Proiect extracurricular [611180]
Proiect extracurricular
FUMAT
Fumatul este un obicei dăunător pentru sănătatea organismului. Acest obicei practicat
intens duce la apariția bolilor de inimă și a vaselor de sânge. Fumul de țigară este o amenințare
pentru corp și conține peste 4.000 de substanțe toxice, dintre care amin tim: nicotina, monoxidul de
carbon, amoniac, dioxid de azot etc. Fumul este unul dintre cele mai frecvente dependențe ale
persoanelor și are destul de multe efecte negative, cum ar fi:
a. Pe termen scurt : accelerarea ritmului inimii, poluarea aerului, iritarea ochilor, scăderea
temperaturii piele, distrugerea plămânului cu substanțe toxice
b. Pe termen lung : duce la bronhopneumopatiile cronice, cancere bronhopulmonare, boli
cardiovasculare, cancer gastric, cancer de buze, dependendență etc. În plu s, cele mai
afectate organe ale corpului pot fi plămânii, deoarece fumul plin de substanțe toxice este
absorbit foarte rapid și îngreunează procesul respirației.
Grupul țintă: este format din elevii claselor a IX -XII ai Colegiul ui Național Octavian Goga din
Sibiu .
Argument: ideea proiectului este legată de fap tul că din ce în ce mai mulți tineri, mai ales cei de
liceu, cad în patima fumatului. Acest lucru este confirmat zi de zi, deoarece elevii liceului Goga
sunt tot mai mulți în pauze cu țigările în mână. Consider că este important ca în fiecare liceu să
existe o asemenea campanie care să le arate elevilor tot ceea ce produc țigările și fumul lor.
Scop: diminuarea numărului de elevi fumători ai Colegiului Național Octavian Goga d in Sibiu.
Durată: 1 lună.
Obiective:
➢ Informarea elevilor ai C.N.O.G și a părinților acestora cu privire la riscurile și bolile pe care
le provoacă fumatul (menționate mai sus).
➢ Implicarea elevilor în aferentul proiect și sprijinarea lor în renunțarea la acest viciu prin
acordarea unor consultații de specialitate.
➢ Reducerea cu 65% a fumătorilor din cadrul liceului vizat.
Activități propuse:
1. Informarea din clasă în clasă a elevilor cu privire la riscurile fumatului.
2. Brainstorming cu privire la soluții pentru a putea lupta cu fumatul.
3. Implicarea elevilor care doresc în acest proiect extracurricular.
4. Prezentarea unor date statistice cu privire la tinerii care ajung s ă aibă probleme din cauza
fumatului.
5. Cunoașterea legii antifumat: Legea nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii
nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
6. Concurs: premiu pentru cea mai nefumătoar e clasă din liceu.
7. Debating cu elevii despre motivele care i -au influențat să se apuce de fumat.
8. Ședințe de consiliere pentru cei care doresc și au nevoie.
FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ1
I. Date personale
1. Numele și prenumele: ………… Emilia Răulea …………………………………
2. Locul și data nașterii: … 15.07.2000, Sibiu, Județul Sibiu
3. Domiciliul : Sibiu, județ Sibiu
4. Școala și clasa la care învață: Colegiul Național ,,Octavian Goga ”, clas a a X -a E
II. Date familiale:
1. Ocupația și locul de muncă a l părinților
tatăl:………… șofer ……………………………………………………
mama:……………… croitoreasă ………………………………………………
2. Structura și componența familiei:
a. Tipul familiei
❑ normală
❑ tatăl (mama) decedat
❑ părinț i despă rțiți
❑ părinți vitregi (unul sau amândoi)
❑ alte situații …….. …………………..
b. frați (surori) mai mici, mai mari
Nr. crt. Vârsta Ocupația Nr. crt. Vârsta Ocupația
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
c. Alte persoane (r ude) apropiate î n familie
……………………………………………. ………………………………………………….
3. Atmosfera și climatul educativ:
❑ raporturi armonioase și de înțelegere între părinți și între părinți și copii;
❑ conflicte mici și trecătoare în familie;
❑ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
❑ familie dezorganizată sau în curs de disociere.
