB ) este o companie farmaceutică din România , fondată
în 1955 . Este o societate pe acțiuni în curs de privatizare, acționarul majoritar fiind statul român,
prin intermediul A.V.A.S. (Agenția pentru valorificarea activelor statului). Compania este listată
la Bursa de Valori București , la Categoria I, sub simbo lul ATB și are o capitalizare bursieră de
peste 900 milioane RON . În decembrie 2008, societatea era evaluată la peste 130 milioane de
euro.
Antibiotice Iași ocupa la finele anului 2005 locul al treilea în rândul producătorilor
autohtoni de medicamente, cu o cotă de piață de 3,17% din punct de vedere valoric.
Acționarul majoritar al companiei este AVAS , cu o deținere de 53,02%. SIF Oltenia
(SIF5) deține 10,10% din acțiunile Antibiotice Iași.
În anul 2008, în presă au apărut suspiciuni că privatizarea societății ieșene ar fi urmat să fie
netransparentă, datorită intereselor imobiliare, compania deținând 40 de hectare de teren.
Antibiotice produce astazi mai mult decat antibiotice . Cu o tradi ție de 55 de ani în
industria farmaceutic ă, Antibiotice Iași este principalul produc ător de medicamente. Compania
este lider în produc ția fizic ă de pulberi sterile pentru solu ții și suspensii injectabile și cel mai
important produc ător de unguente, creme, geluri și supozitoare.
În ultimii ani, urm ând trendul de de zvoltare al pie ței farmaceutice rom ânești, compania și-
a dezvoltat segmentul de produse cardiovasculare, preparate dermatologice și sistem nervos
central, complet ându-și portofoliul complex ce con ține peste 130 de medicamente din 10 clase
terapeutice.

4
Capitolul 2: Analiza poziției financiare

Analiza pe baza bilan țului financiar sau analiza patrimonial ă își propune identificarea
stării de echilibru la nivelul firmei. Scopul acestei analize este de a stabili modul de realizare a
echilibrului între resurs e (pasive) și nevoi (active) pe termen lung și pe termen scurt.
Poziția financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a 3 indicatori fundamentali:
a) FOND DE RULMENT (FR);
b)NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR);
c)TREZORERIA NETĂ(TN).
Bilanțul financiar simplificat al SC ANTIBIOTICE IAȘI SA pentru anul 2011 este redat
în următorul tabel (bilanțul complet publicat în situația fianciară anuală a întreprinderii este
anexat lucrării) :
ACTIV 1..01.2011 31.12.2011 PASIV 1.01.2011 31.12.2011
ACTIVE IMOB 168483874 175363858 CPr si Rez 262612444 287058407
Imob Necorp 1989252 1652572 Dat >1an 0 0
Imob Corp 166413201 173690051 Provizioane 13904637 14594637
Imob Fin 81421 21235 Dat <1an 110652469 142722089
ACR 223940478 273646635 Ven in avans 5582048 4938038
Stocuri 40407875 41932333
Creante 179809223 226374445
Inv pe ts 0 0
Casa si ct banci 3723380 5339857
CH AVANS 327246 302678
TOTAL 392751598 449313171 TOTAL 392751598 449313171

2.1 Fondul de rulment – este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care
reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată pentru finanțarea activității
curente de exploatare.

FR = Resurse permanente – Nevoi permanente = CPr + Provizioane + Subv Investit ii +
Dat>1an – Active Imobilizate
De asemenea, mai exist ă și o a doua formul ă pentru calcularea acestui indicator:

5
FR=ACR nete=(ACR+Ch Avans) – (Dat<1an+Ven Avans)
Rezulatele ob ținute sunt urm ătoarele:

FR1.01.2011 = 262,612,444 + 13,904,637 + 5,582,048 + 0 – 168,483,874 = 113,615,255
FR31.12.2011 = 287,058,407 + 14,594,637 + 4,938,038 + 0 – 175,363,858= 131,227,224
∆FR = FR 31.12.2011 -FR1.01.2011 = 17,611,969
%5.155 113,615,2517,611,969%
2011.01.1 FRFRFR

Societatea a înregistrat un FR>0 at ât la începutul anului c ât și la sfârșitul anului, cresc ând
spre sf ârșitul anului cu 17,611,969. Capitalul permanent a reu șit să finan țeze deci activele
imobilizate.
Un FR>0 înseamn ă excedent de resurse permanente, utilizabil pentru finan țarea activelor
circulante. Capitalurile perman ente finan țează o parte din activele circulante, dup ă finan țarea
integral ă imobiliz ărilor nete. Aceast ă situa ție pune în eviden ță FR ca expresie a echilibrului
financiar pe termen lung (intreprinderea poate s ă facă față fără dificultate riscurilor diverse pe
termen scurt).
2.2 Nevoia de fond de rulment (NFR) – este expresia echilibrului financiar pe termen
scurt, arătând măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt
(fără a lua în consi derare dis ponibilitățile și creditele bancare pe termen scurt).

