PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION [619732]

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
1
REGULAMENTUL JOCULUI DE OIN Ă
ÎN 11

CUPRINS

I. TERENUL ȘI MATERIALUL DE JOC
II. JUCĂTORII
III. ECHIPAMENTUL
IV. DELEGATUL, ANTRENORUL ȘI CĂPITANUL DE ECHIPĂ
V. PREZENTAREA ECHIPELOR
VI. ARBITRII
VII. SECRETA RUL DE CONCURS ȘI OBSERVATORUL
VIII. DELEGATUL DE TEREN ȘI SCORERUL

IX. CRAINICUL (COMENTATORUL)
X. REGULILE JOCULUI
XI. CODUL DE SEMNALIZARE
XII. STABILIREA REZULTATULUI JOCULUI
XIII. CLASAMENTUL
XIV. CONTESTAȚII

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
2

CUVÂNT ÎNAI NTE

Prezentele regulamente de joc au fost aprobat de Adunarea Generală a Federației Române de Oină
din data de ……………. și intră în vigoare începând cu data de………………..

I. TERENUL ȘI MATERIALUL DE JOC

A. TERENUL –MARCAJUL TERE NULUI

Art 1. Terenul de oină are forma unui dreptunghi, cu următoarele dimensiuni:
a) pentru seniori, juniori I si tineret. – 70 m lungime și 32 m lățime
b) pentru juniori III , juniori II și fete senio are – 58 m lungime și 26 m lățime.
c) pentru junioare – 48 m lungime si 21.5 m lă țime.
În aceste dimensiuni sunt cuprinse: zona de bătaie, terenul de joc propriu zis si zona de fund. Terenul
trebu ie să fie bine nivelat, plat și acoperit cu iarbă. Dacă terenul nu este prevăzut cu tribune, în jurul
terenului de joc trebuie să existe o zonă de siguranță, de maximium 5 m față de liniile de margine și
10 m față de zona de bătaie și zona de fund.
Pe teren trebuie să existe:
– Masă pentru secretarul de concurs și pentru observatorul federal, astfel incit acestia să
poată vedea terenul și băncile de schimb.(vezi anexa 1, 2, 3)
– Băncile pentru rezervele și delegati i echipelor care vor fi amplasate astfel pe teren:
-pentru echipa de la bătaie, la maximum 5 m lateral dreapta de linia de margine a
zonei de bătaie.
-pentru echipa de la prindere, la maximum 5 m lat eral dreapta de cercul
mărginașului 2 de la întoarcere.

Art.2 Marcajul. Terenul de oină trebuie să fie marcat cu linii late de 8 – 12 cm ce delimiteaza
spatiul de joc, trasate cu var sau alte solu ții specifice care pot asigura contrastul și vizib ilitate bună
din apropiere și din depărtare. (anexele 1,2,3).
Liniile scurte, de 32 m , 26,5 m,si 21,5m ce delimiteaza zonele se numesc:
– linie de bătaie și linia exterioară zonei de bătaie.
– linia de fund și linia exterioară zonei de fund .
Liniile laterale, de 70 m, 58 m, si 48 m poartă denumirea de linii de margine .
a) Liniile componente ale terenului de joc se trasează cu linie continuă si intreruptă (vezi anexa
1,2,3,).
b) Toate liniile te renului fac parte integrantă din spațiile de joc pe care le delimitează astfel:
– Lățimea liniilor de margine și a liniei de bătaie se include în dimensiunile terenului de joc;
– Lățimea liniilor exterioare ale zonelor se include în zone;
– Lățimea liniei de trei sferturi și a liniei de fund se include în spațiul (zona) de trei sferturi ;
– Lățimea circumferinței cercurilor și a semicercului intră în suprafața cercurilor, respectiv a
semicercului.
2.1 Zonele. Para lel cu liniile de bătaie și de fund, la 5 m,4 m în spatele acestora, se trasează
câte o linie pendiculara pe liniile de margine. Spațiile delimitate în cele două capete ale terenului se
numesc:
-zona de bătaie delimitată de liniile de margine,linia de bătaie și linia exterioară zonei
de bătaie;
-zona de fund. delimitată de liniile de margine,linia de fund și linia exterioară zonei de
fund;
2.2. Culoarele. Terenul de joc propriu -zis este împărțit pe lun gime printr -o linie continuă
numită linie de mijloc, în două jumătăți denumite culoare:

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
3
a) culoarul de ducere pe jumătatea din stânga liniei de bătaie, corespunzator liniilor de plecare
și liniei de sosire.
b) culoarul de întoarcere pe jumătate a din dreapta liniei de bătaie, corespunzător liniei de
intoarcere și liniei de scăpare.

2.3. Cercurile.
a) pentru seniori , juniori I si tineret -la 15 m; 30 m și 45 m pe linia de mijloc se marchează
centrul unor cercuri cu diamet rul de 2 m. Acestea se vor trasa pentru a marca locurile mijlocașilor.
b) pentru juniori III , juniori II și senioare la 12,50 m, 25 m și 37,50 m, iar diametrul
cercului este de 1,5 m
c) pentru junioare la 10 m ,20 m și 30 m iar diametrul cercului este de 1,5 m.
Pe liniile de margine la aceleasi distante ca pe centru,se fixează punctele de tangen ță ale unor
cercuri cu diametrul de 2 m respectiv 1,5m, pentru a marca locurile mărginașilor pe ducere și pe
intoarcere.
Diametrele acestor cercuri paralele cu linia de bătaie se vor prelungi și marca cu linie continuă din
exteriorul unui cerc până la exteriorul cercului alaturat pentru a delimita triunghiurile și careurile.
2.4. Semicercul.
La punctul de întret ăiere a liniei de mijloc cu linia de b ătaie, se fixează centrul unui semicerc cu raza
de 1 m, respectiv 0,75 m care se va trasa în interiorul terenului de joc și va delimita suprafața de
protecție a jucătorului care bate mingea.
2.5. Zona de prot ecție.
În zona de bătaie se va trasa un semicerc cu raza de 3 m si va avea centrul la punctul de întretăiere a
liniei de mijloc cu linia de bătaie. În interiorul terenului se vor trasa două linii perpendiculare pe linia
de bătaie cu lungimea de 1 m și tan gente în punctul de intersecție a semicercului cu linia de bataie.
2.6. Spațiul de trei sferturi.
La 45 m, 37,5m, 30m distanță de linia de bătaie și paralel cu ea, se trasează o linie continuă denumită
linia de trei sferturi. Spațiul delimitat de liniile de margine , linia de trei sferturi și linia de fund
delimitează suprafața de obținere a punctelor suplimentare din bătaia mingiei cu bastonul.
2.7. Linia de bătaie este linia unde acționează fruntașul și din spatele careea poate l ovi (ținti)
valabil Porțiunea liniei de bătaie din dreptul culoarului de ducere se numește linia de plecare ,iar
porțiunea din dreptul culoarului de întoarcere se numește linie de scăpare.
2.8. Linia de fund este linia unde acționează fundașul și din spatele careea poate lovi (ținti)
valabil . Porțiunea liniei de fund din dreptul culoarului de ducere se numește linia de sosire, iar
porțiunea din dreptul culoarului de întoarcere se numește linie de întoarcere.
2.9. Linia de mijloc este li nia ce împarte terenul pe lungime, intre cele doua zone, în două
jumătăți numite culoare.
2.10. Linia de așteptare.
În zona de bătaie, la 4 m, 3 m în spatele liniei de scăpare, paralel cu aceasta, se trasează o linie
continuă de 10 m,8 m lungime , numită linia de așteptare, unde jucătorii echipei de la bătaie se
asează, așteptând rândul pentru a bate mingea.
2.11. Careurile.
Spațiile dintre mijlocașii și mărginașii corespunzători (din același culoar) formează careurile. Ele sunt
în numar de 4: careul I și al II -lea din culoarul de ducere și careul I și al II -lea din culoarul de
întoarcere (anexa 3).
2.12. Triunghiurile.
Terenul de oină are patru triunghiuri.
a) Spațiul dintre fruntas, mărginasul 1 la ducere și mijlocasul 1 formea ză primul triunghi pe
ducere.
b) Spațiul dintre fundas, mărgina șul al III -lea pe ducere și mijlacasul al III -lea formează al
doilea triunghi pe ducere.
c) Spațiul dintre fundas, mărgina șul I la întoarcere și mărginasul al III -lea formează primul
triunghi pe în toarcere .
d) Spațiul dintre fruntas, mărginasul al III -lea pe întoarcere și mijlacasul I formează al doilea
triunghi pe întoarcere.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
4

Art.3. Steagurile (fanioanele) de colț. Cele 4 colțuri ale zonei de bătaie și cele 4 colțuri ale zonei
de fund se mar chează cu steaguri colorate, având bățul înalt de 1 m, iar fanionul de minimum 30X40
cm, înfipte în pământ. În timpul jocului, steagurile nu pot fi scoase sau deplasate de la locul lor.
Jocul de oină nu poate începe dacă nu sunt întrunite toate cerin țele regulamentare ale terenului de
oină.

B. BASTONUL

Art 4. Bastonul este utilizat de jucătorii echipei de la bătaie la lovirea mingiei în timpul jocului pentru
obținerea de puncte suplimentare și de cei doi căpitani de echipă, la alegerea terenului. Basto nul
trebuie să fie confecționat dintr -un lemn de esență tare (fag, frasin, etc.) El are forma unui trunchi de
con și are următoarele dimensiuni:
a) pentru seniori, juniori I si tineret lungimea de 90 -100 cm, cu diametrul de 5 cm la un
capăt și de 2,5 cm la celălalt capăt;
b) pentru juniori III , juniori II, junioare și senioare lungimea de 80 -90 cm și diametru de
4 cm la un capat și de 2,5 cm la celălalt capăt.
c) pentru junioare lunginea de 75 -80, cu diametru l de 6 cm la un capăt și de 2,5 cm la
celălalt capăt;
Bastonul trebuie șă fie rotund pe întreaga lungime. Mânerul bastonului de bătaie trebuie să fie
prevăzut cu șănțulețe inelare de 2 mm lățime și adâncime, depărtate unul de altul la 2 cm pe o
lungime de 20 -25 cm pentru a nu aluneca din mână la bătaia mingiei.
În scopul asigurării unei prize mai bune se poate înfășura pe mânerul bastonului, pe aceeași
lungime, o panglică adezivă. Bastonul poate fi prevăzut cu opritor, care face parte din lungim ea
bastonului.