4. Condiții de viață și de muncă ale elevului:…… foarte bune ………………………
5. Influențe extrafamiliale (vecinătat ea, cercul de prieteni etc. )
…………………………………………… nu sunt ……………………………………
III. Dezvoltarea fizică și starea sănătății
1. Antecedente:
……nu are
2. Dezvoltarea fizică și starea sănătății:
……normală ; este purtătoare de ochelari
IV. Rezultate în activitățile ele vului:
1 După I. Radu, Psihologie Școlară , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1974
1. Rezultat e la învățătură
a. Grafic global (pe clase)
Nota Clasa
III IV V VI VII VIII IX X XI XII
5-5,5
5,5-6
6-6,5
6,5-7
7-7,5
7,5-8
8-8,5
8,5-9
9-9,5 x x x x
9,5-
10 x x x x x x
b. Date selective:
Clasa Materiile cu rezultatele
cele mai bune cele mai slabe
a VIII – a matem atică engleză
a IX – a matematică chimie
a X – a fizică chimi e
a XI – a – –
2. Cercuri frecventate de elev – nu are
Clasa Cercul Rezultate
3. Participarea la concursuri școlare și extrașcolar e:nu are
Clasa Cercul Rezultate
4. Activitatea independentă desfășurată de elev:
Lectura Rezolvă probleme
de: Alte activități:
❑ neselectiv ❑ matematică ❑ arte pl astice
❑ selectivă ❑ fizică ❑ muzică , sport
❑ alte domenii ❑ alte domenii ❑ formații ar tistice
etc.
V. Procese intelectuale și stilul de muncă independentă
1. Nivelul de inteligență al elevului:
❑ Foarte
bun ❑ Bun ❑ Mediu ❑ Scăzut ❑ Sub
limită
2. Memoria:
❑ Foarte
bună ❑
Bună ❑
Medie ❑
Scăzută ❑ Sub
limită
3. Limbajul:
❑ Vocab ular
bogat,
exprimare
frumoasă ❑
Exprimare
ușoară și
corectă ❑
Vocabular
redus,
exprimare
greoaie ❑
Vocabular
sărac,
exprimare
incorectă
4. Stilul de mun că al elevului:
a. Cum lucrează:
❑ sistematic, ritmic și organizat;
❑ inegal, cu fluctuații, în salturi;
❑ neglijent, improvizează răspunsurile, copiază temele, speculează nota;
❑ învață în salturi, numai pentru a obține nota de trecere;
❑ alte menți uni;
b. Sârguința:
❑ Foarte
sârguin cios ❑
sârguincios ❑ puțin
sârguinci os ❑ deloc
sârguincios
c. Creativitate, autonomie:
❑ inventiv, cu manifestări de creativitate;
❑ ocazional are inițiativă, manifestă independență;
❑ lucrează mai mult șablonar, ster eotip;
❑ dependent, fără inițiativă;
❑ alte mențiuni.