NFR = (ACR – Invest fin pe ts – Casa si ct Banci+ ChAv) – (Dat<1an -Credite pe ts
+VenAv)
NFR 1.01.2011 = 223,940,478 – 0 – 3,723,380 + 327,246 – (110,652,469 – 69,301,605 + 5,582,048)=
179,193,480
NFR 31.12.2011 = 273,646,635 – 0 – 5,339,857 + 302,678 – (142,722,089 – 82,416,576 +
4,938,038)= 208,303,943

Δ NFR =NFR 31.12.2011 -NFR 1.01.2011 = 29,110,463
Δ%NFR =
%24.16480,193,179 29,110,463
2011.01.1 
NFRNFR

6
Societatea a înregistrat un NFR>0 atat la începutul anului c ât și la sf ârșitul anului, cresc ând
considerabil spre sf ârsitul anului cu 29,110,463.
Un NFR>0 reflecta un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare care pot fi
mobilizate. Înseamn ă că stocurile și crean țele s -au finan țat prin capitalul propriu sau datorii pe termen
lung.
2.3 Trezreria neta (TN) – trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării
unei activități echilibrate si eficiente. Ea relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii atât
pe termen lung cât și pe termen scurt .
TN = FR – NFR
sau
TN= Active Trez – Pasive Trez

TN 1.01.2011 = 113,615,255 – 179,193,480= -65,578,225
sau
TN 1.01.2011 = 3,723,380 + 0 – 69,301,605= -65,578,225
și
TN 31.12.2011 = 131,227,224 – 125,887,367= -77,076,719
sau
TN 31.12.2011 = 5,339,857 + 0 – 82.416.576= -77,076,719

Δ TN = TN 31.12.2011 – TN 1.01.2011 = -77,076,719 + 65,578,225= -11,498,494
Δ%TN =
%53,1765,578,225-11,498,494-
TNTN
1.01.2011  .

Societatea a înregistrat o TN<0 at ât la începutul anului c ât și la sf ârșitul anului, sc ăzând
chiar spre sf ârșitul anului cu 11,498,494, aceast ă scădere dator ându-se cre șterii NFR spre sf ârșitul
anului într-o propor ție mai mare dec ât creșterea FR. Deși acest aspect ne indică faptul că FR nu
permite finanțarea integrală a NFR, nu se poate ajunge la o concluzie definitivă a situației
performanțelor întreprinderii. Totuși, semnalea ză un dezechilibru financiar între disponibil (casa
și conturile la bănci) și datoriile pe termen scurt. Astfel, societatea trebuie să recurgă la credite
bancare pe termen scurt pentru acoperirea financiară a nevoilor temporare. Chiar dacă trezoreria

7
netă negativă evidențiază o anumită dependență financiră, aceasta nu trebuie să fie interpretată
implicit ca o stare de insolvabilitate.

Nevoi 1.01.2011
Resurse 1.01.2011

NFR
179,193,480 FR
113,615,255
TN
65,578,225

Capitolul 3: Analiza performanței financiare

Dacă bilanțul, ca document de sinteză contabilă, arată poziția financiară a unei
întreprinderi la un moment dat, apare însă necesitatea existenței unui alt document contabil care
să explice modul în care s -a ajuns de la situația patrimonială inițială la aceea de la sfârșitul
exercițiului și care să permită desprinderea unor concluzii legate de performanțele activității
întreprinderii – contul de profit și pi erdere.
În evaluarea performanței financiare a unei întreprinderi, o importanță sporită o are
analiza celor două serii de marje succesive, denumite și solduri intermediare de gestiune,
determinate pe baza datelor din contul de profit și pierdere, ce au mod alități diferite de calcul, în
funcție de abordarea aleasă, cea a soldurilor intermediare de gestiune a, respectiv cea anglo –
saxonă.
3.1 Soldurile intermediare de gestiune se calculeaza astfel:
a)Marja comerciala (MC) este suplimentul de valoare adusă de întreprindere prin
activitatea de comercializare (produse și mărfuri cumpărate și revândute), este un element al
valorii adăugate și se determină cu ajutorul relației:

MC = Ven din vz marfuri – Cheltuieli cu marfuri le
Nevoi 31.12.2011
Resurse 31.12.2011

NFR
208,303,943 FR
131,227,224
TN
77,076,719

8
1.01.2011 31.12.2011
Ven din vz marfuri 37.647.080 61.912.253
-Ch cu marfurile 18.537.909 26.878.876
=MC 19,109,171 35,033,377

ΔMC=35 ,033,377-19,109,171= 15,924,206

Marja comercial ă este pozitiv ă deci există un excedent privind vânzarea de mărfuri în
raport cu costul acestora, adică firma obține profit din activitatea comercială desfășurată. De
asemenea, o marj ă comercial ă pozitiv ă ne arat ă că cifra de afaceri realizat ă din v ânzarea
mărfurilor permite acoperirea costului m ărfurilor cump ărate și, în principiu, remunerarea ter ților,
alții dec ât furnizorii m ărfurilor: personal, organisme sociale, statul, asocia ți sau ac ționari.
Pe parcursul celor dou ă perioade analizate, marja comercial ă cunoa ște o cre ștere de
15,924,206 datorat ă în principal cre șterii veniturilor din v ânzarea m ărfurilor.