C. MINGEA

Art 5. Mingea de oină este sferică, cu diametrul de 8 cm cu circumferința de 25 cm și greutatea de
120 gr. Ea este confecționată din piele și se umple cu păr de cal, bovine sau porc, în nici un caz cu
rumeguș, cârpe, pietre, ni sip sau păr argăsit.
Mingea trebuie să fie confecționată din 8 bucăți de piele, tăiate în formă de triunghiuri echilaterale
curbe și cusute între ele având aceeași culoare.
5.1. Pentru juniori III , juniori II și fete se folosesc mingii cu diametrul de 7 cm, circumferința
de 22 cm, iar greutatea de 90 -100 gr.

II . JUCĂTORII

Vârsta jucătorilor:
Art 6. După vârstă, jucătorii de oină se împart în 4 categorii:
a) juniori II I : 10-12.ani(impliniti in anul cand are loc competitia)
b) juniori II :13 -15.ani(impliniti in anul cand are loc competitia)
c) juniori I :16 -18.ani(impliniti in anul cand are loc competitia)
d) tineret :19-21.ani(impliniti in anul cand are loc competitia)
e) seniori peste 1 8 ani
La competitiile de juniori II si juniori I pot participa un numar limitat de jucatori ( maxim 6) de la
categoriile de varsta inferioare.La competitiile de tineret pot participa un numar limitat de jucatori
(maxim 8) de la juniori I.La competitiile de seniori pot partica un numar limitat de jucatori ( maxim
7) care au implinit varsta de 16 ani,daca au avizul medicului in acest sens . In fiecare an Biroul
Federal va preciza in regulamentul competitiei respective, anul minim si anul maxim pe fiecare
categorie de varsta

Componen ța echipei și obligațiile jucătorilor:

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
5
Art 7. O echipă de oină se compune din 11 jucători titulari și cel mult 5 rezerve . Pe foaia de arbitraj
vor fi trecuti maximum 16 jucători. Lotul unei ecchipe de oină poate fi format din 11 -20 jucători sau
mai multi .
Art 8. Jucătorii trebuie să cunoască regulile jocului și să le respecte întocmai.
a) Ei trebuie să fie disciplinați și să se supună dispozițiilor arbitrilor, fără a -și manifesta
nemulțumirea prin gesturi sau cuvinte , in timpul desfasurarii meciu rilor si pe intreaga durata a
competitiei .
b) Este interzisă intrarea în joc a sportivilor fără viză medicală obținută de la cabinetul de
medicină sportivă.
c) Este interzisă intrarea în joc a sportivilor care sunt sub influența băuturilo r alcoolice sau a
altor substante periculoase care denaturează comportamentul jucătorilor: droguri, substan țe
halucinogene etc. Jucatorii dovediti de comisia de organizare ca au incalcat aceasta prevedere vor fi
suspendati, la prima abatere, 6 luni iar la a doua abatere 12 luni

Înlocuirea jucătorilor:
Art 9. Echipa nu poate începe sau continua jocul decât dacă este în formație completă cu 11 jucători
in teren atat la prindere cat si la bataie . Jucătorul eliminat sau rănit trebuie înlocuit cu un jucător de
rezervă desemnat de antrenor sau, în lipsa acestuia, de căpitanul de ech ipă, sau atunci când este cazul ,
cu avizul medicului.
Antrenorul sau căpitanul de echipă va putea înlocui într -un meci maximum 3 jucători titulari cu
jucători de rezervă din c ele 5 trecute pe foaia de arbitraj astfel:
9.1.Pentru echipa de la prindere.
a) Când un jucător este eliminat, jucătorul de rezervă va ocupa în teren locul celui eliminat,
și va avea acelea și drepturi ca ceilal ți jucători si la prind ere si la bataie
b) Când a survenit o accidentare, jucătorul de rezervă va ocupa locul indicat de antrenor sau
căpitanul de echipă . Este admis ă o singură schimbare de locuri .
9.2. Pentru echipa de la bătaie.
a) În cazul eliminării unui jucător,
-dacă jucătorul eliminat a bătut și a obținut puncte suplimentare ,punctele ob ținute
vor fi luate în considera ție. Jucătorul de rezervă se consideră ca jucător nou și obligat să bată ultimul
iar eventual ele puncte suplimentare ob ținute din bătaie ale acestuia nu se iau în considera ție
-dacă jucătorul eliminat nu a bătut, jucătorul de rezervă se consideră ca jucător nou și
va ocupa locul jucătorului eliminat și va avea dreptul să obțină puncte suplimentare .

b) Jucătorul de rezervă va ocupa locul din teren al jucătorului accidentat, în momentul
accidentarii,
c) Excepție face jucătorul prins la mijloc, care nu poate fi înlocuit decât după ce faza de
prins la mijloc a fost jucată .
d) De asemeni și jucătorul care a servit mingea, nu poate fi înlocuit decât după ce a efectuat
și el bătaia mingiei.
Atât jucătorul prins la mijloc, cât și cel care a servit mingea pot fi înlocuiți în caz de accidentare,
numai cu avizul medicului.
Înlocuirea jucătorilor se face numai când jocul este închis.
În caz de epuizare a rezervelor prin înlocuirea accidentaților, echipa descompletată pierde jocul la
scorul de 0 -6, sau rămâne scorul din teren, d acă diferen ța de scor este mai mare de 6 puncte în
favoarea echipei rămase în teren. S e acordă 1 punct în clasament echipei care nu mai poate continua
meciul .

III. ECHIPAMENTUL

Art 10. Echipamentul jucătorilor se compune din tricou, chilot cu suspensor, aparatoare, ghete cu
crampoane, sau pantofi de sport, jambiere (și dupa caz șapcă cu cozoroc).

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
6
10.1. Jucătorii trebuie să poarte pe tricouri numere de minimum 20 cm înălțime pe spatele
tricoului și de minimum 10 cm pe fața tri coului. Culoarea numerelor trebuie să contrasteze clar cu
culoarea și designul tricoului.
10.2. Căpitanul de echipă va purta o banderolă de culoare contastanta cu tricoul , pe mâna stângă.
Art 11. Echipele trebuie să se prezinte pe teren în ținută îngrijită, iar jucătorii să poarte echipament
uniform. În cazul în care ambele echipe au tricouri de aceeași culuoare, echipa gazdă este obligată să –
și schimbe tricourile, si dacă ambele echipe sunt oaspete, schimbă tricourile echipa care este trecută
prima pe foaia de arbitraj.

IV. DELEGATUL, ANTRENORUL ȘI CĂPITANUL DE ECHIPĂ

Art 12. Delegatul de echipă este reprezentantul clubului sau al asociației sportive în timpul
concursurilor de oină. El are următoarele atribuții:
a) răspunde de ținuta și d isciplina jucătorilor pe parcursul intregii competi ții;
b) asigură prezentarea la timp a echipei pe terenul de joc;
c) ia parte la sedin ța tehnică, la stabilirea jocurilor prin tragere la sor ți;
d) are dreptul de a face contestații în numele echipei pe care o re prezintă;
e) are obligația de a prezenta arbitrilor legitimațiile jucătorilor ;
f) are dreptul sa conteste sau sa refuze un arbitru sau brigada de arbitri delegati sa arbitreze
meciul urmator in care va juca echipa sa. Contestatia poate fi facuta pana la inceper ea
meciului ;
g) în timpul jocurilor echipei lui, va putea ocupa loc în incinta terenului sau pe banca de rezerve.
h) sa participe la ședințele sau convocările organizate de F.R.OINA
12.1. Delegatul echipei gazdă răspunde de trasarea regulamentară a te renului de joc, de
amenajarea vestiarelor pentru ambele echipe și arbitri, precum și protecția arbitrilor și a echipei
vizitatoare de la sosirea în localitate până la plecare. Nu admite intrarea în vestiarul arbitrilor decât a
observatorului federal. Urm ăreste ca în incinta terenului de joc să pătrundă numai persoanele
prevăzute de regulament.
Art.13 Antrenorul echipei de oină are următoarele obligatii:
a) să tina permanent legătura cu conducerea clubului;
b) să se ocupe de cresterea si educarea sportivilor;
c) să antreneze fizic și tactic echipa sa de oină;
d) să participe la competi ții alături de echipa sa;
e) să țină o legătură permanentă cu F.R.O.;
f) să completeze foaia de arbitraj;
g) să se adreseze arbitrului în timpul jocului;
h) să facă contesta ții;
i) să inlocuiască jucători;
j) să dea indica ții în timpul jocului,de pe banca de rezerve sau în pauze.
Dacă lotul nu are delegat, atunci antrenorul preia atribuțiile acestuia și va ocupa loc pe banca
jucătorilor de rezervă.
Art 14. Căpitanul de echipă conduce jocul echipei sale atât la prindere, cât și la bătaie. El reprezintă
echipa în timpul jocului și înlocuiește în lipsă pe antrenor sau pe delegatul de echipă preluand în
totalitate atributiile acestora în timpul competi ției.
a) este singurul jucător care poate să se adreseze arbitrului, dar numai cu acceptul acestuia;
b) răspunde de disciplina echipei sale în timpul jocului.

