Proiect final Master de Cercetare Sociologică Avansată [608196]

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru

Vecinătatea online
-analiza comunității virtuale a locatarilor dintr -un cămin student: [anonimizat]?
În acest sens ne pr opunem să analizăm grupul de F acebook al unui camin studențesc.
Raportandu -ne la teoria despre comunitățile online vom încerca să aflăm care sunt aspectele
comune și care sunt elementele particulare a acestei forme de comunitate. În plan practic am
încercat să identificăm principalele scopuri în care este utilizat grupul de Facebook, fiecare scop
constituind cate o dimensiune de analiză în cercetare. De asemenea am studiat și modul în care
comunicarea are loc și tipuri le de relații ce sunt evidențiate.
Metodologia folosită este una mixtă, atât cantitativă – prin reportare la numarul de
postări, comentarii și like -uri cat și calitativa – ce vizează cuprinsul unităților folosite în analiza
cantitativă.
ASPECTE TEORETICE
În lucrarea de fața am ales să analizăm o comunitate online ce are drept principală
trasătură definitorie proximitatea spațială a membrilor ei. Astfel, am ales să vedem cum se
prezintă în mediul online relațiile dintre vecinii unui cămin studențesc. Pentru a putea realiza o
analiză documentată, ne vom opri asupra conceptelor de vecinătate și comunitate online.
Urmărindu -le ne vom ghida în alegerea prin cipalelor dimensiuni din analiză .
Plecând de la conceptul de vecină tate trebuie subliniat faptul că ace st tip de relație poate
favoriza diferite tipuri de interacțiuni. Acest lucru se petrece datorită faptului că indivizii
implicați în relația de vecinătate se află în proximitate fizică unii față de alții. Având drept cauză
proximitatea, Altman și Andersman (1987) afirmă că vecinătatea favorizează apariția relațiilor
de ajutor, dar și a celor de conflict. În acelși timp, vecinătatea poate dezvolta sentimentul de
identitate și coeziune de grup. În aceste tipuri de comunități individul ideal -tipic este proacti v și
direct implicat în viața comunității datorită faptului că poate avea un impact asupra acesteia.

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
Cu toate acestea, comunitatea analizată în lucrarea de față nu este cea formată din
locatarii caminului studențesc, ci aceasta este delimitată de transpun erea relațiilor în mediul
online. Acest lucru este posibil prin medierea Facebook ca mijloc de comunicare.
Referindu -ne la conceptul de comunitate, în lucrarea de față ne vom ghida după definiția
dezvoltată de Jones și Rafaeli (2000) : Comunitățile online s unt spații simbolic delimitate și
mediate prin intermediul calculatorului ce permit indivizilor implicați să participe și să
contribuie la forme similare de interacțiuni mediate prin calculator.
Specific comunității online studiate este faptul că aceasta poate fi considerată o
comunitate și în afara mediului online. Chiar dacă în cazul conceptului de comuniate există
diferite viziuni (Akkinen , 2005 apud Hillery, 1995) grupul studiat întrunește elemntele comune
dezvoltate în teorie pentru a pune spune despr e acesta că este o comunitate : în cadrul acestuia
există interactiune socială între indivizi, aceștia ocupă o arie geografică strict delimitată și au
un sistem comun de valori.
Deși nu face obiectul cercetării de față trebuie amintit faptul că în cazul co mponentei din
online, aceasta poate avea efecte diverse asupra comunității fizice . Astfel, folosind internetul ca
mediator în comunicare , simțul comunitar poate fi trezit, comunicarea este realizata mai ușor, iar
în final comunnitatea fizică se transformă datorită celei virtuale. ( Wellman, Chen, 2002)
Observând comunitățile online Typaldos (2000) identifică 12 elemente definitorii ale
acestora: scop, identitate, reputație, guvernare, comunicare, grupare, mediu, limite ce definesc
relațiile de in -group și out group, încredere, schimb, expresie, istorie. Așadar, nu orice agregare
virtuală de indivizi este și o comunitate online, aceasta trebuind să întrunească elementele mai
sus menționate pentru a fi considerată astfel . (Akkinen , 2005 ).
Stanoev ska-Slabeva și Schmid (2001) consideră că deși există un număr tot mai
mare de cercetări în domeniul comunităților online, nu există încă o tipologie standard și larg
acceptată a comunităților. Cerințele comunității depind de scopul comunității și tipul
interacțiunilor solicitate de comun itate. Pe baza acestor criterii , Stanoevska -Slabeva și
Schmid (2001) au identificat următoarele tipuri de comunități:
• Comunități de discuții – dedicate schimbului de informații cu referire la un anumit
subiect.
• Comunități o rientate spre sarcini și scop – fac referire la comunități care tind spre
atingerea unui obiectiv comun prin cooperararea dintre membrii.