b)Valoarea adaugata (VA) exprim ă creșterea de valoare care rezult ă din utilizarea
factorilor de produc ție, îndeosebi a factorilor munc ă și capital, peste valoarea materialelor și
serviciilor cumparate de intreprindere de la terti. Valoarea adaugat ă asigur ă remunerarea
participan ților direc ți și indirec ți la activitatea economic ă a întreprinderii și se calculează cu
relația:

VA= MC+Produc ția exerci țiului – Consumuri externe (Ch mat prime și materiale, Alte Ch
materiale, Ch cu energia și apa, Ch privind presta țiile externe)
Produc ția exerci țiului=Prod v ândută+Var stocuri+Prod imobilizat ă
Prod ex 1.01.2011 = 224.870.563+1.684.820+899.908= 227,455,291
Prod ex 31.12.2011 =262295547+878.024+567.689= 263,741,260

9
1.01.2011 31.12.2011
MC 19,109,171 35,033,377
+Prod exercitiu 227,455,291 263,741,260
-Consumuri externe 117,816,476 170,708,709
=VA 128,747,986 128,065,928

Varia ția valorii ad ăugate pe parcursul celor dou ă perioade a fost de 128,065,928 –
128,747,986= -682,058, sc ădere datorat ă unei cre șteri mai mari a consumurilor externe fa ță de
creșterea producț iei exerci țiului și a marjei comerciale.

c)Excedentul Brut de Exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea
curentă a întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea de a genera și conserva fonduri în
condiții de funcționare, fiind independent de politica financiară, fiscală și în domeniul
amortizării; se cal culează cu ajutorul relației:

EBE=VA+ Ven din subv de expl aferente CA nete – Ch pers – Ch alte imp și taxe
1.01.2011 31.12.2011
VA 128,747,986 128,065,928
+Ven din subv 0 0
-Ch pers 65.439.305 68.426.642
-Ch imp, taxe 1.055.070 2.622.532
=EBE 62253611 57016754

ΔEBE = EBE 31.12.2011 -EBE 01.01.2011 = 57016754 – 62253611 = -5,236,857
Un excedent brut de exploatare pozitiv în cele dou ă perioade ne arat ă că avem un rezultat
favorabil pentru intreprindere, reprezent ând capacitatea poten țială de autofinan țare a
întreprinderii , a investi țiilor din amortizare, provizioane și profit.

10
Varia ția indicatorului indic ă o scădere la sf ârșitul perioadei fa ță de începutul perioadei,
fapt ce se explic ă prin cre șterea cheltuielilor.

d) Rezultatul exploat arii (RE) reprezint ă rezultatul degajat din activitatea de
exploatare normal ă și curentă a întreprinderii . Acest sold de gestiune constituie primul element de
măsură a rentabilit ății economice independente de politic ă financiar ă a întreprinderii și incident ă
elementelor extraordinare.
RE=EBE+ Alte ven din expl – Alte ch din expl (desp ăgubiri, dona ții și active cedate) – Am
și prov pt depr imob corp și necorp – Ajustarea val act circ – Ajustari prov pt riscuri și
cheltuieli
1.01.2011 31.12.2011
EBE 62253611 57016754
+Alte ven din expl 2,319, 401 1,174, 795
-Alte chelt din expl 2,124,066 879,256
-Amort si prov 13,181, 308 16,673, 418
-Ajustare active circ 18.605.138 7,886, 014
-Ajustarea prov 100,000 690,000
=RE 30,562,500 32,062,861

ΔRE = 32,062,861 – 30,562,500 = 1,500,361

Se observ ă creșterea a rezultatului din exploatare la sf ârșitul anului, cre ștere bazat ă în
principiu pe sc ăderea cheluielilor din exploatare și a ajust ărilor aferente activelor circulante.
Cresterea rezultatului exploat ării ș i valoarea lui pozitiv ă indic ă profitul firmei din activitatea de
exploatare. RE exprim ă, atât la începutul execi țiului, c ât și la sf ârșitul exerci țiului, profit degajat
în urma realiz ării activit ății de produc ție sau distribu ție.

11
e) Rezultatul Cur ent (RC) este rezultatul aferent activit ății cu caracter repetitiv și
normal. Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natur ă neobi șnuită, permi țând
analiza dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerci ții succesive.
RC= RE+RF
RF=Ven fin – Ch fin
RF1.01.2011 =14.285.390 -26.375.620= -12,090,230
RF31.12.2011 =18.080.510 -23.745.712= -5,665,202
1.01.2011 31.12.2011
RE 30,562,500 32,062,861
+RF -12090230 -5665202
=RC 18,472,270 26,397,659

ΔRC = 26,397,659 – 18,472,270 = 7,925,389
Rezultatul curent indică profit atat la inceput de an cat si la sfarsit de an, crescand
considerabil la sfarsitul anului. Aceasta creștere de 7,925,389 s -a datorat in special scaderii
rezultatului financiar.

f) Rezultatul Brut (RB) se obține prin corectare a rezultatului curent cu rezultatul
excepțional.
RB=RC + Ven extr – Ch extr
1.01.2011 31.12.2011
RC 18,472,270 26,397,659
+Ven extr 0 0
-Ch extr 0 0
=RB 18,472,270 26,397,659