V. PREZENTAREA ECHIPE LOR

Art 15. Echipele sunt obligate să se prezinte pe teren la ora fixată, se admit maximum 15 minute
întârziere. Orice întârziere care depășește 15 minute de la chemarea pe teren a echipelor de catre

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
7
arbitru duce la pierderea jocului prin neprezentare c u 0-9 si 0 puncte în clasament. Echipa care s -a
retras de pe teren si nu a revenit in 10 minute va pierde meciul conform prezentului regulament
Art 16. Întrarea echipelor în teren are loc numai la fluierul arbitrului.
a) Fiecare echipă este obligată să prezinte înainte de începerea jocului (la alegerea terenului)
un baston de bătaie regulamentar și o minge de joc.
Arbitrul va alege mingea cu care se va juca. Fiecare echipă va întrebuința la bătaie bastonul propriu.
b) Bastonu l de bătaie și mingea nu se pot schimba în timpul jocului decât dacă arbitrul
constată că nu mai pot fi folosite (mingea sau bastonul rupt). Unul dintre arbitri poate lua această
măsură și la sesizarea celuilalt arbitru sau a unuia dintre căpitanii de echi pă.
16.1. Pentru alegerea terenului , se folose ște bastonul echipei trecută a doua pe foaie. Arbitrul ii
va arunca căpitanului primei echipe, trecute pe foaia de arbitraj, bastonul. Acesta îl va prinde cu o
mână de la jumatate în jos.
Căpitanu l celeilalte echipe va apuca bastonul deasupra mâinii acestuia și apoi prin repetarea
procedeului se va ajunge la capătul bastonului. Căpitanul care va ajunge primul la capăt astfel ca
bastonul să fie prins cu toate cele p atru degete – fără degetul mare pe circumferința bastonului, are
dreptul să aleagă prinderea sau bătaia.
Daca unul dintre cei doi capitani de echipa, nu respecta prinderea regulamentara sau nu
prinde bastonul, in contact cu mana celuilalt, arbitrul prima data ii da un avertisment verbal si daca
acesta persista in repetarea greselilor anterioare , ii va interzice dreptul de a alege.
16.2. După alegerea terenului , echipa de la bătaie se îndreaptă în coloana câte unul către linia
de așteptare, unde se așează în ordinea de bătaie. Echipa care a luat prinderea se indreaptă în
coloană cite unul , în pas alergător, spre linia de fund, unde se grupează în forma ție 1, 3, 3, 3, 1, după
locurile ce le ocupă pe teren. La fluierul arbitrului intră în pas alergător pe linia de mijloc, oprindu -se
fiecare grupă de 3 în cercul pe care îl ocupă mijlocașul (poziția mărginașilor fiind la marginea
cercului cu fața spre exteriorul terenului). La al doilea fluier al arbitrului , mărginașii, funda șul și
fruntașul se îndreaptă spre locurile lor în care au fost repartizați să joace.
După această asezare în teren, arbitru acordă echipei de la prindere 5 minute de încălzire și
acomodare cu terenul și mingea După terminarea încalzirii,arbitrul invită primul și al doilea jucător
în zona de protec ție pentru pr ima bătaie a mingiei. La fluierul arbitrului și prina bătaie a mingiei
începe jocul .
16.3. După terminarea reprizei de joc, arbitrii fluieră strângerea echipei de la prindere,
formând grupe de 3, de data aceasta în linie (mărginașii în faț a și în spate le mijlocașul ui) și, în pas
alergător și în ordine își schimbă locurile din teren .
16.4. După terminarea partidei , jucătorii ambelor echipe se așează pe același loc ca la
începutul partidei , în linie. Arbitrii comunică rezultatul, după care echipele salută publicul și echipa
adversă și părăsesc terenul în coloana câte unul.

VI ARBITRII

Art 17. Pentru conducerea unui joc de oină este nevoie de 2 arbitri principali. Ei sunt delegați de
Comisia Centrala a Arbitrilor sau de Asociațiile județene de oină .
17.1 Arbitrii conduc jocul , vor urmări aplicarea regulilor jocului și vor lua hotărâri în toate
cazurile de nerespectare a regulamentului de joc. Dacă în cursul desfă șurării jocului, intervin situ atii
neprevăzute în regulam ent, arbitrii rezolvă situa ția ivită , în spiritul regulamentului de joc și o vor
consemna în foaia de arbitraj.
17.2 Deciziile luate în timpul jocului de către oricare arbitru nu pot fi contestate de jucatorii,
antrenorul sau delegatul unei echip e. Dreptul lor de a penaliza se va exercita și asupra infracțiunilor
comise în timpul unei suspendări temporare a jucătorului sau când mingea este în afară de joc.
17.3 Arbitrii se consultă între ei numai când apreciază că este necesar, dar la c ererea arbitrului
care a luat primul decizia, pentru eventuala corectare a unei decizii gre șite. Decizia eronată poate fi
anulată numai de arbitru care a luat -o. Arbitrii trebuie să aibă două cartonașe (galben și roșu) pentru
sancționarea abaterilor..
Echipamentul arbitrilor se compune din:
 – camașă (bluză);

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
8
 – pantalon scurt (lung);
 – jambiere;
 – pantofi sau ghete de spor t;
 – șapcă;
 – ecuson tip F.R.O.
 – fluier
 – steguleț .
Arbitrul este obligat:
 – să verifice marcajul și starea terenului, el fii nd singurul în măsură să hotărască dacă jocul se
poate desfășura sau nu pe terenul pus la dispozi ție de organizatori. Daca terenul de joc este
amenajat necorespunzator (dimensiuni, tusat) arbitrul poate acorda timp (60minute) pentru
remediere.
 – să consta te prezența medicului;
 – să examineze foaia de arbitraj și să nu permită începerea meciului până când foaia de
arbitraj nu este completată corect;
 – să cerceteze identitatea și echipamentul jucătorilor;
 – să consemneze contestațiile;
 – contestațiile pr ivind validarea și identitatea jucătorilor se pot face până la începerea jocului
sau până la consemnarea rezultatului în foaia de arbitraj de catre ambii arbitri . În caz contrar
contest atiile nu sunt luate în consider atie:
 – să constate retragerile sau ne prezentările echipelor, aplicând prevederile articolului 15;
 – să aleagă materialul de joc;
 – sa supraveghezealegerea terenului ;
 – să se plaseze în imediata apropiere a locului unde se joacă mingea și să urmărească cu cea
mai mare atenție jocul fără să împiedice prin plasamentul său desfășurarea jocului;
 – să fluiere la timp și să sancționeze orice greșeală;
 – să semnalizeze prin fluier, oprirea, reânceperea și închiderea și deschiderea jocului;
 – să semnalizeze prin fluier prinsul la mijloc, indicân d cu fanion poziția celui ce a prins
mingea și plasarea acestuia în limitele regulamentului.
În cazul în care în momentul prinderii mingiei, sunt jucători ai echipei de la bătaie intrați în teren,
atunci prinsul la mijloc nu se va mai semnala prin fluier, ci doar se va indica și marca cu fanionul
locul unde a fost prinsă mingea. Fanionul se aseaza imediat ce mingea a fost prinsa , pe locul
respectiv si nu dupa ce s -a terminat faza
 – să decidă prin fluier lovirea unui jucător sau obținerea de puncte suplime ntare . La lovirea
unui jucător, jocul se consideră oprit și se va reîncepe prin fluierul arbitrului, după ieșir ea
jucătorului lovit din teren .
În cazul realizării unor puncte suplimentare în zona de 3/4 și zona de fund (fără ca mingea să
depășească linia de 65 m respectiv 54 m, 44 m) iar in teren se află jucători ai echipei de la bătaie
intrați în teren, punctele suplimentare nu se mai semnalează prin fluier, ci doar prin ridicarea unui
braț sau ambele brațe , după caz , anunțându -se punctele suplimentare r ealizate după terminarea fazei
de joc;
 – să semnalizeze reînceperea jocului în caz de prindere la mijloc și de reincepere a jocului prin
introducerea în triunghi a unuia din cei trei jucatori afla ți pe linia de plecare;
 – să dea avertisment jucătorilor (c artonaș galben) sau să -i elimine din joc (cartonaș roșu)
pentru atitudine nesportivă sau pentru încălcarea repetata, sau intentionata a prevederilor
regulamentului, consemnând abaterea în foaia de arbitraj. Cumularea a două cartonașe
galbene în timpul acel uiași joc atrage după sine eliminarea din jocul respectiv (cartonaș roșu)
a jucătorului vinovat și suspendarea pentru jocul următor. Cumularea a două cartonașe
galbene în jocuri diferite atrage după sine suspendarea pentru jocul următor;
 – să admita schi mbarea jucătorilor eliminați ori accidentați (numai cu avizul medicului ) sau
înlocuirea unui jucător cu o rezervă;
 – să oprească jocul pentru orice infracțiune comisă;
 – să întrerupă temporar jocul în cazul deteriorării bastonului sau a mingiei, ori în caz de
accidentare a unui jucător;

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
9
 – să verifice scorul după fiecare repriză consultandu -se cu celălalt arbitru pentru a da amândoi
un singur rezultat;
 – să rezolve pe loc toate situațiile ivite în timpul jocului, chiar dacă acestea nu sunt specificate
în regulament si le va consemna în foaia de arbitraj;
 – va fluiera în special cazurile când unul sau mai mulți jucători ai echipei de la bătaie, aflați în
spatele liniei de plecare, sau de întoarcere, părăsesc aceste linii în mod neregulamentar,
precum și în cazurile de obstrucție;
 – să urmărească atent ca jucătorii de la bătaie să servească mingea în ordinea stabilită de
antrenor sau căpitanul de echipă.
 – să urmărească dacă în spatele liniei de plecare sau de întoarcere se găsesc mai mult de doi
jucător i ai echipei de la bătaie;
 – să supravegheze că jucătorul care bate mingea, după efectuarea bătăii să treacă în spatele
liniei de plecare, iar cel care a servit mingea să se retragă pe linia de asteptare (când jocul se
deschide) iar în cazul când jocul nu se deschide ,să -și reia locul la bătaia mingii;
 – să sancționeze eventualele obstrucții făcute atât de jucătorii de la bătaie, cât și de cei de la
prindere (în zone, triunghiuri, sau pe linia de bătaie);
 – să noteze numerele jucătorilor care au trecut l inia de scăpare și să semnalizeze sfârșitul
reprizei (când ultimul jucător a trecut această linie);
 – jucătorul prins la mijloc, în caz că a intrat totuși în teren pe bătaia sa și a fost prins, va fi
jucat ca orice jucător;
 – în caz că a fost lovit, va f i jucat și la mijloc, întrucât prin intrarea în teren, înainte de a vedea
ce se întâmplă cu mingea bătută de el, a căutat să -și creeze un avantaj;
 – să noteze numerele jucătorilor care au obținut puncte suplimentare din bătaia mingiei,
numărul punctelor, precum și jucătorii loviți;
 – să observe intrarile jucătorilor de la bătaie în culoarul de ducere, să sancționeze pe cele
neregulamentare;
 – să semnalizeze mingiile care au depășit în zbor linia de trei sferturi (și nu au fost prinse),
liniile de 60 m și 65 m, 50 m si 54 m, 40 m si 44 m indiferent dacă au fost prinse sau nu,
mingiile care dau dreptul echipei de la bătaie la obținerea de puncte suplimentare;
 – să supravegheze poziția fundașului, fruntasului si jucatorilor din cercuri în momentul când
se bate mingea și să ia măsurile ce se impun în cazul unor nereguli;
 – să observe intrarile jucătorilor de la bătaie în culoarul de întoarcere, sancționând pe cele
neregulamentare;
 – arbitrii sunt obligați să colaboreze pe toată durata jocului, dar nu pot an ula decizia colegului,
il poate informa pe acesta în luarea unei decizii corecte.