VI. Conduita elev ului în clasă și la lecții:
1. Conduita la lecție: 2. Purtarea în general:
❑ atent, participă activ, cu interes; ❑ exemplară, ireproșabilă;
❑ manifestă interes inegal; ❑ corectă, cuviincioasă;
❑ pasiv, așteaptă să fie solicitat; ❑ cu abateri comport amentale grave;
❑ prezent numai fizic. ❑ cu abateri comportamentale, dar nu grave
VII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului:
1. Participarea la viața de grup 2. Cum e ste văzut de colegi:
❑ mai mult ret ras, izolat, puțin
comunicativ ❑ bun coleg, sensibil la problemele
colegilor;
❑ participă la activitatea de grup
numai dacă este solicitat ❑ preocupat mai mult de sine, individualist
egoist;
❑ se inte grează în grup, dar preferă
sarcinil e executive; ❑ prețuit pentru re zultatele la învățătură;
❑ sociabil, comunicativ, vine cu idei și
propuneri; ❑ prețuit pentru poziția în clasă;
❑ activ, bun organizator, animator al
grupului ❑ prețuit pen tru performanțele extrașcolare
VIII. Trăsături de personalitate:
1. Temperamentul:
❑ puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, dominant, activ;
❑ extravertit, energic, vioi, lent, uneori nepăsător;
❑ calm, controlat, reținut, lent, uneori nepăsător;
❑ hipersensibil, interiorizat, retra s, singur, anxios;
❑ tip combinat;
2. Emotivitate:
❑ foarte emotiv, timid, emoțiile îi perturbă activitatea;
❑ emotiv, dar fără reacții dezaprobative;
❑ controlat, echilibrat, îndrăzneț
3. Trăsături dominante de carac ter:
❑ pozitive: tenace, săritor, ci nstit, sensibil
❑ negative:
IX. Apr ecieri diagnostice și recomandări prognostice:
– Nu sunt
Plan de lecție
Obiect : Psihologie
Subiect : Procese psihice superioare – sistematizare și recapitulare
Tipul lecției : de sistematizare și consolidare
Obiective operaționale :
O1: să definească noțiunea de gândire
O2: să descrie toate formele memoriei
O3: să prezinte funcțiile limbajului, folosindu -se de exemple din activitatea umană
O4: să definească imaginația
O5: să completeze fișele cu planul de recapitulare
O6: să participe activ în desfășurarea lecției
Metode folosite : conversația euristică, explicația și problematizarea.
Mijloace de învățământ : plan de idei, videoproiector și dișe cu plan de recapitulare
Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor
1. Moment organizatoric -instalarea videoproiectorului și
setarea acestuia și a prezentării
pentru desfășurarea optimă a
lecției
2. Pregătirea psihologică -se va realiza prin discuțiile de pe
tema rolului proceselor senzoriale
în viața cotidiană
-prin intermediul proceselor
psihice senzoriale se va face
trecerea la categoria proceselor
psihice superioare -având deja cunoștințe
despre procesele senzoriale
și cele superioare, elevii se
pot implica activ în discuție
3. Reamintirea temei și a
planului -se va realiza un plan de
recapitular e pentru procesele
psihice superioare după modelul
planului de recapitulare al
proceselor senzoriale de data
trecută
-planul va conține toate procesele
psihice superioare: gândire,
limbaj, memorie și imaginație.
-se vor afișa slide -uri
corespunzătoare ace stora
-este important să se rețină
următoarele lucruri pentru fiecare
proces psihic: definiția,
caracteristici, forme și rolul
fiecărui proces în activitatea
umană
-se va atașa slide -ul cu elementele
componente ale planului de
recapitulare
4. Recapitularea și
sistematizarea
cunoștințelor -se va realiza împreună cu elevii
-pentru fiecare proces psihic se va
realiza o formulă corectă pe care
elevii o vor nota în fișele cu planul
de recapitulare -elevii vor răspunde la itemii
care sunt în planul d e
recapitulare
-elevii vor nota ideile
principale în planurile de
recapitulare
5. Evaluarea finală -se vor realiza aprecieri asupra
muncii pe care a depus -o clasa, dar
și aprecieri individuale care se vor
finaliza în note pentru anumiți
elevi
6. Indicații pentru studiul
individual -planul de recapitulare este alcătuit
din subsisteme care vor fi întălnite
la fiecare proces psihic. Pentru
completarea informațiilor și a -elevii sunt atenți și ascultă
tot ceea ce le transmite
cadrul didactic.
cunoștințelor abordate în această
oră, este nevoie și de studiu
individual. Fiec are item din acest
plan de recapitulare va trebui
detaliat.
Astfel, pentru evaluare finală, este
important să existe un studiu
individual.
Plan de lecție
Obiect: Logică și argum entare
Subiect: Silogismul
Tipul lecției : mixtă
Scopul: Formarea conceptului de silogism
Obiective operaționale:
O1: Să definească noțiunea de silogism conform manualului de logică pentru clasa a IX -a, editura Huma nitas, din anu l 2000
O2: Să enumere cei 3 termeni ai unui silogi sm
O3: Să diferențieze cele 3 propoziții care alcătuiesc un silogism
O4: Să stabilească diferența între cele 4 figuri silogisti ce
O5: Să enumere regulile care demonstrează validitatea unui sil ogism.