Neav ând loc activit ăți extraordinare, RB este egal cu RC.

g)Rezultatul Net (RN) constituie soldul final după aplicarea cotei procentuale de
impozit, asupra rezultatului brut. Rezultatul net urmează a fi repartizat conform legii, parțial

12
distribuit (participare salariați la profit, dividende acționari) sau reinvestit (pentru mărirea
capitalurilor proprii prin autofinanțare).
RN=RB -Imp pe Pr
RN 1.01.2011 = 18,472,270 -5.933.170= 12,539,100

RN 31.12.2011 =26,397,659 -6.098.750= 20,298,909
ΔRN = 20,298,909 – 12,539,100 = 7,759,809
Rezultatul net pentru cele doua perioade este pozitiv, deci firma desf ășoară o activitate
rentabil ă cu valori ale profitului satisf ăcătoare. Varia ția pozitiv ă a rezultatului net arat ă un trend
ascendent al firmei, valoarea din prima perioad ă cresc ând cu 7,759,809 .

3.2 În abordarea anglo -saxonă , marjele ce prezintă interes sunt:

a)Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization (EBITDA) reprezintă
câștigul brut din activitatea de exploatare, mai puțin influența amortizării și provizioanelor de
exploatare
EBITDA = Ven totale – Ch totale (mai pu țin ch cu dob ânzi, ch impozit pe profit, ch cu
amortizarea, ajust ări pt depr, ajust ări pt pierderi de val și ajust ări pt proviz pt riscuri și ch)
EBITDA 2010= 262,815,581 – 244,343,311 + 13,181,308 + 18,605,138 + 100,000 + 3,317,167=
53,675,883
EBITDA 2011= 302,548,473 – 276,150,814 + 16,673,418 + 7,886,014 + 690,000 + 2,549,724=
54,196,815
ΔEBITDA= EBITDA 2011- EBITDA 2010=54196815 – 53675883= 520 ,932
Δ%EBITDA =
= 0.97%

EBITDA nu este influen țat de politica privind amortizarea și provizioanele, de politica de
finan țare (ch. dobanzi) ș de politica fiscal ă (privind impozitul pe profit). Se observ ă creșterea
EBITDA 1 datorat ă creșterii veniturilor totale în principiu. EBITDA este pozitiv în ambele
perioade ceea ce implica faptul c ă activitatea de exploatare se reflect ă la nivelul trezoreriei printr –
un surplus monetar .

13
b) Earnings Before Interest and Taxes – EBIT, cuantifică câștigul înainte de plata dobânzilor și
a provizioanelor de exploa tare
EBIT = EBITDA – Amortiz ări și prov pt depr imob corp și necorp – Ajustarea valorii act circ –
Ajust ări privind provizioanele cu riscuri și ch – Ajustarea val imob fin și a inv est fin de ținute ca
active circ
EBIT 2010=53675883 – 13.181.308 – 18.605.138 – 100.000 – 0= 21 ,789,437
EBIT 2011=54196815 – 16,673,418 – 7,886,014 – 690,000 – 0= 28 ,947,383
ΔEBIT= EBIT 2011- EBIT 2010= 28947383 – 21789437= 7,157,946
Δ%EBIT= Δ
=
= 32,85%
EBIT a crescut considerabil cu 7,157,946 fata de inceputul perioadei, lucru
datorat cresterii lui EBITDA , cat si a mentinerii in jurul aceleiasi valori a amortizarilor.

c)Earnings Before Taxes – EBT, reprezintă câștigul înainte de impozitul pe profit (profitul brut),
ținând seama de remuner area creditorilor.
EBT = EBIT – Ch Dobânzi
EBT 2010= 21,789,437 – 3,317, 167= 18,472,270
EBT 2011= 28,947,383 – 2,549, 724= 26,397,659
ΔEBT = EBT 2011 – EBT 2010= 7,925,389
Δ%EBT =
=
= 42.9%
Indicatorul EBT prezinta de semenea o crestere de la o perioada a alta, lucru determinat
de cresterea EBIT.

d) RN=EBT –Imp/Pr
RN 2010= 18,472,270 – 5,933,170= 12,539,100
RN 2011= 26,397,659 – 6,098,750= 20,298,909
ΔRN= RN 2011- RN 2010=20,298,909- 12,539,100= 20,298,909 – 12,539,100= 7 ,759,809
Δ%RN=
=
= 61,88%

Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv in perioadele considerate,ceea ce
inseamna ca intreprinderea este rentabila in anul curent, iar aceasta rentabilitate se va mentine si

14
pentru viitor. Rezultatul net pozitv al exercitiului reflecta r entabilitatea generala a intreprinderii,
adica ceea ce ii ramane intreprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respectiv.
Profitul obtinut va fi utilizat fie pentru autofinantare, fie pentru remunerarea asociatilor sau
actionarilor. Se obser va, deci, ca evolutia rezultatului net a fost cu 61.88% mai mare la sfarsitul
perioadei fata de la inceputul perioadei.
În cazul EBT și RN din cadrul metodei anglo -saxone, indicatorii sunt similari Rezultatului
Brut și, respectiv, Rezultatului Net din cadrul metodei continentale.