VII. SECRETARUL DE CONCURS ȘI OBSERVATORUL

Art 18. Secretarul și observatorul federal sunt delegați și aprobați de Biroul Federal sau de Asociațiile
Județene de oină , având următoarele sarcini:
 – să controleze exactitatea întocmirii foilor de arbitraj completate de delegatul de echipă,
antrenor sau căpitan și semnate de aceștia, pe baza legitimațiilor prezentate , precum și
numerele de pe tricouri ale jucătorilor ;
 -să controleze dacă foile de arbitraj sunt semnate de delegați și dacă au fost formulate
contestații (în acest caz va atrage atenția celor doi arbitri);
 – să rețină legitimatiile jucătorilor până după terminarea jocului (sau concursului), eliberându –
le numa i cu avizul celor doi arbitri;
 să rețină legitimatiile jucătorilor penalizati cu cartonas galben sau rosu pana la achitarea taxei.
 – să țină evidența cartonașelor galbene și eliminărilor (cartonaș roșu) aplicate jucătorilor;
 – să țină evidența jocurilor programate și a celor jucate;
 – să anunțe din timp echipelor programul jocurilor;
 – să anunțe echipele pentu jocul următor si terenul de joc;
 -să întocmească clasamentul concursului după rezultatele obținute de fiecare echipă; trecut în
foile de arbitra j și omologate de comisia de organizare.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
10
 Locul secretarului este în afara terenului de joc, unde comisia de organizare îi va pune la
dispoziție o masă, un scaun și o umbrelă.

VIII. DELEGATUL DE TEREN ȘI SCORERUL

Art 19. Comisia de organizare a com petiției desemnează un delegat de teren și un scorer care au
următoarele sarcini:
 – să ia din timp măsurile necesare pentru ca terenul să fie marcat regulamentar sau să fie
refăcut total sau parțial, când marcajul nu mai este destul de vizibil, sau la ce rerea arbitrului,
dar numai în intervalul dintre două jocuri sau în pauză.
 – să asigure ca intrarea sau ieșirea echipelor in si din teren să se facă fără întârziere;
 – să stabilească locul pe care urmează să -l ocupe echipele în incinta stadionului;
 – să asigure desfășurarea jocurilor la orele indicate în program ;
 – să se îngrijească de rezolvarea din timp a locurilor pentru delegați și arbitri;
 – să țină scorul în timpul desfășurării jocului pe tabela de marcaj, consultându -se cu arbitrul;
 -să asigure pe terenul de joc un scaun, masă cu umbrelă pentru secretarul de concurs și bănci
pentru rezerve .

IX. CRAINICUL (COMENTATORUL)

Art 20. Comentatorul anunță hotararile comisiei de organizare și ale secretarului de concurs.
Comentează jocurile ce se de sfășoară intr -o competitie oficiala.
Intr-o competi ție de oină ,crainicul trebuie să fie prezent cu informa ții utile în orce moment al
desfășurării jocurilor.
El are obliga ția să cunoască și să anunțe desfășurarea meciurilor, ora și arbitrii.
Toate acțiunile comisiei de organizare și ale secretariatului vor fi făcute cunoscute publicului
la momentul oportun. În situa ția când competi ția se desfă șoară într -un stadion cu public, crainicul
comentează desfă șurarea meciurilor și este obligat să aibă inf ormații utile despre : competiție,
echipele participante, comisia de organizare, timpul de desfă șurare al competi ției, prezența arbitrilor,
numele jucătorilor, informa ții despre cluburile care participă la competi ție și cunostin țe de
regulament.

X. RE GULILE JOCULUI

Art 21. Jocul de oină se dispută în două reprize nelimitate în timp, cu o pauză de 5 minute intre
reprize. Cele două echipe joacă fiecare câte o repriză la "bătaie" și una la "prindere".
21.1 Repriza începe la fluierul arbitrului , prin servirea mingiei primului jucător de la bătaie –
acceptată de acesta prin lovirea sau încercarea de lovire a mingiei cu bastonul – și se termină în
momentul când toți cei 11 jucători ai echipei de la bătaie au bătut , au trecut prin cele două culoar e și
au incheiat repriza conform prezentului regulament.
21.2. Pauza începe în momentul când ultimul jucător al echipei de la bătaie a trecut linia de
scăpare.
Art 22. O echipă este la bătaie atunci când jucătorii săi trebuie să bată mingea cu bast onul și apoi să
treacă prin cele două culoare, apărându -se pentru a nu fi loviți de jucătorii echipei de la prindere care
țintesc în ei.
22.1. Fiecare jucător are dreptul la două servicii. Are dreptul să refuze primul serviciu, iar la al
doilea es te obligat să bată.
22.2. Un jucător aflat la bătaia mingiei are dreptul de a refuza bătaia prin ridicarea unui brat,
anunțând în felul acesta arbitrul cel mai apropiat.
22.3. Jucătorul care bate mingea are la dispozi ție maximum 2 minute de la fluerul arbitrului.
Dacă depă șește acest timp pierde dreptul de a bate și este trecut pe linia de a șteptare .

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
11
Art 23. O echipă este la prindere atunci când jucătorii ei sunt desfășurați pe teren și încearcă să
lovească cu mingea jucătorii de la băt aie, care trec prin culoare, sau să prindă mingea bătută de
jucătorii de la bătaie.
Jucătorii de la prindere, după așezarea lor pe teren, poartă următoarele denumiri: (vezi anexa 4)
23.1. fruntaș – jucătorul ca re acționează în zona de bătaie, in pri mul triunghi pe ducere si al II –
lea triunghi pe intoarcere. Când se efectuează bătaia mingiei, el poate să -și aleagă orice loc în
zonă, fără a intra în zona de protecție, și nu are voie să împiedice sau să deranjeze bătaia mingi ei
prin prin plasamentul sau , vorbe , gesturi, miscari ale corpului. Nerespectarea acestor prevederi va
fi sanctionata cu cartonas galben.
23.2. fundaș – cel care acțione ază în zona de fund a terenului, in triunghiul al II -lea pe ducere si
in primul triunghi pe intoarcere ;
23.3. mijlocaș ii
 I – cel care acționează din primul cerc de pe linia de mijloc a terenului si in primul triunghi
pe ducere, in al II -lea careu pe ducere, in al II -lea careu pe intoarcere in al II -lea careu pe
ducere ;
 al II – lea – cel care acț ionează din in al II -lea cerc de pe linia de mijloc a terenului si in
primul careu pe ducere, in al II -lea careu pe ducere, in al II -lea careu pe intoarcere si in primul
careu pe intoarcere;
 al III – lea – cel care acționează din in al III -lea cerc de pe linia de mijloc a terenului, in al II –
lea careu pe ducere, in triunghiul al II -lea pe ducere, in al II -lea careu pe intoarcere si in
primul careu pe intoarcere;
23.4. mărginaș ii la ducere
 I la ducere – cel care acționează în primul cerc de pe ma rginea stângă a terenului , in primul
triunghi pe ducere si in primul careu pe ducere ;
 al II – lea – cel care acționează din al II -lea cerc de pe marginea stângă a terenului, primul
careu pe ducere, in al II -lea careu pe ducere.
 al III – lea – cel care a cționează din in al III -lea cerc de pe marginea stângă a terenului, in al
II-lea careu pe ducere si in triunghiul al II -lea pe ducere
23.5. mărginaș ii la întoarcere
 I la întoarcere – cel care acționează în primul cerc de pe marginea dreapta a tere nului, in
primul triunghi pe întoarcere si in primul careu pe întoarcere ;
 al II – lea – cel care acționează din al II -lea cerc de pe marginea dreapta a terenului, primul
careu pe întoarcere , in al II -lea careu pe întoarcere .
 al III – lea – cel care acți onează din in al III -lea cerc de pe marginea dreapta a terenului, in al
II-lea careu pe întoarcere si in triunghiul al II -lea pe întoarcere.
Art 24. Pot intra în joc jucătorii echipei care au efectuat bătaia mingiei cu bastonul în următoarele
situaț ii.
a) și-au efectuat propriile bătăi;
b) se servește mingea unui coechipier. Mingea a intrat în joc când a părăsit palma jucătorului
care efectuează serviciul;
c) cand sunt mai pu țini de doi coechipieri în joc pe culoar ul de ducere și mingea se află în joc
;
d) coechipierul prins la mijloc a ieșit din aceast ă fază.
Art 25. Jocul se oprește când mingea iese din joc și anume:
a) datorită unui serviciu greșit, jucătorul de la bătaie refuză serviciul (vezi art.27.4);
b) din cauza unei bătăi greșite, mingea cade în afara liniilor de margine;
c) nu se află în joc niciun jucător al echipei de la bătaie;
d) mingea bătută cade peste linia exterioară a zonei de fund și depășește zona de fund, pe su s;
e) datorită unei greșeli a echipei de la prindere, mingea depășește linia de margine, zona de
bătaie sau zona de fund;
f) jucătorul care a efectuat bătaia sau care servește mingea nu a respectat locul de bătaie (vezi
art.27.7);
g) daca în teren au pătruns mingii străine;
h) dacă serviciul si bataia mingiei au fost efectuat e în terenul de joc și nu în zonă.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
12