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
• Lumile virtuale – oferă o se tare virtuală de lumi complexe (jocuri sau chiar societăți
virtuale).
• Comunități hibride – conțin mai multe caracteristici specific e mai multor tipuri de
comunități enunțate mai sus.
Scopul principal al comunității de discuții este schimbul de informații cu trimitere la
un subiect definit. Activitățile principale sunt lega te de cont ribuția la comunitate , cunoștințe
și utilizarea acestora.
Urmărind clasificarea comunităților propusă de Stanoevska -Slabeva și Schmid (2001)
considerăm că grupul de Facebook analizat reprezintă o comunitate virtuală de tip hibrid întrucât
aceasta înglobează elemente proprii atât unei cumunității orientate spre un scop definit cât și o
comunitate de discuție. În cazul de față scopul comunității online este reprezentat de organizarea
vieții comunitare din planul real, pe când comunitatea de disc uție se evidențiază prin postările
diverse ce vizează informații de altă natură precum anunțuri sau discuții de socializare.
În concluzie, ținând cont de aspectele teoretice mai sus menționate, dar și de specificul
grupului analizat, ne vom concentra atenț ia în analiza noastră asupra dimensiunilor de ajutor,
schim b informațional, organizare și sacționare.
METODOLOGIE
Obiectivul principal al lucrării noastre este acela de a identifica principalele scopuri în
care grupul de cămin studiat este folosit și modul în care relațiile între utilizatori se stabilesc în
funcție de acestea. Pentru aceasta vom încerca sa valorificăm toată informația care ne este pusă
la dispoziție prin intermediul grupului de Facebook: postările de pe grup, comentariile, like -urile
și relațiile observate între utilizatori. În timp ce analiza postărilor, comentariilor și like -urilor
oferă o perspectivă cantitativă asupra activității de pe grup, aceasta va fi completată de o
abordare calitativă care vizează conținutul postărilor.
Ne așteptă m ca anumite comportamente care se întâlnesc în interacțiunule față în față din
cadrul căminului să fie existente și în mediul online, iar altele să fie specifice doar mediului
online. De asemenea, unele dintre subiectele de discuție este posibil să fie tr ansferate în mediul
virtual datorită rapidității căii de comunicare, accesului la un număr mai mare de locatari și a
dispariției factorilor care pot inhiba locatarii în timpul interacțiunilor față în față. Așadar, analiza
noastră va porni de la următoarele întrebări de cercetare:

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
• Care sunt principalele subiecte de discuție abordate prin intermediul grupului de
Facebook?
• Care este scopul principal de utilizare a grupului?
• Cum sunt abordate subiectele care țin de sancționarea comportamentelor din viața reală a
locatarilor? Dar cele care țin de activitatea din cadrul grupului de Facebook?
Dimensiunile pe care le vom lua în calcul în analiza grupului de Facebook al căminului
studențesc ales sunt următoarele:
• Componenta de ajutor – vom observa modul în care cere rea de a fi ajutat este formulată
în online, precum și răspunsul din partea comunității (este oferit ajutorul? În care situații?
Cine oferă ajutorul?); vom selecta postările care conțin o cerere de ajutor, cu referire la
informație, un obiect sau un servic iu.
• Componenta informațională – vom analiza atât informațiile solicitate, cât și cele
oferite, precum și modul în care ceilalți utilizatori se raportează la acestea – vom selecta
postările care nu au legătură cu viața comună a căminului, dar pe care membri i grupului
le pot considera a fi de interes pentru ceilalți utilizatori (ex: anunțuri de evenimente,
vânzări).
• Componenta de sancționare – se referă la comportamentele (în cazul acesta postările)
din mediul virtual prin care comunitatea își întărește propriile valori și norme. Vom lua în
calcul modul în care sunt sancționate atât comportamentele care țin de interacțiunile față
în față, cât și cele din mediul online, dar exprimate în mediul virtual. Postările selectate
vor fi cele care reprezintă un reproș direct asupra comportamentelor considerate
nepotrivite, dar și cele din care acest fapt reiese indirect.
• Componenta de organizare – dorim să observăm dacă și în ce fel grupul de Facebook
al căminului ales servește la organizarea vieții comunității în realitate Unul dintre
avantajele unui grup online este acela de a distribui o informație la un număr cât mai
mare de persoane, într -un ti mp scurt, cu resurse minime. De aceea , postările pe care le
vom selecta vor face referire la utilizarea spațiilor și bunurilor comune, anunțuri de
interes general cu privire la viața de cămin etc.
Vom utiliza, în paralel, analiza de conținut alături de o a naliză etnografică utilizând
programul Gepfi. Prin intermediu analizei de conținut dorim să identificăm principalele subiecte
de discuție, frecvența acestora de -a lungul perioadei alese pentru studiere și modul în care se
structurează conversațiile din med iul online. Pentru a studia mai în detaliu acestea, vom utilaza

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
Gephi astfel încât să putem identifica cu o mai mare acuratețe subiectele de conversație în care
membrii grupului se implică cel mai mult.
Alegerea grupului de cămin s -a bazat atât pe consider ente care țin de conveniență, cât și
pe numărul mai redus de locatari în cămin, respectiv număr redus de utilizatori. Urmărind și alte
grupuri de cămin din cadrul Universității București, am observat că odată cu creșterea numărului
de utilizatori crește și numărul postărilor neclouncudente și a celor de tip spam. De asemenea,
există o probabilitate mai crescută ca fiind un număr mai mic de utilizatori, aceștia să se
cunoască mai mult unii cu alții.
Analiza se va efectua alegând postările din ultimul an univ ersitar: sfârșitul lunii
septembrie 2016 – perioada de cazări – până în prezent, cu un total de 130 de postări existente.
Alegerea acestui interval de timp se bazează pe apariția unor noi membri în comunitate și
dispariția altora, de la un an universitar l a altul, care schimbă structura comunității anterioare și
creează, practic, o nouă comunitate. Cu toate acestea, este posibil ca aceasta să integreze grupuri
deja închegheate anterior, care pot fi deschise primirii noilor membri sau nu.
Pentru analiza de c onținut cantitativă, am apelat la Gephi, cu ajutorul căruia am completat
grila de analiză cu următoarele aspecte:
Postare: ……………………………….
Număr comentarii : ……………………………….
Număr like -uri: ……………….. ……………..
Număr reacții (like -uri+comentarii): ……………………………….
Prin analiza de conținut calitativă dorim să răspundem la următoarele întrebări:
• Cum se prezintă situațiile conflictuale sau neplăcerile care apar la nivelu comunității ,
prin intermediul grupului de Facebook ?
• Care sunt situațiile pentru care membrii cer cel mai des ajutorul și cum se structurează
relațiile de întrajutorare de pe grup?
• Care sunt valor ile comune grupului de Facebook pe care le putem identifica prin
intermediul postărilor analizate?