Capacitatea de autofinanțare

a)metoda deductiv ă
CAF = EBE + Alte venituri din expl.(exclusiv ven din cedarea activelor și ven din subv pt inv) –
Ch cu despagubiri , dona ții – Ch financiare (exclusiv aj val imob fin și inv fin de ținute ca active
circ) – Imp pe prof it
CAF 01.01.2011 =81,145,192 + 14,285,390 – 26,375, 620 – 5,933, 170 = 63,121,792
CAF 31.12.2011 =99,377,099 + 18,080,510 – 23,745,712 – 6,098,750= 87,613,147
ΔCAF = CAF 31.12.2011 – CAF 01.01.2011 = 87,613,147-63,121,792= 24,491,355

=
= 38.8%

b) metoda aditiv ă
CAF = RN + Aj privi nd amortizarea, aj privind depr, aj privind pierderi de val + Aj pr proviz. +
Ch cu activ cedate –V din cedare ac – Ven din subv
CAF 1.01.2011 = 31,430,681 + 13.181.308 + 18605138+ 100000 + 2124066 – 2319401 + 0 =
63,121,792
CAF 31.12.2011 = 62659254 + 16673418+7886014+ 690 000 + 879256 – 1174795 – 0= 87 ,613,147

Valoarea capacității de finanțare având valori mai mari decat 0 este un lucru pozitiv,
arătându -ne ca firma a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziția sa. De
asemenea, o CAF pozitivă marește încrederea creditorilor.

15
Capitolul 4: Analiza cash -flow-urilor

Pentru a avea o imagine de ansam blu ar trebui să împărțim întreaga activitate a
întreprinderii în două categorii de operațiuni: cele de gestiune și cele de capital.
Operațiunile de gestiune sunt cele desfășurate în mod curent de companie și se referă la
activitatea de exploatare – realizarea de produse finite, prestarea de servicii, sau la activități
financiare – pe piața de capital, activități excepționale sau extraordinare.
Operațiunile de capital sunt cele care provoacă modificări în structura activelor și
pasivelor, fiind operațiuni rare – investiții sau dezinvestiții acompaniate de finanțări sau
rambursări de capitaluri atrase.
Indicatorul care unește efectele celor două categorii de operațiuni este trezoreria netă. Un
element important este variația acestui indicator între valoarea de la începutul exercițiului
financiar și sfârșitul acestuia, care vom vedea că este baza de calcul a cash -flow-ului
4.1 Cash – flow – ul întreprinderii

a)Cash -flow-ul de exploatare este poate cel mai important cash -flow, el fiind rezultat din
activități de exploatare. Acesta se determină prin două metode: direct și indirect.

Metoda indirectă folosește pentru determinarea CF expl date deja prelucrate cum ar fi profitul net,
amortizarea și provizioanele (CAF) și variația n evoii de fond de rulment.
CF expl= RN+Ajust ări cu amort și prov – Ven fin – ΔNFR
Metoda directă face propriu -zis diferența dintre toate veniturile încasabile și toate veniturile
plătibile.
CF expl = Încas ări din vz -Plați fz-Plați salarii -Plați pt alte ch expl-Plați pt dob -Plați pt imp
profit

CASH FLOW GESTIUNE (METODA INDIRECTĂ)
2011
(+) PN 20,298,909
(+) Amortizări 16,673,418

16
(-) Venituri financiare 18,080,510
(-) ∆NFR 29,110,463
Cfexpl -10,218,646

Pentru anul 2011 , putem menționa că, în ceea ce privește operațiunile de exploatare,
întreprinderea a avut un surplus de încasari față de plăți, observată mai ales în situația fluxurilor
de numerar, ceea ce arată o activitate de exploatare sănătoasă, generatoare de profit.
b)Cash -flow-ul din activit ățile de investiție generează pe de o parte cash inflow -uri, ce presupun
încasări în urma vânzării de active fixe dacă se ia decizia înlocuirii acestora, dar mai important
generează cash outflow -uri, căci investițiile presupun în primul rând plăți pentru achiziția de
active fixe (corporale, necorporale și financiare).
Cash -flow-ul de investiții se determină tocmai din această diferență dintre încasările din
urma cesiunii sau rambursării de active fixe și plățile pentru achiziția lor.
CF inv = Încasări din vz imob – Plăți p t achiz de imob + Dob. și divid. încasate
CF inv = Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) – ∆ Imobilizări brute
CASH FLOW DE INVESTIȚIE
2011
(+) Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) 18,080,510
(-) ∆ Imobilizari brute 32,129,416
Cfinv -14,048,906

Societatea a realizat investiții majore în anul 20 11. Tot în cadrul programului de investiții
au fost modernizate fluxuri tehnologice cu aparatură de ultimă generație. Toate aceste investiții se
reflectă direct asupra bilantului contabil în valoarea activelor imobilizate corporale și de
asemenea în valoare cash -flow-ului de investiție. Totuși o altă creștere importantă este cea a
activelor imobilizate financiare, compania investind pe piața de capital o sumă mare de ba ni.

17
c)Cash -flow-ul de finanțare se poate împărti totodată în cash inflow -uri generate de majorările
de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, în timp ce cash outflow -urile provin
din rambursarea de împrumuturi pe termen lung și mediu. Diferența dintre acestea reprezint ă
modul de calcul a cash -flow-ului de finanțare.