COMENTARIU

În cazul alineatelor a) și b) , jucătorii aflați în spatele liniilor de plecare sau de întoarcere nu pot
intra în joc. Dacă au intrat, vor fi readuși pe linia de plecare. De asemenea, se vor aplica următoarele
reguli privind situația mingiilor ieșite din teren:
1. dacă s -a tras asupra unui jucător și nu a fost lovit iar mingea a iesit din teren si n u a fost
prinsa acesta are voie să parcurgă întreg culoarul în care se află, iar ceilalți jucători de la bătaie aflați
în teren au voie să depășească un careu sau triunghi față de locul în care se aflau;
2. dacă mingea a fost oprită și readusă în teren de jucătorii de la prindere, jocul ramane
deschis pentru ca mingea este considereata a fi in joc iar jucatorii de la bataie pot fi jucati în spațile
de joc in care se afla, chiar și jucatorul în care s -a tras și nu a fost lovit, dar nu a trecut linia de
scapare ;
3. dacă mingea ieșită din teren a fost oprită de public, o altă persoană decât jucătorii echipei
de la prindere sau un alt obstacol, jocul se închide și se redeschide numai la fluierul arbitrului .
Jucătorii de la bataie aflat i in teren vor putea avansa un spatiu de joc, iar jucatorul in care s -a tras si
nu a fost lovit, v -a putea parcurge culoarul fara a mai fi jucat
4. dacă mingea iese din teren peste linia zonei de fund, din bătăie în zbor, jocul se oprește în
momentul în care mingea a depășit linia exterioara a zonei de fund. În această situație, jucătorii
echipei de la bătaie care se află în terenul de joc se vor opri la fluierul arbitrului, pe locurile unde se
găsesc în momentul în care mingea a depășit linia exterioara a zonei de fund, arbitrul anunta două
puncte suplimentare si ii aduce în primul careu al culoarului de ducere, respectiv primul careu a l
culoarului de întoarcere, dacă aceștia au depășit linia de 30 m, dacă nu au depă șit triungiul vor
rămâne în triunghi.
5. dacă mingea iese din teren peste linia zonei de fund din bătaie pe jos, jocul se oprește în
momentul în care mingea a dep așit linia exterioara a zonei de fund. În această situație, jucătorii din
apărare intrați în teren se vor opri la fluierul arbitrului exact pe locurile în care se aflau și vor relua
jocul din spa țiile în care se aflau când jocul a fost închis.;
6. jucătorii aflați în spatele liniilor de plecare sau întoarcere nu pot să intre în joc când mingea
se află afară din teren iar jocul este închis.
25.1. Jocul se deschide
a). În cazul alineatelor a,b,c și f, din art 25 jocul se desc hide prin reluarea serviciului, numai
dacă n -au mai rămas jucători de la bătaie în teren .
b). În cazul alineatului d, din art 25 jocul se deschide din loc ul unde jucătorii au fost opriți:
cel mult primul careu al culoarului de ducere, re spect iv întoarcere sau triunghi și numai la fluierul
arbitrului.
c). În cazul alineatului e, din art 25 jocul se deschide la fluierul arbitrului, dacă au rămas
jucători în teren.
Art 26. Jocul se consideră închis și se deschide la fluierul arbit rului atunci când:
a) în spatele liniei de plecare sau întoarcere se află trei jucători, în timp ce mingea nu mai este
în joc.
b) ultimul jucător a rămas singur și nu a intrat în teren la bătaia sa.

26.1 Jocul se redeschide
a). Dacă este un singur jucător in zona de bătaie sau in zona de fund , jocul se redeschide prin
intoducerea lui, în primul triunghi de la ducere sau de la întoarcere, după caz.
b). Dacă sunt mai mult de doi jucători, se introduce j ucătorul indicat de antrenor sau de căpitanul
de echipă din grupul unde se află jucători mai mulți. Daca sunt doi jucatori intr -o zona si unul in
cealalta zona, va fi introdus in joc, jucatorul indicat de antrenor sau capitan din zona in care sunt doi.
Daca in fiecare zona se afla cate un jucator , la deschiderea jocului va intra in teren jucătorul indicat
de antrenor sau de căpitanul de echipă
c). În momentul reînceperii jocului, ceilalți jucători rămași în spatele liniilor de plecare sau de
întoarce re pot intra în joc dar nu mai mult de doi jucatori pe culoar. Dacă jocul se închide din nou, se
va repeta introducerea în triunghi după acelea și reguli.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
13
d). În toate situațiile de redeschidere a jocului, jucătorul de la prindere, care este în posesi a
mingiei, o va ridica cu brațul în sus până la fluierul arbitrului .
e). Dacă mingea bătută a ajuns prin aer în zona de fund, nu a fost prinsă și a lovit pământul se
acordă două puncte.Dacă mingea rămâne în zona de fund, jocul ramane deschis, jucăt orii nu vor fi
intorși în careul I ducere sau careul I întoarcere, continuându -se jocul.

Jocul echipei de la bătaie (în apărare)