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
REZULTATE
Mod de lucru
Odată ce am ales grupul asupra căruia vom efectua analiza, am relizat ana liza
cantitatvă folosind aplicaț ia Netvizz pentru extragerea datelor. Mai apoi le -am vizualizat și
prelucrat folosind programul Gephi. Pentru o vizualizare mai bună a datelor extrase cu
ajutorul Gephi am utilizat programul Excel ce ne -a permis ordonarea acestora în funcție de
sfera de interes.
O caracteristică obligatorie a grupurilor de facebook ce trebuie respectată pentru a
realiza o astfel de analiză este ac eea ca grupul să fie unul deschis . În cazul grupului studiat
utilizatorii facebook pot fi membrii ai grupului doar dacă sunt acceptați de moderatorul
grupului. Cu toate acestea datele au fost extrase întrucât am obținut aprobarea din partea
utilizatorilor grupului pentru a fa ce grupul public pentru o scurt ă perioadă de timp. Este
necesar să precizăm acest lucru deoarece în funcție de tipul grupului, utiliz atorii se pot
prezenta unii în relație cu alții într -un mod diferit.
Principalele unități de analiză în cercetare au fost reprezentate de postări. Despre
acestea am aflat informații agregate cu privire la numărul de comentarii și like -uri. Urmărind
dimens iunile de analiză alese am clasificat po stările manual în una din cele patru categorii.
Accentul nu a fost pus pe membrii comunității online deoarece am consider at că o
bună înțelegere a lor necesi tă discuția deschisă prin realizarea de interviuri. Scest fapt
constituie o direcție de continuare a cercetării de față.
Solicitarea și a cordarea ajutorului
Din totalul celor 130 de postări analizate, înregistrate de la finalul lunii septembrie
până în prezent, 17 dintre acestea au putut fi încadra te drept cereri de ajutor din partea
membrilor. Dintre acestea, majoritatea sunt solicitări pentru diverse obiecte de care inițiatorul
postării are nevoie , dar și pentru servicii (printare, reparare device -uri) sau ajutor în ceea ce
privește facultatea (co mpletarea unui chestionar pentru dizertație). Se observă dezvoltarea
unui limbaj comun în ceea ce privește în special solicitările de bunuri cu care locatarii
căminului ar putea ajuta. Totodată, numărul cererilor în care membrii să ofere și o explicație
pentru ceea ce solicită este unul mic (3 cazuri din 17).
Mai mult de jum ătate din postările ce solicită ajutorul nu înreg istrează niciun
comentariu. O interpretare posibilă a acest ei constatări poate fi aceea că aceste probleme le

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
sunt soluționate mai de gr abă in mediul virtual privat (utilizând messenger -ul de pe
Facebook) sau prin alte mijloace, mai ales dacă persoana ajutată și cea care oferă ajutorul se
cunosc. Aceasta poate fi explicația și pentru care postările nu conțin multe detalii – toate
acestea v or fi abordate în momentul în care cei doi locatari se vor întâlni și vor negocia față în
față. Astfel, componenta de ajutor a grupului de cămin studiat servește drept mijloc rapid de a
găsi pe cineva potrivit în situația de nevoie și e a împrăștia solicit area la un număr cât mai
mare de persoane.
Componenta informațională
Definind componenta informațională drept postările care nu sunt de interes pentru viața
comună a locatarilor din cămin, am observat că aceasta este cea mai slab reprezentată
componentă dintre cele definite (8 din 130 de postări în total). Dintre acestea, 5 dintre postări
reprezintă anunțuri de vânzări, iar 3 sunt cu privire la evenimente la care membrii grupului
pot participa. Activitatea cu privire la aceste postări (comentarii, like-uri sau distribuiri) este
una extrem de scăzută, doar una dintre postări fiind apreciată, iar comentariile lipsesc în toate
cazurile identificate.
Interpretările pe care le oferim lipsei de reacție din cadrul acestor postări pot fi
următoa rele: 1. Scopul grupului este definit de membrii săi mai puțin prin intermediul
componentei informaționale, deci este mai puțin definit drept mijloc de difuzare a altor
informații care nu țin de viața comună a căminului; 2. Astfel de postări nu sunt agreat e de
utilizatorii grupului și sunt privite mai degrabă drept postări spam, pe care aceștia nu le
încurajează.
Componenta de sancționare
Din totalul celor 130 de postări, 32 dintre acestea au fost formulate drept sancționare
a unor membrii ai căminului. Toate aceste postări fac referire la viața comună a căminului din
realitate și au drep subiect folosirea bunurilor comune și împărțirea spațiului comun. Din
totalul postărilor, aceasta este componenta care adună cel mai mare număr de reacții (Ta bel
1), inclusiv număr de comentarii.