O6: Să dea exemple de două silogisme conform figurilo r silogistice.
Metode și procedee:
Predarea, e xplica ția, descrierea, co nversația, exemplificarea , observația , dezbaterea , repetarea , exercițiul
Mijloace didactice:
Tablă, marker colorat .
Etap e/Timp Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor
1. Moment
organizatoric – 3
minute Notarea absenților în catalog.
Organizarea clasei de elevi.
Răspund când catalog se strigă
2. Verificarea
cunoștințelor
însușite anterior – Solicitarea câtorva elevi de la ieși la tablă, pentru a rezolva
exerciții din lecția anterioară și care vor reprezenta „fundația”
acestei lecții. Elevii ies la tablă pentru a face exercițiile cerute.
6 minute
3. Captarea
atenției elvilor Transmiterea de informații într -un m od plăcut și prietenos cu
privie la desfășurarea lecției.
4. Precizarea
titlului și a
obiectivelor
lecției – 6 minute O1 Trecerea de la exercițiul anterior se face lin sp re noua lecție,
numită „silogis mul” . În cadrul acesteia se urmărește ca e levii
să poa tă înț elege și să definească ce este acela un silogism
plecând d e la un exemplu simplu. După aceasta elevii sunt
anunțați că azi vor afla despre elementele componente ale
silogismelor, despre figuri și moduri si logistice și despre
acele modalități de verificare a validității silogismelor. Elevii urmă resc cu atenție ceea ce profesorul le
transmite.
5. Comunicarea
noilor cu noștințe –
15 minute O2
O3
O4 Au fost predate elementele componente ale silo gismului.
Iniția l s-a pus accent ul pe c ei 3 termeni pe care îi regăsim tot
timpul (termen extern major , notat cu P; termen extern minor ,
notat cu S; termen mediu , notat cu M), iar apoi pe cele 3
propoziții din care este alcătuit un silogism (1 premisă
majoră , 1 premisă mi noră și 1 concluzie). Toate acestea au
fost explicate pe baza exemplului da t inițial, pentru a putea fi
înțelese mai bine.
După ace asta s -a trecut la cele 4 figuri silogistice care sunt
date de dispoziția termenilor în pr emise . Pentru a înțelege
mai bine le-a fost desenată pe t ablă această schemă.
6. Fixarea și
sistematizarea
noilor cunoștinț e-
14 minute O5 Pentru fixarea informațiilor anterioare s -au utilizat mai multe
exemple simple și clare. Mai apoi, cu ajutorul dezbaterii și pe
baza e xemplelor s -a urmărit de scoperirea modalităților de
verificare a validității silogismelor, care sunt ușor de intuit,
dacă elevul a înțeles informații lle anterioare.
7. Munca
independentă a
elevilor/
exercițiul O6 Elevii sunt solocitați pentru a da exemplu de câte 2 silogisme
conform celor 4 figuri silogistice predate; fiecare elev va
scrie pe caiet ap oi se vor verifica ta tablă c âteva exemple
aleatorii.
Fiecare elev scrie cele 2 exemple pe caiet și, dacă este
desemnat de pro fesor, va ieși la tablă pentru a le
verifica.
Plan de lecție
Obiect : Psihologie
Subiect : Limbajul
Obiective operaționale :
O1: să definească limbajul
O2: să identifice componentele limbajului
O3: să definească comunicarea
O4: să definescă limba și mesajul (componente ale comunicării)
Metode: conversația, explicația, demonstrația, observația , problematizarea.
Mijloace folosite : caiete, tablă, pixuri, cretă , fișă de lucru
Tipul lecției: de predare/ transmitere de noi cunoștințe
Etape O Activitatea didactică Activitatea elevilor
Organizarea clasei Face prezența, trece absenții
Pregătește materialele necesare desfășurării
orei;
Captarea atenției
elevilor Citește o poveste care are ca finalitate
întrebarea -Ce îl diferențiază pe om față de
animal? – Limbajul Ascultă cu atenție
Anunțarea
subiectului și a
componentelor
vizate Trece titlul LIMBAJUL pe tablă.