Art 27. Echipa de la bătaie este obligată să respecte următoarele reguli:
27.1. Să ocupe loc pe linia de așteptar e în picioare, neavând voie să o părăsească decât în
momentul când le vine rândul să efectueze bătaia mingiei cu bastonul sau să servească. Daca stau jos,
parasesc linia de asteptare vor fi sanctionati cu cartonas galben.
27.2. În decursul unui joc , jucătorii de pe linia de așteptare trec la bătaia mingiei o singură dată.
Ordinea de bătaie va fi indicată de căpitanul de echipă sau antrenor în func ție de situa ția tactică din
momentul respectiv, cu obliga ția ca să anun țe arbitru.
27.3. Jucăt orul poate efectua bătaia mingiei numai după ce în prealabil a servit un coechipier
(excepție face jucătorul care bate primul) Jucătorul secund servește jucătorului prim ș.a.m.d.
Ultimului jucător îi va servi mingea primul coechipier care a bătut mingea și a ieșit din teren. Dacă
acesta nu a ieșit din teren, ultimul jucător va fi servit de primul jucător ieșit din teren sau dacă primul
jucător a fost eliminat din joc va servi următorul jucător iesit din teren dupa primul jucator
27.4. Mingea se se rvește pentru bătaie, fiind aruncată vertical din palmă la înalțimea indicată, cu
mâna sau bastonul, de jucătorul care bate. Înălțimea maximă de servire nu trebuie să depășească 2 m.
Daca mingea este aruncata mai sus de doi metri batai a va fi anulata, fiin d anulate si eventualele
puncte obtinute din aceasta bataie Jucătorul care bate are dreptul să refuze prima minge servită, fiind
obligat să execute bătaia la o a doua minge servită. În caz contrar, pierde dreptul de a mai bate și este
trecut în spatele lin iei de plecare.
27.5. Jucătorul care a efectuat bătaia este obligat ca imediat să se îndrepte spre linia de plecare,
cel care a servit mingea, în cazul în care se deschide jocul, trebuie să se retragă pe linia de asteptare
în mod obligatoriu sau s ă ocupe locul pentru bătaia mingiei, când jocul nu se deschide.
27.6. Bătaia mingiei se execută cu bastonul, care se ține cu ambele mâini, fie pe partea stangă fie
pe partea dreaptă, după cum are indemamarea jucătorul de la bătaie, După executare a bătăii, bastonul
se așează în spatele semicercului.
27.7. Pentru ca bătaia să fie valabilă, mingea trebuie bătută în direcția liniei de fund, fără să cadă
în afara terenului de joc, depășind liniile de margine. Bătaia se consideră regulamentară atunci când
atât jucătorul care servește mingea, cât și cel care efectuează bătaia se găsesc în zona de protec ție în
spatele semicercului cu ambele picioare.
În caz contrar, bătaia se consideră neregulamentară, sunt anulate prinsul la mijloc si even tualele
puncte suplimentere, jucătorul este trecut în spatele liniei de plecare, iar coechipierii intrați în teren,
readuși la locul de plecare.
27.8. Dacă jucătorul de la bătaie nu lovește mingea cu bastonul, bătaia se consideră executată și
jocul deschis.
27.9. După executarea bătaii, jucătorul trece în spatele liniei de plecare sau, dacă jocul este
deschis, poate intra în joc. De asemenea, poate să -l deschidă chiar el intrand in teren pe propria
bataie.
27.10. Jucătorii se consid eră intrați în joc și atunci când calcă sau depășesc cu un picior linia d e
plecare sau cea de întoarcere . Odată intrați în teren, ei nu se mai pot întoarce peste aceste linii, căci
pot fi loviți valabil de către fruntaș sau fundaș.
Dacă jucătorii afla ți pe linia de plecare și de întoarcere au călcat linia în timp ce coechipierul lor
batea mingea, jocul se închide se anulează bătaia și eventualele puncte suplimentare.
Dacă jucătorii afla ți pe linia de plecare și de întoarcere au intrat în teren înainte d e servirea mingiei,
jocul se închide se anulează bătaia și eventualele puncte suplimentare , iar jucatorii vor fi readusi in
zona
27.11. Jucătorii sunt obligați să parcurgă în întregime culoarele de ducere și întoarcere.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
14
27.12. În spatele liniei de plecare și de întoarcere nu se pot afla decât cel mult doi jucători. La
bătaia sau sosirea celui de -al treilea jucător, cel puțin unul dintre jucători este obligat să intre în joc
pe culoarul de ducere sau întoarcere, după caz.
În caz de ne executare, jocul se consideră închis și jucătorul indicat de căpitanul de echipă, dintre
cei aflați în spatele liniei de plecare sau întoarcere din grupul unde se află jucători mai mulți, este
introdus în primul triunghi la ducere sau la întoarcere și nu s e mai poate întoarce pe linia de unde a
plecat.
Pe culoarul de ducere și culoarul de întoarcere nu pot acționa mai mult de 2 jucători. Se admite
completarea grupei de 2 jucători pe parcursul ieșirii jucătorilor din culoarul de ducere sau întoarcere.
27.13. Jucătorii care au trecut peste linia de scăpare , au terminat jocul de la "bătaie" , nu mai
pot reintra în joc. Daca au trecut linia de scapare, au intrat in zona, iar din zona s -au intors in teren si
au parasit terenul peste linia laterala se considera lovitura valabila si se acorda doua puncte echipei de
la prindere. Ei se vor așeza pe banca jucătorilor de rezervă, unde rămân până la sfârșitul reprizei.
Părăsirea băncii jucătorilor de rezervă se sancționează de arbitri chiar cu eliminare, dacă a adus
prejudicii echipei de la prindere și arbitrului, prin fapte, gesturi sau injurii.
27.14. Atât timp cât mingea este în joc, jucătorii de la bătaie intrați în teren sunt obligați să -l
parcurgă de la linia de plecare pe culoarul de ducer e, pana la linia de sosire și de la linia de
întoarcere, pe culoarul de întoarcere pana la linia de scăpare, fie că sunt sau nu țintiți.
27.15 În cursul trecerii jucarori lor de la bataie prin culoare pot fi țintiți de jucătorii de la
prindere și l oviți valabil, atât timp cât nu au depășit cu întreg corpul linia de sosire sau de scăpare.
27.16 Pentru a -și apăra corpul de loviturile mingiei cu care sunt țintiți, jucătorii de la bătaie pot
executa orice mișcare din corp, dar nu au voie să ut ilizeze pentru îndepărtarea mingiei decât palmele.
Ei au dreptul să prindă din zbor mingea jucată de echipa de la prindere și să o lase jos, să -i schimbe
direcția prin respingere, să se ghemuiască la pământ și să se ascundă după coechipieri i.
27.17 Jucătorul țintit care prinde mingea este obligat să o depună imediat pe pământ. Nu are
voie să o arunce sau să o înapoieze jucătorilor d e la prindere sau să fugă cu ea . În caz de nerespectare
a acestei reguli, jucătorul este repus în situația avută în ainte de a comite greșeala : in primul triunghi
pe ducere sau intoarcere, anulându -se și orice avantaj de care au beneficiat coechipierii săi.
27.18 Jucătorii echipei de la bătaie intrați în joc și care nu iau parte la faza de joc, dacă se
găsesc î n alt spațiu , pot intercepta cu mâna orice minge, care vine din țintire, pasă ori ricoșeu. De
asemenea, pot opri cu piciorul mingiile venite pe pământ. După oprire, mingea trebuie să rămână pe
loc. Nerespectarea acestei reguli duce la anularea avantajului obținut.
27.19 Jucătorii echipei de la bătaie se consideră loviți și atunci când, aflându -se în terenul de
joc, ies din teren, depășind liniile de margine pe ducere și întoarcere.
27.20 În cazul în care jucătorii echipei de la bătaie t rec dintr -un culoar în altul peste linia de
mijloc sau în cazul bătăii mingiei , jocul se va opri și jucătorul (jucătorii) în cauză va fi readus în
primul triunghi al culoarului pe care trebuia să evolueze.
27.21 Mingea în deplasare pe pământ poat e fi interceptată sau oprită de către jucătorii din
apărare cu mâna sau cu piciorul numai in terenul de joc exeptin d cele două zone .
27.22. Jucătorii de la bătaie, odată intrați în joc, au dreptul să faca marcaj, a șezându -se fie în
fața adversari lor, fie lateral, fără să -i îmbrâncească sau să -i țină (obstrucție) sau să intre în cerc. Daca
fac obstructie, arbitrul inchide jocul, aplicand sanctiune cu cartonas galben jucatorului care a comis
obstructia, si se vor anula toate avantajele obtinute de c eilalti coechipieri aflati in joc.
27.23.. Jucătorii de la bătaie aflați pe linia de așteptare sau iesiți din joc nu au voie să împiedice
fruntașul echipei adverse în acțiunile sale. Ca sancțiune, jucătorul vinovat va primi cartonaș galben
iar joc ul va fi reluat de la faza anterioară comiterii greșelii.
27.24 Dacă jucătorul eliminat a terminat jocul, echipa de la bătaie trebuie să -l înlocuiască cu o
rezervă care va conta ca jucător neintrat în joc, trecându -l ultimul la bătaia mingiei. Eve ntualele
puncte suplimentare obținute de jucătorul eliminat se mențin, dar cele realizate din bătaia mingiei de
jucătorul nou intrat în teren, nu se socotesc.
27.25. Dacă jucătorii echipei de la bătaie aflați în fața liniei de bătaie sau de fund împiedică sau
îl țin pe fruntașul sau fundașul echipei adverse în acțiunile lor, vor fi sancționați cu cartonaș galben.
Orice avantaj pentru echipa de la bătaie ca urmare a obstrucției se anulează și jocul reîncepe din
situația anterioară comiterii greșel ii.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
15
27.26. Jucătorii echipei de la bătaie aflați în zona de fund nu au voie să -l împiedice pe fundaș în
desfășurarea jocului sau în zonă și în special la prinderea mingiilor din bătaie. Nerespectarea acestei
reguli va duce la sancționarea jucători lor vinovați cu cartonas galben și anularea avantajelor
obținute.
27.27. Dacă prin obstrucția făcută a dus la accidentarea jucătorilor de la prindere, jucătorul
vinovat va fi eliminat din joc, înlocuitorul fiind considerat ca un jucător neintra t în joc și trecut
ultimul la bătaia mingiei. Eventualele puncte suplimentare obținute de jucătorul eliminat se mențin,
însă cele realizate de jucătorul care l-a înlocuit nu se socotesc.
27.28. Jucătorii de la bătaie aflați în spatele liniei de întoarcere pot intra în joc și intercepta
mingea bătută, prin aer sau pe jos numai pe culoarul in care au voie in acel moment sa actioneze, însă
se anulează eventualele puncte suplimentare realizate din această intercepție.
27.29. Jucătorii afl ați la bătaie pot obține puncte suplimentare .
La acordarea punctelor suplimentare se va ține cont de poziția mingiei în terenul de joc, in zona de
fund și nu de pozitia jucătorului care a prins mingea .
27.29.a . Se acordă 2 puncte suplim entare:
 – dacă mingea bătută depășește în traiectoria ei linia de 65 m (respectiv 54 m 40 m ), fără să fi
atins pământul și fără să depășească liniile de margine ale zonei de fund;
 – dacă mingea bătută este atinsă de către jucătorii de la prindere și cade peste linia de 65 m
(respectiv 54 m, 40 m), fără să depășească liniile de margine ale zonei de fund ;
 – dacă mingea bătută prin aer, cade în zona de fund .
 – dacă mingea bătută prin aer, cade în zona de fund, pe liniile ce delimiteaz ă această zonă, dar
nu pe linia de 60 m (respectiv 50 m, 40 m);
 – dacă mingea în traiectoria ei prin aer, fiind atinsă de jucătorii de la prindere, iese printre
steagurile ce delimitează această zonă sau cade în zona de fund ori pe liniile ce delimitează
zona de fund, dar nu pe linia de 60 m (respectiv 50 m , 40 m).
27 29. b. Se acordă un punct suplimentar:
 – dacă mingea bătută, în traiectoria ei prin aer, depășește linia de fund (60 m, respectiv 50
m,40 m) și apoi trece peste liniile de margine ale zonei de fund (printre steaguri);
 – dacă mingea bătută depășește, în traiectoria ei, linia de fund (60 m respectiv 50 m,40 m) și a
fost prinsă în zonă de un jucător al echipei de la prindere;
 dacă mingea a fost respinsa din zona de fund in z ona de trei sferturi si a fost prinsa. Nu se va
juca prinsul la mijloc
 – dacă mingea bătută depășește, în traiectoria ei, linia de trei sferturi, fără să fie prinsă direct
sau dintr -o pasă din voleu ori ricoșeu, înainte de a atinge pământul și cade în spaț iul de trei
sferturi;
 – dacă jucătorii echipei de la prindere, aflați în spațiul de trei sferturi, resping mingea (care, în
traiectoria ei, a depășit linia de trei sferturi) în afara liniilor de margine;
 – dacă mingea în timpul cât traversează pe sus spa țiul dintre linia de trei sferturi și linia de
fund și înainte de a ieși peste liniile de margine este atinsă de un jucător al echipei de la
prindere sau, prinzând -o ,a depășit cu mingea linia de margine;
 – dacă mingea bătută în traiectoria ei cade pe lin ia de trei sferturi (această linie face parte din
zona de trei sferturi) sau pe linia de fund (60 m, respectiv 50 m,40 m);
 – dacă mingea bătută depășește în traiectoria ei linia de trei sferturi și este respinsă din acest
spațiu în fața liniei de trei sf erturi și nu este prinsă.
Toate punctele suplimentare obținute de echipa de la bătaie se adună la scorul reprizei.

Jocul echipei de la prindere (în atac)

Art 28. Echipa de la prindere (în atac) este obligată să respecte următoarele reguli:
28.1. . La prindere, jucătorii pot ocupa orice post, indiferent de numărul pe care -l poartă pe
tricou. Repartizarea locurilor la prindere este facuta de antrenorul sau căpitanul de echipă. După
ocuparea locurilor in formatie 1,3,3,3,1 și întrarea în teren la fluerul arbitrului, jucătorii nu -și mai pot