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
Tabel 1 , Numărul mediu de reacții și comentarii, raportat la numărul postărilor încadrate în
fiecare categorie
Reacții1 (medii) Comentarii (medii)
Ajutor 0.23 1.11
Informare 0.12 0.12
Organizare 0.75 1.08
Sancționare 1.24 2
Cele mai multe postări fac referire la bunurile pe care locatarii le împart frecvent
(mașina de spălat și alte obiecte din oficiul în care își pot găti), iar membrii grupului își
exprimă online nemulțumirea cu privire la comportamentul altor lo catari. Inițiatorii postărilor
amintesc anumite norme și așteptări cu privire la conviețuirea în comun, pe care alți membrii
le încalcă.
Deși în majoritate normele nu sunt reglementate clar sau formal, prin intermediul
postărilor din această categorie put em identifica principalele valori pe care anumiți locatari le
definesc pentru conviețuirea în același spațiu cu ceilalți: utilizarea responsabilă a bunurilor
comune, respectarea spațiului personal (incluzând și obiectele pe care aceștia le lasă în
spațiile comune) și respectarea normelor stabilite de comun acord (sau în majoritate) la
nivelul grupului (de exemplu modalitatea de a gestiona programul mașinii de spălat).
Cel mai adesea sancționarea nu are un subiect numit, întrucât inițiatorul postării nu
cuno aște locatarul care a încălcat o anumită normă, iar pentru faptul că este postat online
putem menționa mai multe posibile motive: 1. Postarea este făcută pentru ca persoana
sancționată în scris să o obeserve și fie să își repare greșeala atunci când este c azul; fie pentru
a fi atenționat, iar pe viitor acest lucru să nu se mai repete; 2. Sancțio narea este făcută public
online pentru a se întări normele comune definite.
Un argument adus celui de -al doilea motiv este intensitatea reacțiilor pentru aceste
postări. Deși numărul comentariilor este mai mare decât cel al like -urilor (65 comentarii în
total, 43 like -uri), am observat faptul că distribuirea acestora este una neuniformă. Mai exact,
se înregistrază un număr redus de postări ce adună un număr mare de co mentarii. Deci există
subiecte ce generează dezbateri. În privința like -urilor, se observă o dispunere aproximativ
egală a acestora, fapt ce indică primirea și aprobarea informației. Postările fără comentarii și

1 Reacții – suma like -urilor și a comentariilor înregistrate

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
cu puține like -uri indică prezența unui conținut clar și strict informativ al postării, l ike-ul
fiind aici o fomă pasivă și simbolică de apreciere și luare la cunoștință.
Așadar, c onsiderăm că reacțiile față de acest tip de postări reprezintă acordul cu
norma pe care inițiatorul postării dorește să o aducă aminte nu doar celui care a greșit, ci
grupului întreg.
Componenta de organizare
Observând datele putem concluziona faptul că dimensiunea de organizare reprezintă,
din punct de vedere al numărului de postări (73 de postări), cea cea mai pregnantă activitate a
grupului, deși nu depășește la nivelul reacțiilor componenta de sancționare. Postările privesc
viața comună din căminul studiat și au drept subiect atât întrebuințarea spațiului comun, cât și
informații administrative de interes pentru toți lo catarii sau alte aspecte care privesc
conviețurirea acestora.
Peste jumătate din numărul postărilor care privesc organizarea vieții din cămin sunt
reprezentate de o mai bună gestionare a spațiului și a obiectelor de uz comun. Deși în unele
cazuri locatarii au stabilit de comun acord anumite reguli prin care acest lucru poate funcționa
(de exemplu un progam scris alt utilizatorilor mașinii de spălat în fiecare zi), grupul de
Facebook servește ca mijloc de informare rapidă la nivelul întregii comu nități asupra
schimbărilor care apar și asupra situațiilor în care aceste reguli nu au mai putut fi respectate
dintr -un motiv sau altul. În cazul acestor postări, reacțiile (comentariile și like -urile) sunt
minime, ceea ce înseamnă că nu se accentuează com ponenta de dezbatere la nivelul grupului,
ci mai degrabă se face apel la avantajele pe care un astfel de mijloc de comunicare le aduce
(rapiditate, eficiență în a comunica o informație).
Postările care au cele mai multe reacții sunt cele care privesc o dec izie comună,
problemele administrative și anunțurile care privesc întâlnirile la nivel de comunitate. Prin
intermediul comentariilor se propun soluții și se formulează răspunsuri, însă participarea, la
nivelul întregului grup, nu este una remarcabilă. În s chimb, neluând în calcul faptul c ă există
anumite persoane care t ind să fie mai active în online decât altele, am remarcat existența
câtorva membrii care se implică în mod constant atunci când vine vorba de organizarea vieții
comune.
Acest lucru este vala bil la nivelul tuturor componentelor analizate – deși grupul este
unul activ din punct de vedere al frecvenței postărilor, implicarea membrilor în discuții este
una scăzută. În ceea ce privește componenta organizatorică, se remarcă un număr redus de