CF fin = ∆ DAT + ∆CS – Div = ∆ DAT + ∆CPR – PN
CF de finanțare 2011
(+) ∆DAT >1an 0
(+) ∆CPR 24,445,963
(-) PN 7,759,809
Cffin 16,686,154

Cash -flow-ul de finanțare reflectă sursele de acoperire a investițiilor realizate. Astfel se
poate observa că toate aceste investiții au fost realizate din capitalurile proprii ale întreprinderii și
nu s-a apelat deloc la capitaluri împrumutate.
În final, cash -flow-ul întreprinderii este suma celor trei cash -flow-uri de gestiune, de
investiții și de finanțare, fiind egal cu modificarea trezoreriei nete.
CF 2011
Cfexpl -10,218,646
Cfinv -14,048,906
Cffin 16,686,154
CF 12,855,894

4.2 Cash -flow-ul disponibil

După destinatie , cash -flow-ul disponibil reprezintă suma dintre CFD pentru acționari și
CFD pentru creditori.
CFD actionari = PN – ΔCPr = -4,193,044

18
CFD creditori =Ch dob – ΔDat>1an= 2,549,724 – 0= 2,549,724
CFD total= CFD actionari + CFD creditori = -4,193,044 + 2,549,724= -1,643,320
Dupa origine , cash-flow-ul disponibil reprezintă diferența dintre cash -flow-ul de gestiune
și creșterea economică.
CFD = CF gestiune – Creșterea economică
CFD total= CF gestiune – (ΔImob + ΔACRn)= 48,098,065 – (32,129,416 + 17,611,969)= -1,643,320

Valoare a actual ă a CPr: V1(AE)
V0(CPR )=
=
= 282,099,129

Valoarea actual ă a datoriilor
V0(DAT) =
=
= 2549724

Valoarea actual ă a întreprinderii
V0(AE)=
=
= 282,099,129

Capitolul 5: Diagnosticul rentabilit ății

Pentru diagnosticul rentabilității se are in vedere nu activul total, ci activul economic
(AE) al întreprinderii . AE exprimă mărimea capitalurilor investite în întreprindere în scop
profitabil: acționarii investesc capitaluri proprii (CPR) în scopul obținerii unui profit net (PN) , iar
creditorii pun la dizpoziția întreprinderii resurse (DAT) în scopul obținerii unei remunerații sub
formă de dobânzi . Vom reține în analiză doar resursele împrumutate pe o perioadă mai mare de
un an (DAT > 1 an), deoarece acestea sunt atrase în scopul realizării de investiții de pe urma
cărora se asteaptă obținerea unui rezultat pozitiv din exploatare și a unei rentabilități din
exploatare corespunzătoare. Așadar, nu se iau in calculul rentabilității sursele atrase pe termen

19
scurt (DAT < 1 an), dat fiind faptul că cea mai mare parte a acestora reprezintă capitaluri atrase
gratuit (nepurtă toare de dobândă), sub formă de datorii de exploatare (ex. furnizori și datorii
asimilate, datorii fiscale și sociale etc). Pot exista și datorii pe termen scurt purtătoare de
dobândă, însă, în principiu, acestea sunt contractate pentru finanțarea unor nev oi curente și nu
pentru investiții. Principalele tipuri de rentabilitate, sunt rentabilitatea aferentă activului
economic, acapitalurilor proprii si rentabilitatea datoriilor financiare, și sunt prezentate mai jos :

5.1 Rata rentabilit ății economice – se determină ca raport între diferenta intre rezultatul înainte
de dobânzi și impozit pe profit (EBIT ) si impozitul pe profit și activul economic al întreprinderii.

Rec=
=

Rec=
= 8.099%
Valorile ratei rentabilita tii economice pe perioada analizat ă eviden țiază faptul că activul
economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure
autofinan țarea creșterii economice a firmei și remunerarea acționaril or.
5.2 Rata dob ânzii – exprimă rentabilitatea din punctul de vedere al creditorilor, care pun la
dispoziția întreprinderii capitaluri împrumutate (pe o perioadă mai mare de un an) și sunt
remunerați prin dobânzi.

Rdob=
= 0
Rentabilitatea datoriilor in 2011 este 0 deoarece firma nu a contractat împrumuturi .

5.3 Rata rentabilit ății financiar e – exprimă rata de rentabilitate ce remunerează pe acționari, în
calitate de proprietari, care investesc în întreprindere capitaluri proprii (capital social inițial si
aporturi ulterioare de capital, la care se adaugă celelalte acumulări sub formă de: profit reinvestit,
rezultat reportat, prime de capital, rezerve legale și celelalte rezerve și rezerve din reevaluare).

Rfin =

20
Rfin =
= 7.20%
Mărimile rentabilit ății financiare indic ă eficien ța plasamentului făcut de acționari în
firmă. Aceasta are capacitatea de a remunera acționarii prin dividende le, de a
constitui rezerve și de a asigura continuitat ea și dezvoltarea activit ății din surse proprii,
și anume rezultatul net al exerci țiului.