Întreabă elevii ce înțeleg prin limbaj.
Încearcă să
definească limbajul.
O1
Limbajul este o actvitate interumană
realizată prin intermediul limbii și a
resurselor ei.
Ne folosim de limbaj pentru a putea denumi
toate obiectele care ne înconjoară. Limbajul Elevii notează în
caiet noile
informații.
Transmiterea noilor
cunoștințe
O3
O4
O2 desemnează capacitatea de a folosi semne și
simboluri ca înlocuitori a obiectelor.
Comunicarea – ce este? Comunicarea
reprezintă procesul de transmitere a
informațiilor .
Codul este un sistem de semne prin care se
transmit sau receptează mesaje
informaționale. Sistemul de semne
constituie limba.
Limba poate fi definită ca principalul mijloc
de comunicare. Alt element al comunicării
este mesaju l. Mesaju l reprezintă conținutul
informațional pe care îl transmite emițătorul.
Se continuă cu funcțiile limbajului.
Profesori ul întreabă elevii ce înțeleg prin
fiecare funcție a limbajului, apoi le dă mai
multe informații pe care să le noteze.
Funcțiile limbajului sunt: de comunicare,
cognitivă, expresivă, de convingere și
ludică.
Elevii continuă să
noteze în caiete.
Elevii răspund oral,
dar și notează în
caiet.
Fixarea
cunoștințelor și
feedback Întreabă elevii despre ce lecția s -a discutat,
ce este limbajul, ce este comunicare. Elevii răspund oral.
Temă pentru casă Le dă ca tema o Fișă de lucru care
evidențiază realația dintre gândire și limbaj. Elevii primesc fișele
pentru rezolvare.
Test docimologic
Disciplina: Logică
Subiect: Termeni
1. Termenii stilou și creion se află în raport de:
a. Ordonare
b. Contrarietate
c. Contradicție
d. Încrucișare
2. Dpdv intesional, termenul sportiv poate fi clasificat ca:
a. Abstract, relativ, diviziv, compus
b. Aboslut, precis, colectiv, negativ
c. Absolut, individual, concret, vag
d. Absolut, concret, positiv, simplu.
3. Dacă termenului bicicletă îi adăugăm îi adăugăm proprietatea de culoare roșie , extensiunea
va:
a. Crește
b. Scade
c. Rămâne la fel
d. Depinde de propoziție
4. Dpdv intensional, termenul surd este:
a. Colectiv
b. Negativ
c. Nevid
d. Relativ
5. Termenii sportiv și handbalist se află în raport de:
a. Ordonare
b. Contrarietate
c. Contradicție
d. Încrucișare
6. Dacă A=pește, B=crap și C=știucă, alegeți varianta corectă:
a. A și B – contradicție
b. B și C – ordonare
c. A și C – identitate
d. B și C – contrarietate
7. Dpdv extensional, termenul Regele Chinei este:
a. Vag
b. Vid
c. Colectiv
d. General
8. Dacă termenului pește de Dunăre îi luăm proprietatea de Dunăre, atunci extensiunea:
a. Crește
b. Scade
c. Rămâne la fel
d. Se modifică în funcție de analiza logică
9. Dacă termenului culegător de mere i se ia proprietatea de mere, atunci raportul extensiune –
intensiune va fi:
a. Crește extensiunea și scade intensiunea
b. Scade extensiunea și crește intensiunea
c. Rămâne la fel
d. Se schimbă cantitatea și calitatea rămâne aceeași.
Grilă de evaluare : 1p/item , 1 p oficiu
1 b
2 d
3 b
4 b
5 a
6 d
7 b
8 a
9 a
Bibliografie:
• Iovan, Gabriel -Constantin. 2017. Examenul de bacalaureat național: 25 de teste complete:
logică, argumentare și comunicare. București: Editura Delfin.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiect extracurricular [611180] (ID: 611180)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