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru
membri i care se implică activ în mediul online și a căror opinie și poziție în grup este
acceptată, întrucât nu am remarcat discuții în contradictoriu.
CONCLUZII
➢ Grupul analizat deservește organizării comunității fizice.
➢ Cea mai pregnantă componentă identificată este cea de organizare a vieții comune a
locatarilor din cămin. În acest caz, grupul servește mai puțin drept mediu de dezbatere
și mai mult drept mijloc de comunicare rapidă și eficientă.
➢ Valorile grupului sunt promovate prin reacții de tip – sancționare a comportamentelor
neadecvate. Principalele valori identificate prin intermediul grupului de Facebook
sunt utilizarea responsabilă a bunurilor comune, respectarea spațiului personal
(incluzând și obiectele pe care aceștia le lasă în spațiile c omune) și respectarea
normelor stabilite de comun acord (sau în majoritate) la nivelul grupului.
➢ Componenta de ajutorare se bazează pe solicitări ale ajutorului, formulate într -un
limbaj asemănător și caracterizată de lipsa reacțiilor.
➢ Componenta informați onală este slab reprezentată atât din punctul de vedere al
numărului de postări, cât și al reacțiilor. Membrii grupului nu se angajează și nici nu
încurajează astfel de postări.
➢ În urma analizei am remarcat o graniță foarte fină între componenta de sancționare și
cea de organizare. Pe de o parte, modalitatea de interacțiune în cadrul postărilor dintre
cele două componente este una diferită, dar componenta de sancționare se bazează pe
așeptări și norme stabilite inform al în ceea ce privește organizarea vieții comune a
locatarilor.
➢ Grupul este unul activ din punctul de vedere al postărilor, dar foarte puțin activ în
ceea ce privește membrii care se implică în discuție. Am identificat câțiva utilizatori
care se implică ma i mult mai ales în organizarea vieții comune , a căror poziție este
respectată și acceptată.
➢ Grupul analizat este unul de tip hibrid, fiind atât un grop orientat spre scop
(conviețuirea cât mai bună a locatarilor), cât și spre discuții. Cu toate acestea,
componenta orientată către scop este mult mai pregnantă.

Proiect final – Master de Cercetare Sociologică Avansată
Lacrămioara Buzatu, Alexandra Călin, Maria Prisecaru

BIBLIOGRAFIE

➢ Akkinen, M., 2005. Conceptual Foundations of Online Communities
➢ Porter, C. E., 2004 . A Typology of Virtual Communities: A Multi -Disciplinary
Foundation for Future Research . Journal of Computer -Mediated Communication
➢ RWIN, ALTMAN, W.A., 1987. Neighborhood and Community Environments ,
New York: Springer Science+Business Media, LLC.
➢ Stanoevska -Slabeva, K. & Schmid, B.F., 2001. A typology of online communities
and community supporting platf orms. Proceedings of the Hawaii International
Conference on System Sciences , 0(c), p.162.
➢ Wellman, B., Boase, J. & Chen, W., 2002. The networked nature of community:
Online and offline. IT & Society , 1(1), pp.151 –165.