5.4 Descompunerea ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate reflectă mărimea relativă a rentabilității, fiind astfel un indicator ce
măsoară gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit.
a) Rate de marje – se determin ă ca raport între marja comercial ă și veniturile din vanzarea
marfurilor . Acest indicator:
-pune în evidență strategia comercială a întreprinderii;
-o marjă comercială redusă implică cheltuieli generale riguroase, respectiv reducerea costurilor
privind personalul și economii asupra cheltuielilor de stocaj, transport;
-promovarea unei politici a prețurilor înalte duce la o scădere a vân zărilor dar cu menținerea
marjei comerciale la valori înalte;

Rmarja=

Rmarja =
= 56.59%
Pentru SC. Antibiotice Ia și, ind icatorul are valoarea de 56.59% , acest lucru arătând faptul
că, pe de o parte, s -a vândut la un pre ț cu mult mai mare decât costul de achizi ție sau pe de alt ă
parte că s-a reușit ținerea sub control a costuril or legate de m ărfuri.

b)Rate de rota ție – se folosește pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor aflate la
dispoziția întreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic și
ajung să devină lichidități.
Rrotatie =

Rrotatie =
= 99.91%

21

c)Rate de structur ă – reflectă capacitatea firmei de a -și onora obligațiile pe termen lung. Aceste
rate reprezintă ponderea relativă a celor două tipuri de finanțare pe termen lung: capital propriu și
credite si se calculeaza dupa relatia:
Rstruct =
= 1+L
Rstruct =
= 1

5.5 Efectul de levier – Relația efectului de levier financiar ne ajută să înțelegem rentabilitatea
capitalului propriu. În cazul în care nu există efect de îndatorare rentabilitatea capitalului propriu
este egală cu cea economică iar acționarii sunt singurii beneficiari ai rezultatului din exploatare
dupa impozitare. În caz de conjunctură favorabilă, rata de rentabilitate a capitalurilor proprii
beneficiază de un efect de levier pozit iv cauzat de îndatorare.
001*) (ReCPRan DATRdobc

Levierul (L)
Efectul de levier al indatorării
Această relație leagă Rfin de rentabilitatea globală a întreprinderii (Rec), de costul
îndatorării suportat de întreprindere (Rdob) și de gradul ei de îndatorare (levierul, L =
)
și pune în evidență influența îndatorării asupra rentabilități i obținute de proprietari.
Levierul =
= 0 arată gradul de îndatorare a capitalurilor proprii și este o
expresie a riscului suplimentar asumat de actionari prin apelarea la îndatorare, risc pentru care
aceștia solicită o primă de risc, o remunerare suplimentară (sub forma efectului de levier finan ciar
al îndatorării).
Efectul de levier = Rfin – Rec = 7.20% – 8.099% = -0.9038%
Arată influența îndatorării asupra Rfin, adică influența îndatorării asupra ratei de
rentabilitate ce se cuvine acționarilor și pune în balanță riscul suplimentar pe care și -l asumă
aceștia (prin îndatorare), măsurat prin levier (DAT > 1 an / CPR) cu remunerarea suplimentară pe
care o primesc, reflectată în mărimea efectului de levier. Mărimea primei de risc este
proporțională cu gradul de îndatorare.

22

Capitolul 6. Diagnosticul riscului

Noțiunea de rentabilitate nu poate exista solitar în economie, ea fiind în permanență legată
de risc. Riscul este o variabilă exogenă și se poate defini în opoziție cu rentabilitatea. Gestiunea
financiară presupune găsirea unui echi libru între aceste două variabile și anume obținerea unei
rentabilități maxime la un risc asumat, sau dacă ne referim la investiții pe piaț a de capital,
obținerea unei anumite rentabilități la un risc cât mai scăzut.

6.1 Pragul de rentabilitate
Pragul de rentabilitate este un punct mort, punct de echilibru, punct critic și reflect ă
valoarea cifrei de afaceri la care profitul este nul. În acest punct, veniturile totale acoper ă
cheltuielile totale, iar marja asupra cheltuielilor variabile egalizeaz ă cheltuielile fixe .
Riscul global al întreprinderii asumat de proprietari, definit ca sensibilitatea rezultatului
net în raport cu CA, se exprim ă sub forma coeficientului de elasticitate global ( coeficientul
efectului de levier combinat). Coeficientul de elasticitate masoar ă sensibilitatea rezultatului
exploată rii (și deci a posibilelor pierderi sau c âștiguri ) la varia ția cifrei de afaceri.