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
16
schimba locurile până la terminarea reprizei. Daca unul sau mai multi jucatori nu respecta aceasta
prevedere vor primi cartonas galben si readusi la pozitiile initiale
28.2. Jucătorii de la pr indere nu au voie să oprească sau să împiedice în nici un fel deplasarea
pe culoare a jucătorilor de la bătaie și nici să se așeze în fața lor, ci numai la 2 m lateral, atunci când
se apără în careu sau triunghi . Incalcarea acestei dispozitii se considera obstrucție. Arbitrul va
inchide jocul, va acorda cartonas galben jucatorului care a facut obstructia, iar jucatorului din aparare
ii va acorda avantaj un spatiu de joc .
28.3. Jucătorii de la prindere au dreptul să paseze mingea unul altuia din or ice loc al terenului
fie prin aer, fie pe pământ.
28.4 Când trag într -un adversar, ei trebuie să se găsească cu cel putin un picior în cerc sau/in
zonele de competență.
a) Fundașul sau fruntașul, ca să lovească valabil , trebuie s ă se găsească în orice punct al
zonei, cu cel puțin un picior în zonă înainte de a trage și după ce a tras pana la fluierul arbitrului .
b) Lovirea jucătorilor de la bătaie este considerată valabilă, dacă jucătorul care a tras a avut
tot tim pul un picior în cerc sau pe marginea cercului înainte și după ce a tras pana la fluierul
arbitrului .
28.5.Lovirea adversarului cu mingea trasă din afara cercului, din fața liniei de bătaie sau de
fund, din afara zonei de bătaie sau de fund, cu un picior pe linia de bataie sau de fund, nu se ia în
considerare.
28.6. Trimiterea mingiei cu piciorul de la un jucător la altul este interzisă.
28.7. Jucătorul de la bătaie este considerat lovit atunci când mingea îl atinge în orice pa rte a
corpului, chiar și în spatele palmei. excepție făcând palmele până la încheietură.
a) De asemenea, este considerat lovit când mingea sare din palmele sale sau ale unui
coechipier și îi atinge orice parte a corpului.
b)Tot lovitură valabilă se consideră și aceea provenită dintr -o minge ricoșată din palmele
unui coechipier, si îi lovește orice parte a corpului în afară de palme. Nu se pot considera loviți doi
jucători deodată prin ricoșeu. Va fi considera t lovit numai primul jucator. Al doilea jucator lovit din
ricoseu, ramane in spatiul respectiv si va fi jucat dupa redeschiderea jocului.
28.8 Lovirea unui adversar cu o minge care mai întâi a atins pământul sau a atins în același timp
pământul și pe jucător nu este valabilă.
28.9. Același jucător, poate fi lovit de 3 ori, o dată pe culoarul de ducere, o dată pe culuoarul de
întoarcere și atunci când , fiind prins la mijloc,intră în teren fără să fie invitat de arbitru. Arbitrul va
semnali za prin fluier orice lovitură.
28.10 Dacă în spațiul în care a fost lovit un jucător, ori în alt spațiu sau culoar, se mai găsesc și
alți jucători ai echipei de la bătaie, arbitrul fluieră lovirea jucătorului, oprește jocul, până în
momentul în ca re jucătorul lovit a ieșit din spațiul respectiv în afara terenului, de unde se îndreaptă
de-a lungul liniei de margine în spatele liniei de întoarcere sau peste linia de scăpare. Toți ceilalți
coechipieri se opresc si din acel loc vor relua jocul.
28.11. În momentul în care se servește mingea, jucătorii de la prindere trebuie să se găsească cu
ambele picioare în cerc sau in zonele respective. Ei pot să -și părăsească locurile, spre a prinde
mingea atunci când mingea a intrat în joc (a părăsit palm a jucătorului care a servit -o pentru bătaie).
În caz de nerespectare a acestor reguli, mingea nu se consideră prinsă, acordându -se puncte
suplimentare după caz.
28. 12. În mișcarea lor pe teren, jucătorii mărginași nu au voi e să depășească li nia de mijloc. În
cazul în care prind o ming ie batuta prin aer peste linia de mijloc, prinderea este valabilă, dar se retrag
pentru a juca prinsul la mijloc la distantă de 15 m respectiv 12,5 m, 10 m. Aceeași regulase aplica și
pentru fundaș ul sau fruntaș ul care a depășit triunghiul respectiv.
28.13. Jucătorii de la prindere nu au dreptul să intre într -un careu sau triunghi străin, în care se
joacă mingea și se află unul sau doi jucatori ai echipei de la bătaie. Nerespectarea acestei reguli
determi nă pe arbitru să oprească jocul, permițând jucătorilor de la bătaie, aflați în careul sau
triunghiul respectiv, să depășească acel spațiu. Se consideră depășire.
28.14 Ei pot intra numai pentru a recupera o minge respinsă de apărători în direcția lor și căzută
pe pământ și după ce se retrag în spațiul lor de joc pot pasa mingea. De asemenea, ei pot să dubleze
un coechipier, să țină diagonala așezându -se în spatele lui pentru a -l ajuta la oprirea mingiei sau

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
17
pentru a împiedica ieșirea mingiei din te ren, atunci când este trasă. Se pot ține diagonalele chiar și în
zonele de bătaie și de fund, dar numai de către mărginașul 1 ducere, și mărginașul 3 întoarcere
pentru zona de bătaie, precum și de mărginașul 3 ducere, și mărginașul 1 întoarcere pentru zo na de
fund.
28.15 Fruntașul și fundașul nu au voie să se deplaseze, în afara terenului, pentru a dubla un
coechipier decât până la axa primelor cercuri din zona lor de acțiune. De asemeni jucătorii marginasi
pot ține diagonala in afara terenului f ără a dep asi axu l imaginar al cercului alăturat, prelungit in afara
terenului.

Prinsul la mijloc

Prinsul la mijloc se poate reliza de catre jucătorii de la prindere pe întreg terenul de joc
indiferent de spa țiul de joc în care joacă.
În timpul unui meci , jucătorii nu au voie să prindă mingea din bătaie sau pasă cu ajutorul
echipamentului (șapcă. tricou etc.) .mingea poate fi prinsă numai cu palmele. Incalcarea acestei
prevederi duce la anularea prinsului la mijloc si la acordarea unor eventuale puncte su plimentare.
Art 29 . Faza de ptins la mijloc se joacă astfel:
a) dacă mingea a fost prinsă de un jucător mărginaș, prinderea la mijloc se joaca între acesta și
mărginașul din față de pe culoarul opus;
b) dacă mingea a fost prinsă de fruntaș, pri nderea la mijloc se joaca între acesta și al doilea
mijlocaș;
c) dacă mingea a fost prinsă de primul mijlocaș, prinderea la mijloc se joaca între acesta și al
treilea mijlocaș;
d) dacă mingea a fost prinsă de al doilea mijlocaș, prinderea la mijloc se joaca la alegerea
jucătorului prins la mijloc, între mijloca șul al doilea și fruntaș sau fundaș;
e) dacă mingea a fost prinsă de al treilea mijlocaș, prinderea la mijloc se joaca între acesta și
primul mijlocaș;
f) dac ă mingea a fost prinsă de fundaș, prin derea la mijloc se joaca între acesta și al doilea
mijlocaș.
Jucătorul intermediar de la prindere, adică mijlocașul respectiv în situația prevăzută la pct. a,
primul mijlocaș în situația prevăzută la pct. b, al doilea mijlocaș în situațiile prevăzu te la pct. c și e,
sau al treilea mijlocaș în situațiile prevăzute la pct. d și f, părăsește cercul pe timpul executării
prinsului la mijloc, plasându -se la o distanță de 2 m de marginea cercului în locul indicat de arbitru,
fiind considerat scos din j oc și rămâne nemișcat până în momentul în care mingea a atins pământul
sau s -a consumat faza de prins la mijloc (nu mișcă picioarele)
29.1 Prinsul la mijloc nu se poate juca la distanță mai mică de 15 m. (respectiv 12,5 m,10 m)
dista nta fiind de limitată fanioan, pentru jucatorul care a prins mingea si locul (cerc, linia de bataie
sau linia de fund) coechipierului cu care joaca prinsul la mijloc .
29.2 Pasa din voleu este admisă o singura dată pe tot terenul. Dacă mingea a fost pasată și
prinsă de acela și jucător care a făcut pasa, prinsul la mijloc se va juca de pe locul de unde jucătorul a
făut pasa. Dacă mingea voleibalată a fost prinsă de alt coechipier, prinsul la mijloc se va juca de pe
locul de unde a fost prinsă pasa.
29.3. Dacă mingea a fost prinsă pe laturile terenului, în această situație fanionul va fi fixat la
un 1 m distanță de liniile de margine.
29.4 Dacă mingea este prinsă în zona de fund , nu se juaca a faza de prins la mijloc .
29.5 D acă mingea pasată in faza de prins la mijloc a fost prinsă în afara terenului de joc sau
jucătorul care a prins mingea a ieșit cu ea în afara terenului de joc, jocul este oprit de arbitru, prin
fluier, prinsul la mijloc considerându -se terminat. Jocul reîn cepe cu acordarea unui avantaj de un
spatiu de joc jucătorului care a fost prins la mijloc.
29. 6 Jucătorul care a prins mingea nu are voie să paseze sau să tragă decât din spatele locului
marcat de arbitru cu un fanion. Calcarea fanionului sau depasirea lui duce la incetarea prinsului la
mijloc, (depășire )
29.7 Jucătorii de la prindere, între care se efectuează prinsul la mijloc, au dreptul să schimbe
mingea între ei cel mult de trei ori începând de la cel care a prins mingea sau pot trage din prima, din

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
18
a doua sau din a treia pasă. A treia pasă este socotită efectuată din momentul în care mingea a părăsit
mâna jucătorului care a executat -o si jucatorul prins la mijloc poate parasi diagonala .
29.8 Jucătorii nu au dreptul să p aseze mingea prin aer sau pe pământ jucătorului intermediar
(scos din joc) până când nu s -a terminat faza de prins la mijloc : s-au efectuat cele trei pase, s -a tras
asupra jucătorului prins sau mingea a atins pământul. Dacă totuși i s -a pasat, prinsul la m ijioc
încetează si jucatorului prins la mij loc i se acorda avans un spatiu de joc.
29.9 Jucătorul prins la mijloc poate să -și aleagă distanța la care să se plaseze față de cei doi
adversari, însă pe diagonala lor pe care nu are voie să o părăseas că. În caz contrar, arbitrul va
sancționa această abatere prin avertisment (cartonaș galben) și dacă se repetă , chiar cu eliminarea
jucătorului. Jucătorul prins la mijloc este liber să facă orice mișcare pentru a se apăra, având dreptul
să interceptez e mingea în timpul schimbului. Nu poate face însă marcaj adversarului decâ t după
fluierul arbitrului dar să nu se apropie mai mult de 2 m de cerc sau fanion . Daca jucatorul prins la
mijloc se apropie de cerc sub distanta de doi metri, intra in cerc, depas este cercul, depasescte
fanionul , depases te linia de bataie sau de fund va fi considerat lovit, prinsul la mijloc va inceta
29.10 Jucătorii de la prindere , între care se efectuează prinsul la mijloc, trebuie să -și păstreze
poziția regulamentară, pe care au avut -o la stabilirea diagonalei, până la efectuarea pasei către
coechipier. Jucătorul aflat în cerc nu poate să -și schimbe pozi ția inițială până la efectuarea primei
pase (nu -și schimbă pozi ția picioarelor.)
29.11 Jucătorul prins la mi jloc are voie să fugă prin culoarul de ducere sau întoarcere într -unul
din careuri sau triunghiuri, peste linia de sosire, ori să se reîntoarcă peste linia de plecare dacă:
a) Jucătorii de la prindere în timpul schimbului de pase au scăpat mingea și ac easta a atins
pamântul in terenul de joc, au pasat afara terenului sau au iesit din elan cu mingea in mana in
afara terenului peste linia de margine;
b) Jucătorii de la prindere n -au tras după primele trei schimburi si mingea se afla in joc ;
c) jucătorul prins la mijloc a interceptat mingea și a pus -o jos sau a respins -o în teren;
d) jucătorul a fost țintit, dar n -a fost lovit.
29.12 Jucătorul ieșit din prinsul la mijloc rămâne în joc până în momentul în care reușește să
treacă peste linia de sosire sau de plecare.
29.13 Dacă jucătorul a revenit în zona de bătaie peste linia de scăpare sau in zona de fund peste
linia de întoarcere în loc de linia de plecare sau de sosire, el este readus în triunghiul sau in careul în
care s -a găsit când s -a jucat faza de prins la mijloc, după care jocul se reia la fluierul arbitrului,
pierzând dreptul de a se mai reântoarce în zona de bătaie.
29.14 Dacă jucătorul este lovit în ti mpul cât a fost prins la mijloc , el este obligat să fug ă numai
peste linia de sosire, fără a mai fi țintit. Din momentul lovirii, jocul se consideră închis și se reia prin
bătaia mingiei.
29.15 Dacă în momentul prinderii mingiei bătută pe sus ,mai sunt în teren jucători ai echipei de
la bătaie, jocul se continuă până la trecerea acestora și a celor ca re eventual ar mai intra în joc peste
linia de sosire sau de scăpare și apoi se efectuează prinsul la mijloc.
29.16 Înainte de începerea jocului de prindere la mijloc, în spatele liniei de plecar e sau de
întoarcere, nu trebuie să fie mai mult de doi jucători. În caz contrar , se introduce în triunghi jucătorul
în plus, după care se poate juca prinsul la mijloc.
29.17. În cazul unei lovituri în faza de prins la mijloc se acordă doua puncte .