CELE =
=
= 0.3129
CAprag expl = CA 0 *
= -534,947,443.68
Luarea în calcul a cheltuielilor financiare, care la un nivel dat de activitate sunt considerate fixe,
conduce la determinarea unui prag de rentabilitate global (CA PRG ), conform rela ției:
CA prag = ( CF + Dobanzi ) / MCV ( % )
Coeficientul efectului de levier financiar (CELF) exprim ă sensibilitatea rezultatului curent înainte
de impozitare (R i) și se calculzeaz ă după urmatoarea formul ă:
CELF=
=
= 8.7396
CELC=
=
= 2.7347

23

6.2 Riscul de faliment – se manifestă sub formă de insolvabilitate, atunci când întreprinderea nu
mai este capabilă să -și onoreze plățile către bănci, creditori, alți terți. Starea de insolvabilitate se
produce când beneficiile prezente și cele viitoare sunt mai mici decât datoriile contractate anterior
plus obligațiile de plată curente și cele inevitabile în perioada următoare. Riscul de faliment
presupune evaluarea capacității întreprinderii de a face față pieței, de a executa plățile la timp sau
de a înapoia capitalurile împrumutate.
 Lichiditatea reprezi ntă capacitatea companiei de a -și achita obligațiile pe termen scurt
sau cele care vor deveni scadente în termen scurt. Lichiditatea poate fi apreciată prin
calcularea ratelor de lichiditate (curentă, rapidă sau imediată).
1)Rata lichidit ății curente =
=
= 1.9173391 > 1
Rata lichiditatii curente nu este subunitar ă, ceea ce semnific ă existen ța fondului de rulment, deci
firma dispune de resurse pentru a -și asigura finan țarea activelor circulante. Din punct de vedere
al lichidit ății, firma este capabil ă să facă față angajamentelor asumate fa ță de terți.

2)Rata lichidit ății rapide =
=
= 1.623535
Rata lichiditatii rapide reflect ă posibilitatea activelor circulante concretizate în crean țe
și trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai scăzut caracter
de lichiditate dintre activele curente (ele reprezint ă activele la care apar cel mai probabil pierderi
în cazul lichid ării). Având în vedere că rata lichidităț ii reduse are o valoare de 1.62 înseamn ă că
datoriile pe termen scurt sunt acoperite în totalitate de activele curente diminuate cu valoarea
stocurilor .

3)Rata lichidit ății imediate =
=
= 0.0374144
Reflect ă posibilitatea achit ării datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat în casierie , a
disponibilit ăților bancare și a plasamentelor de scurt ă durat ă. Pentru a fi considerat favorabil,
indicatorul trebuie să tindă spre o mărime unitar ă. Lichiditatea imediată în cazul întreprinderii SC
Antibiotice IASI SA este foarte scăzută (3.74%) ceea ce ne arată faptul că aceasta se bazează în
mare parte pe creanțele ajunse la termen pentru plata dat oriilor pe termen scurt. Aceste creanțe ar

24
trebui să aibă o lichiditate destul de ridicată pentru că, altfel, întreprinderea ar rămâne fără
disponibilități frecvent.

 Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a -și asuma obligațiile pe termen
lung, cât și celor pe termen scurt. Aceasta se apreciază prin gradul de îndatorarii și levier.
4)Rata solvabilit ății generale =
=
= 3.1460477 > 0
Valoarea supraunitară a indicatorului este echivalentă cu o situație netă pozitivă a întreprinderii
(SN= Active totale – Datorii totale), adică valoarea totală a activelor depășeș te valoarea totală a
datoriilor, valoarea activelor depășind de peste 3 ori datoriile.

5)Rata îndatorii generale =
= 0.3178591
Reprezintă rata inversă a solvabilității. O valoare subunitară a indicatorului corespunde unei
situații nete pozitive (CPR pozitive).

25
Capitolul 7 : Concluzii
Analizând indicatorii calculați pe baza situațiilor financiare a SC Antibiotice Iași SA la 31
decembrie 2011 se pot trage mai multe concluzii cu privire la desfășurarea activității firmei în
perioada precedentă, dar se pot face și recomandări în ceea ce privește viitorul acesteia.
Societatea reușeste să finanțeze în totalitate activele imobilizate prin capitalurile
permanente, echilbrul pe termen lung fiind realizat. Se obervă un surplus de n evoi temporare față
de resurse, de unde se poate trage concluzia că echilibrul pe termen scurt nu este realizat.
Rezultatul net cunoaște o creștere importantă pe parcursul ultimului an, demonstrând buna
gestiune a firmei și profitabilitatea acesteia. De asemenea, valorile CAF ne indică o bună
eficiență a capitalurilor societății.
Valorile cash -flow-ului de investiții și de finanțare ne indică o politică bună a firmei,
cunoscând posibilități de creștere în viitor. Cash flow -ul disponibil este acea parte din profitul net
care se distribuie investitorilor de capital dupa ce s-a plătit impozitul pe profit și dup ă ce s-a
finan țat cre șterea economic ă a firmei. În perioada analizat ă firma înregistreaz ă un cas h-flow
disponibil negativ, adic ă activitatea firmei n u genereaz ă un flux de lichidit ăți către ac ționari, ci
dimpotriv ă, este necesar ă o atragere de noi capitaluri de la ace știa sau g ăsirea de noi surse prin
contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de cas ă.
Aces t flux financiar negativ poate avea drept cauz ă modificarea imobilizarilor ( ΔImob>0), ceea
ce a dus la o depreciere a capitalurilor, determin ând astfel sc ăderea cash -flow -ului de gestiune.
La general toți indicatorii arată o societate bine administrată la toate nivelele, reușind pe lângă o
activitate economică bună și rezultate pozitive atât din partea acționarilor cât și a creditorilor.

26
Bibliografie

Georgeta Vintilă, „Gestiunea Financiară a Întreprinderii ”, Editura Didactică și Pedagogică, 2004