XI. CODUL DE SEMNALIZARE

Art.30. Pentru a întări unele decizii luate prin fluier de către arbitri sau în anumite situații ori faze,
când nu este indicat a se fluiera, se utilizează și semnalizarea cu brațul.
Aceste semnalizări sunt efectuate de a rbitri în funcție de locul unde se petrece faza sau infracțiunea.
a) Ridicarea unui braț :
– semnalizează acordarea unui punct suplimentar
b) Ridicarea ambelor brațe:
– semnalizează acordarea de 2 puncte supli mentare
c) Ridicarea fanionului și fluier
– pentru a semnaliza comiterea unei nereguli

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
19

XII. STABILIREA REZULTATULUI JOCULUI

Scorul
Art 31. Scorul este prezentarea în cifre a punctelor câștigate de cele două echipe care au disputat o
partidă de oină. Ele se socotesc pe reprize și pe întreg jocul.
a) Echipa de la prindere realizează puncte din lovirea adversarului. O lovitură valabila este
egală cu 2 puncte.
b) Echipa de la bătaie acumulează puncte din ev entualele bătai conform prezentului regulament
cu 1 sau 2 puncte (Art. 27.29.a. și Art. 27.29.b.)
Art. 32. Scorurile celor două reprize adunate dau scorul final. Echipa care obține cel mai mare scor
final este declarată învingătoare.
Art 33. Dacă jocu l fixat nu se poate disputa sau nu se poate termina, din cauza impracticabilității
terenului, fie din alte motive, echipele în cauză sunt obligate să dispute jocul a doua zi. Dacă nici a
doua zi jocul nu se poate disputa sau termina, competi ția se suspend ă pentru o altă dată . Echipa
care va refuza să continue jocul, va pierde meciul cu scorul de 0 -9 și i se vor atribui 0 puncte în
clasament.
Art 34. În cazul când un joc nu s -a terminat din cauze naturale și urmează să continue a doua zi,
echipele nu v or putea utiliza decât aceiași jucători care au fost trecuți pe foaia de arbitraj.
a) Jocul se va relua cu scorul respectiv din momentul în care a fost întrerupt. Jucătorii
eliminați definitiv vor putea fi înlocuiți conform prezentului regulament.
b) Dacă jocu l se va desfașura complet a doua zi, se va putea folosi orice jucător legitimat
pentru echipele în cauză.
Art.35 Jocurile oficiale întrerupte de arbitru datorită periclitării situației acestuia sau atunci când
desfasurarea jocului este influențata de atitu dini nesportive prin cedarea intentionata a jocului de
catre una din echipe nu se vor mai continua a doua zi. În această situație, comisia de disciplina va
decide sanctionarea ambelor echipe după analizarea raportului arbitrului.
Art 36. Echipele care se vor retrage de pe terenul de joc (indiferent din ce motive) înaintea fiuierului
final vor primi 0 puncte în clasament și vor pierde meciul cu scorul de 0 -9. În cazul când rezultatul la
momentul retragerii este mai avantajos pentru echipa adversă, se va omo loga acel rezultat. Echipa
care a parasit terenul are dreptul la contestatie se va rezolva situatia celor doua echipe aflate in meciul
respectiv.
Art 37. În caz de eliminare, descalificare sau retragere din competitie a unei echipe, jocurile efectuate
se anulează, considerându -se că echipa în cauză nu a luat parte la competiție.
Art.38. Echipele care se vor dovedi că s -au lăsat învinse sau uzează de mijloace nesportive de a
câștiga, vor fi eliminate din competiția la care participă.

XIII. CLASAMENTU L

Art.39.Competi țile de oină se pot desfă șura astfel: sistem turneu simplu , tur-retur, pe grupe .
a) dacă la o competi ție se vor prezenta 2 -4 echipe se va juca sistem tur -retur
b) dacă la o competi ție se vor prezenta 5 echipe sau mai multe se va juca sist em turneu
simplu, pe grupe sau în func ție de numărul de echipe , după cum stabilesc organizatorii sau
regulamentul competi ției respective.

Art 40. Pentru un meci de oină dintre două echipe aflate într -o competi ție oficială se ac ordă puncte
după cum urmează:
– pentru jocul câștigat se atribuie 3 puncte;
-pentru jocul egal se

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
20

atribuie 2 puncte;
-pentru jocul pierdut se atribuie 1 punct;
-pentru renunțare, retragere, elimi nare sau neprezentare se atribuie 0 puncte.
Pentru competitiile care se desfasoara in sistem turneu simplu sau tur -retur:
a) Clasamentul se va face în ordinea descrescătoare a numarului de puncte acumulate.
b) Este declarata câstigătoare echipa care acumulează cel mai mare numar de puncte la
sfîrșitul competi ției.
Art.41 Dacă două sau mai multe echipe se află la egalitate de puncte, se vor avea în vedere
urmatoarele:
a) Rezultatul ob ținut în meciul direct . Va castiga echipa care s -a impus pe ans amblu celor
două meciuri :
b)Dacă egalitatea persistă , se va lua în calcul punctaverajul ob ținut în meciurile directe,
între echipele aflate la egalitate;
c)Dacă și după calculul punctaverajului este tot egalitate, se va lua în calcul punctaverajul
general ob ținut în competi ție.
d)Dacă egalitatea se men ține se va efectua un meci sau un turneu simplu între echipele
aflate la egalitate;
e)Dacă meciul se termină la egalitate, se vor executa câte 5 lovituri de baston de fiecare
echipă. Câștigătoare va fi declarată echipa care acumulează mai multe puncte . Bataia mingiei se va
executa conform prezentului regulament
f)Dacă egallitatea se men ține, se execută câte o lovitură de baston de echipă până când una
din echipe acumulează mai multe puncte. .

Art.42 Pentru celelalte locuri vor decide punctajul si punctaverajul. Dacă două sau mai multe echipe
au același punctaj, departajarea se va face prin luarea în calcul a punctavera jului realizat între
echipele aflate la egalitate de puncte. Dacă egalitatea se men ține departajarea se va realiza în func ție
de punctaverajul general. Dacă egalitatea se men ține echipele aflate in aceasta situatie vor fi trecute
pe aceleasi locuri.
Art.43 . Scorul pentru jocurile câștigate prin renunțare, retragere de pe teren eliminare din competitie
sau neprezentare pe teren la ora fixata este de 9 -0 și 0 puncte în clasament. Echipele descalificate vor
fi eliminate din competitie iar rezultatele lor obt inute in meciurile jucate vor fi anulate
Art.44. În caz de epuizare a rezervelor prin accidentare , echipa descompletată pierde jocul cu scorul
de 0 -6, indiferent de situația de pe teren în momentul descompletării, acordându -i-se 1 punct în
clasament.
Art.45. În caz de epuizare a rezervelor prin eliminare, echipa descompletată pierde jocul cu scorul de
0-9, indiferent de situația de pe teren în momentul descompletării, acordândui -se 0 puncte în
clasament.
Art.46. Când jocurile se dispută sistem "divizie", clasamentul se alcătuiește pe puncte și punctaveraj.
a) În caz de egalitate de puncte, se declară câștigătoare echipa cu punctaveraj pozitiv mai mare
(prin scădere).
b)Dacă egalitatea persistă , se ia în calcul punctaverajul meciuril or directe între echipele aflate
la egalitate.
Art.47.Când competi ția se desfă șoară pe grupe departajarea se face în felul următor :
a) locurile 1 și 2 în grupă se vor stabili aplicându -se regulamentul prevăzut pentru
turneul simplu sa u dublu.În continuare se v or juca două meciuri semifinale după schema :
1.prima echipă din prima grupă cu a doua echipă din a doua grupă;
2.a doua echipă din prima grupă cu prima echipă din a doua gr upă.
Învinsele vor juca între ele un singur meci de departajare pentru locuril e 3-4. Dacă egalitatea
persistă , departajarea se va face prin rejucarea meciului. Dacă egalitatea se men ține ,departajarea se
va face prin lovituri de baston.

PROIECT FINAL oina in 11 PROF ENACHE ION
21
Echipele câsti gatoare vor juca finala, un singur meci. Va fi declarată învingătoare echipa care
a câștigat meciul. Dacă finala se termină la egalitate , se va juca un nou meci pentru departajare.Dacă
egalitatea se men ține, departajarea se va face prin lovituri de baston.

XIV. CONTESTAȚII

Art 48. Contestațiile privind validarea și identitatea jucătorilor se pot face până la consemnarea
rezultatului și semnarea foii de arbitraj de către cei doi arbitri.
a) La contestațiile privind identitatea jucătorilor tre buie să se precizeze numele jucătorilor
contestați de pe foaie si va cere comisie de contestatii sacerceteze documentele jucatorului contestat
in prezenta delegatului echipei care a introdus contestatia .
b)În caz de refuz din partea unui delegat de a semna contestația întrodusă de echipa adversă,
consemnarea de către arbitru a acestui fapt va acoperi lipsa semnăturii refuzate.
Art.49. Orice contestație se ia în considerație numai după achitarea unei taxe stabilite anual.
a) În cazul în c are contestația este întemeiată, suma se restituie.